Fracțiile zecimale

Fracție zecimală = număr cu virgula

O fracție zecimală are două părți: Partea din față virgulei – partea întreagă
Partea de după virgulă – partea fracționară

Exemplu:

7 9 4 5,1 0 3 2
Mii Sute Zeci Unității Zecimi Sutimi Miimi Zeci de miimi

Citesc pe scurt: șapte mii nouăsute patruzeci și cinci virgula o mie treizeci și două
de zeci de miimi
Sau
Șapte mii nouăsute patruzeci și cinci de întregi, o zecime, trei miimi
și două zeci de miimi
Sau
Sapte mii nouăsute patruzeci și cinci de întregi și o mie treizeci și
doua de miimi

Numerele naturale sunt fracții zecimale care au după virgulă numai cifre de
0 (zero), pe care putem să nu le mai scriem.

Exemplu: 7 = 7,0 = 7,00 = 7,000

1
10 = 1 : 10 = 0,1 = o zecime

A zecea parte dintr-un întreg

1
 1
= 1 : 100 = 0,01 = o sutime
100

A suta parte dintr-un întreg

1
= 1 : 1000 = 0,001 = o miime
1000

A mia parte dintr-un întreg

1
= 1 : 10000 = 0,0001 = o zeci de miime
10000

A zeci de mia parte dintr-un întreg

Observații:
Un întreg are zece zecimi → 10 ∙ 0,1 = 1

Un întreg are o sută de sutimi → 100 ∙ 0,01 = 1

Zece sutimi înseamna o zecime → 10 ∙ 0,01 = 0,10 = 0,1

Un întreg are o 1000 de miimi → 1000 ∙ 0,001 = 1

Zece miimi înseamna o sutime → 10 ∙ 0,001 = 0,010 = 0,01

sută de miimi înseamnă o zecime → 100 ∙ 0,0001 = 0,100 = 0,1

ctiti cu atentie pagina 128 – careul important!!!

Observații:
258
Dacă avem fracția ordinară 100
258 58
- Putem să scoatem întregii din fracție și obținem: 100 = 2 100
- Dar putem să o scriem si altfel:
100 10
258 200+50+8 200 50 8
100
= 100
= + +
100 100 100
=
2 5 8 1 1
= 1 1 100 =
+ + 2 + 5 ∙ 10 +8 ∙ 100
0,1 0,01
258
Deci 100 = 2 258
100 = 2 + 5 0,1 + 8 0,001
∙ ∙

2
 (adică 2 întregi, 5 zecimi și 8 de sutimi)

Sau
58 1
2+ 100 = 2 + 58 ∙ 100 = 2 + 58 ∙ 0,001
(adică 2 întregi și 58 de sutimi)

Transformarea unei fracții ordinare cu

numitor putere a lui 10 în fracție zecimală
Exemple:
524 4
a) 10 =52 10 = 52,4
524 24
b) 100 = 5 100 = 5,24
19
c) 100 = 0,19 Regulă practică:

9 Scriem numărul și așezăm

d) 10 = 0,9 virgula astfel încât după
virgulă să avem tot atâtea
3
e) 100 = 0,03 cifre câte zerouri avea
numitorul.
2
f) 1000 = 0,002
17 Vezi și exemplele din
g) 1000 = 0,017 manual, pg.129, chenar jos,
bulina din stânga.

OBSERVAȚIE: Dacă numitorul nu este puterea a lui 10, ci un divizor al unei

puteri a lui 10, atunci amplificăm pentru a obține o fracție cu numitor
putere a lui 10.

EXEMPLU:
5
7 35
1) 20 = 100 = 0,35
3
 25
59
2) 4 = 25∙ 5
25∙ 59
= 1475
100 = 14,75

3
9 18
3) 5 = 10 = 1,8

Transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracție ordinară

Fracție zecimală Fracție ordinară cu Fracție ordinara

întregii scoși

5,7 57
10
7
5 10

12,4 4 124
12 10 10

52,32 32 5232
52 100 100

Regulă practică

Fracție zecimală Fracție ordinară

cu întregii scoși

4
 3
729,3 729
10

Partea întreagă ne dă întregi

Partea fracționară = este formată dintr-o singură cifră, prima după

3
virgulă, deci este zecime (câte zecimi? Trei! 10 )

Regulă practică (explicată pe un exemplu)

Fracție zecimală transformată în Fracție ordinară cu

(fără întregii scoși)

7293
729,3
10

Scriu la numărător tot numărul, fără virgulă

Și la numitor: cifra 1, urmată de atâtea
zerouri, câte cifre avea după virgulă numărul inițial (adică fracția
zecimală)
Vezi și exemplele din manual, pg.129, chenar jos, bulina din dreapta.

Alte exemple:

31 7531
1) 75,31 = 75
100
= 100

5 1285
2) 128,5 = 128
10
= 10

38
3) 0,38 =
100
( nu avem întregi, sunt 0 întregi)

5
 41
4) 0,041 =
1000
(nu avem nici întregi, nici sute de miimi, adică zecimi)