DISCURSUL

OBIECTIVE:

A defini şi a identifica tipurile de

discursuri;
A cunoaşte factorii ce determină
compoziţia discursului;
A cunoaşte structura unui discurs şi
modalităţile de elaborare a lui;
A cunoaşte regulile de prezentare a
discursului şi a le aplica în practică.
Cele mai mari temeri omenesti
 Definirea şi tipurile discursului

Principalele tipuri de discurs:

discursul narativ
discursul descriptiv
discursul explicativ
discursul argumentativ

Dar şi altele: demonstrativ, judiciar etc.

 Discursul narativ
Intenţia Caracteristici
enunţiatorului - prezenţa unei istorii, a unei povestiri;
- punerea în scenă a unor personaje care evoluează într-un
cadru contextual definit;
- alegerea naraţiunii: perspectivă, puncte de vedere
Să relateze narative, organizarea temporală;
Indici:
• Verbe de acţiune la perfect simplu sau la prezentul
narativ;
• Registre (sau tonalităţi): realist, comic, fantastic, patetic,
didactic etc.
•Exemple: povestire, memorii, epopee etc.
 Discursul descriptiv
Caracteristici
Intenţia - aşezarea în spaţiu;
enunţiatorului - alegerea unui punct de vedere descriptiv;
Indici:
• să prezinte • absenţa sau prezenţa redusă a naraţiunii;
un loc, • prezenţa reperelor spaţiale;
un personaj, • verbe care arată starea, verbe de mişcare şi/sau de
un obiect percepţie (vizuală în special);
• predominanţa substantivelor şi a adjectivelor;
• îi permite • utilizarea imperfectului şi a prezentului descriptiv;
receptorului • numărul mare de figuri de stil pentru a spori
să-şi subiectivitatea descrierii;
imagineze Registre (sau tonalităţi): lirică (peisajul în acord cu starea
de spirit; critic sau satiric (portrete); realist (funcţia narativă
subliniind psihologia personagelor);
Exemple: Textele documentare.
 Discursul explicativ (informativ)

Intenţia Caracteristici
enunţiatorului - Vocabular precis şi tehnic;
Indici:
• Să dea • Conectori logici şi cronologici;
• Informaţii obiective, definiţii, chifre, date,
explicaţii nume etc.;
• Limbaj standart, tehnic sau specializat;
• Să răspundă • Discurs: neutru - emiţătorului prezintă sau
la o întrebare explică cu obiectivitate;
• Pronume la persoana a III-a;
• Prezentarea unor adevăruri general valabile.
• Să- i permită Registre (sau tonalităţi): Academic/didactic
receptorului să Exemple: notiţe, explicaţii dintr-un dicţionar sau
înţeleagă din enciclopedii, manuale, monografii etc.
 Textul argumentativ

Intenţia Caracteristici
enunţiatorului
•prezenţa în enunţare a judecăţilor, opiniilor;
Să convingă •alegerea unui punct de vedere;
Indici:
• Organizarea logică a argumentării;
• Conectori logici;
• Gradul înalt de certitudine, judecăţi de valoare;
• Dorinţa de a convinge: utilizarea exemplelor sau a
întrebărilor retorice etc.;
Registre (sau tonalităţi): oficial-administrativ, academic.

Exemple: Eseu, pledoarii, rechizitoriu, discurs politic,

mustrări, manifest, afiş publicitar etc.
 Să nu uităm că...
• Acelaşi text poate să conţină şi să combine diferite
tipuri de discurs. O naraţiune, dar şi o descriere sau
o explicatie pot sprijini textul argumentativ.
Descrierea este aproape întotdeauna prezentă în
textele narative pentru a ilustra un loc, caracterul
unui personaj sau pentru a crea atmosfera;

• În pofida prezenţei diferitelor tipuri de discurs într-un

text, există întotdeauna o dominantă dată de prima
intenţie a locutorului.
Pregătirea discursului
Factorii ce determină compoziţia
discursului:

• Factorul psihologic (moral,

I emoțional)

• Pregătirea efectivă a
discursului (conținutul
II
discursului sub aspectele
logic şi lingvistic)
Factorul psihologic (moral,
emoțional)
Caracteristica audienței
Determinarea obiectivelor: de informare sau de
decidere, de instruire sau explicare, de persuadare,
influențare sau inspirare, de distrare sau amuzare
Identificarea dotărilor sălii în care se va ţine
prezentarea
 Pregătirea efectivă a discursului
(conținutul sub aspectele logic şi lingvistic).
1. schematizarea discursului: notarea imediată a
câtorva idei sau perspective din care se poate
aborda tema;
3. documentarea (căutarea articolelor utile cu
privire la subiectul abordat);
4. etapa de brainstorming: notarea tuturor ideilor
legate de temă (crearea graficului soare);
5. găsirea corelaţiilor între idei. Eliminarea ideilor
care nu aduc valoare adăugată discursului;
6. schematizarea discursului (cu ajutorul
graficelor);
 Schematizarea discursului
1. A schematiza discursul - prin sesiunea de brainstorming.
Notăm imediat câteva idei sau perspective din care putem
aborda tema.
2. Sau – prin a ne documenta: vom cauta articole utile pe internet,
vom întreba persoane din domeniu până când vom deține și
informațiile suficiente pentru a ne forma un punct de vedere
propriu cu privire la acel subiect;
3. Toate ideile vor fi notate pe o foaie, sub așa-numita tehnică de
mindmapping (Wood). Pe o foaie A4, în formatul orizontal, în
centru, se notează tema discursului. Radial - toate ideile
legate de temă – fiind o etapă de brainstorming în care se
stimulează creativitatea (fără să fi critic cu privire la
ingeniozitatea sau profunzimea lor. )
4. Vom crea un grafic sub forma unui soare, cu atât de multe raze,
pe cât de multe idei sunt. Vom căuta corelații între idei.
5. Se vor crea noi legături și dispunerea radială se va transforma
într-un arbore cu noi conexiuni și ramificații.
6. Ideile trebuie notate schematic. Schema ne va ajuta să
susținem discursul în mod cursiv.
Crearea hărții mentale a unui discurs
(tehnica mindmapping)
 Alegerea tonului discursului

 Ton cald, prietenos pentru începutul discursului, să

trezească simpatia celor prezenți care se bucură să
fie întâmpinați de un mesaj emoționat și entuziast
din partea rectorului.
 Pentru ideile intermediare cu rol informativ – tonul
neutru, dar cu optimism și încredere că
universitatea va duce la bun sfârșit tot ceea ce și-a
propus.
 În final - un ton inspirațional, cu pauze după fiecare
profeție legată de posibilul viitor măreț al
absolvenților universității, cu scopul de a oferi timp
publicului să sedimenteze informația.
 Structura discursului (introducere,
cuprins, încheiere)
• Introducere:
 Captarea atenţiei
 Introducerea să fie scurtă, originală,
suficient de interesantă: se poate începe cu o
anecdotă, dar să fie bine spusă, cu o
întâmplare interesantă din viaţă, cu o
parabolă, cu o întrebare, cu un citat.
 Nu sunt indicate în primele minute ale
discursului clişeele sau expresiile banale:
Am mare plăcerea să…, Vă cer scuze pentru
faptul că sunt răcit şi…;
 Finalul discursului

„ încununează discursul”.
A evita!
• A nu lăsa în suspans problemele expuse. Ele trebuie
comentate interesant, astfel ca auditoriul să nu
părăsească sala;
• A nu folosi repetiţii: se prezintă toate punctele
principale, fără amănunte cu referire la ele;
• A evita expresii şablonate şi plictisitoare ca: În
încheiere …, Un alt lucru doresc să spun înainte de a
încheia.
• A evita folosirea notiţelor la încheiere, pentru a putea
privi auditoriul.
 Sugestii de finalizare a discursului
• Folosirea sumarului – modalitate - standard de finalizare a
discursului (prezentarea pe scurt a câtorva idei);
• Întrebările, care pot face auditoriul să se gândească la un răspuns :
Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem împreună este, cum
putem să realizăm cel mai bine… ?
• Povestiri, anecdote – extrem de scurte şi să se refere la ideile
expuse;
• Citarea - ce pot demonstra diversitatea cunoştinţelor oratorului şi
pot conferi credibilitate informaţiilor aduse;
• Dramatismul – folosirea vocii uşor dramatice sau a unor expresii cu
conţinut dramatic - impresionează publicul;
• Cuvinte care produc teama sau îndoiala, remuşcările, pentru a
face publicul mai activ - trebuie să fie justificat orice element care
provoacă incertitudini.
 Exersarea efectivă a discursului
„Dacă nu poți explica unui copil de 6 ani, înseamnă că nici tu nu
ai înțeles .” (Albert Einstein)
Semne
culori Comparaţii Culori

II IDEE
Simboluri
simboluri 1 IDEE

discurs
semne
III IDEE
IV IDEE
scheme
culori

foto video
culori
 Lucruri pe care un orator NU trebuie să le
facă:

● NU trebuie să-i fie teamă de public.

● NU va pregăti o prezentare pentru a o livra în faţa

publicului. Un discurs bine pregătit este nouăzeci la
sută deja prezentat;

● NU va realiza un discurs într-o jumătate de oră,

discursul trebuie să se „coacă”. Este nevoie de cel
puţin două săptămâni, înainte de o apariţie în public,
pentru a simţi ideea, a o coagula şi a o integra într-
un discurs.
 Exersarea efectivă a discursului

• Adunăm cât mai multe informaţii despre subiectul

discuţiei, îl discutăm cu prietenii; ne punem toate
întrebările posibile, aşternem pe hârtie toate
gândurile şi exemplele.
• Folosim intonația pe care dorim să o avem;
• Exersăm limbajul nonverbal;
• Încercăm să vedem cum ne simțim introducând
scurte povești sau glume în discurs, comportându-
ne de parcă audiența ar fi în față;
• Exersăm asocierile între limbajul verbal și cel
nonverbal;
• Ne înregistrăm în momentul exersării, urmărim apoi
discursul pentru a-i aduce ultimele îmbunătățiri;
• Ne imaginăm sala în care vom susține discursul,
modul în care pășim pe scenă, reacțiile pozitive și
entuziasmul audienței noastre.
 Prezentarea discursului
 Venim la locul evenimentului cu o
oră mai devreme;
 Transformăm discursul într-o
poveste;
 Utilizăm teoria unificatoare a lui
2+2 (Andrew Stanton) - implicăm
publicul în povestea noastră într-
un mod activ;
 Prezentăm cu imagini bune și
cuvinte puține;
 Arătăm latura noastră umană,
chiar și vulnerabilă;
 Creăm momente de respiro.
,,Nu vă încheiați și descheiați nervos nasturii de la
haină, nu vă jucați cu inelul și nu vă frângeți mâinile.
Dacă trebuie neapărat să faceți un gest nervos,
țineți mâinile la spate și învârtiți-vă degetele în așa
fel, încât să nu vadă nimeni ce faceți sau mișcați-vă
degetele de la picioare.” Dale Carnegie.
Prezentarea discursului
Oamenii se plictisesc:
- Ce părere aveți despre acest punct de vedere?
Care este punctul vostru de vedere? Este cineva
în sală care a trecut printr-o situație similară?
- Facem așa, eu vă promit că nu vă mai rețin
mult, mai avem 5 minute, iar voi îmi promiteți că
încercați până la final să îmi spuneți un lucru care
v-a plăcut și pe care l-ați învățat din prezentarea
mea și un lucru pe care l-ați fi dorit altfel.

Revolta generată de alte puncte de vedere:

- Există la fel de multe puncte de vedere,
câte persoane;
- Vă respect punctul de vedere, aceasta este
într-adevăr încă o perspectivă asupra
subiectului.
Un posibil eșec nu este cel mai rău
lucru care se poate întâmpla!

Uneori câștigăm, alteori învățăm...

Piramida valorilor
CE ORATORI CELEBRI CUNOAȘTEȚI?
 MARI ORATORI
Demostene
Marcus Tullius Cicero
Iulius Cezar
Franklin D. Roosevelt
Winston Churchill
Mihail Kogălniceanu
Nicolae Titulescu
Barbu Catargiu
Nicolae Iorga
 Bibliografia de bază:
• 1. Cioclov Roxana, Ghid de comunicare şi
discursul public, Ed. Artpress: TIMIȘOARA,
2013, p. 36 – 71;
• 2. Dorogan Maria, Curs de elocinţă, Editura
ARC, 1995, p. 43-59, 264-292, ISBN: 5-7790-
0185-5;
• 2. King Larry, Secretele comunicării. Bucureşti:
AMALTEA, 1994, p. 119-139, ISBN: 973-98167-
7-0;
• 3. 4. Stanton Nicki, Comunicarea. Ed.
ŞTIINŢA&TEHNICA, Bucureşti., p.99-122,
ISBN:973-96937-9-2;