Indicatori ai dispersiei

Natalia Gaşiţoi

8 martie 2020

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Indicatori ai dispersiei

Indicatorii tendinţei centrale ai unei variabile se completează cu

indicatori ai:
dispersiei,
asimetriei,
boltirii.
Indicatorii simpli ai dispersiei măsoară câmpul de ı̂mprăştiere al
valorilor caracteristicii, precum şi ı̂mprăştierea fiecărui nivel
individual al caracteristicii faţă de nivelul mediu.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Amplitudinea
Definiţie.
Amplitudinea de variaţie ı̂n mărime absolută se calculează
după formula:
A = xmax − xmin .
Remarcă. Dacă datele sunt grupate pe intervale, atunci xmax
este limita superioară a ultimului interval şi xmin este limita
inferioară a primului interval.
Amplitudinea de variaţie ı̂n mărime relativă se notează cu
A% şi se calculează după formula:
xmax − xmin
A% = · 100%.
x
Acest indicator prezintă dezavantajul de a nu ţine seama de
toate valorile observate, ci doar de cele extreme. Astfel mărimea
acestui indicator este sensibilă la aceste valori extreme, care ı̂n
cazul când sunt aberante denaturează imaginea fenomenului de
dispersie.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Abaterea individuală
De regulă se calculează abaterile valorilor de la valoarea medie
fie ı̂n mărime absolută fie ı̂n mărime relativă.
Abaterea individuală absolută se notează cu di şi se
calculează după formula
di = xi − x,
unde xi este o valoare individuală oarecare.
Remarcă. Dacă seria este dată prin intervale, atunci ı̂n loc de
xi se ia mijlocul intervalului respectiv x∗i .
Abaterea individuală relativă se notează cu di % şi se
calculează după formula
xi − x
di % = · 100%,
x
unde xi este o valoare individuală oarecare.
Abaterea individuală poate da informaţii numai la nivelul
fiecărei variante xi , pierzând imaginea dispersiei pe ansamblul
distribuţiei.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Exemplu
Exemplu
Fie că vânzările zilnice ale unei firme pe parcursul unei săptămâni
au fost ı̂n valoare de (ı̂n mii lei):

23, 28, 25, 29, 26, 28, 24.

Avem
xmin = 23, xmax = 29,
deci
A = 29 − 23 = 6 mii lei.
Calculăm valoarea medie:
23 + 28 + 25 + 29 + 26 + 28 + 24
x= ≈ 26.14.
7
Deci
6
A% = · 100% = 22.95%.
26.14
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Exemplu

−3.14
d1 = 23 − 26.14 = −3.14; d1 % = · 100% = −12.01%
26.14
1.86
d2 = 28 − 26.14 = 1.86; d2 % = · 100% = 7.12%
26.14
−1.14
d3 = 25 − 26.14 = −1.14; d3 % = · 100% = −4.36%
26.14
2.86
d4 = 29 − 26.14 = 2.86; d4 % = · 100% = 10.94%
26.14

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Exemplu

−0.14
d5 = 26 − 26.14 = −0.14; d5 % = · 100% = −0.53%
26.14
1.86
d6 = 28 − 26.14 = 1.86; d6 % = · 100% = 7.12%
26.14
−2.14
d7 = 24 − 26.14 = −2.14; d7 % = · 100% = −8.19%
26.14

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Abaterea medie liniară

Abaterea medie liniară se calculează ca medie aritmetică a

valorilor absolute ale abaterilor individuale:
k
X k
X
|xi − x| · ni |di | · ni
i=1 i=1
d= = .
n n

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Varianţa (dispersia)

Definiţie.
Varianţa (dispersia), notată cu σ 2 , se calculează ca medie
aritmetică a pătratelor valorilor abaterilor individuale faţă de media
lor, după formula:
k
X k
X
d2i · ni (xi − x)2 · ni
i=1 i=1
σ2 = = .
n n
Varianţa măsoară gradul de ı̂mprăştiere a valorilor faţă de
media aritmetică (x). Cu cât varianţa este mai mare cu atât
valorile sunt mai depărtate de valoarea medie. Cu cât intervalele de
grupare sunt mai mici, cu atât σ 2 şi x sunt mai puţin semnificative.
Varianţa σ 2 este un indicator abstract, fără conţinut economic,
care măsoară variaţia totală a caracteristicilor studiate, datorate
cauzelor esenţiale şi ı̂ntâmplătoare.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Abaterea standard

Abaterea standard (abaterea medie pătratică) se

calculează ca medie pătratică a abaterilor individuale:
v
u k
uX
u (xi − x)2 · ni
√
u
t i=1
σ= = σ2.
n
Varianţa modificată de selecţie şi corespunzător abaterea
standard modificată se calculează după formulele:
k
X k
X
d2i · ni (xi − x)2 · ni
i=1 i=1
√
s2 = = , s= s2 .
n−1 n−1

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Abaterea standard

Varianţa poate fi calculată ı̂ntr-un mod simplificat cu ajutorul

relaţiei:
σ 2 = x2 − (x)2 .
Dacă pentru calcule simplificate se face o translaţie
X −θ
X0 = ,
h
atunci
X = h · X 0 + θ,
iar
2
σX = h2 · σX
2
0.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Coeficientul de variaţie

Coeficientul de variaţie (ν) se calculează ca raport

procentual ı̂ntre abaterea medie liniară sau abaterea medie
pătratică şi media aritmetică, după formula:
σ
ν= · 100%.
x
Coeficientul de variaţie poate fi considerat şi ca test de
semnificaţie a reprezentativităţii mediei. Se consideră
următoarele praguri de semnificaţie:
- 0% < ν < 17% – media este strict reprezentativă;
- 17% < ν < 35% – media este moderat reprezentativă;
- 35% < ν < 50% – media este reprezentativă ı̂n sens larg;
- ν > 50% – media este nereprezentativă.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Indicatori ai formei

Forma unei distribuţii statistice poate fi apreciată cu ajutorul

indicatorilor de asimetrie şi de boltire.

Indicatorii de asimetrie dau informaţii asupra modului de

repartizare a frecvenţelor de o parte sau alta a valorii centrale a
unei serii, iar cei ai boltirii exprimă măsura aglomerării frecvenţelor
ı̂n zona centrală, pe lângă medie.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Indicatori ai asimetriei

Asimetria reprezintă o deviaţie de la forma simetrică de

distribuţie. O distribuţie se consideră simetrică dacă observaţiile,
exprimate prin frecvenţe, sunt distribuite identic de o parte şi de a
alta a valorii centrale. În calitate de valoare centrală, pentru
aprecierea asimetriei se ia media, modul şi mediana.

Asimetria poate fi apreciată grafic cu ajutorul curbei

frecvenţelor şi a diagramei boxplot.

Într-o distribuţie simetrică unimodală cele trei mărimi medii

fundamentale coincid (x = Mo = M e), iar perechile de quantile Q1
şi Q3 , D1 şi D9 etc. sunt echidistante faţă de valoarea centrală.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Indicatori ai asimetriei
Asimetria este apreciată ı̂n funcţie de relaţia dintre medie şi
modul, respectiv, dintre medie şi mediană.

Coeficientul de asimetrie a lui Pearson se notează cu Cas şi se

calculează după formula:
x − Mo
Cas = .
σ
Se observă că Cas ∈ (−1, 1).

Dacă:
- Cas este foarte aproape de 0, atunci curba frecvenţelor este
simetrică;
- Cas < 0, distribuţia este ı̂nclinată spre dreapta, deci este
asimetrică la stânga;
- Cas > 0, distribuţia este ı̂nclinată spre stânga, deci este
asimetrică la dreapta.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Coeficientul de asimetrie Pearson

Coeficientul de asimetrie Pearson poate fi calculat şi pe

baza momentelor centrate de ordin impar, după relaţia:

m23
β1 = ,
m32

unde m2 şi m3 sunt momentele centrate de ordinul doi şi respectiv

trei, care se calculează după formulele:
k
X k
X
(xi − x)2 ni (xi − x)3 ni
i=1 i=1
m2 = , m3 = .
n n
Observăm că m2 = σ 2 .
Dacă β1 = 0, atunci distribuţia este simetrică, altfel ea este
considerată asimetrică. Sensul asimetriei este dat de semnul lui m3 .

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Coeficientul de asimetrie Fisher

Coeficientul de asimetrie Fisher se notează cu γ1 şi se

calculează după formula
m3
γ1 = ,
σ3
q
3
unde σ = m32 şi este o valoare ı̂ntotdeauna pozitivă. Deci
sensul asimetriei este dat numai de m3 .

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Indicatori ai boltirii

Boltirea se defineşte prin raportarea unei distribuţii empirice la

distribuţia normală sub aspectul variaţiei variabilei de distribuţie X
ni
şi a frecvenţei relative fi = .
n
Botirea, respectiv aplatizarea, apare atunci când distribuţia
prezintă o variaţie slabă a variabilei X ı̂nsoţită de o variaţie
puternică a frecvenţei relative (şi invers), ı̂n comparaţie cu o
distribuţie normală, de aceeaşi medie şi dispersie.

Boltirea se măsoară cu ajutorul coeficienţilor de boltire.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Coeficientul de boltire Pearson

Coeficientul de boltire Pearson se notează cu β2 şi se

calculează după formula:
m4 m4
β2 = 2 = 4,
m2 σ

unde m2 şi m4 sunt momentele centrate de ordinul doi şi respectiv

Xk
(xi − x)4 ni
i=1
patru, m4 = .
n

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Coeficientul de boltire Pearson

Coeficientul de boltire Pearson are următoarea interpretare.

Dacă:
- β ≈ 3, atunci distribuţia are o boltire normală (adică curba
frecvenţelor este asemănătoare curbei distribuţiei normală, de
aceeaşi medie şi dispersie) distribuţia se numeşte
mezocurtică;
- β < 3, atunci curba frecvenţelor este aplatizată (adică mai
turtită” decât curba repartiţiei normale) şi distribuţia se
”
numeşte platicurtică;
- β > 3, curba frecvenţelor este mai ı̂naltă decât curba
repartiţiei normale şi distribuţia se numeşte leptocurtică.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Coeficientul de boltire Fisher

Coeficientul de boltire Fisher se notează cu γ2 şi se

calculează după formula:
m4
γ2 = β 2 − 3 = − 3.
m22

Coeficientul de boltire Fisher are următoarea interpretare. Dacă:

- γ ≈ 0, atunci distribuţia are o boltire normală (adică curba
frecvenţelor este asemănătoare curbei distribuţiei normală, de
aceeaşi medie şi dispersie);
- γ < 0, atunci curba frecvenţelor este aplatizată (adică mai
turtită” decât curba repartiţiei normale);
”
- γ > 0, curba frecvenţelor este mai ı̂naltă decât curba
repartiţiei normale.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii