INTRODUCERE

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalatiilor utilizate pentru

producerea, transformarea (conversia), transportul si distributia energiei electrice
legate printr-un proces comun de functionare.

În componenta sistemului electroenergetic intra centralele electrice:

-        centralele termoelectrice;

-        centrale nuclearo-electrice;

-        centrale hidroelectrice;

-        centrale elctrice cu termoficare;

-        statii de transformare, statii de distributie, linii electrice de transport ale retelei

electrice.

Sistemul de alimentare cu energie electrica a intreprinderilor industriale se creaza

pentru a alimenta cu energie electrica receptoarele electrice din incinta interprinderii.
Prin receptor electric se intelege dispozitivul care transforma energia electrica in alta
forma de energie (exemplu: motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp iluminat, aparat
de sudare etc). Acest sistem, de alimentare cu energie electrica a intreprinderii, este
intermediar intre sistemul electroenergetic dintr-o parte si sistemul tehnologic al
intreprinderii din alta parte. Aceste 3 sisteme sint incadrate intr-un proces unic de
producere, transportare, transformare si consum al energiei electrice.

Schema de principiu mult simplificata a unui sistem de alimentare cu energie

electrica a intreprinderii este complicata deoarece poate sa contina sute de receptoare
electrice, sute de dulapuri de distributie, zeci de  instalatii de distributie ID- 10 kV. În
cazul cind puterea instalata a intreprinderii este relativ mica si distanta de la statia
sistemului electroenergetic nu este mare este posibila alimentarea la tensiunea 10kV.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 În acest caz pe teritoriul intreprinderii se construieste un punc central de alimentare
(PCA) de la care se efectueaza distribuirea energiei electrice in interiorul
intreprinderii. În cazul cind intreprinderea are propria centrala electrica, atunci rolul
de punct central de alimentare iljoaca instalatia de distributie a centralei electrice
liniile de alimentare se transforma in linii de legatura cu sistemul electroenergetic. La
intreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul electroenergetic se
efectueaza la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la intreprindere exista statie principala
coboritoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare electrice de 10 kV si a
posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se pot alimenta direct de
la SPC sau PCA. În sectii se amplaseaza posturile de transformatoare cu ID-0,4kV.
Unele receptoare electrice se alimenteaza de la aceste ID, altele de la dulapurile de
putere sau de la conductoare-bare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)Distanța întreprinderii pînă la sursa de alimentare (stația de transformare raională cu
2 transformatoare , 3 înfașurari 110/35/10 kV) este de 10,5 km.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 1000 MVA,reactanța 0,8

Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW
1 Secția mecanică 1587
2 Secția de sudură 552
3 Secția de pregatire 1564
4 Secția de cuptoare 2024
5 Secția de ascuțire 874
6 Secția de întarire 2116
7 Secția de macinare 1357
8 Bloc administrativ 713
9 Secția de reparație mecanică 805
10 Secția mecanică de asamblare 1656

1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 În proiectul de curs am proiect uzina de instrumente care se ocupă cu
construirea și repararea diferitor tipuri de instrumente cum ar fi de reparare și
construcție.
Uzina de instrumente include zece secții interconectate între ele.
Secția de sudură este construită pentru producerea instrumentelor din mai
multe metale.Secția are gradul II după continuitatea în alimentarea cu energie
electric.Din cauza pierderilor de producție ce pot aparea în urma deconectarilor de
la energie electrică sectia se alimentează prin două căi.
Secția de măcinare este utilizată pentru aducerea instrumentului la stare normal
pentru vînzare.Are gradul II de alimentare cu energie electrică.
Secția de întărire este utilizată pentru întărirea metalului în urma metalului în
urma schimbarii bruște a temperaturii metalului de aceea alimentarea cu e.e se va
realize obligatoriu prin 2 căi.
Din blocul administrativ fac parte încaperile pentru administrație cît și pentru
personalul de producere.După continuitatea în AEE face parte de categoria III.

Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
pe plan
1. înNormal
incinta după continuitate
II si explozii
П-I
2. Torid II П-I
3. Normal III П-I
4. Torid I П-I,B-I
5. Normal II П-IIa
6. Normal II B-II
7. Normal II B-II
8. Normal III П-I
9. Normal II -
10. Normal II П-II

[1,p.30-32]

2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL

PENTRU ÎNTREPRINDERE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg ϕ
Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul
de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ=
√ cos2 φ
−1

cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1=
√ cos2 φ
−1

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Scalc. = √ P2c .tot . +Q2calc
Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pinst
r=
√ m∗π
,

kW
unde : m = are valori : 0,5..1,
kW
m2
[ ] mm 2

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,3*1587=476,1[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,85*0,016*11250 =153[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=476,1+153= 629,1[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =629,1*0,8=503,28[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
Scalc.1 = √ P2c .tot . +Q2calc

Scalc.1 = √ 629,12+ 503,282 =809,1 [kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
Pinst 1587
r=
√ m∗π
, r1 =
√ 1∗3,14
= 22,48 [mm]

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic

şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y
Plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 1587 0,3 0,8 0,85 0,016 11250 60 229
2. 552 0,45 0,6 0,85 0,018 11625 50 427
3. 1564 0,35 0,75 0,85 0,019 15625 180 412
4. 2024 0,45 0,75 0,85 0,015 37500 532 450
5. 874 0,35 0,75 0,85 0,018 8437 63 102
6. 2116 0,35 0,75 0,85 0,018 9375 238 50
7. 1357 0,5 0,8 0,85 0,018 15625 379 75
8. 713 0,5 0,8 0,9 0,02 9375 508 75
9. 805 0,35 0,75 0,85 0,016 7654 625 324
10. 1656 0,3 0,8 0,85 0,016 12500 670 75
[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]

Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. R
plan [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 476,1 153 629,1 509,26 809,1 22,48141
2. 248,4 177,8 426,2 255,77 497 13,25882
3. 547,4 252,3 799,1 479,82 932,6 22,31791
4. 910,8 478,1 1388,9 1041,6 1736 25,3887
5. 909,9 129 434,9 326,1 543,5 16,68364
6. 740,6 143,4 884 663 1105 25,9593
7. 678,5 239 917,5 734 1174,9 20,78859
8. 956,5 168,7 1125,2 843,9 1783,6 15,06884
9. 281,75 41,8 322,55 278,6 391,6 16,01154
10. 496,8 170 666,8 533,4 855,8 22,96494
∑ 7972,1 5905,5

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :

Sc într . = K s * √ ¿ ¿

unde :
Pic .tot - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin

înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%

de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.

Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
Q ic .tot = √ ¿ ¿

În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
K s - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de
transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9. 9193

Sc. într= 0,92 * √ ¿ ¿ =

= 13792,7 [kVA]

3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:

S c .într
U c =4 ,34 √l+16 P , unde
P=
2

în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].

În baza rezultatului obţinut pentru

Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard se
aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

13,79
Uc

Varianta I
√
=4,34 10,5+16∗
2
Uc ≤ Un =
=47,7[ kV ]

110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
S c. într . /2 13792,7/2
I c= = =36,19[ A]
√ 3∗U n √3∗110
Ic
F calc . =
J ec

36,19
F calc . = =32,9[mm2 ]
1,1
2
Fc = 70 [mm ] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
ro = 0,89 [ Ω /Km] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,26[ Ω /Km] – din [5,p.363,tab.П1-3 ]
d = 7,5 [mm] - din [5,p.361,tab.П1-1 ]

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R=r 0∗l R= 0,89*10,5=9,34 [ Ω ]

X =x 0∗l X = 0,26*10,5=2,73 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 PC . tot Q
∑ ∗R+ ∑ C . tot ∗X
2 2
∆U= =[V ]
Un
7972,1∗9,34+ 5905,5∗2,73
∆U= =739 [ V ]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 0,74
∆U= ∗100 [ % ] ∆U= ∗100=0,67 [ % ]
Un 110

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

13792,7
115,9
2 F c= =105,3 [ mm2 ]
I c= =115,9 [ A ] 1,1
1,73∗35
2
Fst = 120 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:

R = 0,329*10,5= 3,43[Ω]

X = 0,236* 10,5= 2,47[Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
7972,1∗3,43+5905,5∗2,47
∆U= =1612,45 [ V ]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
1,61
∆U= ∗100=4,6 [ % ]
35
Concluzii: Pentru intreprinderea dată am ales tensiunea de alimentare de 35 kV
deoarece pierderile care vor apărea se includ în limitele admisibile chiar dacă pe
viitor mărim puterea întreprinderii,în plus reducem cheltuielile pentru utilajul necesar
(transformatoare ,aparate electrice)
4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE
Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc .într
Sc .tr =
n∗K înc

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 unde: S c . într . – puterea de calcul pentru întreprindere ;
n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
13792,7
Sc .tr = =9851,91 [ kVA ]
1,4

Varianta I
S nom ≤S ctr nT = 6300 [kVA]
S

Varianta II
S nom ≥S ctr nT= 10000 [kVA]
S

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:

Sc . într
K înc =
în regim normal:
n⋅Snom .tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
S c . într
av K av
înc =
K înc ≤1,4 ( n−1 )⋅S nom. tr

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I

13792,7 13792,7
K înc = =1,09 K av
înc = =2,18
2∗6300 6300
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 13792,7 13792,7
K înc = =0,68 K av
înc = =1,36
2∗10000 10000
Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 10000 kVA.În regim de
avarie K avînc =0,96 ceea ce satisface condițiilor cerute ( K avînc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДНС 10000/35 :
i 0=0,75 % ,U SC =14 % , ∆ PSC =81 kW , ∆ P m .g =12 kW .

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n
∑ Pi⋅X ∑ Pi⋅Y
1
X= 1 Y= n
n
∑ Pi ∑ Pi
1 1

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

4153730 28891513
X= =314,6 [ m ] Y= =218,85 [ m ]
13203 13203

5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

S calc . 3059
Sc .tr = S c .tr = =2185 [ kVA ]
n∗K înc 1,4
S calc . 3059
K înc . = K înc = =¿ 0,62
n∗S nom. tr 2∗2500
S calc . 3059
K av .
înc . = K av
înc = =1,24
(n−1)∗Snom .tr 2500

Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată Avarie
sarcină [kW]
a în AEE
-
1 3,4,9 II,I 3059 2x2500 0,62 1,24

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2 7,8,10 II,III 3433 2x2500 0,68 1,36 -

-
3 1,2,5,6 II 2988 2x2500 0,6 1,2

Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot

6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;
Sc
I c= [A]
√ 3U n
Ic
F c= 2 ¿
- calculul secţiunii:
j ec ¿ [mm ]
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm 2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic ¿ Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
Sc
I c=
√ 3∗U n

3059
I c= =88,4 [A]
2 √ 3∗10

88,4
F ec .= =63,15[ A ]
1,4

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ. Ω Ω
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
cablului km km

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 SPC-PT1 88,4 63,1 ААШв 165 0,443 0,086 0,23
3x70
3059
SPC-PT2 185,5 132,5 ААШв 275 0,206 0,075 0,21
3x150
6421
PT2-PT3 86,3 61,6 ААШв 165 0,443 0,086 0,35
3x70
2988
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]

8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se

S
x L =x o⋅l⋅ 2b
determină:
U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 xo – reactanţa specifică pentru un 1km,
Pentru transformator:
U sc Sb
x o= ⋅
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x= x=x s⋅
S sc sau Snom

Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.

După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K

Zec
Eec
h
h
unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Z ech =√ r 2ech+ x2ech - impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se

neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
I b=
√ 3⋅U b
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:

E ech
''
I= ⋅I ,[ kA ]
Z ech b
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:
''
iş =√ 2⋅k s ș⋅I ,[ kA ]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:

Isc = √2 *I p.o +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−tsc
Ta
i a ,t =√ 2∗I p .o∗e

în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta

Es= 1
SEE
S s = 1000 MVA
X sist
X = O,8
s

XL
L= 10,5 km
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=10000kVA X spc
SPC
K3 USC =14 %

X L1
L1 L1=0,21km
X 0 =0,075Ω/km
K2
L2=0, 35 km
L2 XL2
K2 X0 =0, 086Ω/km

Sn t= 2500 kVA K1
PT3 X PT
USC =6,5%
K1

Efectuam calculele reactanțelor:

Sb =100 MVA deoarece Sn . sist <1500 MVA , X s=0,8
X s∗S b 0,8∗100
X sist = = =0,08
Ss 1000
x 0∗L∗Sb 0,4∗10,5∗100
X L= 2
= =0,3
U med 37 2
U sc∗S b 14∗100
X SPC = = =1,4
100∗Str . spc 100∗10
x 01∗L1∗Sb 0,075∗0,21∗100
X L1= 2
= =0,024
U med 10,52
X 02∗L2∗Sb 0,086∗0,35∗100
X L2= 2
= =0,04
U med 10,52

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 U sc∗Sb 6,5∗100
X PT = = =2,6
100∗S tr . PT 100∗2,5

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

X PT 2 X L 22 X L 12 X SPC2 X L 2 6,76 0,0016 0,0006 1,96 0,09

X rez1= + + + + + X sist = + + + + + 0,08=2,34
2 X PT 2 X L 2 2 X L 1 2 X SPC 2 X L 5,2 0,08 0,048 2,8 0,6

Sb 100
∗U
√ 3∗U b 2 1,73∗0,42 ∗0,4 5,5[kA]
I b= = =¿
U1 10
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,5=2,37 [ kA ]
X rez 1 2,34
i ș= √2∗K ș∗I p . o=1,41∗1,369∗2,37=4,6 [ kA ]

Pentru K2

X 2PT 6,76
X rez2= X rez 1− =2,34− =1,04
2 X PT 5,2

Sb 100
I b= = =5,505 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,505=5,4 [ kA ]
X rez 2 1,04
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,369∗5,4=10,42 [ kA ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 PentruK3
X SPC 2 X L2 1,96 0,09
X rez3= + + X sist= + +0,08=0,93
2 X SPC 2 X L 2,8 0,6
Sb 100
I b= = =5,505 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,505=5,5 [ kA ]
X rez 3 0,93
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,608∗5,5=12,5 [ kA ]

Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2

Tabelul 9.2
Punctul I p .o , [ kA ] Kș Ta,S i ș ,[kA ]

de S/C
K1 2,37 1,369 0,01 4,6
K2 5,4 1,369 0,01 10,42
K3 5,5 1,608 0,01 12,5

10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR

ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 - Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =35 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-35/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il= 165 [A] Imax= 261 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 12,5 [kA] ilim.dim. = 63 [kA]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Bsc= 90 [kA 2*s] I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]

Snt 10000
I l= = =165 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗35
1,4 S nt 1,4∗10000
I max= = =261 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗35

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =5,52∗3=90 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-35У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
iş= 12,5 [kA] ilim.dim.= 42 [kA]
Bsc= 90 [kA *s]
2
I term  tterm= 2500 [kA 2*s]
2

[1,p.180,tab.7.11.]

Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins=35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il=165 [A] Imax= 261 [A] Inom= 400 [A]
iş= 12,5 [kA] ilim.dim.= 46 [kA]
Bsc= 90 [kA *s]
2
I2termtterm= 900 [kA 2*s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4.1 Întrerupător

Parametrii de calcul Tipul: ВMПЭ-20

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 578 [A] Imax= 809 [A] Inom= 1000 [A]
Isc= 5,4 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş = 10,42 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 87 [kA 2*s] I termtterm= 1600
2
[kA 2∗¿ s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 10000
I l= = =578 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

1,4 S nt 1,4∗10000
I max= = =809 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =5,42∗3=87 [ kA2∗s ]

Tabela 10.4.2 Întrerupător

Tipul: ВММ-10-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc= 5,4 [kA] Inom.rup.= 10 [kA]
iş =10,42 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 87 [kA 2*s] I termtterm= 400
2
[kA 2*s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 2500
I l= = =144 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =202 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Tabelul 10.5. Separator

Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii de calcul
Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 400 [A]
iş =10,42 [kA] ilim.dim.= 41 [kA]
Bsc= 87 [kA 2*s] I2term.  tterm.= 1024 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]

Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent

Tipul: ТПЛK-10-УЗ
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 578 [A] Imax= 809 [A] Inom1= 1000 Inom2= 5 [A]
iş = 10,42 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 87 [kA 2*s] I2term  tterm.= 2187 [kA 2*s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +1,8+0,1=2,3 [ Ω ]
I 22

Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent

Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom1= 300 Inom2= 5 [A]
iş =10,42 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 87 [kA 2*s] I term  tterm.=
2
300 [kA 2*s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +2,3+0,1=2,8 [ Ω ]
I 22

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune
Tipul: HTMИ-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
S2=24,96 [V ∗A] S2.nom=500 [V ∗A]
[1,p.188,tab.7.17.]

S2= √ Pap .2 +Qap . 2=√ 232 +9,72 =24,96[V*A]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-250-20Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV ] Unom= 10 [kV]
Il= 144[A]; Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc=5,4 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Tabela 10.9. Întrerupător automat

Tipul: Э25
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom= 6000 [A]
Isc= 2,37 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[1,p.91,tab.4.10]

Snt 2500
I l= = =3612 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =5057 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4

Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom1= 6000, Inom2= 5 [A]
iş = 4,6 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 16,8 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =2,372∗3=16,8 [ kA 2∗s ]

Concluzie:
În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
de instrumente. Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la statia raionala a SEE,in
care sint instalate doua transfoarmatoare de putere .
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 35kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДHC-10000/35.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se
secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transfarmare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît interor.
Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de tipul
TM-2500/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).

BIBLIOGRAFIE

1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем

электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data