CEBOTARI Calcule

1.
ÎNTRODUCERE
Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice
interconectate într-un spaţiu dat, formând un singur tot şi având un scop funcţional
bine determinat.
În diversitatea cazurilor concrete, care pot fi luate în considerare, comun este
faptul că orice instalaţie electrică presupune o serie de echipamente electrice,
precum şi interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de
conductoare electrice.
Prin echipament electric se înţelege, în general, orice dispozitiv întrebuinţat
pentru producerea, transformarea, distribuţia, transportul sau utilizarea energiei
electrice. Această ultimă destinaţie, reprezentând scopul final al întregului proces
de producere, transport şi distribuţie, defineşte o categorie distinctă de
echipamente, denumite receptoare. Receptoarele electrice sunt dispozitive care
transformă energia electrică în altă formă de energie utilă.
Receptoarele electrice se împart în:
- receptoare de iluminat, cuprinzând corpurile de iluminat prevăzute cu surse
electrice de lumină;
- receptoare de forţă, care pot fi electromecanice (motoare electrice,
electromagneţi, electroventile), electrotermice (cuptoare electrice, agregate de
sudură) sau electrochimice (băi de electroliză).
Tipul receptoarelor electrice are o influenţă majoră asupra alcătuirii întregii
instalaţii din care acestea fac parte, determinând atât tipul şi caracteristicile
restului echipamentelor şi conductele electrice, cât şi tehnologia de execuţie.
În majoritatea cazurilor, receptoarele electrice nu sunt elemente izolate, ele
fiind grupate pe utilaje cu destinaţii tehnologice bine determinate. Ansamblul
utilajelor şi receptoarelor izolate care necesită alimentare cu energie electrică şi
concură la realizarea procesului de producţie dintr-o hală sau întreprindere, face
parte din echipamentul tehnologic al acestora.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
Când se fac referiri la anumite instalaţii concrete, prin echipamentul electric al
acestora se înţelege totalitatea maşinilor, aparatelor, dispozitivelor şi receptoarelor
electrice ataşate instalaţiei respective (sau utilajului respectiv). În această
accepţiune, esenţial este faptul că suma de aparate, maşini sau alte dispozitive care
intră în compunerea echipamentului, reprezintă un tot unitar, cu o funcţionalitate
bine determinată.
În practică, noţiunile de instalaţie şi echipament sunt strâns corelate. Astfel, un
dispozitiv considerat ca echipament al unei instalaţii, poate avea el însuşi o
instalaţie electrică proprie şi un echipament destul de complex şi divers.
Instalaţiile elctrice se clasifică după diferite criterii, ca: rolul funcţional, poziţia
în raport cu procesul energetic, locul de amplasare, nivelul tensiunii, frecvenţa şi
modul de protecţie.
a. După rolul funcţional, instalaţiile electrice pot fi:

- de producere a energiei electrice, aferente diferitelor tipuri de centrale
electrice sau unor grupuri electrogene;
- de transport a energiei electrice, incluzând linii electrice (racord, distribuitor,
coloană şi circuit);
- de distribuţie a energiei electrice - staţii electrice, posturi de transformare şi
tablouri de distribuţie;
- de utilizare a energiei electrice, care la rândul lor se diferenţiază în raport cu
tipul receptoarelor, în instalaţii de forţă şi instalaţii de iluminat;
- auxiliare, din care fac parte instalaţiile cu funcţie de menţinere a calităţii
energiei electrice (reducerea efectului deformant, compensarea regimului
dezechilibrat, reglajul tensiunii), de asigurare a unei distribuţii economice a
acesteia (compensarea puterii reactive), pentru protecţia personalului împotriva
electrocutărilor (legarea la pământ, legarea la nul etc.), pentru protecţia clădirilor
şi a bunurilor (instalaţiile de paratrăsnet, de avertizare de incendiu), precum şi
instalaţiile de telecomunicaţii.
Coala

b. După poziţia ocupată în raport cu procesul energetic la care concură se
deosebesc:
- instalaţii de curenţi tari, care cuprind elementele primare implicate în
procesul de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice;
- instalaţii de curenţi slabi, care deşi nu sunt înseriate în circuitul fluxului
energetic principal, concură la realizarea în condiţii corespunzătoare a proceselor
energetice. Din această categorie fac parte instalaţiile de automatizare, măsură şi
control (AMC), de avertizare de incendii, de telecomunicaţii etc.
În mod asemănător, instalaţiile complexe se compun din circuite primare sau
de forţă şi circuite secundare sau de comandă, cele două părţi diferenţiindu-se
funcţional ca şi instalaţiile de curenţi tari, respectiv slabi.
c. În raport cu locul de amplasare, se deosebesc următoarele categorii de

instalaţii:
- pe utilaj, un caz deosebit reprezentându-l amplasarea pe vehicule;
- în interiorul clădirilor, în diferite categorii de încăperi;
- în exterior, în diferite condiţii de mediu.
d. După nivelul tensiunii, instalaţiile se clasifică în:

- instalaţii de joasă tensiune (JT), a căror tensiune de lucru este sub 1 kV;
- instalaţii de medie tensiune (MT), cu tensiuni de lucru în intervalul 1...20 kV;
- instalaţii de înaltă tensiune (IT), cu tensiuni de lucru între 35...110 kV;
- instalaţii de foarte înaltă tensiune, funcţionând la tensiuni mai mari sau egale
cu 220 kV.
În practică, domeniile de valori corespunzătoare acestor divizări diferă, în
raport cu apartenenţa instalaţiei la o categorie funcţională sau alta. Referindu-se la
nivelul tensiunii, normativele în vigoare diferenţiază instalaţiile în instalaţii sub
1000 V (joasă tensiune) şi peste 1000 V (înaltă tensiune).
Coala

e. După frecvenţa tensiunii, se deosebesc instalaţii:
- de curent continuu;
- de curent alternativ. La rândul lor, acestea pot fi, în raport cu valoarea
frecvenţei: de frecvenţă joasă (0,1...50 Hz), industrială (50 Hz), medie
(100...10000 Hz), sau de înaltă frecvenţă (peste 10000 Hz).
f. Din punct de vedere al modului de protecţie, instalaţiile pot fi:

- de tip deschis, faţă de care persoanele sunt protejate numai împotriva
atingerilor accidentale a părţilor aflate sub tensiune;
- de tip închis, la care elementele componente sunt protejate contra atingerilor,
pătrunderii corpurilor străine peste 1 mm, a picăturilor de apă şi a deteriorărilor
mecanice;
- de tip capsulat, la care elementele componente sunt protejate contra
atingerilor, pătrunderii corpurilor străine de orice dimensiuni, a stropilor de apă
din toate direcţiile şi contra deteriorărilor mecanice.
Coala

2.CARACTERISTICA BLOCULUI LOCATIV ŞI A
APARTAMENTELOR
Blocul locativ este situat în sectorul Centru al orașului Chișinău pe strada
Romana 15 și face parte din categoria complexelor locative de lux.Clădirea are 7
etaje care include 42 de apartamente ,un centru comercial la etajul 1 .
După continuitatea în AEE face parte din categoria III de receptoare dar totuși
alimentarea cu AEE se va realiza prin 2 căi,deoarece este un bloc locativ de lux
,inclusiv se va constui și un PT propriu,care se va alege cu rezervă în vederea
construirii pe viitor a unui bloc locativ nou.Distanța de la SPC pînă la postul de
transformare este de 5 km.
Consumatorii din apartamente vor fi: instalația de iluminat,frigiderul,mașina de
spălat ,cuptorul cu microunde,ventilatorul etc.Putera instalată apartamentului este
de 10,3 kw.În bloc vor fi instalate 2 ascensoare cu puterea instalată de 6 kw.
Deoarece linia electrică în cablu este foarte scumpă alimentarea postului de
transformare se va realiza prin 2 linii aeriene ,în plus dispunem de spațiul necesar
pentru a construi această linie.
Coala

3.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE A
INSATALAȚIEI DE ILUMINAT
Dimensionarea presupune determinarea fluxului necesar unei instalații de iluminat
astfel ca aceasta să realizeze un anumit nivel de iluminare pe planul util. Cele mai
utilizate metode sunt metoda factorului de utilizare și metoda densității de putere.La
calculul iluminatului în blocul locativ am utilizat metoda factorului de utilizare.
 Metoda factorului de utilizare.Fluxul necesar Φ nec [lm] unei instalații de
iluminat se determină cu relația:
E m ∙ Sd
Φ nec =
u∙∆
unde:
Em este iluminarea medie ce trebuie realizată pe planul util,[lx ];
Sd - aria planului util,[m ];2
u -factorul de utilizare a instalației de iluminat;

∆ - factorul de depreciere.
Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , Em , ∆ și S d se pot

afla cu ușurință.
Pentru valorile lui u, se folosesc tabele din care acesta se determină în funcție
de următorele caracteristici fotometrice și geometrice:
-tipul corpului de iluminat,care hotărăște tabelul din care se determină valoarea
factorului de utilizare;
-coeficientul de reflexie ρ p și ρt ,care depind de zugraveala pareților și a
tavanului:
-geometria încăperii care este apreciata prin indicele local i .Acesta se
calculează cu relația :
Coala

L ∙l
i=
h( L+l)
unde:
L- este lungimea încăperii,m ;
l- lățimea încăperii,m;
h- distanța de la planul corpului de iluminat pînă la planul util,m .
Pentru a dimensiona o instalație de iluminat prin metoda factorului de utilizare
este necesar să se treacă prin următorele etape:
- se alege nivelul de iluminare necesar pe planul util și înălțimea acestuia
față de pardoseala hu ;
- se stabilesc coeficienții de reflecție pentru pereți și tavan ;
- se alege tipul corpului de iluminat și înălțimea de amplasare față de tavan.
Corpurile de iluminat vor trebui amplasate astfel ,încît distanta de la corp la
pardoseală să fie mai mare de 2,5 m(fac excepție numai corpurole de iluminat din
locuințe și corpurile fixate pe pereți;
- se determină valoarea factorului de utilizare u ,utilizînd datele din
cataloagele corpurilor de iluminat;
- se afla fluxul luminos necesar;
- se determină numărul N de corpuri ce trebuie să compună instalația dacă se
alege lampa cu care se echpeaza corpul (se alege Φ l – fluxul luminos al

lampii alese):
Φ nec
N=
n ∙ Φl
unde:
n- nr.de lampi cu care se echipează corpul de iluminat iar N – nr. de corpuri
care se alege pentru a forma instalația.
Se poate proceda și invers, determinînd fluxul lămpii (deci puterea lămpii) ce
trebuie montată într-unul din corpuri ,cu relația:
Coala

Φnec
Φ l=
n∙ N
Calculul instalației de iluminat pentru sectorul 2 al centrului comercial prin

metoda factorului de utilizare
Iluminarea medie admisa Emed=150 [lx] ,[1,tab.4.5,pag.110]
Dimensiunile incaperii:
L=13 [m];
l=6,5[m];
H=3,5[m];
- calculul suprafaței încăperii

Sd =L∗l=13∙ 6,5=84,5[m¿¿ 2]¿
- Inaltimea de atarnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];
- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

iluminarea
h=H−h u−h s=3−0−0,15=3,35[m]
unde:
H- înălțimea totală a încăperii,m ;
h s- este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan,m ;
hu -este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală,m .
-Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:
L ∙l 84,5
i= = =1,3
h( L+l) 3,35(13+ 6,5)
coeficient de reflexie pentru tavan ρt=0.3 [1,tab.5.1,pag.126]
coeficient de reflexie pentru pereti ρp=0.1 [1,tab.5.1,pag.126]
factorul de utilizare u=0,38[1,tab.5.18,pag.143]
factorul de depreciere ∆ =1,5[2,tab.5.24,pag.362]
Coala

- Calculul fluxului necesar Φ nec [lm]
E m ∙ Sd 150 ∙ 84,5
Φ nec = = =25657[lm]
u∙∆ 0,38 ∙ 1,3
pentru corpul de iluminat ales ЛСП 3902А-2-36 avem Pc =2*36 [w ],

Φ l=3600[lm], Pc -puterea corpului de iluminat
- numarul de corpuri de iluminat necesare
Φ nec 2557
N= = =3,5
n ∙ Φl 2∙ 3600
- numarul de corpuri de iluminat alese N=4
Calculul fotometric al instalației de iluminat se realizează analogic şi

rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Date iniţiale
Nr. pe Em L l H hs hu ρt ρp ∆ u
plan [lx] [m] [m] [m] [m] [m]
Sect.2 150 13 6,5 3,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,38
centrul
comercial
Coala

Bucatarie 200 3 5,5 3 0,1 0,8 0,7 0,5 1,5 0,35
Salon 200 3,4 6,5 3 0,1 0,8 0,7 0,5 1,5 0,32
Baie 200 3,1 2,8 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,39
Veceu 200 1,8 1,4 3 0,3 0 0,7 0,5 1,5 0,27
Antreu 200 5,3 3,1 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,31
Casa scării 200 8,2 2,6 3 0,1 0 0,7 0,5 1,5 0,38
Tabelul 3.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat
Nr.pe Sd h i Tip Φl N
n
plan ¿ ¿] [m] Φ nec [lm] corp de [lm]
iluminat
Sect.2 84,5 3,35 1,03 25657 ЛСП 2 2650 4
centrul 3902А-2-
comercial 36
Bucatarie 16,5 3,3 0,6 7854 ЛПО 3 2800 2
3019-3-45
Salon 22,1 2,1 0,82 8112 HL 12 300 2
676L-12-
3
Baie 8,68 2,9 0,34 2413 НПП 2 1350 1
Coala

2602А-2-
25
Veceu 2,52 2,9 0,15 414 ПО 3041 1 450 1
-1-9
Antreu 17,9 2,9 0,45 2350 HL 12 300 2
676L-12-
3
Casa scării 21,32 2,9 0,42 2125 ЛПО 2 1120 2
3017-2-18
[3,Produse]
Deci rezultă că
pil .tot =33250[ w ]
4.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE PENTRU

CIRCUITUL DE FORȚĂ
Dimensionarea circuitului de forță și prize constă în determinarea tipului secțiunii
cablului .Pentru realizarea acestui calcul am utilizat metoda coeficientului de cerere.
Etapele de dimensionare a cablurilor :
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului.
Pentru reteua trifazată
k c ∙ Pi
I c=
√3 ∙ U n ∙ cosφ
unde:
-
k c coeficientul de cerere =0,7 [4,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]
Coala

cosφ -factorul de putere =0,9 [ 4. p.22,tab.1.10.]
Pentru rețeua monofazată
k c ∙ Pi
I c=
U n ∙ cosφ
Exemplu de calcul pentru rețeaua trifazată

0,5 ∙ 228
I c=
√ 3 ∙ 0,4 ∙ 0,9
=¿ 182 [A]
Exemplu de calcul pentru rețeaua monofazată
0,7 ∙10,3
I c=
0,22∙ 0,9
=36,4 [A]
Tabel 4.1.Puterea instalată apartament
Denumirea grupei Pi
[kw]
Gr.1-prize bucătărie 4
Gr.2-mașina de spăltat 2,2
Gr.3-prize dormitor,salon 2
Gr.4-ventilator 1,5
Gr.5-iluminatul 0,6
10,3
Tabel 4.2.Centrul comercial
Denumirea grupei Pi
[kw]
Gr.3-prize 10
Coala

Gr.5-Iluminat 4
14
Tabel 4.2.Casa scării
Denumirea grupei Pi
[kw]
Gr.5-Iluminat 0,18
Remarcă:Alimentarea blocului se va realiza prin 2 linii, Pi .tot =457 ¿]
Tabel 4.5.Rezultatele calculului circuitului de forță și prize
Sarcina Tipul şi
Ic Fst. Iadm
Tronsonul tranzitată secţ.
[A] [mm2] [A]
[kw] cablului
PT- Dulap 228 182 AAШВ 230
ГРЩ1 4x150
150
Dulap 247 196 150 AВВГ 230
ГРЩ1- 4x150
Dulap
ГРЩ2
Dulap 41 46 10 AВВГ 45
ГРЩ2- 4x10
Dulap ШЭ
et.2
Dulap 206 137 120 AВВГ 200
Coala

ГРЩ2- 4x120
Dulap ШЭ
et.3
Dulap ШЭ 165 115 95 AВВГ 165
et.3- Dulap 4x95
ШЭ et.4
Dulap ШЭ 124 103 70 AВВГ 140
et.4- Dulap 4x70
ШЭ et.5
Dulap ШЭ 82 87 35 AВВГ 95
et.5- Dulap 4x35
ШЭ et.6
Dulap ШЭ 41 46 10 AВВГ 45
et.6- Dulap 4x10
ШЭ et.7
Dulap 10,3 36,4 10 ВВГ 45
ШЭ-Dulap 3x10
ЩРB
Dulap 14,1 ВВГ 20
ЩРB -Gr.1 3x2,5
4 2,5
Dulap 2,2 7,7 ВВГ 20
ЩРB -Gr.2 3x2,5
2,5
Dulap 2 7 ВВГ 20
ЩРB -Gr.3 3x2,5
2,5
ЩРB -Gr.4 3x1,5
1,5
ЩРB -Gr.5 3x1,5
1,5
[5,p.369,tab.П.1-9;6,p.369]
Coala

5.DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE
Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului
SISTEM
ID-10 kV
TR
ID- 0,4 kV
Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei
Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie:
Coala

Pinst
Snom .t ≥ S inst =
cosφ
Se dă:
Pinst =457 kw
ÎT/MT=10/0,4 kv
Categoria-III
457
Sinst = =507 ¿ )
0,9
Datele transformatoarului
Tipul Un , kV pierderile, kW
Usc% Isc%
ÎT MT m.g. s.c.
ТM - 630/10 10,5 0,4 2,2 12,2 8 1,4
[7, pag.615, tab.П2.5]
S inst 507
Kî= = =0,8
S nom .t 630
Curentul transformatorului la tensiune de 0,4 kV:
S nom.t 630
I norm=I max = = =910 ( A )
√3 ∙ U nom 1,73 ∙ 0,4
La 10 kV:
S nom.t 630
I norm=I max = = =36( A)
√3 ∙ U nom 1,73 ∙10
4.1 Dimensionarea cablului de alimentare 10 kv
Coala

LEA-10kV:Alimentarea se va realiza prin 2 linii
I max =36 A.
Dupa curentul admisibil putem alege conductorul AC 10/1,8 cu I adm=84 A dar
conform conditiilor impuse de NAIE alegem AC 70/11 cu I adm=265 A ≥ I max =36 A
6. CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT

Curenţii de scurtcircuit produc în instalaţiile electrice următoarele efecte:
- termice, care conduc la încălzirea puternică a conductelor, a contactelor şi a altor
părţi conductoare ale aparatelor, a înfăşurărilor transformatoarelor şi prin aceasta la
distrugerea izolaţiei, la arderea şi eventual sudarea contactelor aparatelor de comutaţie;
- dinamice (mecanice), datorate efectului electrodinamic al curenţilor, care duc la
îndoirea barelor, deteriorarea aparatelor, bobinelor etc.
Pentru verificarea conductelor şi echipamentelor electrice la solicitările curenţilor de
scurtcircuit, este necesar sa se determine curentul de scurtcircuit de şoc iş care produce
efectul dinamic maxim şi curentul de scurtcircuit supratanzitoriu I p.0 pentru verificarea
capacităţii de rupere a întreruptoarelor şi stabilităţii termice a aparatelor electrice.
Pentru dimensionarea/verificarea echipamentelor electrice este necesar calculul
curenţilor de scurtcircuit în regimul de funcţionare care conduce la solicitări maxime –
scurtcircuit trifazat metalic (prin impedanţă nulă)
Pentru cazul proiectelor de staţii electrice, de regulă, curenţii se calculează pe barele
instalaţiilor electrice, în oricare alte puncte (pe linii electrice etc.) curenţii de scurtcircuit
rezultă mai mici decât cei calculaţi pe bare.
La calculul curenţilor de scurtcircuit poate fi aplicată una din cele două metode
cunoscute: metoda unităţilor relative sau metoda unităţilor absolute. Deoarece schema
iniţială cuprinde mai multe niveluri de tensiune, ceea ce implică dificultăţi pentru
determinarea curenţilor de scurtcircuit, metoda unităţilor relative înlătură problema
diverselor trepte de tensiune ale unei scheme, prin introducerea schemei echivalente de
calcul.
Coala

Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat se face în următoarea ordine:
- elaborarea schemei de calcul;
- elaborarea schemei echivalente şi calculul reactanţelor în unităţi relative;
- reducerea schemei echivalente în raport cu punctul de scurtcircuit;
- determinarea valorilor curenţilor de scurtcircuit:
I p.0 (sau I} }}{¿¿¿ ) - valoarea eficace a componentei periodice a curentului total de
scurtcircuit la momentul de timp t = 0 (sau curentul supratranzitoriu de s.c.) – pentru
determinarea curentului de şoc, curentului aperiodic de s.c. şi verificarea stabilităţii termice
a echipamentului electric):
''
E
I p. 0 = ⋅I
 la aplicarea metodei unităţilor relative: x rez b ,
iş - curentul de şoc (cea mai mare valoare a curentului de scurtcircuit care apare la
momentul t = 0,01 s) – pentru verificarea stabilităţii dinamice:
i ş =√ 2⋅I p . 0⋅k ş ,
unde kş este coeficientul de şoc care depinde de constanta de timp Ta:

−0 , 01
Ta
k ş=1+e .
Valorile Ta şi kş pot fi determinate din [7, pag.150, tab.3.8]
Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor schemei.

Pentru simplificarea calculelor la fiecare treaptă de tensiune se indică tensiunea medie
pătratică în kV.
Pentru dimensionarea echipamentului 10 kV se calculă curentul de scurtcircuit
trifazat în punctul К1, pentru dimensionarea echipamentului 0,4 kV se calculă curentul de
scurtcircuit trifazat în punctul К2.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în schema echivalentă se aleg două mărimi
de bază: puterea de bază Sb = 100 MVA şi tensiunea de bază.
Coala

Ss = 600 MVA
n=2 ; l= 5 km; Xo=0,4 Ω/km
Snom = 630 kVA

TR Usc= 8%
Es= 1
K1
2 3
Um.n=10,5 kV
K2
4
Um.n= 0,42 kV
K1
Sb =100 MVA
Sb 100
I b= = =5,5(kA)
√3 ∙ U b 1,73∙ 10,5
K2
Coala

Sb U2 100 0,4
I b= ∙ = ∙ =¿5,505(kA )
√3 ∙ U b U 1 1,73 ∙ 0,42 10
100
X sist =X 1= X TR= =0,17
600
Sb 100
X LEA =X 2 =X 3=x 0 ∙ L ∙ 2
=0,4 ∙5 ∙ =1,8
U m. n 10,52
U sc ∙ Sb 8∙ 100
X TR = X 4= = =12,7
100 ∙ S nom. t 100∙ 0,63
Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:
Es
X rez1
K1
X2 1,8
X rez1= X 1+ =0,17+ =1,07
2 2
Es 1
I p .0= ∙ I b= ∙5,5=5,1 [ kA ]
X rez 1 1,07
i ș= √2 ∙ K ș ∙ I p .o=1,41 ∙ 1,608∙ 5,1=11,5 [ kA ]
Pentru K2
X2
X rez2= X 1+ + X 4=1,07+12,7=13,77
2
Es 1
I p .0= ∙ I b= ∙5,505=1,53 [ kA ]
X rez 2 13,77
i ș= √2 ∙ K ș ∙ I p .o=1,41 ∙ 1,8∙ 1,53=3,8 [ kA ]
Rezultatele calculului curenţilor de sc

Punctul de sc Ip.o, kA iş, kA
Barele 10 kV 5,1 11,5
Barele 0,4 kV 1,53 3,8
Coala

7.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE
Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.
La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :
- după tensiunea instalaţiei : Uinst£Unom

- după curentul de lucru : Il £Inom
- după capacitatea de rupere : Isc £Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş £ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc £I2term.* tterm.
Coala

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.
7.1.Alegerea aparatelor electrice din cadrul PT
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.
S nom.t 630
I norm=I max = = =36( A)
√3 ∙ U nom 1,73 ∙10
Bsс= I p .o2 ( t dec +T a )=5,12 ∙(0,3+0,02)=13 [ kA 2 ∙ s ]
I p .0=5,1 [ kA ]
i ș=11,5 [ kA ]
Tabelul 7.1.1. Separator

Tipul: РЛНД-10-200 У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 36 [A]; Imax= 36 [A] Inom= 200 [A]
iş = 11,5 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 13 [kA 2 ∙s] 2
I term. × tterm.= 300 [kA 2 ∙s]
[ 7,p.627,tab п.4 ]
Tabela 7.1.2. Siguranţa fuzibilă

Parametrii de calcul Tipul: ПКТ 102-10-160-20Y3
Coala

Parametrii nominali
Il= 36 [A]; Imax= 36 [A] Inom= 160 [A]
Ip.0=5,1 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[4, pag.255, tab.5.4]
Tabela 7.1.3. Descarcator

Tipul: PBO-3-Y1
Parametrii nominali
Il= 36 [A]; Imax= 36 [A] Inom= 200 [A]
iş = 11,5 [kA] ilim.dim.= 38 [kA]
Bsc= 13 [kA 2 ∙s] 2
I term×tterm= 400 [kA 2 ∙s]
[8, pag.364, tab.5.20]
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.
S nom.t 630
I norm=I max = = =910 ( A )
√3 ∙ U nom 1,73 ∙ 0,4
2
Bsс= I p .o ( t dec +T a )=1,53 2 ∙(0,3+ 0,02)=0,94 [ kA 2 ∙ s ]
I p .0=1,53 [ kA ]
i ș=3,8 [ kA ]
Tabela 7.1.4. Întrerupător automat
Tipul: ВА88-3P- 1000 А

Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 910 [A] Imax= 910 [A] Inom= 1000 [A]
Ip.o= 1,53 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[3,produse]
Coala

Tabelul 7.1.5. Transformatorul de curent
Tipul: ТШ-066
Parametrii nominali
Il= 910 [A] Imax= 910 [A] Inom1= 1000, Inom2= 5 [A]
iş = 3,8 [kA] ilim.din.= 15 [kA]
Bsc= 0,94 [kA 2 ∙s] 2
I term × tterm.= 80 [kA 2 ∙s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 9,catalog ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t dec +T a )=7,3 2∗( 0,3+0,02)=17 [ kA 2∗s ]
7.2.Alegerea aparatelor electrice de protectie si comutatie din cadrul tablourilor

de distribuție
Dulapul de distribuție principal
I norm=364 ( A)
Bsс= I p .o2 ( t dec +T a )=1,53 2 ∙(0,3+ 0,02)=0,94 [ kA 2 ∙ s ]
I p .0=1,53 [ kA ]
i ș=3,8 [ kA ]
Tabela 7.2.1. Întrerupător automat 1.

Parametrii nominali
Coala

Il= 364[A] Imax= 364 [A] Inom= 400 [A]
[3,produse]
Tabela 7.2.2. Întrerupător automat 2.

Parametrii nominali
Il= 196[A] Imax= 196 [A] Inom= 250 [A]
[3,produse]
Tabela 6.2.3. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ППН 41-0,4-400A
Parametrii nominali
Il= 364[A] Imax= 364 [A] Inom= 400A [A]
Ip.0=1,8 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[3,produse]
Tabelul 7.2.4. Întrerupător -separator

Tipul: CSSD- 3P-400А
Parametrii nominali
Il= 364[A] Imax= 364 [A] Inom= 400 [A]
iş = 3,8 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 0,94 [kA 2 ∙s] 2
I term. × tterm.= 100 [kA 2 ∙s]
[10,catalog]
Dulapul de distribuție de etaj

Tipul: ВА47- 3P-50 А-C
Parametrii nominali
Il=46 [A] Inom= 50 [A]
Coala

[3,produse]
Dulapul de distribuție de apartament
Tipul: ВА47- 2P-40 А-C

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 200 [V]
Il= 36,4 [A] Inom= 40 [A]
[3,produse]
Tabela 7.2.7. Întrerupător automat diferențial Gr.2-5 (УЗО)
Tipul: ВД1-63 - 2P-16 А-30m A

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 7 [A] Inom= 16 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]
Tabela 7.2.8. Întrerupător automat diferențial (УЗО) Gr.1
Tipul: ВД1-63 - 2P-25 А-30m A

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 14 [A] Inom= 25 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]
unde: Inom.dif.-curentul nominal–diferențial de rupere

7.3.Alegerea aparatelor electrice de racord în rețea
Denumirea aparatului Tipul Inom [A]

Priză PC-10-3-ГБ 16
Întrerupător unitar BCk-10-1-ГБ 10
Întrerupător dublu BCk-10-2-ГБ 10
Întrerupător cap-scară ВСп10-1- ГБ 10
[3,produse]
7.4.Alegerea aparatelor pentru măsurarea energiei electrice
Coala

Tabela 7.4.1.Contor trifazat de energie activă
Tipul: СЭА3- 5-55А
Parametrii nominali
Uins= 380 [V] Unom= 380 [V]
Il= 5 [A] Inom= 5 [A] Imax.= 55 [A]
[11,catalog]
Tabela 7.4.2.Contor monfazat de energie activa

Tipul: XLE12
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 36,4 [A] Inom= 40 [A]
[12,catalog]
7.5.ALEGEREA TABLOURILOR DE DISTRIBUȚIE
Coala

Denumirea tabloului Tipul Inom [A]
Dulap de distributie ГРЩ-400 400
principal 1
Dulap de distributie ГРЩ-250 250
principal 2
Dulap de distributie de etaj ЩЭ-3-1 36 УХЛ3 50
Dulap de distributie de ЩРB-Пм-9 63

apartament
[13,produse]
8.EFICIENȚA ENERGETICĂ-CASA INTELIGENTĂ

Casa inteligenta nu mai este demult un concept futurist, pe care il poti vedea
doar in filme. Este o solutie pragmatica, prezenta deja in mii de case in toata lumea,
Coala

iar industria echipamentelor de automatizari este mai mult decat pregatita sa iti
realizeze orice dorinta legata de controlul asupra casei tale. Daca functionalitatea
instalatiilor dintr-o casa este controlata prin scenarii predefinite sau daca toate
subsistemele (control iluminat, control temperaturi, alarmare la incendiu si efractie
etc.) sunt integrate intr-un singur sistem si pot fi controlate printr-o interfata grafica
facila si comoda proprietarului sau daca, sunt anticipate anumite nevoi ale
ocupantilor casei si sunt rezolvate automat , putem spune ca avem o casa inteligenta.
O solutie completa de automatizare a unei case inteligente presupune cateva
sisteme principale interconectate.
Exemple de scenarii
In general, posibilitatile pe care ti le ofera o casa inteligenta (comenzile proprietarului
casei si raspunsul sistemului la respectiva cerere) pot fi grupate in ceea ce numim
scenarii. Un asemenea scenariu se poate desfasura dupa cum urmeaza, cu precizarea
ca fiecare pas si efectele lui pot fi scalate si modificate in functie de cerintele
personale ale fiecarui proprietar: ajuns acasa seara, dupa o iesire in oras, rezidentul
activeaza de pe telefon o singura comanda care va deschide portile curtii si usile
garajului, va activa sistemul de iluminat si va porni incalzirea casei la un nivel stabilit
anterior. In continuare, sistemul audio va porni la un nivel de confort, jaluzelele casei
coboara si iluminarea se face diferit pe zone, dupa un design prestabilit (ca exemplu
concret, puterea de iluminare a aplicelor de perete poate fi scazuta la 70 de procente,
pe cand luminile terasei si cele din bucatarie pot fi activate la maxim).
Un alt scenariu poate fi cel in care proprietarul poate permite unui instalator sau unui
gradinar accesul la perimetrele prestabilite (terasa, garaj, gradina), prin simpla
trimitere a unui cod catre sistemul de securitate si acces de pe telefonul mobil.
In alt caz un simplu buton din aplicatia de control a sistemului, care poate fi denumit
"Vizionare film", va activa sistemul Home Cinema, va diminua lumina ambientala in
camera unde se vizioneaza filmul si va cobori automat jaluzelele de la fereastra.
Toate acestea sunt exemple simple, in care tehnologia functioneaza aproape invizibil
pentru a asigura confortul maxim al proprietarilor.
Coala

Beneficii
Gradul de automatizare a unei case, respectiv beneficiile pe care le ofera, depind doar
de vointa proprietarilor si de gradul de confort in utilizare dorit. Ceea ce nu difera, in
oricare din aceste cazuri, este usurinta cu care rezidentii unei case automatizate vor
controla permanent sistemul inteligent, fie ca o vor face de pe canapeaua din
sufragerie sau de la mii de kilometrii distanta. In plus, o intreaga suita de operatii de
rutina care, fac parte acum din viata proprietarului unei case si solicita nedorit atentia
acestuia (reglaj incalzire, activare-dezactivare sisteme de securitate, coborare-
ridicare jaluzele, etc.) toate acestea pot deveni simple suite de operatiuni pre-
programate si personalizate, invizibil si confortabil. Odata instalata o asemenea
solutie, nivelul de confort si personalizare in locuirea unei case va creste la un nivel
care anterior parea de neconceput. Pe langa toate acestea, faptul ca instalarea
solutiilor de automatizare determina luna de luna economii semnificative la costul de
intretinere a casei nu vine decat sa completeze fericit ansamblul de beneficii ale
automatizarii.
Fiecare din sistemele principale prezentate au rolul lor bine definit in functionalitatea
casei.
9.CALCULUL ECONOMIC
9.1.Determinarea costului echipamentului
Tabel 9.1.Costul echipamentului
Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul unei Suma,lei
echipamentulu de masură unități ,lei
Coala

i
Transformator TM- Bucati 1 75000 75000

630/10
Descarcator PBO-3-Y1 Bucati 3 500 1500
Separator РЛНД-10- Bucati 1 3500 3500
200 У1
Întrerupător ВА88-3P- Bucati 1 6000 6000
automat 1000 А
Transformator ТШ-066 Bucati 3 650 1950
de curent
automat 400 А
automat 800 А
Siguranta ППН 41- Bucati 3 250 750
fuzibila 0,4-800A
Întrerupător CSSD- 3P- Bucati 1 2300 2300
-separator 800А
Întrerupător ВА47- 3P- Bucati 18 70 1260
automat 50 А-C
automat 16 А-C
automat 25 А-C
automat 40 А-C
Întrerupător ВД1-63 - Bucati 42 22 924
automat 2P-16 А-
diferențial 30m A
Întrerupător ВД1-63 - Bucati 216 180 38880
automat 2P-16 А-
diferențial 30m A
Dulap de ЩРB-Пм- Bucati 43 107 4601
distributie de 9
apartament
Dulap de ЩЭ-3-1 Bucati 12 2000 24000

distributie de 36 УХЛ3
etaj
Dulap de ГРЩ-250 Bucati 2 3500 7000
Coala

distributie
peincipal
Dulap de ГРЩ-400 Bucati 1 4000 4000
distributie
peincipal
Contor trifazat СЭА3- 5- Bucati 1 1150 1150
55А
Priza PC-10-3- Bucati 500 12 6000
ГБ
Intrerupator BCk-10-1- Bucati 200 13 2600
unitar ГБ
Intrerupator BCk-10-2- Bucati 400 16 6400
dublu ГБ
Intrerupator ВСп10-1- Bucati 2 20 40
cap-scara ГБ
Contor CX1000-3 Bucati 43 360 15480
monofazat
Contor trifazat СЭА3- 5- Bucati 1 1150 1150
55А
Total 217300
9.1.1.Calculul cheltuielilor de transport

Cheltuielile suportate de întreprindere pentru transportul echipamentului din
strainatate se calculeaza în marime de 8 % din marimea investiției :
217300∙ 8
CH .transp = =17384 ,lei
100
9.1.2.Calculul cheltuielilor de montare
Calculam mărimea cheltuielilor de montare (CHmontare ) ,în marime de 10% din costul
echipamentului:
217300 ∙10
CH .montare= =21730, lei
100
9.1.3Determinăm mărimea investiției totale
Determinăm mărimea investiției totale (It. ) –utilizînd următoarea relație:
I t . =I +CH . montare+CH .transp =217300+21730+17384=256414 ,lei
9.2.Calculăm cheltuielile directe

Reprezintă totalitatea cheltuielilor suportate de întreprindere pentru procurarea
materiei prime ,cheltuieli pentru energia electrică utilizata ca forță motrică sau pentru
iluminat ,material auxiliare.
Coala

Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul Suma,lei
materialelor de unei
masură unități,
lei
I.Cheltuieli
materiale
,inclusiv:
Coductor AC -70 m 15000 13 195000
Cablu AAШв m 150 250 37500
4x185
Cablu ABBГ m 120 163 19560
4x185
Cablu AВВГ m 25 135 2700
4x150
4x120
4x95
4x70
4x50
4x25
4x16
4x10
Cablu BBГ m 600 50 30000
3x10
Cablu BBГ m 16000 13 208000
3x2,5
Cablu BBГ m 5500 8 44000
3x1,5
II.Cheltuieli 0
pentru energie
electric,inclusi
v
III.Amortizare 32216
Total 658358
Coala

Pentru a determina amortizarea este nevoie de următoarele date:
- Valoarea mijloacelor fixe utilizate (I)
- Termenul de funcționare prevăzut în pașaportul documentului (Tr.funcțional )
- Formula
I
A=
T r . funcțional
217300
A= =32216 ,lei
6
9.3.Calculul cheltuielilor pentru retribuții
Se include cheltuielile pentru pentru salarii de baza ,salarii
suplimentare,primele,respectiv contribuțiile pentru asigurări sociale.
Tabel 9.3.1.Calculul salariului de bază
Nr.de Funcția Nr.de Manopera Tariful Salariul Salariul
ord. executată persoane , mediu,lei/oră tarifar,lei de
ore-om baza,lei
1 Inginer 1 176 50 8800 8800
2 Montor 4 176 30 5280 21120
Total 5 - - - 29920
Tabel 9.3.2.Calculul cheltuielilor pentru retribuția muncii

Nr. Funcția Salariul Salariul Salariul Salariul Salariul CAS
ord executată tarifar, premial, lunar, Suplim., total,lei
lei lei lei lei
(10%) (10%) (37%)
1 Inginer 8800 880 9680 968 10648 3939
2 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
3 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
4 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
5 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
Total 36203 13395
9.3.3.Calculul cheltuielilor de regie
Coala

Constituie 65% din cheltuielile pentru retribuirea muncii :
(36203+13395 )∗65
Chregie = =32238,7 , lei
100
Tabel 9.4.Costul total al proiectului
Nr.ord. Denumirea articolului Valoarea în lei
1 Cheltuieli directe 658358
2 Cheltuieli pentru salarii 36203
3 Contributii la asigurările sociale (37%) 13395
4 Cheltuieli de regie (65%) 32238
5 Preț de cost 740194
6 TVA (20%) 148038
7 Total cu TVA 888232
8 Cheltuieli pentru echipament 256414
9 Total 1144646
10.SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

Accidente datorate curentului electric
Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin
corp trece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror
efecte se manifestă prin şocuri electrice, electrocutări şi arsuri.
Electrocutările
Electrocutările reprezintă acţiunea curentului electric asupra sistemului nervos şi
muscular şi pot avea următoarele efecte:
• contracţia muşchilor;
• oprirea respiraţiei ;
Coala

• fibrilaţia inimii ;
• pierderea temporară a auzului şi vocii ;
• pierderea cunoştinţei ;
Electrocutările se produc prin:
 atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii
electrice aflate sub tensiune.
 atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care in mod
normal nu este sub tensiune dar care in mod accidental poate fi pus sub
tensiune.
Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune de
atingere Ua.
Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două
puncte de pe sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite.
Tensiunea de pas poate să apară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau
de protecţie, prin care trece curentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor
aflat sub tensiune şi căzut la pământ.
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl au
normele de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit:
 să nu atingă echipamentele aflate sub tensiune
 să folosească echipamentul de lucru şi de protecţie
 să organizeze punctul de lucru astfel încât să nu existe pericolul de
electrocutare
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirectă, se folosesc

diferite instalaţii de protecţie care să acţioneze imediat în caz de defect, limitând
tensiunile de atingere la valori reduse admise de norme şi să deconecteze în timp
echipamentul afectat.
Factorii care determină gravitatea electrocutărilor:
 valoarea curentului prin corpul omenesc;
Coala

 calea de închidere a curentului;
 durata acţiunii curentului;
 starea fizică a omului;
 frecvenţa curentului;
 atenţia omului în timpul atingerii.
Un alt factor deosebit de important care determină gravitatea electrocutărilor este
rezistenţa electrică a corpului omenesc în momentul atingerii. Valoarea şi caracterul
rezistenţei electrice a corpului omenesc depind de: ţesutul muscular, aparatul
circulator, organele interne, de sistemul nervos cât şi de procesele biofizice şi
biochimice foarte complicate care au loc în corpul omenesc.
Factorii de care depinde rezistenţa corpului omenesc sunt:
 tensiunea la care este supus corpul
 locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune
 suprafaţa de contact
 umiditatea mediului
 temperatura mediului înconjurător
 durata de acţiune a curentului
Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
În timpul exploatării maşinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării

curentul electric poate provoca incendii, datorită încălzirii aparatajului electric în
timpul funcţionării, în timpul scurtcircuitului sau suprasarcinilor. Arsurile electrice
produse prin deranjamentele părţii electrice pot provoca arsuri personalului sau pot
determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din atmosfera
încăperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor şi a
supraîncălzirii, trebuie luate următoarele măsuri:
Coala

- La regimul de funcţionare în plină sarcină, părţile motorului electric nu
trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă (lagărele nu trebuie să
depăşească temperatura de 80ºC).
- Părţile din clădiri şi părţile din utilaje care sunt expuse acţiunii arcului
electric trebuie să fie neinflamabile.
- Siguranţele, întrerupătoarele şi alte aparate asemănătoare, care în timpul
exploatării pot provoca întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
- Părţile reostatelor şi ale celorlalte aparate care se încălzesc în timpul
funcţionării trebuie montate pe socluri izolate termic.
- Utilajul care lucrează în medii de praf sau gaze trebuie să fie acţionat cu
motoare electrice antiexplozive, iar instalaţiile şi aparatajul să fie în execuţie
antiexplozivă.
- Pentru a se putea interveni cu eficacitate în caz de incendiu, se recomandă ca
lângă maşinile-unelte (sau în secţii) să fie amplasate extinctoare cu CO2. Folosirea
apei este interzisă la stingerea incendiilor în instalaţiile electrice, deoarece prezintă
pericol de electrocutare şi determină şi extinderea defecţiunii.
Cerințe generale de protecția muncii pentru electromontori
1. În calitate de electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric se admit

muncitori calificaţi în acest domeniu, avînd vîrsta de peste 18 ani, care au trecut
controlul medical, au însuşit instructajul întroductiv general şi la locul de muncă
în domeniul protecţiei muncii, precum şi instrucţiunile de prevenire şi combatere
a incendiilor şi la acordarea primului ajutor medical.
2. Verificarea cunoaşterii normelor, regulilor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii
şi de exploatare a instalaţiilor electrice, de către electromontori se efectuază o
dată în 12 luni, cu confirmarea grupei la securitatea electrică (de la I la V).
Coala

Electromontorii care au dat dovadă de cunoştinţe nesatisfăcătoare vor fi
reexaminaţi în termen de cel mult 30 zile. Pînă la reexaminarea următoare ei nu
nu sînt admişi la executarea funcţiilor sale.
3. La locul său de muncă se vor îndeplini cu stricteţe şi corectitudine instrucţiunile şi
regulile de protecţie a muncii, cerinţele securităţii tehnice şi a normelor igienico-
sanitare.
4. La locurile de muncă şi pe teritoriul întreprinderii se interzice fumatul,
întrebuinţarea băuturilor alcoolice şi a drogurilor.
5. Se va executa numai acel lucru care corespunde profesiunii date, precum şi
indicaţiile şefului secţiei de producţie (maistrului-şef, maistrului de schimb,
şefului de brigadă) şi inginerului la reparaţia utilajului.
6. Electromontorul la repararea şi întreţinerea utilajului electric este obligat:
1) să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a
muncii, de igienă a muncii şi de securitate antiincendiară, prevăzute de actele
normative respective de protecţie a muncii;
2) să execute corect instrucţiunile de exploatare inofensivă a utilajului electric
şi a dispozitivelor utilizate în procesul lucrului;
3) să respecte şi să îndeplinească regulile de disciplină a muncii şi de
comportare pe teritoriul înreprinderii;
4) să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, încît să nu expună
pericolului persoana proprie şi pe cei din jur;
5) să muncească în echipament de muncă şi să utilizeze mijloace de protecţie
individuală şi colectivă, prevăzute de procesul de muncă, de regulile şi
instrucţiunile de protecţie a muncii;
6) să înştiinţeze la timp reprzentanţii adminisrtraţiei despre toate cazurile de
încălcare a actelor normative de protecţie a muncii, care periclitează viaţa sau
sănătatea angajaţilor, precum şi despre avariile şi accidentele care s-au produs.
7. La acest loc de muncă pot acţiona următorii factori periculoşi şi nocivi:
1) acţiunea curentului electric;
Coala

2) căderi de la înălţime;
3) mecanisme de acţionare;
4) unelte manuale nereglamentate.
8. Conform normelor stabilite, electromontorului la repararea şi întreţinerea
utilajului electric, i se livrează:
1) costum din bumbac;
2) bocanci din piele;
3) mănuşi dielectrice (de serviciu);
4) ochelari de protecţie (de serviciu).
9. Electricianului i se interzice:
1) a utiliza în procesul muncii scule şi dispozitive auxiliare defectate sau
nereglamentate;
2) a utiliza în procesul muncii mijloace de protejare defectate sau cu termenul de
verificare expirat;
3) a folosi la locurile de muncă surse de foc deschis;
4) a exexuta careva lucrări în scopuri personale;
5) a lăsa deschise sau neîncuiate uşile panourilor electrice;
6) a lăsa deschise firele electrice, aflate sub tensiune.
10. Pentru încălcarea actelor normative şi legislative de protecţie a muncii, angajaţii
poartă răspundere disciplinară, materială, penală în modul stabilit de lege.
Primul ajutor in caz de electrocutare
In cazul in care electrocutatul este in contact cu parțile aflate sub tensiune, se vor lua
următoarele masuri:
-în primul rand trebuie efectuată scoaterea electocutatului de sub tensiune;
-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune nu trebuie sa se expună

pericolului, ținand seama si de faptul ca umiditatea face ca pericolul de electrocutare
sa fie si mai mare;
Coala

-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa întrerupă
imediat tensiunea,daca aparatul de întrupere sau dispozitivul de acționare este in
apropiere;
-daca nu există nici una din posibilitățile de mai sus, atunci persoana care
scoate electrocutatul de sub tensiune se izoleaza față de părțile aflate sub tensiune
( folosind manuși electroizolante, prăjini electroizolante, platformă sau covor
electroizolant) și îndepartează de electrocutat conductoarele aflate sub tensiune,
avand griă de nu a ajunge în contact direct sau prin intermediul altor elemente cu
părțile aflate sub tensiune.
- se execută respirație artificială atata timp cît este necesar;
- se anunță cel mai apropiat punct sanitar;
11.CONCLUZII
În acest proiect am proiectat rețeua de alimentare cu energie electrică a
blocului locativ cu 7 etaje din strada Romana 15.În calitate de date inițiale am avut
tensiunea de alimentare ,puterea electrică instalată într-un apartament în valoare de
10,3 kw și suprafața apartamentelor ,inclusiv distanța de la sursa de alimentare pînă la
PT.Din cauza puterii insatalate mari și a blocurilor din vecinătate care se construiesc
soluția a fost instalarea unui PT 10/0,4 și alimentarea prin 2 linii10kV .
Am calculat instalația de iluminat prin metoda coeficientului de utilizare.Astfel
am ales tipurile de corpuri de iluminat de modele ЛСП,ЛПО ,HL ,și sursele de
Coala

lumină ,și respectiv am determinat puterea instalată de iluminat totală a blocului.Am
determinat puterea instalată pentru consumatorii de forță:
frigidere,ventilatoare,cuptoare cu microunde și 2 ascensoare cu putera instalată de
6 kw.
Alimentarea blocului se va face în felul următor :din cadrul PT prin 2 cabluri
de tip AAШв 4x150 se va alimenta dulapul general ГРЩ-400 a întregului bloc
instalat în subsol după care print-un cablu ABBГ 4x150 se alimenteaza dulapul de
distribuție ГРЩ-250 din casa scării .După care de la dulapul de distribuție ГРЩ-
250 prevăzut cu întrerupător automat trifazat ВА88-3P- 250 А se alimentează
tablourile de etaj de tip ЩЭ-3-1 36 УХЛ3 prevăzut cu contoare monofazate CX1000-
3 și întrerupător automat trifazat
ВА47- 3P-50- А-C , respectiv de la tabloul de etaj se alimentează tabloul de
apartament ЩРB-Пм-9 care conține un întrerupător automat de tip
ВА47- 2P-40- А-C ,4 întreupătoare diferențiale de tip ВД1-63 - 2P-16 А-30m A și un
întrupător diferențial de tip ВД1-63 - 2P-25 А-30m A.Cablul de alimentare de la
tabloul de etaj la tabloul de apartament sa ales de tipul BBГ 3x10.Pentru circuitul
de prize în apartament sa ales cablu de tip BBГ3x2,5 iar pentru instalația de iluminat
BBГ3x1,5.Proiectul dat a fost efectuat în conformitate cu cerințele NAIE ,și va avea
un grad de siguranță înalt.
BIBLIOGRAFIE
1. Г.M.K.Спрвочная книга для проектирования электрического
освещенияю.Ленинград, 1976.
2. D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3. www.Iek.md
4. Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем
электроснабжения. Томск.2005.
Coala

5. В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
6. V.Gavril ,L.Ionescu.Instalatii electrice.Bucuresti “M.A.S.T”,2007.
7. Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
8. Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
9. www.zapadpribor.com
10. www.elprom-st.ru
11. www.signalrp.ru
12.sagemcom.ru
13.www.esnab.su
Coala


CEBOTARI Calcule

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CEBOTARI Calcule

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

a. După rolul funcţional, instalaţiile electrice pot fi:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

c. În raport cu locul de amplasare, se deosebesc următoarele categorii de

d. După nivelul tensiunii, instalaţiile se clasifică în:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

f. Din punct de vedere al modului de protecţie, instalaţiile pot fi:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Sd - aria planului util,[m ];2

u -factorul de utilizare a instalației de iluminat;

Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , Em , ∆ și S d se pot

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

alege lampa cu care se echpeaza corpul (se alege Φ l – fluxul luminos al

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Calculul instalației de iluminat pentru sectorul 2 al centrului comercial prin

- calculul suprafaței încăperii

- Inaltimea de atarnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];

- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

h=H−h u−h s=3−0−0,15=3,35[m]

hu -este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală,m .

-Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

pentru corpul de iluminat ales ЛСП 3902А-2-36 avem Pc =2*36 [w ],

- numarul de corpuri de iluminat necesare

- numarul de corpuri de iluminat alese N=4

Calculul fotometric al instalației de iluminat se realizează analogic şi

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabelul 3.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

4.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE PENTRU

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Pentru rețeua monofazată

Exemplu de calcul pentru rețeaua trifazată

Tabel 4.1.Puterea instalată apartament

Tabel 4.2.Centrul comercial

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabel 4.2.Casa scării

Remarcă:Alimentarea blocului se va realiza prin 2 linii, Pi .tot =457 ¿]

Tabel 4.5.Rezultatele calculului circuitului de forță și prize

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului

Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei

Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Curentul transformatorului la tensiune de 0,4 kV:

4.1 Dimensionarea cablului de alimentare 10 kv

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

6. CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

unde kş este coeficientul de şoc care depinde de constanta de timp Ta:

Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor schemei.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Snom = 630 kVA

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Rezultatele calculului curenţilor de sc

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

- după tensiunea instalaţiei : Uinst£Unom

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data