INTRODUCERE

Sistemul de alimentare cu energie electrică (SAEE) a întreprinderii industriale

este destinat pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor acesteea. SAEE
a întreprinderii este racordat la SEE şi asigură functionarea sistemului tehnologic al
întreprinderii, adică prezintă veriga de legatură dintre ultimile două. Din aceste
considerente ele asigură eficienţa procesului de producere al întreprinderii.
Asigurarea cu energie electrică la parametrii calitativi şi cantitativi ceruţi îi revine
sistemului electroenergetic care prezintă ansamblul instalaţiilor utilizate pentru
producerea, transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice,
legate printr-un proces comun de funcţionare.
De aceea la proiectarea SAEE a întreprinderilor industriale se va realiza o tratare
ingenerească a problemelor ce vizează de a fi rezolvate şi ordonarea activităţii în
acest domeniu.
La întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul
electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la întreprindere
există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se
pot alimenta direct de la SPC sau PCD.
Pentru a prelua din SEE energia electrică necesară unei întreprinderi industriale
se realizează linii şi staţii de racordare la sistem.
În secţii se amplasează posturi de transformatoare cu ID-0,4 kV. Unele receptoare
electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la
conductoare-bare.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a
întreprinderii este complicată deoarece conţine un numar mare de receptoare
electrice, respectiv dulapuri de distribuţie şi instalaţii de distribuţie. Dimensionarea
reţelelor electrice şi dezvoltarea acestora se efectueaza prin calcule, evaluari şi
comparări tehnico-economice. În rezultat asigurînduse un SAEE a întreprinderii
fiabil, optim, cu o siguranţă înaltă în funcţionare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)Distanța întreprinderii pînă la sursa de alimentare (stația de transformare raională cu
2 transformatoare , 3 înfașurari 110/35/10 kV) este de 5 km.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 2000 MVA,reactanța 0,8
Tabelul 1.1.1 Sarcina individual
Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW
1 Depozit 84
2 Depozit auxiliara 12
3 Depozit pentru cutii 36
4 Secția de transport auto 300
5 Depozit de ciment 300
6 Blocul 21-ЦМС 240
7 Blocul de inginerie si laborator 300
8 Secția management 120
9 Blocul de administrație casnică 192
10 Cantină 192
11 Depozit pentru păstrarea legumelor 36
12 Depozit de armătură 108
13 Stație de oxigen 240
14 Turn de răcire 48
15 Stația de gazificare 240
16 Cameră de carton 192
17 Blocul 3-vestic 3600
18 Depozit pentru cutii 2 300
19 Blocul 4-КПЦ 720
20 Sectia de turnătorie 3000
21 Depozit pentru ulei 84
22 Stația de testare 360
23 Depozit de produse finite 120
24 Blocul 2-estic 1440
25 Blocul 1-principal 6000
26 Secția de pregătire 960

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din

Uzina de cazane produce o gamă largă de cazane pe lemne ,gaze,cărbune și

peleți.După continuitatea în AEE face parte din categoria I de receptoare ,deci
alimentarea cu energie electrica se va raliza prin 2 căi.
Caracteristica secțiilor:
1)Secția de turnare realizeaza turnarea metalelor în forme,în scopul obținerii
detaliilor,necesare asamblării cazanelor .Dupa continuitatea în AEE fac parte din
cat.I deci alimenatrea se va realiza prin 2 căi .
2) Secția de testare se ocupă cu verificarea și standandizarea cazanelor nou
produse.AEE la fel se va realize prin 2 cai.
3)Secția de inginerie și laborator realizează diferite studii privind randamentul
cazanelor ,aflate deja în producție cit și a celor de tip nou .Dupa continuitea în
AEE face parte din cat.II .
4)Păstrarea diferitor materiale cît și a produselor finite se face în depozite special
amenajate. După continuitatea în AEE face parte de categoria III.
5)Din blocul administrativ fac parte încaperile pentru administrație cît și pentru
personalul de producere.După continuitatea în AEE face parte de categoria III.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor
Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
pe plan
1. înUscat
incinta după continuitate
III si explozii
П-I
2. Uscat III П-I
3. Uscat III П-III
4. Uscat II B-I
5. Prăfuit III П-I
6. Uscat II B-I
7. Chimic II П-I,B-I
8. Uscat III B-Ia
9. Uscat III П-I
10. Uscat III B-I
11. Uscat III П-I
12. Prăfuit III B-III
13. Chimic activ I B-III
14. Uscat II B-I
15. Chimic activ I П-II
16. Uscat II П-III
17. Uscat II П-I
18. Uscat II П-II
19. Uscat II B-II
20. Torid I П-II
21. Umed III П-III
22. Uscat II B-I
23. Uscat III П-I
24. Uscat II B-I
25. Uscat I П-I

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 26. Uscat II П-I

[1,p.30-32]

2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL

PENTRU ÎNTREPRINDERE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg ϕ
Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul
de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ=
√ cos2 φ
−1

cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1=
√ cos2 φ
−1

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Scalc. = √ P2c .tot . +Q2calc
Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pinst
r=
√ m∗π
,

kW
unde : m = are valori : 0,5..1,
kW
m2
[ ]
mm 2

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,65*84=54,6[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,6*0,017*1125 =11,475[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=54,6+11,475= 66,075[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =66,075*1,02=67,39[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
Scalc.1 = √ P2c .tot . +Q2calc

Scalc.1 = √ 66,0752 +67,392 =94,38 [kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
Pinst 84
r=
√ m∗π
, r1 =
√ 0,5∗3,14
= 7,3 [mm]

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic

şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y
Plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 84 0,65 1,02 0,6 0,017 1125 142 320

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2. 12 0,5 0,8 0,95 0,013 1125 80 350
3. 36 0,2 0,6 1 0,02 1350 80 395
4. 300 0,4 0,75 0,85 0,016 1800 260 381
5. 300 0,4 0,7 0,6 0,015 562 280 295
6. 240 0,4 0,9 1 0,014 2250 420 345
7. 300 0,5 0,85 0,8 0,016 1575 440 395
8. 120 0,45 0,7 0,95 0,013 945 350 400
9. 192 0,3 0,8 0,85 0,014 2475 270 245
10. 192 0,4 0,9 0,9 0,015 2092 545 380
11. 36 0,3 0,8 0,6 0,018 967 555 335
12. 108 0,35 0,6 0,8 0,012 648 230 220
13. 240 0,25 0,7 0,85 0,014 1161 195 250
14. 48 0,6 0,75 1 0,016 360 285 195
15. 240 0,5 0,65 0,9 0,011 144 315 140
16. 192 0,3 0,5 1 0,016 10687 70 60
17. 3600 0,4 0,8 0,6 0,027 12150 425 14
18. 300 0,4 0,6 0,85 0,02 877 530 38
19. 720 0,25 0,6 0,6 0,013 2812 360 70
20. 3000 0,25 0,65 0,9 0,011 3960 455 70
21. 84 0,7 0,8 0,6 0,012 1012 425 14
22. 360 0,8 0,85 1 0,016 272 480 17
23. 120 0,7 0,7 0,9 0,018 1350 165 39
24. 1440 0,5 0,6 0,8 0,011 1687 75 160
25. 6000 0,25 0,9 0,9 0,015 21825 420 212
26. 960 0,5 1 1 0,011 4500 420 275
[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. R

plan [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 54,6 11,475 66,075 67,3965 94,38323 7,314587
2. 6 1,35 7,35 5,88 9,412593 2,764654
3. 7,2 2,7 9,9 5,94 11,54528 4,788521

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 4. 120 24,48 144,48 108,36 180,6 13,82327
5. 120 5,058 125,058 87,5406 152,6527 13,82327
6. 96 31,5 127,5 114,75 171,5337 12,36391
7. 150 20,16 170,16 144,636 223,3249 13,82327
8. 54 11,67075 65,67075 45,96953 80,16137 8,742604
9. 57,6 29,4525 87,0525 69,642 111,4816 11,05862
10. 76,8 28,242 105,042 94,5378 141,3196 11,05862
11. 10,8 10,4436 21,2436 16,99488 27,20508 4,788521
12. 37,8 6,2208 44,0208 26,41248 51,33663 8,293962
13. 60 13,8159 73,8159 51,67113 90,10379 12,36391
14. 28,8 5,76 34,56 25,92 43,2 5,529308
15. 120 1,4256 121,4256 78,92664 144,8226 12,36391
16. 57,6 17,992 75,592 37,796 84,51443 11,05862
17. 1440 196,83 1636,83 1309,464 2096,165 47,88521
18. 120 14,909 134,909 80,9454 157,3296 13,82327
19. 180 21,9336 201,9336 121,1602 235,493 21,41492
20. 750 39,204 789,204 512,9826 941,2726 43,71302
21. 58,8 7,2864 66,0864 52,86912 84,63189 7,314587
22. 288 4,352 292,352 248,4992 383,6946 15,14263
23. 84 21,87 105,87 74,109 129,2308 8,742604
24. 720 14,8456 734,8456 440,9074 856,9699 30,28527
25. 1500 294,6375 1794,638 1615,174 2414,438 61,81954
26. 480 49,5 529,5 529,5 748,8261 24,72782
∑ 7565 5967

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :

Sc într . = K s * √ ¿ ¿

unde :
Pic .tot - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin

înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%

de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
Q ic .tot = √ ¿ ¿

În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
K s - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.

Sc. într= 0,92 * √ ¿ ¿ =

=10188 [kVA]

3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:

S c .într
U c =4 ,34 √l+16 P , unde
P=
2

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];
P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].

În baza rezultatului obţinut pentru

Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard se
aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

10,2
Uc

Varianta I
=4,34 5+16∗
√2
=40,4[ kV ]

Uc ≤ Un = 110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
S c. într . /2 10188/ 2
I c= = =26,7 [ A]
√ 3∗U n √ 3∗110
Ic
F calc . =
J ec

26,7
F calc . = =24,3[mm2 ]
1,1
2
Fc = 35 [mm ] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
ro = 0,83 [ Ω /Km] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,429[ Ω /Km] – din [5,p.363,tab.П1-3 ]
d = 7,5 [mm] - din [5,p.361,tab.П1-1 ]

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R=r 0∗l R= 0,83*5=4,15 [ Ω ]

X =x 0∗l X = 0,429*5=2,145 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 PC . tot Q
∑ ∗R+ ∑ C . tot ∗X
2 2
∆U= =[V ]
Un
3782,5∗4,15+ 2983,5∗2,145
∆U= =200,8 [ V ]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 0,2
∆U= ∗100 [ % ] ∆U= ∗100=0,18 [ % ]
Un 110

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

10188
84,12
2 F c= =76,5 [ mm 2 ]
I c= =84,12 [ A ] 1,1
1,73∗35
2
Fst = 95 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:

R = 0,412*5= 2,06[Ω]

X = 0,419* 5= 2,095[Ω]
Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
3782,5∗2,06+2983,5∗2,095
∆U= =401,13 [ V ]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
0,4
∆U= ∗100=1,14 [ % ]
35
Concluzii: Pentru intreprinderea dată am ales tensiunea de alimentare de 35 kV
deoarece pierderile care vor apărea se includ în limitele admisibile chiar dacă pe
viitor mărim puterea întreprinderii,în plus reducem cheltuielile pentru utilajul necesar
(transformatoare ,aparate electrice)

4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc .într
Sc .tr =
n∗K înc

unde: S c . într . – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
10188
Sc .tr = =7277 [ kVA ]
1,4

Varianta I
S nom ≤S ctr nT = 6300 [kVA]
S

Varianta II
S nom ≥S ctr nT= 10000 [kVA]
S

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:

Sc . într
K înc =
în regim normal:
n⋅Snom .tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
S c . într
av K av
înc =
K înc ≤1,4 ( n−1 )⋅S nom. tr

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I
10188 10188
K înc = =0,8 K av
înc = =1,6
2∗6300 6300
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
10188 10188
K înc = =0,5 K av
înc = =1
2∗10000 10000
Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 10000 kVA.În regim de
avarie K avînc =0,96 ceea ce satisface condițiilor cerute ( K avînc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДНС 10000/35 :
i 0=0,75 % ,U SC =14 % , ∆ PSC =81 kW , ∆ P m .g =12 kW .

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n
∑ Pi⋅X ∑ Pi⋅Y
1
X=
1 Y= n
n
∑ Pi ∑ Pi
1 1

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

2341510 3751154
X= =211,9 [ m ] Y= =314,3 [ m ]
15210 15210

5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 S calc . 2918
Sc .tr = S c .tr = =2084 [ kVA ]
n∗K înc 1,4
S calc . 2918
K înc . = K înc = =¿ 0,58
n∗S nom. tr 2∗25 00
S calc . 2107
K av .
înc . = K av
înc = =1, 16
(n−1)∗Snom .tr 25 00

Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată Avarie
sarcină [kW]
a în AEE
8,7,6,10, -
1 III,II 2918 2x2500 0,58 1,16
11,17,4
1,2,3,5,9,
2 I,II 1215 2x1000 0,6 1,2 -
26,13
12,16,23, -
3 III,II 1120 2x1000 0,56 1,12
24
18,19,20, -
4 I,II,III 1375 2x1000 0,68 1,36
21,22
5 25,14,15 III,II 2601 2x2500 0,52 1,04 -

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :
Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot

6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE
Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;
Sc
I c= [A]
√ 3U n
Ic
F c= ¿
- calculul secţiunii:
j ec ¿ [mm 2 ]
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm 2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic ¿ Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
Sc
I c=
√ 3∗U n

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2566
I c= =148[A]
√ 3∗10
148
F ec .= =105,7 [ A]
1,4

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ. Ω Ω
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
cablului km km
SPC-PT5 159,4798 113,9141 ААШв 240 0,194 0,366 0,14
3x120
2759
PT5-PT1 84,33526 60,23947 ААШв 140 1,14 0,379 0,12
3x70
1459
SPC-PT3 70,0578 50,04129 ААШв 140 1,14 0,379 0,17
3x70
1212

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 PT3-PT2 35,08671 25,06193 ААШв 115 0,89 0,095 0,31
35
607
SPC-PT4 39,71098 28,36499 ААШв 115 0,89 0,095 0,05
35
687
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]

8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 - instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se

S
x L =x o⋅l⋅ 2b
determină:
U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,
Pentru transformator:
U sc Sb
x o= ⋅
100 S nom

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x= x=x s⋅
S sc sau Snom

Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.

După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K

Zec
Eec
h
h
unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Z ech =√ r 2ech+ x2ech - impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se

neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
I b=
√ 3⋅U b
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:

E ech
I '' = ⋅I ,[ kA ]
Z ech b
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:
''
i ş =√ 2⋅k s ș⋅I ,[ kA ]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:

Isc = √2 *I p.o +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−tsc
Ta
i a ,t =√ 2∗I p .o∗e

în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]

Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Es= 1
SEE
S s = 2000 MVA
X sist
X = O,8
s

XL
L= 5 km
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=10000kVA X spc
SPC
K3 USC =14 %

X L1
L1 L1=0,14km
X 0 =0,366Ω/km
K2
L2=0, 12 km
L2 XL2
K2 X0 =0, 379Ω/km

Snt= 2500 kVA K1

PT1 X PT
USC =6,5%
K1

Efectuam calculele reactanțelor:

Sb =1000 MVA deoarece Sn . sist >1500 MVA , X s=0,8
X s∗S b 0,8∗1000
X sist = = =0,4
Ss 2000
x 0∗L∗Sb 0,4∗5∗1000
X L= 2
= =1,46
U med 37 2
U sc∗S b 14∗1000
X SPC = = =14
100∗Str . spc 100∗10
x 01∗L1∗Sb 0,366∗0,14∗1000
X L1= 2
= =0,47
U med 10,52
X 02∗L2∗Sb 2∗1000
X L2= 2
=0,379∗0,1 =0,4
U med 10,52

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 U sc∗Sb 6,5∗1000
X PT = = =26
100∗S tr . PT 100∗2,5

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

X PT 2 X L 22 X L 12 X SPC2 X L 2 676 0,16 0,22 196 2,13

X rez1= + + + + + X sist = + + + + + 0,4=20 , 638
2 X PT 2 X L 2 2 X L 1 2 X SPC 2 X L 52 0,8 0,94 28 2,92

Sb 1000
∗U
√ 3∗U b 2 1,73∗0,42 ∗0,4 55[kA]
I b= = =¿
U1 10
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55=2,6 [ kA ]
X rez 1 20,638
i ș= √2∗K ș∗I p . o=1,41∗1,369∗2,6=5,1 [ kA ]

Pentru K2

X 2PT 676
X rez2= X rez 1− =20,638− =7,638
2 X PT 52

Sb 1000
I b= = =55,05 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55,05=7,2 [ kA ]
X rez 2 7,638
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,369∗7,2=13,9 [ kA ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 PentruK3
X SPC 2 X L2 196 2,13
X rez3= + + X sist= + +0,4=14,1
2 X SPC 2 X L 28 2,92
Sb 1000
I b= = =55,05 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55,05=3,9 [ kA ]
X rez 3 14,1
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,608∗3,9=8,8 [ kA ]

Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2

Tabelul 9.2
Punctul I p .o , [ kA ] Kș Ta,S i ș ,[kA ]

de S/C
K1 2,6 1,369 0,01 5,1
K2 7,2 1,369 0,01 13,9
K3 3,9 1,608 0,01 8,8

10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR

ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 - Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =35 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-35/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il= 165 [A] Imax= 261 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 8,8 [kA] ilim.dim. = 63 [kA]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Bsc= 45 [kA 2*s] I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]

Snt 10000
I l= = =165 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗35
1,4 S nt 1,4∗10000
I max= = =261 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗35

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =3 , 92∗3=45 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-35У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
iş= 8,8 [kA] ilim.dim.= 42 [kA]
Bsc= 45 [kA *s]
2
I term  tterm= 2500 [kA 2*s]
2

[1,p.180,tab.7.11.]

Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins=35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il=165 [A] Imax= 261 [A] Inom= 400 [A]
iş= 8,8 [kA] ilim.dim.= 46 [kA]
Bsc= 45 [kA *s]
2
I2termtterm= 900 [kA 2*s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4.1 Întrerupător

Parametrii de calcul Tipul: ВMПЭ-20

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 578 [A] Imax= 809 [A] Inom= 1000 [A]
Isc= 7,2 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş = 13,9 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 155 [kA 2*s] I termtterm= 1600
2
[kA 2∗¿ s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 10000
I l= = =578 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

1,4 S nt 1,4∗10000
I max= = =809 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =7,22∗3=155 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.4.2 Întrerupător

Tipul: ВММ-10-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc= 7,2 [kA] Inom.rup.= 10 [kA]
iş = 13,9 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 155 [kA 2*s] I termtterm= 400
2
[kA 2*s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 2500
I l= = =144 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =202 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =5,272∗3=83 [ kA 2∗s ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 10.5. Separator
Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 400 [A]
iş = 13,9 [kA] ilim.dim.= 41 [kA]
Bsc= 155 [kA 2*s] I term.  tterm.= 1024
2
[kA 2*s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]

Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent

Tipul: ТПЛK-10-УЗ
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 578 [A] Imax= 809 [A] Inom1= 1000 Inom2= 5 [A]
iş = 13,9 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 155 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +1,8+0,1=2,3 [ Ω ]
I 22

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent

Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom1= 300 Inom2= 5 [A]
iş = 13,9 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 155 [kA 2*s] I term  tterm.=
2
300 [kA 2*s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r c ont . =0,4+2,3+ 0,1=2,8 [ Ω ]
I 22

Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune

Tipul: HTMИ-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
S2=24,96 [V ∗A] S2.nom =500 [V ∗A]
[1,p.188,tab.7.17.]

S2= √ Pap .2 +Q ap . 2=√ 232 +9,72 =24,96[V*A]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-250-20Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV ] Unom= 10 [kV]
Il= 144[A]; Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc=7,2 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Tabela 10.9. Întrerupător automat

Tipul: Э25
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom= 6000 [A]
Isc= 2,6 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[1,p.91,tab.4.10]

Snt 2500
I l= = =3612 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =5057 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4

Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent

Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom1= 6000, Inom2= 5 [A]
iş = 5,1 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 20,28 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r con t .=0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =2,62∗3=20,28 [ kA 2∗s ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Concluzie:
În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
de cazane. Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la statia raionala a SEE,in care
sint instalate doua transfoarmatoare de putere .
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 35kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДHC-10000/35.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se
secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transfarmare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît interor.
Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de 2 tipuri
TM-2500/10 si TM-1000/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).

BIBLIOGRAFIE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем
электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data