, INAINTE

SPRE 1?RECUT
Vadim Zeland
Transurnngul
realitiitii
,
inainte spre trecut
GraduI3
 Vadim Zeland
De acela~i autor
Au apiirut: Transurfingul
Spatiul variantelor -Gradul I
realitiltii
,
Murmurul stelelor diminetii - Gradul 2
inainte spre trecut - Gradul 3
"
INAINTE
In curiind:
SPRETRECUT
Directionarea realitiitii - Gradul 4
Merele cad in cer - Gradul 5 Gradu13

Traducere din Iimba rusa de

Dr. st. fil. Aurica Br~oveanu

Editura Dharana
Bucure~ti
2011
 inainte spre trecut

© JIHCOBCKHH n. n., 2004

© Dq,opMJleHHe. DAD «MaAareJlbCKali rpynna
"Becb"», 2004
© 2009 Editura DHARANA
Cuvaut inaiute

Traducere din limba rusa. Titlul original: .TpaHceprjJuH2

peaJIl:>HOcmu. CmyneHI:> Ill: "BnepeA B npoWJloe" de Draga Cititorule!
BaJlHM 3eJlaHJl
Din toate timpurile, oamenii au banuit ca exista ni~te
Redactor: Georgeta Timcu forte care Ie dirijeazii soarta. Teama pI ina de veneratie 1n
Coperta cofeqiei: :Miliai :Mari7UIscu fata necunoscutului a constituit 1ntotdeauna un stimul pen-
tru crearea de fantezii ~i mituri de tot felul, 1ncepand cu
stravechile legende ~i terminand cu modele 1n care omul
'EdituTa ID/iaratul lBucure~ti
este doar 0 mica piesa a unei structuri uria~e.
Str. Sjiinta'Ecaterina nT.15, sectA, O.<P. 53
eu totii ne punem 1ntrebarea 1n ce miisura suntem
'Tel: 021-33724 24 capabili sa dispunem de propria soarta ~i cum trebuie sa
e-mail: editura@gmai[com procedam. Tocmai de aceea magia ~i posibilitatile psihice
www.sufletdecarte.ro necunoseute ale omului au trezit ~i trezese 1n eontinuare
un viu interes.
Fara 1ndoiala, cartea de fata va va satisface euriozita-
tea 1ntrucat ea raspunde la aceasta 1ntrebare dintr-un punct
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei de vedere eu totul nea~teptat. Transurfingul desehide 0 u~ii
ZELAND, V ADiM . miraculoasa spre 0 lume 1n care va veti lovi de lucruri
in.inte spre trecut I Vadim Zeland ; trad.: dr.s!. fil. Aunca
Br~oveanu. - Bucure~ti : Oharana, 20 II foarte ciudate ~i neobi~nuite. Yeti afla ea realitatea poate fi
ISBN 978-973-8975-41-5 controlata. Si ·aici seopul nu se atinge ci, 1n cea mai mare
parte, se realizeaza singur.
I. Bra~oveanu, Aurica (trad.) Suna ineredibil, dar numai 1n eadrul eonceptiei obi~­
nuite despre lume ~i via\ii. Noi toti ne aflam sub carapacea
159.9 unor false limitari ~i stereotipuri. A venit timpul sa nu mai
••_H"'_"'l~
halueinam .
i .......... ~

fedprint
"pour.fle
1It:t1\JU1r;41U1" ......... 5
 Vadim Zeland jnainte spre trecut
Cu tot caracterul sau fantastic, ideea de a controla ,)ncet-fncet, toate problemele mele de via/a au in-
realitatea ~i-a gi'isit deja 0 con finn are practica. Cu mult ceput sa se rezolve. Lucrurile se aranjeaza ~i revin la 10-
timp inainte de apari\ia acestei carti, transurfingul s-a bu- cullor ". Bravo!
curat de succes la un cerc larg de utilizatori ai Internetului. "Nu-mi ajung cuvintele sa descriu starea in care ma
Lumea inconjuratoare a unui transurfer se schimba aflu acum. A§ putea sa spun aproximativ a§a; lini§te, calm,
intr-un mod inexplicabil, chiar sub ochii sai. Cand real ita- fericire".
tea de zi cu zi apare intr-un alt mod, necunoscut pana "intr-adevar, fonc/ioneaza. Restul nu conteaza ".
acum, totul arata stupefiant. Nu este yorba de nici 0 misti-
ca - totul este real. lar pionierii transurfingului au putut
deja sa se convinga de acest lucru prin proprie experienta·
lata cateva fragmente din reac\iile lor. Acestea vorbesc de
la sine:
"Dricdt ar parea de ciudat, transurfingul fntr-
adevar fonc/ioneaza! Este uimitor! Unele lucruri care au
fnceput sa se petreaca cu mine, nu pot fi numite altfel de-
cdt minuni. Nu mi-Q§ fi fnchipuit niciodatii cii a~a ceva es-
te posibi/!"
"Enorm de multe impresii! Sunt entuziasmat ca un
copil datorita faptului ca am fnceput sa fn/eleg lucruri pe
care fnainte doar Ie banuiam ".
"Am viizut fn jurul meu fericire ~i ea cre§te cu fieca-
re zi ce trece! Ce ciudat! Fericirea se afla fntotdeauna
Idnga mine, dar eu, pur §i simplu, n-o vedeam ".
"Trebuie sa va spun, ca toata via/a am dus dorul
unei asemenea car/i. Ea descrie exact rela/ia dintre sufle-
lui meu ~i ra/iune ".
"La fnceput am avut senza/ia ca realilatea s-a rupt.
Eu nu mai existam - ma aflam fntr-un ~uvoi de energie
emisii de.... De cuvinte? De sens? Nu pot sa explic. Apoi,
un fel de zguduitura, care te fmpinge la suprafa/ii ~i un
timp nu mai pricepi nimic ".

6 7
 inainte spre trecut

Capitolull

£N£RG1A

Pentru a te ocupa de Transurfing sunt necesare do-

uii lucruri: 0 siiniitate bunii §i WI nivel energetic sujicient
de-fnalt. Aici sunt date unele recomandiiri simple dar eji-
ciente pentru a vii cre§te tonusul vital §i a pentru a vii ri-
dica nivelul energetic la cota necesarii. Pentru aceasta nu
este deloc nevoie sii vii chinuili cu antrenamente, diete §i
alte metode de violentare a propriului organism.

,.
•

9
 Vadim Zeland
Nu luptati sa fiti sanatos
~i nu acumulati energie.
Lasati-Ie sa vina ele singure.
Nivelul eneTgetic
Pentru a vll ocupa eficient de Transurfing sunt nece-
sare 0 sanatate buna ~i un nivel energetic destul de puter-
nic. Sa admitem cll dumneavoastra apreciati ca dispuneti
de 0 sanatate suficient de buna. Este insll posibil sa nici nu
~titi cum se simte un individ perfect slinatos. Daca dimi-
neata va treziti mai greu, dacll n-aveti chef sa mergeti la
lucru sau la ~coala, daca dupll amiaza cascati ~i va trage la
sornn, dacll seara nu aveti altll dorintli dedit sa vll a~ezati
in fata televizorului, insearnna ca slinatatea durnneavoastra
lasa de dorit. in acest caz, energia abia de va ajunge sa va
mentineti intr-o stare moderatll.
Scapfuld de povara potentialelor excedentare ~i
eliberandu-vll de penduli, ati primit 0 cantitate suficientli
de energie suplimentarli, pe care inainte 0 pierdeati in za-
dar. Dar niciodatli energia nu ne prisose~te. In continuare,
in acest capitol, se fac recomandllri privind modul de ridi-
care a nivelului energetic.
. Prin 6uvel enersehc]intelegem capacitatea de a asi-
mila ~i de a folosi energia. Conventional, in organismul
uman putem deosebi doua forme de energie: flziologica ~i
libera. Energia fiziologica 0 primim in urma asimillirii
hranei. Energia libera este energia cosmica ce strabate
10
inainte spre trecut
corpul uman. Impreuna, ele formeaza inveli~ul nostru
energetic. Energia umana se consuma pentru executarea
functiilor fizice ~i radiazli in mediul inconjurator.
nergia cQsmic se gase~te in lumea inconjuratoare
~i cantitatea ei este nelimitatli: Omul insa poate sa asimile-
ze din ea doar 0 parte extrem de mica. cl::a iI::.culll::prin c
~.<!.QuA:d~<Primul..flula care merge de ios
in su~ ~te amplasat in fata coloanei vertebrale ~i are dia-
metrul de un tol (2,54 cm) ... Ia blirbati ~i doi toli - la femei.
(51 doilea JluxJ care 'line de sus in ios, este aproape lipit de
coloana. 'iofumul-de energie libera la un om dep'inde d
lMimea canalelor energe~e cenJ:tale Cu cat acestea sunt
mai largi, cu atilt nivelul energetic este mai mare.
Fluxurile energetice centrale au fost descoperite de
oameni de foarte multli vreme. Nu yom detalia acum struc-
tura energetica a omului. Daca va intereseaza, puteti citi
literatura de. specialitate. Modul cum circula energia prin
corpul uman este destul de complicat, dar acest lucru nu
trebuie sll va dea blitlii de cap. Deocamdatli, pentru scopu-
rile noastre, este suficient sll ne oprim la cele douli fluxuri
centrale.
in cazul in care energia nu mai curge normal, cu alte
cuvinte, undeva apar "dopuri" sau "gauri", atunci apar di-
ferite boli. ~i invers, daca un organ intern este expus im-
bolnavirii, tabloul energetic se denatureazli. Este greu de
trasat 0 limitll clara, care sa ne indice locul unde circulatia
energiei a fost perturbatli de cauze fiziologice, de exemplu,
de depuneri de reziduuri in organism ~i locul unde deze-
chilibrele fiziologice sunt determinate de modificari in cir-
culatia energiei. Acupunctura, presopunctura ~i alte meto-
de asemanlltoare pot sa refaca circulatia normala a energiei
~i atunci bolile provocate de dezechilibrul circulatiei ener-
II
 Vadim Zeland
giei vor disparea. Dar efectul va fi doar temporar. Ca totul
sa decurga normal este necesar sa ne ingrijim atat de cor-
pul fizic, cat ~i de cel subti!.
Nivelul energetic al omului est~ sn:ans .Iegat ~e sta-
rea mU§chilor. MU§chii incordati fac dlfic!HI C!~~ l a!t~ ngr-
maUl a fluxurilor invizibile si produc perturbat1l !P p mpul
de radialie al ornuluj Aflat intr-un anturaj" destin.s ca !~;
un individ tensionat interior poate sa Ie schimbe dtspoz!l!a
celorlal£i, tara ca el sa spuna nici macar un cuvant: tepsiu-
nea pareDpluteste in nerd AiilRJ 'pi prezGnti 'Ora S;di de e
.. . Tensiunea creeazli 0
neuniformitate in campul general ~i stimuleazli aparitia
fortelor de egalizare. Echilibrul poate fi retacut fie prin
aducerea energiei la un numitor comun, fie prin stingerea
potentialului creat de energia cu semn opus. De exemplu,
anturajul poate sa inceapa sa glumeasca pe seama indivi-
dului exagerat de crispat, de timorat.
pispozitia. ~i tonusul vital sunt dir~ct legate de nive-
Jul energetic. Starea depresiva, stresul, pustiirea sufleteas-
ca, oboseala ~i apatia demonstreazli 0 \ipsa de energie.
Numai energia fiziologica este insuficientli pentru a susti-
ne un tonus vital inalt. Individul poate sa fie obosit fizic,
dar multymit ~i vioi. Si invers, un individ care a mancat
suficient ~i care nu este obosit fizic, poate sa se simtli aba-
tut ~i lipsit de vitali tate.
oR:o.Iul principal in 1(iata activit a ui 0 A 'oadi
®ergia Ii.bcm. Daca nu-ti dore~ti nimi<:" inseamna ca av~m
de-a face cu 0 lipsa de energie libera. In cazul unui deficit
de energie libera, poti sa te mobilizezi ~i sa efectuezi func-
tiile de rutina, dar iti va fi greu sa initiezi ~i sa efectuezi
actiuni active. La originea oriciiror actiuni umane active se
12
inainte spre !recut
flil intentia. Qadi nil exj§fi1 energie Ijbem aOme; nil exi§-
ti njci iptep PG
Energia fiziologica se consuma' prin executarea acti-
unilor. Pe noi ne va interesa in mod special primul tip,
acela care duce la formarea intentiei. Asta ~i inseamna
energia intentiei. Datoritli ei ne apare hotlirarea de a avea
~i de a actiona.
Stresul ~i relaxarea
o stare de deprimare ~ tensiuue blocbeaz1l ca-
nalele centrale de energje. Acestea se ingusteazli si circu-
latia energiei \ibere este incetinitli sau se intrerupe cu totu!.
!ntr-o asemenea stare, intenDa lsi pjerde S"gn de fprreie
In stare de stres, omul nu mai este capabil sa actioneze efi-
cient, intrucat intentia se blocheazli. Stresul poate sa actio-
neze ~i invers asupra canalelor energetice. Ele se pot largi
brusc ~i atunci omul actioneazli incredibil, in stare obi~nui­
tli nefiind capabil de a~a ceva. Astfel de exemple sunt cu-
noscute, dar se intiimpla rar. In majoritatea cazurilor ca-
pacitlitile si posibilitlitile individului in stare de stres 'scad
-
drastic.
in cursul unei zile, omul trece printr-o multitudine
de situatii stresante. Aceste situatii variaza in functie de
influenta pe care 0 au. Ea poate sa fie total nesemnificativa,
~i de obicei, uitlim imediat de ele sau poate sa fie impor-
tanta ~i sa va scoata din ritm pentru mult timp. Reactia fi-
reasca la stres a organismului constli in tensionarea unor
13
 Vadim Zeland
anumite grupe de mu~chi. Aceste tensiuni au devenit atat
de obi~nuite, incat nici nu Ie mai observam. De exemplu,
acum, ciind cititi aceste randuri, va sunt incordati anumiti
mu~chi ai fetei. Dar este suficient sa deveniti atent, ca
imediat ace~tia se detensioneaza. Peste cateva minute ati ~i
uitat de fata ~i ea redevine 0 masca ce reflecta starea emo-
tionala pe care 0 aveti.
Exista un fals stereotip potrivit ciiruia te Doti salvI
de stres prin metoda relaxiirii. De fapt insa, relaxandu-va,
incercati sa luptati cu urmarile stresului, rara sa indepartati
cauza. Cauza tensiunii fizice 0 constituie tensiunea psihica.
Starea de apasare, nelini~te, enervare, frica provoaca in-
cordarea spasmodica a mu~chilor. Desigur, relaxarea con-
~tienta a mu~chilor va avea un efect de u~urare, dar de
~j.:urta durata. Cu to~te acestea, tensiunea psihica va da ia-
a~i totul ~ste cap. /Pentru a fnlatura tensiunea psihica es-
'Ju:zecef{ar ~i tatadatiLsujk je t sa nu mai dati iI;nportanta.
Va aflati intr-o stare tensionata numal dmcauza Importan-
tei excesive pe care 0 acordati faptului care va sacaie.
Stre sul este ,{ectH l jmportantej Pi 5ilffi 0 dD m Btre;.
poate fi alungat intr-o cHpii - celnniniinct-importanta
Mentinerea importantei este nefolositoare, ba chiar dauna-
toare. Nu Yeti putea niciodata sa schimbati situatia in bine
~i sa actionati eficient sub imperiul importantei. Ciind sun-
teti intr-o stare tensionata, este suficient sa va "treziti" ~i
sa con~tientizati ca pendulul v-a agatat cu ajutorul impor-
tantei. in ce anume consta aceasta importanta este u~or de
determinat in fiecare caz in parte. Aduceti-va aminte ~i
spuneti-vii: cle! H' asftI!iJII-"Ia;; It-: j "'I p-u 'H"Vh N.S-djhc, cz ,I.
$Wi: I" iI !sft!&« I-jJ iIl ez;eft rie® Trebuie sa con~tientizam
, PC'"''''
ea ~and 9 importantA slngerat'. actjogAm intqrdeqw'?
impotriva noastrij.,
14
inainte spre (recut
In oricare situatie complicata este suficient sa ne
amintim de importanta ~i sa 0 diminuam in mod con~tient.
Unica dificultate consta in a ne aminti la timp. Cand sun-
teti in stare de stres, "dormiti" ~i ati uitat de transurfing.
Ca sa ne eliberam de stres este. necesar sa ne trezim # sa
nu mai dam importanta.
Daca aveti obi~nuinta sa dati atentie starii de confort
sufletesc, nu va va fi greu sa va amintiti la timp. De fiecare
data cand aveti 0 stare de disconfort, puneti-va intrebarea _
de ce? Unde am dat prea mare importanta? Oricat de "im-
portant" vi s-ar parea, renuntati in mod con~tient la impor-
tanta. Actionati numai in cadrul intentiei curatate. Numai
~a Yeti putea sa actionati eficient.
I!entru a devenhimuni la stres; este necesar ca v~­
cchea obi$lluintii de a ne tensiona din orice, sao inlo~uim
q)U:.tl aoua:deprinder-F -dlceea -de a ne striidu~ pe-cat posibil,
ojjR fir =laxap. Starea de relaxare nu inseamna apatie si
nici slabiciune fizica. Aceasta 5tan "d: : xisteutk'iH W i """,
ad, 8" h"iii a 1'(1 ulljurAtQWe loseaiiilll echilibru Echilibrul
presupune absenta importantei interioare . ~i exterioare:lllu
sunt nici riiu ~i nici bun; lumea nu e nici rea ~i nici buna;
nu sunt nici vrednic de mila, dar nici plin de sine, lumea
nu este'11ici jalnica, dar nici formidabila ~i a~a mai d~arte.
. Absenta importantei sau cel putin 0 importanta mi-
mma con~tituie conditia principala a realizarii unei stari de
relaxare. In orice conditii, cand importanta este excesiva,
relaxarea nu este posibila. De exemplu, este putin probabil
sa t.e detensionezi, daca te afli la marginea acoperi~ului
unel case •In~Ite ~1. at. raU
• de •IDa-I tIme.
. p" ili tj"tm eSt' f Ah FlfiA
. In felul acesta consumati
energle nu numai pentru a controla situatia respectiva, im-
15
 Vadim Zeland
portanta pentru dumneavoas~a, ci ~i pentru ~ va. as~~ra u.n
minim de echilibru. Nu facel! acest lucru, .m:rzzt.ism=__
Pentru exercitiile de transurfing este necesar sa in-
trati Intr-o stare de relaxare, In orice situatie ~i In.. timp
foarte scurt. Nu e nevoie de niciun fel de autosugestll ver-
bale, pentru ca mu~chii nu sunt dirijati de cuvinte, ci .de in-
tentie. Majoritatea mu~chilor corpului pot fi relaxatl con-
~tient, doar acordandu-Ie atentie. De obicei nu acordam
atentie mu~chilor, 0 facem doar atunci cand simtim 0 dure-
re sau un disconfort. De aceea este suficient ca printr-o
"privire" mentala sa parcurgem tot corpul ~i sa deschidem
"supapele". Existii totu~i grupuri de mu~chi care s-au dez-
obi~nuit sa se supuna intentiei. Cauza 0 constituie modul
nostru actual de viatii - sedentar, cu foarte putina mi~care.
De exemplu, mu~chii spatelui sunt greu de controlat In
mod con~tient ~i de aceea, odata cu trecerea anilor, incepe
sa ne doara spatele. Oricat de banal ar suna, gimnastica re-
gulata, mai ales pentru mu~chii spatelui, este absolut nece-
sara.
A~adar, toatii procedura consta In urmatoarele: lara
grabil, dar iute, parcurgeti cu privirea interioara tot corpul
~i deschideti supapele. Acordati atentie Intregii suprafete a
corpului, ca unui intreg. Imaginati-va ca pielea dumnea-
voastra este un fel de Inveli~ care, brusc, se Incalze~te din
interior. Fixati-va atentia pe exteriorul corpului. Imaginati-
va ce doriti: ca pielea se Incalze~te sau ca va trec fiorii sau
ca simtiti mici descarcari energetice. Important este sa
simtiti ca aveti piele. Iar acum sa simtiti ca energia va stra-
luce~te pe toata suprafata corpului, ca un curcubeu Intr-un
balon de sapun. In acest moment sunteti 0 parte a Univer-
sului ~i va afiati In echilibru cu el. Nu trebuie sa va stradu-
16
inainte spre trecut
iti sa aveti senzatii speciale. Fiecare simte In felul sau. In
general, nu e nevoie sa va straduiti. Faceti lucrul acesta In
treacat, dar faceti-I cu fermitate. Senzatia integrala de stra-
lucire a energiei pe suprafata corpului - aceasta este starea
de relaxare, de echilibru ~i de unitate cu lumea Inconjura-
toare. Dupa cateva Incercari, Yeti ajunge sa 0 realizati in-
stantaneu ~i, In curand, Yeti intra In starea de relaxare la fel
de u~or cum va Incruci~ati bratele.
f
Vampirii energetici
Noi toti plutim intr-un ocean de energie. Dar nu este
chiar a~a de simplu sa primim energie pentru ca, In ceea ce
prive~te omul, ea se distribuie nediferentiat.
emtm a:n=primi:immorl'cgn~tient omul trebuie- _.
~ - - 1l1od..jnten 'onatr"c alele saleener etiee ~i s
.\Ergje --:intr . De exemplu, cand
beti apa, 0 faceti In mod con~tient ~i intentionat, dar nu pu-
teti sa lasati, cu aceea~i ~enzatie clara, ca energia sa pa-
trunda In dumneavoastra. In principiu, omul are posibilita-
tea ca In mod intentionat sa "se Incarce" din cosmos, dar
aceastii capacitate se afia Intr-o stare incipienta, latentii.
" w' • •
uw
. '. Energia se asimileaza u~or
pentru ca ea are 0 anumitii frecventii. Ca sa primesti ener-
~ie straina este suficient sa Ie reilezi Ile frecYenla respec-
l1va. in acela~i mod, circuitul oscilant al aparatului de ra-
17
 Vadim Zeland
dio nu eapteaza toate undele radio, ci numai pe acel.ea pe_~­
tru care a fost reglat. Vam irii se hranesc cu ener Ie Striil-
na deja asimilata. Pentru aceasta. ei se regle~zii De frec-
v.enta ei. .. .
Vampirul se regleazii pe frecventa vlctImel sale la
nivelul subcon~tientului. In exterior, aceasta se poate ma-
nifesta diferit. Persuasiv, el se apropie de 0 persoana cu 0
intrebare oarecare, apoi 0 prive~te insistent in ochi, incear-
ca sa 0 atinga, 0 prinde de mana, 0 asalteazii cu tot soiul de
discutii, se pricepe sa se muleze dupa caracterul ~i tempe-
• R. ramentul persoanei in cauza; pe scurt, se furi seazii in sufle-
~q 1~Z. tul victimei si incearca sa-i prinda ffijlul. ~cesta es~e tipul
d dl• •pir "ins inuant7. De regula, el este un bun. pS.lhoIO!!.
eS\e coffiunica'jx, UTAa fl (ennecAtor, este un tip tuogor-
tun si lucrul scem se sjmle imediat. E drept ca §i el este
constient de acest lucru si incearca. De cat oosibi!. g as-
snuda aceasta triisAturA,
Un alt tip de vampir il constituie ' ni u atorii. Ma-
nipulatorul, dupa cum se ~tie, ~ foloseste de §S!)!imrDh,J
de yjDQyAtie al jndjxjdului pe care II iJGpste0zj. Un astfel
de vampir cauta in mod incon~tient indivizi care ar putea
sa se dea pe mana altcuiva sau sa ceara sfatul intr-o situa-
tie dificila. Individul care are un complex de vinovatie mi-
nor cauta ~i el, tot in mod incon~tient, pe cineva care sa-I
,judece" ~i il gase~te. ~u nevoie de sustinere ~i de sfaturi .
aceia care i~i pun la indoiala convingerile ~i se dau "pe
mana" judecatii altora. Astfel, vamDirul si donatorul se ea-
uta si se gasesc unul De altul si fiecare primeste ceea ce Ii
lipseste. Manipulatorul se regleaza cu u§urin~ pe frecven-
is victimei sale. Tehnica in acest caz este foarte simplil:
este suficient sa atace doar in treacat problema pe care 0
18
inainte spre trecut
are individul; acesta atat a~teaptil - sa se destainuie ~i astfel
i~i ofera singur energia.
T,> . A J treilea tip de yampjr este eel roaj dllr si mai agre-
£ - este un , v a " Un astfel de indjyid tara sa
mai stea pe ganduri, gomeste un atac frontal si incearca
sa- si scoata victima "din ecb jljbru" Cum actioneazii pro-
vocatorii, va este bine cunoscut. .Ei folosesc toate miHoa- '
eele. de 18 ironi~ discreta pana la Rrs:sjune grosoIWla. :WS
"1*.
, "tlt#lrbpentllt er esrc , a iii lIIali.,,1I :d_$i:1asa 4th Cum
va reactiona acesta? Tot printr-o grosolanie, prin iritare,
indignare, teama, neplacere. Nu are importanta cum, pen-
tru ca lui ii convine orice. .
ividul devine am ir energ!Ctic in modjncon~ti­
t Tot incon~tient, e.!-:lIelI sa ~e foloseasca de energja alt-
Q;J1!l'l'.ll!. De-a lungul vietii el a viizut care sunt situatiile in
care a capatat satisfactie ~i un aflux de forte, iar acum tin-
de in mod incon~tient sa repete experienta acumulatil. Du-
pa ,,~edinta de contact", donatorul se simte epuizat. Daca
dupil ce ati stat de yorba cu un astfel de individ va simtiti
deprimat, golit energetic, aveti 0 stare de slabiciune sau un
frison, inseamna ca ati fost "folosit".
Partea leului din energia libera a oamenilor si-o iau
Insa pendulii. Deja ~titi cum procedeazii ace~tia. (pendulii .
primesc enerKie prin cftnaliil jmPOr!a!lIei. Spre deosebire
de vampir, care actioneazii un timp scurt, pendulul poate
sorbi ene~g!e in permanenta, pana cand individul isi ' tran-
§I~aza emlsla pe frecventa pendulului. Puterea acestei emi-
SI1 este proportionala cu importanta.
Cand_ce:va va_neliniste~~i..va apasa, nivelul dum-
eavoastra energetic es\Si ~abit. Intuitiv, la nivel energetic,
acest lucru il simt oamenii din jur ~i animalele. Inseamna
eli nu ati mai fost lucid ~i nu ali "2.ai avut incredere. Toc-
19
 Vadim Zeland
mai de aceea, dintre toti trecatorii de pe strada, doar pe
dumneavoastra va va latra cainele. Iar 0 tiganca nu va va
da pace pana cand nu va va stoarce de ni~te bani. Tiganul-
vampir poate sa primeasca de la dumneavoastra 0 doza
buna de energie. Puteti fi foarte u~or atras intr-o situatie
Asta nu inseamna ca in fiecare individ trebuie sa ve-
deti un potential vampir energetic. Tensionandu-va din
aceasta cauza, ii deschide i accesul la ro riul biocam .
Q'a sbt!!:apifna:li dem:illfiuentA::nedmlta este necesar
!Pladt; 'oyeTis,,) energe1 Ii; .M vegheati asupra nlveTuhrb
1m ortan e . i . a fitLlucid. •
Luciditatea va va permite ca la momentul necesar sa
va dati seama ca cineva incearca sa va atraga in joc sau in
capcana. Daca nivelul importantei este scazut, reglarea pe
frecventa dumneavoastra va fi dificila. Va trebui sa dati
atentie mai ales acelor semne care va aratii ca aveti un sen-
timent de vinovatie, chiar daca este mic. Daca sunt golit,
n-au de ce sa rna agate. Dupa doua-trei incerciiri nereu~ite,
manipulatorul va va lasa in pace. Iar un inveli~ energetic
rezistent va fi 0 protectie de nadejde in fata oricarei imix-
tiuni.
jnvel~ul de pTPteqie
20
inainte spre /recut
~c . atunci cand va cufunda rin a erbinte a
n Eu nu spun "incercati". Va spun sa faceti acest lucru.
Ciind nu doar Yeti incerca, ci Yeti face, Yeti simti imediat ~i
atunci nu mai este nevoie de antrenament. Energia se ras-
piinde~te incet, ca un val venit dinspre centrul corpului, ie-
se la suprafata ~i se transforma intr-un balon. Imaginati-va
un balon in jurul dumneavoastra. Acesta este invelisul
energetic. N-are importanta ca nu-l simtiti la modul real.
Doar imaginandu-vi-l faceti deja primul pas spre controlul
acestui inveli~. Cu timpul, i1 yeti simti in mod real.
Oamenii care au capacitati extrasenzoriale pot sa va-
da inveli~ul ca atare, precum ~i toate defectele acestuia.
Fiecare individ are nativ capacitiiti extrasenzoriale, dar nu
Ie folose~te ~i de aceea ele se afla in stare latenta. Aceste
capacitati pot sa fie trezite dupa antrenamente indelungate
sau, dintr-odata - este yorba doar de . ' . Desi-
gur, este destul de dificil sa ajungi la 0 asemenea intentie.
Dar, pentru scopurile noastre, va fi absolut suficient sa y
tldueeti propriubli"lel energet~la starea <Ie siinatat Un
inveli~ slab nu se poate apara in fata unei imixtiuni violen-
teo
Un nivel energetic bun, putemic, sanatos oate fi
dezvoltat ~i mentinut daca facem in mod regulat exercitii
speciale. Este foarte simplu ~i nu va ia mult timp. Ridicati-
va, stati drept, sa va fie comod ~i sa nu va incordati .
. i:imaginati-va ca fluxul energetic iese din-pllrnftnt, 'm-
otni:in"ZOna perineului, lie deplasea:zi!.::de<a lungul coloanei
~brale (cam la distanta indicata mai sus), ~pr~ fLJ ll
$KpIeaciitinspm:toeJ . A;en . . . imaginati-v~1± dJ:
.s, din cer, coboarii un:~voi d= ergie,.intrOCprin cap, ~
'llicplaseazii de;ai ungul::co1oane' .:i:rJ:tnl:in::pAmfuu. N u este
absolut necesar sa simtiti fizic aceste ~uvoaie. Este sufi-
21
 Vadim Zeland
cient sa vi Ie imaginati. Cu timpul, sensibilitatea va fi an-
trenatA astfel incat veti putea sa simtit i.
Apoi, imaginati va cii ambele ~uvoaie se deplaseaza
.simultan unul spre altul. €irli sa se intretaie, <fi.eca.re in alblQ.,
a. La incepuriaceti acest lucru eand inspirati ~i eand e~­
i/'ati, dar eu timpul va trebui sa va triiduiti sa nu maUa-
~eti nici 0 legaturii intre ~voaiele dc:;energie ~i respirat ie.
!ilAI..::fot~-imaginatiei, (intentiei) pnteli~~~
latia:dluxurilor.r~eRer:gie::~~~, Acum ~i.
~~"fluxul::a.scenden .~-serev.atSbieasupu::.Wlr'
puI:o~zmnlb Prin analogie, tl1mrlrdescen-
deRtiese ~i:se'tey:~::dm:oin directie...opusii, eltae.bs..IiQ
1'icinare. A veti deasupra ~i dedesubt doua arteziene. Bniti
tn~stropii ee1er-douafantani astfel incat sa va aflati in
.interierul sferei energetico. Apoi m"te';' f a'p,*,""IlFl' 511..
I"bula n "'I"iI .. j, &i~iji ... S pia( ta,,\=ielii, 8p.. j ;tintJqi
d l td sl fi q;eI llititi p:iAi:cajtiJlSC ••' sfed, < a, ... . d 'ahil u i. ,h,od
• iRe Ge::utile,te !II Ii .. i . G'ld S llml'lo f:tt:::JtM.. C;;and umfli in
gand suprafata exterioara a pielii, f'antiinile energetice sun!
inchise inauntru si sfera se fixeaza. ');eate aceste manevre
.se fac calm, tara tensiune. Nu e necesar sa va striiduiti din
toate puterile sa simtiti eeva.
Nu va faceti griji daca fizic nu simtiti fluxurile cen-
trale. Sunteti atilt de obi~nuit cu ele, incat nici nu Ie mai
simtiti, a~a cum nu simtiti niciun organ interior care este
sanatos. in mod regulat, cand ~i cand, concentrati-va aten-
tia asupra fluxurilor de energie ~i veti ajunge sa Ie simti~
fizic. Nu la fel de putemic cum ar fi, sa zicem, pipaitui,
dar destul de rea\.
latA, aceasta este . astica eti. Inchiz3nd
fluxurile de energie intr-o sfera, va creati inveli~ul de pr(}-
tectie. Extinziind energia de la suprafata corpului pan!
22
inainte spre trecut
ajunge ca un balon, va stabilizati inveli~ul energetic. Uti-
litatea acestui aces! gen de gimnastica este apreciabila. In
primul rand, inveli5ul va fereste de infriingeri. In al doilea,
antrenandu-vi! energetic, vi! curatati canalele fine. Dopuri-
Ie care impiedica deplasarea energiei dispar, iar gaurile din
inveli~, prin care 5e pierde energia, se acoperi!. Toate
acestea nu se petrec dintr-o datA, ci treptat. In schimb. nu
mai este nevoie sa va adresati pentru aiutor reflexoteraoe-
utilor si eelor cu capacitAti extrasenzoriale. Va refaceti
singur circulatia normali! a energiei.
Trebuie precizat c~ ipye1isul energetic py goate §A yA
awe de yampiri si de pepdy!; Ace~ti profitori va sorb
energia reglandu-se pe frecventa dumneavoastra. Cand
pendulul incearca sa inhate victima, aceasta se dezechili-
breaza energetic. in acel moment, ea sa distrugeti pendulul,
trebuie sa vi! treziti (sa fili con~tienti) si sa renuntati la im-
pOrtant!. Mu~chii se vor destinde, nivelul energetic se va
reechilibra ~i pendulul va dispilrea. Daca dumneavoastra.
oU.\I ,parasiti punctul de echilibru, e1 nu-peate sa va ia ener-
'gm. ge lI(le?a-trebuie sa fiii con~tienti, pentru ca in pj:rma-
=ti! sa controlati acele momente cand, tara sa vreti, nih
eu buna ~iinti!, deviati de Ia tarea de.echilibru.
CTe~f.eTea nivelului energetic
Cre~terea nivelului energetic nu inseamna in niciun
caz acumulare de energie. S-ar putea sa vi se para ciudat,
pentru ca ~i noi ne-am obi~nuit cu fraze de tipul "n-am
23
 Vadim Zeland inainte spre trecut
energie", sau "sunt plin de energie". Putem sa aeumulam apa de rezerva. #u va stradui/i sa faceli rezerve de energie,
energie, dar numai energie fiziologiea, sub forma de ealo- s:i lasali-o sa treaca fiber prin dumneavoastra prin cele
rii. Pentru aeeasta este sufieient sa va hraniti bine ~i sa va doua jluxuri energetice care se intiilnesc. Puteti sa Ie in-
odihniti cum trebuie. Omul nu are de unde sa stranga chideti sub forma a doua Iantani arteziene. Asta este tot ce
energie libera. Ea vine din Cosmos. Cand canalele sunt su- trebuie sa faceti.
ficient de largi, exista ~i energie; daea ele sunt inguste, nu Nu va stradui/i sa va transforma/i intr-un fascicul de
existii nici energie. De aceea, un nivel energetic inalt in- energie; imagina/i-va ca sunte/i 0 picatura intr-un ocean.
seamna, in primul rand, canale largi. l.Rf©m!'lllsreli. ~· iliififi=.V1i !Ina .cD rlnivetsn l.~atunc· toatii
Energia ljberii este totdeauna prezenta in natura in . is ziriU!lImfil!'jfVflll'm!. Nu 0 concentrati
cantitate nelimitatii - ia cat poti duee. Trebuie sa invatam in dumneavoastra; u
sa 0 lasam sa intre in noi si sa ne simtim una cu Universul. Urgitj-va srera ener geticll, lasatj-o sa se .. toPeascf ' in
Aeeastii stare nu trebuie sa constituie un act singular. Tre- spatiul inconjurator, $i nu uita!i niciun moment ea sunteti
buie sa tindem permanent sa fim una cu lumea inconjura- doar 0 infima partjcica din acest spatiu. $i atunei, doar
toare. mi~cand din degetul mic al intentiei exterioare, in catva
Omul are impresia ca daca acumuleaza multii ener- timP, Yeti putea sa faceti ceea ce cu forta intentiei interioa-
gie, devine putemic ~i va avea numai succese. Aceasta re nu Yeti putea sa faceti niciodatii. Eu vorbesc despre rea-
acumulare este doar 0 pregatire pentru a actiona asupra lizarea scopului dumneavoastra ~i nu despre intentia inte-
lumii prin forta upa cum ~titi, B - rioara de a-i aranja cuiva figura. ~""-e-_ent pok '
canle de a schimba sau a bimi lumea prin fortA sSIG 2 ~tRld~m.cure-nwne i:prin farta mtentieiointerioar&.
treaba foarte great eS!e lips itA de pgblets, esWjpeficirntlj Si Energia libera va fi prezenta in cantitate suficienta
prin urmare presupune eheltuieli mati de epergie. Interac· atata timp cat canalele energetice nu sunt ingustate. Ingus-
tionand cu lumea prin forta intentiei interioare, omul are 0 tarea canalelor energetiee se produce din .a
parere gre~itii despre capacitiitile sale. In realitate el este i !eWes BeIJDilf!PHl a-a BfreSWUw
doar 0 . catura de a a intr-un ocean. Intr-un organism plin de reziduuri, eomia ou DOale sa cjr-
ten ia exterioara nu sehimba lumea ~i nici nu lupta" cule liber. •In situa!ii de stres canalele se ingusteaza si mai
impotriva ei. Ea doar i~i alege din aceastii lume ceea ce ii ~re. S~Hrtele perigade de ayag~ epergetic altemeaz4 ell Q&_
trebuie. In "magazinul din spatiului variantelor", nu are noade mdshmgats de s@dAj'A In 8ess'S pedppde om!" pH
nevoie niei sa yanda marfuri ~i nici sa Ie ia eu forta de la 9flalf dllij'.P,ii,iaJ@Afi'ix" 'lk~ leP'&'$ li !'iI ; ,
I
vanziitori. Pentru a functiona prin intentia exterioara nu e Cu tlmpul, canalele energetics se atrofiay) 'O! rnaj ,
nevoie sa acumulam energie. Ea se gase~te din bel~ug pre· .I11III1. Aceastii situatie este cauzatii de faptul ca, odata cu
tutindeni - practic ne scaldam in ea. Sa acumulam aceasta Irecerea
. anilor, individul nu se mai dezvoltii, intra intr-un
energie este ca ~i cum, inotand intr-un lac, am tine in gunl film de viata anost ~i, practie, canalele de energie nu mai

24 25
 Vadim Zeland
lucreaza. Antrenarea canalelor de energie se face atunci
cand intentia trebuie folosita la nivel m~xim ..Re~li~du­
~i scopurile vitale, individul stimuleazll mtentla ~I pnn ur-
mare ~i canalele. Imediat ce inaltimile au .f~st cu~eTlte:
~tacheta intenliei incepe ~or sa coboare. ~I lata, ~,~e ~' Din acest punct 'directionali mental emisia spre
timpul cand, Seara (~i nu numai atunci) nU-II dor~~tl.mmlc toata sfera energetica, situatie in care senzatia corpului
altceva dedit sa stai cat mai' comod intr-un fotoltu, m fata subtil se intensifica in mod evident. In felul acesta, trebuie
telmZbtlihii. e analele energeticl: sunt ingUSt~ energill in sa obtineli 0 senzatie complexa, sa simtiti fluxul ascendent
tenliei nu mai exista, viata nu mai e 0 bucurie, ci 0 povarli. ~i pe cel descendent, ~i in acela~i timp sa va simtiti corpul
Din fericire, totul se poate indrepta u~or. Pentru energetic.
aceasta nu mai trebuie sa obligam intentia sa cucereasdi Daca atentia se concentreazli oe fluxul descendent.
noi cote. Canalele energetice sunt antrenate bine prin centrul energetic se deDlaseaza in jos. Si, invers, daca ea
exerciliu energetic. Ilar ar fi ~i mai bine dacli', in masura in se concentreazli De fluxul ascendent, energia se va acumu-
care este posibil, ati purta intotdeauna cu durnneavoas1l:a. la in partea suoerioara a corpuiui . in plus, centrul fizic de
senzapa fluxurilor ce!llIale de energie ~i a cOJ:]lului subti greutate se va deDlasa intocmai ca cel energetic. Aceasta
Aceasta stare are 0 serie de avantaje. ~tlati::BI;I\II .."nie ins~ire poate fi folosita in sport. Daca este nevoie de sta-
...Hn-~ean
-.-- -iHmtnare;.reaclil"l8ti:mtbtihla bilitate in picioare, ca de exemplu pentru schi-ul montan,
cchimbllrile rlin rncrtint:incotljuo11tot>~i ~- trebuie sa intensificlim fluxul descendent. Dar pentru sari-
~"'Ctuelll;. . . ........ "1-
,.......... turi trebuie intarit fluxul energetic ascendent. Mae~trii in
un izvor nelimitat pentru creatie. ~ energia, artele maTtiale cunosc foarte bine insu~irile fluxurilor
emtnosniui. BispiindiF" =i&ie4iflnol1i~, ceea energetice. Exista asemenea speciali~ti pe care, practic,
ce creeaza 0 oaza de bunastare ~i succes. Dar ceea ce este nu-i pop urni din loc daca ei ~i-au concentrat fluxul des-
important este faptul ca oqD"!a! i " .... Iimi. a fI II! i falii ,diulnl cendent. Si, invers, daca maestrul s-a concentrat pe ener-
,jjuf!~ ratitm6, dl{iiGlIlIIaimpmape!iJ&!:iIifel$~om. gia din fluxul ascendent, el poate executa ni~te sarituri
in felul acesta, capacitatea dumneavoastrli de a controla greu de imaginat.
intentia exterioara se dezvolta ~i, deci, dorintele incep sa Cand executati exercitii fizice, acordati atentie flu-
se implineasca tot mai re ede i mai u or. xurilor centrale. Acest lucru nu trebuie lacut cu prea multa
Va fi de-ajuns ca in cand in cand, in cursui zilei, sa staruintli; cu sarg - nu yeti obtine mare lucru. Aruncati ca-
va activatl antiinile 'arteziene ale fluxurilor energetice ~i sa ~e 0 privire interioara asupra zonei de dinaintea coloanei ~i
incercati mental sa Ie intensifica i, dar lara rea mult zel, .maginati-va cum fluxul ascendent se deplaseaza in sus,
a s fi ' . Daca in aceasta situatie simtiti 0 03- .ar cel descendent - in jos. Dadi in mod regulat Yeti mi§ca
recare greutate in cap inseamna ca, prin foTta sa, fluxul as· mental fluxurile centrale, treptat, se va instala deprinderea

26 27
 Vadim Zeland inainte spre trecut
de a Ie simti. Soar putea sa vi se para eli nu existli concor- Prin concentrarea atentiei pe fluxurile de energie de-
danta intre unele mi~cari ~i vizualizarea fluxurilor. Nu vii ja stimulati amplificarea lor. Alternanta incordare-relaxa-
grlibiti; cu timpul, vii va fi ~or sa corelati orice mi~care cu re Ie stimuleazli ~i mai mult, dacli atentia este concentratli
simtirea fluxurilor de energie. in mod corect. In faza de incordare, ele s-au oprit ~i s-au
A

Dacli faceti exercitii de forta, Yeti putea sli vii cre~teti strans ca ni~te arcuri. In timpul relaxmi, arcurile se des-
in mod simtitor nivelul energetic, concenttindu-vli atentia tind ~i forta fluxurilor de energie cre~te. Dupa efort, ener-
pe fluxurile centrale. Ciind efectuati mi~cliri de incordare a gia acumulatii ~i comprimatli se elibereazli ~i, literalmente,
fortelor, atentia se concentreaza pe mu~chi. Cand faceti 0 este impinsa prin canalele centrale.
mi~care de revenire ~i mu~chii se destind, atentia se mulA & festerea nivelulUj energeti¢nu nymai cA ya rjd jcA
pe fluxurile centrale de energie. Momentul de destindere nusul yital"dar vii si face mai imp unator..Energia pe care
trebuie sli dureze 0 secunda-douli ~i trebuie sli simtiti mi~­ o emiteti devine mai consistentli. Acest lucru va va fi de
carea fluxurilor de energie. folos cand Yeti avea nevoie sli influentati pe cineva sau
Sli lulim ca exemplu prinderea la barli. La inceputul sli-I convingeti de ceva. Sunt cunoscute asemenea metode
inaltmi retineti-vli respiratia ~i executati ridicarea, expira\( de forta prin care oamenii pot fi influentati energetic, dar
concentrati-vli atentia pe efort. Apoi, la coborare, inspira~, aceste metode sunt in contradictie cu 1>rineipme-tnl1lsur-
relaxati-vli mu~chii ~i mutati atentia pe fluxurile centrale tfin~ul"j care spun ca nu aveti dreptul sli schimbati, ci doar
de energie. Imaginati-va cum, in timpul relaxlirii, fluxurile sa alegeti. at u tre ule u I sau
energetice se mi~ca simultan in ambele directii. Intindep I ra el. :Ar fi 0 modalitate putin eficientli
complet mainile ~i lasati-Ie sa atiirne relaxate in jos timp de atingere a scopurilor proprii. Dupli cum cunoa~teti, in-
de una-douli secunde. Yeti simti in mod cert fluxurile de terventiilor in fortli, lumea Ie rlispunde tot cu forta.
energie - ele parcli se elibereazii - ~i incep sli se mi~te lent . Net: ner etic-nrahidtta',." ..--..
Nu trebuie sli accelerati momentele de relaxare; dati-Ie po- i bine =-=:.:..r
sibilitatea sli se mi~te Iiber. n ill. · care-masura chial"'o foloses .
Cand vii desprindeti de podea, procedati invers- Dar oamenii obi~nuiti nu se alimenteazii cu energie intr-un
impingeti cu putere fluxurile de energie. Intindeti coatele anumit scop, a~a cum procedeazii pendulii. d'lacli energia
~i simultan, in gand, impingeti cu putere fluxurile de ener· ~eavoru;b.ii ellie-in excedent" ~i se'Tevarsli peste;margi-
gie spre ie~ire. In timpul exercitiilor inspirati ~i expirati in GiIIt."ffintiiml , ac~tia pur ~ :simplu--se.scaldii in ea.
ordinea care vii este mai comoda, sa nu simtiti vreun dis- . ~rindlEle oamenilor un surplus de energie, ii bin\)-
confort. In general, la majoritatea exercitiilor de forta, in ~t~ Oamenii s-au obi~nuit a~ de mult sa-§i ofere
faza de efort se retine respiratia sau se expirli, iar in f37J energla pendulilor, incat ace§tia se bucura cand cineva le-o
de relaxare - se inspira. da de bunavoie. nin aceastli categorie fac parte a§a-
numltele personaljtlitj "magnetice" sau ,carismatice. Des-

28 29
 Vadim Zeland inainte spre trecut
pre ele se spune ca au un farmec inexplicabil, ca au mag- 'prin fona intentiei interioare puteti realiza actiuni
netism. Acest fapt nu este de mirare. Ce va place mai mult: elementare in lumea materiala. Dar qealizarea materialll a
o baltoaca cu apa statuta sau un izvor curat? .N u va nelini§- qmeryariante Wt~ntij!le irrsuariul ariantelQr arejoc uUInai
titi daca cei din JUT va consuma din energie. Acel mic sur- ~ intentjej exteri0are. Urapare atuncj ginrl snfletul
plus de energje pe care 11 dati eclor din jur. va lucra numai ~ I I iltigoea sun' unite in gAwjnteJe Jor: FarIa ei este pro-
in folosul dumneavoastra. porlionalii cu nivelul energetic. Intentie exterioarn _
Sa presupunem ca urmeaza sa aveti 0 intalnire foarte f!eo!....~ ~lotii:llue;absolllllb:g.mbinat£cu..U.D potentJ,a1 fit:!:
importanta. Renuntati la importanta ~i activati-va fluxurile &£:41' ,Ulll at
centrale de energie. Lasati-Ie sa ta~neasca precum ffintani- Nivelul energetic cre~te prin antrenarea fluxurilor
Ie arteziene. Veti avea nevoie de mult mai putine cuvint centrale de energie ~i prin curntirea organismului. Dar in
intelepte ~i de argumente convinglitoare. Doar activati-va transurfing mai exista 0 etodll minunata care ajuta la lar-
fiintanile. Atragand energie libern ~i lasand-o sa treaca prin girea canalelor, ~i anume 'zualiz a 'Tor:.esJdJJ.i.
dumneavoastra, Ie faceti un dar celor din jur. La nivelul Pentru cre~terea energiei intentiei este necei!llra in-
subcon~tientului ei vor simti acest lucru ~i, tara ca ei sa-~i e.l1li In~i. VlI puteti da urmlitoarea directiva:, analel
dea seama, Ie yeti deveni simpatico Secretul farmecului e se Ilir esc i ener ia inten iei cr te". timp ce fa-
dumneavoastra va fi 0 enigma doar pentru ei. ceti gimnasticll, vizualizati proeesul respectiv. Va amintiti
ell esenta UT-
mlltorului
Activati-va fiinrnnile ener-
getice ~i repetati in gand afirmatia ca energia intentiei
dumneavoastra cre~te cu fiecare zi ce trece. In felul acesta,
intentia ln~i se va autosustine ~i va ridica nivelul energe-
tic pe 0 curba crescatoare.
A~a cum s-a aratat, energia intra in corpul omului ca
Ny uirati intenlia de a vll creste biocampul trebuie
sub forma ddluxuri centrale, se formeaza ganduri ~i, cand sA. fie c~tata de potentialele dorintei si importantei. a.
iese din corp, capata parametrii care corespund aceslor Quota ~l strldania in tendinta de a intensifica fluxurile
ganduri. Energia modulata se suprapune pe sectorul cores- enprsetl.ce VOl avea un efect jgyers de blocare. Driee sm-
punzator din spatiul variantelor, ceea ce duce la realizarea pllnt! §I s~lIdanie creeaza un potentia! exc!{dentar negtry
.materiala a variantei. Modularea are loe numai In cazul ill
care sufletul ~i ratiunes sunt unite. in caz COntrac. epergil
sA ~cordatl orea multa importanW reali2Arii serum,; In-
:1l{la nu este striidanie, ci concentrare. Importanta este
mental ? seaml pAe ll jpterfe-u;nte lr 1)QU; aparnt de radjp. ~ conce~trarea asupra procesulUl. Daca executaji exer-
cI\ule pnn mcordarea tuturor fortelor, dar ratiunea se gan-

30 31
 Vadim Zeland
de~tela altceva, va pierdeti timpul ~i puterile in zadar. Nu
va mai straduiti, ci concentrati-va pe actiune.
pasul intenfiei
Imaginati-va ca un nou-nascut al unui om obi~nuit
intra intr-o lume in care oamenii imbiitranesc incet ~i tra-
iesc, sa zicem, pana la trei sute de ani. Ce credeti, cat va
trai proaspatul nou-nascut? La fel, eu vreau sa spun ca,
chiar de la n~tere, omul este crescut potrivit unui scena-
riu-standard: cu viirsta, sanatatea se inrautate~te, corpul se
~ubreze~te ~i, in final, moare. Indubitabil, pentru aceasta
actioneaza obi~nuitele cauze fiziologice.
Daca totu~i analizam procesul imbiitriinirii de pe po-
zitiile teoriei transurfingului, el nu este altceva decat un
transfer indus. Se poate chiar afinna ca este cel mai lung
transfer indus. Are loc lent, dar extrem de sigur. Scenariul
imbatriinirii, uzarii, este atilt de obi~nuit ~i de evident, in· . dumneavoastra la frecventa de oscilatie a pendulului; el
cat nimanui nu-i trece prin gand sa se indoiasca. Incercari·
Ie de a schimba scenariul s-au redus doar la descoperirea a
tot soiul de elixire. Dar nici macar succesele fannacologiei
~i geneticii contemporane nu au dus la rezultate sernnifica·
tive.
De aici se poate trage conc1uzia ca factorii fiziolo-
gici au 0 oarecare pondere in procesul de imbatranire. Ca·
re este ponderea transferului indus, este greu de apreciat
Dar nici nu este prea important acest fapt. Important este
sa con~tientizam ce anume se petrece.
32
inainte spre trecut
Din cea mai timpurie copilarie, suntem absolut con-
vin~i ca procesul de imblitriinire este inevitabil. Pe parcur-
sui intregii vieti avem 0 multime de confinnari atat din
experient a altora, cat ~i din cea proprie. Fiecare aniversare
este insotita de urari teatrale de sanlitate ~i ani lungi de
viatii· Dar toti inteleg perfect ca aceste urari n-au nicio im-
portantii ~i ca nu au nicio influenta asupra scenariului. Ba,
dimpotriva, traduciind in limba faptelor, insearnna ca sana-
tatea durnneavoastra e departe de a fi corespunzatoare ~i
ca anii se duc. Acestea sunt oscilatii u~oare sau, mai cu-
rand, 0 joaca a pendulului distructiv.
Mai devreme sau mai tarziu, va dati seama ca, in
urma cu vreo zece ani, aveati mult mai multa energie ~i
putere. Doriti sa imparta~iti cuiva aceste ganduri. Si se ga-
sesc imediat amatori de discutie pe aceasta tema. Despre
ce vorbesc oamenii ciind se intiilnesc? Despre boli ~i des-
pre vreme. Participiind la aceste discutii, emiteti energie
pe frecventa pendulului distructiv, adica ii acceptatijocul.
Pendulul va poate da un impuis sub fonna unei in-
dispozitii sau unei boli. Acest lucru va alanneaza ~i imedi-
at va ganditi: "Se pare ca sunt bolnav". Este raspunsul
prime~te energie ~i va mai da inca un impuis - va doare ~i
mai tare. Va duceti la medic, el va confinna ca sunteti
bolnav ~i procesul evolueaza. Pendulul capata energie ~i
oscileaza ~i mai putemic. Cand vine criza, pendulul a ca-
patat deja totul, va lasa in pace ~i incepe procesul de in-
zdravenire, daca transferul indus nu ~i-a aruncat "victima"
pe linia vielii, unde sunteti un invalid.
o intrebare rezonabila: ce rezulta? Sa nu te duci la
doctor, sa nu iei medicamente ~i sa-ti ignori bolile? Desi-
gur, nu. Refuzul de a trata 0 boala care evolueaza nu in-
33
 Vadim Zeland
seamna ie~ire din joc, ci 0 neglijenta iresponsabila. Este
yorba despre faptul ca nu trebuie sa-ti permW sa fii atras
in acest joc.
Daca va intrebati colegul: "De ce nu ai venit la ser-
viciu?" EI va va raspunde invariabil: "Am fost bolnav".
Atentie: raspunsul lui nu este "m-am doftoricit ", ci "am
bolit". La intrebarea: "ee ti s-a intamplat?" raspunsul va fi:
"Sunt bolnav". Desigur, un raspuns de genul: "Am fiicut
(fac) un tratament" va fi nefiresc. $i aceasta, pentru ca
oamenii a~a s-au obi~nuit, sa joace jocul denumit Boala,
aceasta insemniind ca vindecarea in sine, nu este conside-
rata un scop, ci un atribut, un fenomen colateral al jocului.
Jocul cu pendulul distructiv incepe prin aceea cli
sunteti dispus sa acceptati simptomele bolii sau, altfel spus,
sa va prindeti de ciirligul spiralei transferului indus. Primul
impuls al pendulului poate fi parat daca nu luati in serios
simptomele, daca Ie respingeti cu calm ~i daca uitati de ek
Daca acest lucru nu va reu~e~te, atunci pendulul poate fi
anihilat luand unele masuri profilactice elementare. Daca
totu~i v-ati imbolnavit, nu va jucati de-a Boala, ci jucati-va
de-a Vindecarea.
Jocul de-a Boala inseamna sa suferiti pasiv, sa parti·
cipati la discutii despre diverse boli, sa oftati, sa va jeluip,
sa deveniti capricios ~i sa pretindeti de la cei apropia~
compasiune ~i grija, sa considerati ca daca va simtiti rii~
acesta este un atribut al dumneavoastra, inalienabil, sa vi
purtati cu boala precum cu "sfintele moa~te", sa cautap!i
sa ~i folositi orice informatii privitoare la boala.
Jocul de-a Vindecarea inseamna sa actionati in mod
activ, sa va interesati de metodele de insanato~ire, sa vi
striiduiti sa duceti un mod de viata sanMos, sa tratati boal.
cu umor, sa va indreptati atentia spre imbunatatirea dispo-
34
inainte spre trecut
zitiei generale, sa niizuiti spre sanatate, sa stati de yorba cu
cei care giindesc ca dumneavoastra.
Vedeti, sunt doua jocuri complet diferite. In cel de-a
Boala, sunteti un participant pasiv, 0 victima; emit1ind pe
frecventa pendulul}'i distruotiv, yeti fi absorbit in piilnia
transferului indus. In cel de-a Vindecarea va manifestati ca
un creator, un constructor activ ~i stapan; dispuneti singur
de propria soartii ~i de aceea va transferati pe liniile sana-
toase ale vietii.
Acum, daca incercati sa va jucati de-a Vindecarea,
puneti-va intrebarea daca jucati suficient de cinstit acest
joc. Este yorba despre faptul ca te poti minti, a~a cum se
int1mpla adeseori. De exemplu, sa recunoa~teti cu toata
convingerea ca trebuie sa aveti un stil de viata sanatos, ca
trebuie sa renuntati la obiceiurile nocive, sa faceti exercitii
fizice, sa va hraniti siinatos ~i a~a mai departe. In realitate,
vechile obiceiuri sunt adanc inradacinate; va straduiti sa
respectati regulile unui mod de viata siinatos doar pentru
eli "a~a trebuie" ~i pentru ca de fapt, pur ~i simplu va este
lene.
Acesta nu mai este doar ,un joc, ci se nume~te "Eu
sunt bolnav ~i ei rna trateazii". In plan energetic, acesta nu
se deosebe~te prin nimic de jocul de-a Boala. In acest caz,
va s~aduiti sa va jucati de-a vindecarea, nu 0 faceti din
convmgere, ci silit. Intentia nu este curata ~i nu este since-
ra, ~i de aceea ~i rezultatul va fi cel corespunzator.
o ilustrare excelenta a unui joc nesincer 0 constituie
incercarile reprezentantelor sexului frumos de a da jos din
greutate. Ele se chinuie cu diete, supuniindu-se unei adeva-
rate torturi ("Eu sunt bolnava ~i ei rna trateazii"). Ele i~i
urnsc greutatea ~i silueta, iar dumneavoastra ~titi ca acest
lucru co nsn'I me 0 exceIenta modalitate de a emite energie
35
 Vadim Zeland
pe frecventa acelei linii a vietii, unde silueta ~i greutatea
sunt a~a. Lor nu Ie plac aceste diete, vor sa manance exact
lucrurile cu care s-au obi~nuit. Dadi ~i dumneavoastra j!:l-
cati acest joe, renuntati la aceasta siluire lipsita de sens. In
eel mai bun caz, ea va da rezultate minore, de scurta dura-
tao Cand va autosiluiti, subcon~tientul se teme, se opune ~i,
in final, i~i ia revan~a - atunci sa va a~teptati ca, dupa ce
ati renuntat la dieta, sa va ingra~ati ~i mai mult.
Concluzia poate fi numai una singura: daca vreti sa
aveti sanatate ~i frumusete, schimbati-va modul de viata.
Aceasta inseamna sa renuntati la vechile obiceiuri ~i sa va
insu~iti unele noi, dar sa nu 0 faceti din necesitate, ci din
convingere. Trebuie sa existe intentie ~i aceasta sa fie cu-
rata. Nu puteti emite energie pe frecventa Iiniilor dumnea-
voastra sanatoase de viata ~i deci sa treceti pe ele, daca vii
purtati ca inainte. Nu este amt de greu cum vi se pare. A
va schimba obiceiurile este numai 0 problema de intentie
~i de timp. Iar timp nu va trebuie a~a de mult. Alegerea es-
te de partea dumneavoastra.
Pendulii holilor
Orice om a fost bolnav eel putin 0 data in viata. Boa·
la creeaza 0 multime de neplaceri ~i ingrijorare, genereaza
ganduri ~i emotii negative care sunt emise in spatiu .
Aceasta energie este un teren propice pentru dezvoltarea
pendulilor care au legatura cu bolile. Intotdeauna ei asimi·
leaza foarte bine energia negativa.
36
I inainte spre trecut
P~ndulii generati de boli sunt unii dintre cei mai pu-
temici. Inainte de toate, ace~tia sunt chiar ei boli ~i epide-
mii. In 0pozitie cu ei, actioneaza tot soiul de penduli ai
medicinei. Va imaginati ce structuri putemice sunt toate
acestea! Clinici, sanatorii, institutii, fabrici de medicamen-
te, farmacii, ~tiinta, cercetare ~tiintifica, invatamant medi-
cal.
Scopul declarat al pendulilor medicinei iI reprezinta
lupta cu bolile. De fapt, aceasta lupta genereaza 0 mUltime
de fenomene negative, proprii pendulilor distructivi, pen-
tru ca scopul lor principal este sa-~i mentina adeptii ~i sa
atraga altii, noi.
De exemplu, medicina oficiala este ostilii fata de toa-
te metodele de vindecare netraditionala, (adica, de cele ca-
re nu-i apar(in). Critica reprezentarilor invechite sau false,
dadi ea pome~te de la adeptii leacurilor babe~ti, va fi de-
cIarata anti~tiintifica. Reactia fata de orice noi metode de
vindecare care nu-i apar(in, va fi foarte neprietenoasa. La
randul lor, adeptii metodelor netraditionale nu s-ar da la 0
parte daca ar fi cazul sa arunce piatra in curtea "ortodoqi-
lor".
Individul aflat sub influenta pendulilor bolilor sau
medicinii nu poate sa-~i recapete sanatatea din tinerete, din
timpul cand nu prea i~i Iacea probleme legate de sanatate.
Nu ati acordat atentie propriei sanatati pentru ca ea nu va
crea probleme. Respectiv, vibratiile energetice nu inclu-
deau frecventele pendulilor bolilor.
eu viirsta, cadeti treptat, intr-o masura mai mare sau
mai mica, sub influenta pendulilor. Emitand energie pe
frecventele acestora, Ie cedati energie ~i va mutati pe linii-
Ie vielii unde exista boli. De aceea, pentru a va recapata
sanatatea, este necesar ca, inainte de toate, sa va eliberati
37
 Vadim Zeland inainte spre trecut
de legaturile cu ei. Aceasta inseamna sa fiti impenetrabilla vremea. Se iau ea baza infonnatiile legate de furtuni mag-
infonnatiile venite de la penduli ~i sa nu paT!icipati la jo- netice, variatii de presiune atmosferica ~i alti factori nefa-
curile lor, adica sa aplicati metoda prabu~irii. Insa, daca va vorabili (De remarcat ea toate aceste fenomene au loe
e frica de boli, jucati-va de-a Vindecarea ~i ingrijiti-va practic in fieeare zi, intr-o masura mai mare sau mai mica).
corpul, aceasta fiind metoda stingerii. Sa analizam cateva Pleeand de la aceste date, se' aleatuiesc prognoze oarecum
exemple de comportament ale pendulilor bolilor. . personalizate, pentru cine ~i pentru ce fel de afeetiuni, as-
Reclame1e la medicamente va arata in fiecare Zl oa- tlIzi sau maine, va fi rau. Daea aseulti 0 data, de doua ori,
meni fericiti, care au luat un anumit medicament ~i au re- este distractiv sa auzi cum pendulul nu mai poate de bucu-
devenit sanato~i. Si nu numai atat, dar au ~i mare succes in rie eand enumera toate bolile posibile ~i unnarile inevita-
tot ce fac. In~elatoare ispita! Ea lucreaza lara gre~, intruca~ bile pentru cei care sunt afectati de ele. Dupa aceea insa, ti
a~a cum am discutat, majoritatea oamenilor trlIiesc in stare se face groaza. Imaginati-va ce program distrugator Ii se
de semicon~tientll. In creierul dumneavoastra este introdus introduce in eon~tient oamenilor care deja sunt bolnavi.
programul: "Du-te la farmacie, ia-ti medicamentul ~i vine Ascultand a~a ceva, te poti gandi ca este mai bine sa nu
recompensa - totul va merge foarte bine". Si asta inca nu e ie~i din casa sau chiar sa te a~ezi singur in sicriu. Desigur,
lucrul cel mai rau. In aceste reclame se ascunde 0 alta reo factorii nefavorabili ne influenteaza sanatatea, dar de ce e
c1ama cu implicatii mai profunde, un program mascat. nevoie sa-ti iei aconto la necaz? Si sunt multi oameni, mai
Ganditi-va putin: de regula, in reclame sunt aratap ales varstnici, care dau crezare acestor efuziuni ale pendu-
oameni absolut nonnali, simpatici, mai mult chiar, oameni lului ~i i~i alcatuiesc anticipat un program de indispozitii ~i
cllrora Ie merg treburile excelent. (Dumneavoastra oti fi de acutizllri ale bolilor, ca ~i cand ar fi condamnati. Astfel
mai prejos?) Toti oamenii ace~tia sufera de ceva, dar se in· de prognoze reprezinta un model de tendintll obraznica ~i
sanato~esc rapid dupa ce au luat medicamentele respective. einiell a pendulului de a-i subordona pe oameni influentei
(Si dumneavoastrll puteti fi la fel!) Fiecaruia dintre noi ni sale.
se inoculeaza in con~tient ~i in subcon~tient faptul ca sun· Subieetul eel mai c1asie 11 eonstituie diseutiile despre
tern predispu~i la boli, ca suntem deja bolnavi sau ca in eu: sllnlltate eu eunoscutii ~i eu eei apropiati. De regula, diseu-
rand ne yom imbolnavi. Si multi accepta aceste condipi \iile se poarta nu pe tema intaririi sanatatii, ci pe tema boli-
ale jocului. Aceasta este fata nu cea declarata, ci cea ade- lor ~i a tratamentelor aeestora. Unul deserie eu satisfaetie
varata a pendulului distructiv. Sarcina lui nu este sa-Ileeu· cum se deseurea cu belelele sale, altul ofteaza ea batrane-
iasca pe individ de boala, ci sa-I faca adeptul sau, adiea sa· \ea-i 0 povarll. Participantii la 0 asemenea diseutie emit in
i insufle acestuia ideea ea este bolnav ~i ea trebuie sil la mod aetiv energie pe frecventa pendulilor bolii. Aceasta
medicamente. energie este la fel de molipsitoare ca microbii generatori
Exista inca 0 metoda interesanta de atragere a adell' de boli. Evitati astfel de discutii, in caz contrar nici nu va
tiJor ~i anume prognozele meteo care anuntll ca se va stria

38 39
 Vadim Zeland
Yeti da seama cum va mutati pe frecventa de emisie a boli-
lor.
Este foarte u~or sa identificati un pendul al bolii - el
vii reline atentia prin informalU despre boli ~i posibilitiili
de vindecare. Daca va hotarati sa ignorati aceste informatii,
adica sa Ie lasati sa treaca pe langa ureche, sa nu Ie luati in
serios, el se va descuraja ~i va va lasa in pace - aceasta va
insemna prabu~irea lui. Daca Yeti reactiona la aceste in-
formatii printr-un ras sanatos ~i glume pe seama lor, pen-
dulul, ingrozit, nu va ~ti cum sa dispara mai repede -
aceasta insemnand stingerea lui.
Despartindu-va de pendulii bolilor, yeti obtine 0 de·
plina libertate, dar aceasta nu va putea dura mult timp. A~a
e tacut omul, sa simta nevoia sa fie adeptul unui penduJ
sau al altuia. De aceea, mai devreme sau mai tarziu, riscap
sa intrati din nou sub influenta lor. Ca sa nu se Intample
a~a ceva, este necesar sa ie~iti din starea de ambiguitate ~
sa cautati sa va apropiati de pendulii insanato~irii. Ei diri·
jeaza tot ceea ce are legatura cu fortificarea eorpului ~i spi·
ritu\ui. Deveniti adeptii unui mod de viata sanatos ~i yep
Intelege ca este mai atraetiv ~i mai placut decat sa duce~ 0
lupta plicticoasa ~i apasi'itoare impotriva bolilor.
Este absolut clar ca daca un individ, este preocupal
de sanatatea sa, el emite energie pe frecventa liniilor sana·
toase ~i de aceea nu-i este gandul la boala. In felul aces~
yeti vedea ca exista doua modalitati, total opuse, de a pri~
viata:
- tratarea bolilor ~i
- grija pentru sanatate.
Este evident ea in ceea ce prive~te bolile, prima 51
refera la intentia interioara, iar cea de a doua - la cea exit-
rioara. Va puteti alege singur modul de viata.
40
jnainte spre trecut
Rezumat
Energiafiziologicii se consumii in modul propriu-zis
de a aC/iona.
Intenlia se formeaza pe baza energiei libere.
Energia liberii strabate corpul prin douii jluxuri
opuse unul falii de celiilalt.
jn stare de stres, energia inten/iei este blocatii.
Ca sa te eliberezi de stres, este necesar sii te "tre-
ze~ti" §i sii nu mai dai importan/a.
Daca nu este posibil sa nu dai importanla, nu are
sens sii-/i consumi for/ele §i pentru a te relaxa.
Fiiclind gimnastica energetica vii intarili inveli~ul de
proteclie.
Nu acumulali energie, ci permite/i-i sa circule fiber
prin dumneavoastrii.
Un nivel energetic Inalt inseamna canale energetice
largi.
Canalele energetice sunt antrenate bine prin gim-
nastica energeticii.
Curiilirea organismului liirge~te considerabil cana-
lele energetice.
Intenlie interioarii fnseamnii sa fii bolnav §i sii te le-
cuie~ti.
Intenlie exterioarii fnseamnii sii duci un mod de via-
la siiniitas.
Nu accepta/i sub nici 0 formii jocul pendulilor dis-
tn/clivi ai boli/or.
Ctind face/i exercilU, fiJi atent la jluxurile centrale.
Intenlia nu fnseamnii striidanie, ci concentrare.
41
 inainte spre trecut

Capitolulll

FRE1UNG

Freilingul este 0 tehnologie foarte pliicutii a relafii-

lor interumane. Vrefi sii fnviifafi cum sii influenfafi oame-
nii pentru a avea succes?
Este modalitatea cea mai pUfin ejicientii §i mai fndo-
ielnicii. Nu trebuie sii exercifi presiuni asupra lumii fncon-
jurlitoare fn dorinfa de a vii realiza scopurile. Vii vefi con-
vinge eli lumea vii vine ea fnsii§i fn fnttimpinare cu brafele
larg deschise. Oamenii vor simfi 0 simpatie inexplicabilii
fafa de dumneavoastrii.

43
 Vadim Zeland
RenunJaJi la intenJia de a primi,
inlocuiJi-o cu intenJia de a da
#veJiprimi
ceea ce v-aJi rejUzat diiruind.
lntentia
, TelatiiloT
, te sa obtma ceva de la altul. La randul sau, celalalt nu gan-
Ne-am obi§nuit sa masurlim succesul vietii noastre
pe de 0 parte prin nivelul realiziirilor, iar pe ~e altli parte,
prin volumul problemelor care s-au acumulat. Transurfin-
gul ne ajutli nu sa luptam cu problemele §i nici sa Ie rezol-
yam ci sa nu avem parte de ele. Scopurile se rezolva tot
printr-un procedeu obi§nuit - cu ajutorul intentiei exterioa-
reo Amt problemele cat §i realiziirile se nasc, intr-un fel sau
altul, in cadrul relatiilor interumane, fie ca e yorba de rela-
tii personale sau de afaceri.
Apare 0 intrebare: poate fi folositli intentia exterioa-
ra in relatiile cu oamenii? Dificultatea constli in faptul cl
ea este ceva insesizabil, greu de supus vointei §i greu de
controlat. Existli totu§i metode care permit punerea meca·
nismului in functiune lara ca el sa fie evident. Folositi un
anumit procedeu §i intentia exterioarii va incepe sa lucreze
de la sine, independent de vointa cuiva, dar in folosul
dumneavoastra.
Ce-i anima pe oameni? Intentia interioara. Folosili-il
pe a lor in loc sa 0 folositi pe a dumneavoastra. Renun(ali
la intentia proprie §i permiteti-i celei exterioare sa action~
ze mecanismul intentiei interioare a altora. Ca sa obpne\l
44
inainte spre trecut
ce va doriti de la lumea exterioara, este suficient ca inten-
ti~ ~xte?oara sa ~i§t.e un deget deoarece ea nu-§i dore§te
mmlc §I nu face mmlC, ci permite intentiei interioare, ori-
entatli catre lume, sa actioneze_ FolosiJi intenJia interioarii
a oamenilor pentru a vii realiza propriile scopuri.
Fliciind abstractie de faptul ca suna interesant de
fapt nu-i folo~iti pe oameni, ci nu-i impiedicati sa fac~ ce-
ea ce doresc. Intr-un fel sau altul, toate problemele apar ca
urmare a aparitiei unor contradictii intre intentiile interioa-
re ale in~ivizilor_ Unul, in functie de interesele sale, dore§-
de§te a§a §i vrea sa obtina ce vrea el. Cum sa echilibrezi
deosebirile dintre interese §i sa satisfaci nevoile ambilor?
Complicata sarcina, nu-i a§a? in realitate, insa, este foarte
simplu. Pentru rezolvarea ei este necesar doar sa se deter-
mine acel ceva comun care se afla la baza intentiei interi-
oare a oamenilor
Prin urmare, la baza intenJiei interioare a omului se
aflii sentimentul propriei sale importanle. Singurul lucru
care-I motiveazii pe individ §i in acela§i timp ii limiteazii
libertatea in lumea pendulilor este importanta, cea interi-
oar~ §i cea ext~rioa~a. Sentimentul propriei importante tine
de I~portanta mtenoara. Pendulii, ca esente energo-infor-
matlon.ale, sunt generati de grupuri de oameni §i incep sa
eXI~te mdependent, subordonandu-§i oamenii propriilor lor
leg!. Subordonarea se realizeazii prin intermediul senti-
men~lui ~e importantli. De aceea, majoritatea motivatiilor
tndlVldulut se afla in sfera realiziirii importantei sale per-
son~le. Restul se refera la freil, adica la indemnurile sufle-
t~IUt. Este 0 parte mica, de regula putin dezvoltatli intru-
cat es~e inabu§itli de necesitatea permanenta a indi~idului
de a-~I sustine importanta in lumea pendulilor.
45
 Vadim Zeland
Ca sa pomim mecanismul intentiei interioare in rela-
tiile cu oamenii, este nevoie sa distrugem inca un fals ste-
reotip. Soar putea sa auziti de multe ori urmatorul indemn,
pare-se corecl: "Nu incerca sa-i schimbi pe altii, incepe cu
tine". Acest lucru va provoaca imediat un disconfort sufie-
tesc: inseamna ca eu sunt imperfect, deci trebuie sa rna
schimb ~i tare nu-mi vine! Si, intr-adevar, nu dore~ti. Nu
trebuie sa fncerci sa-i schimbi pe allii, dar nici nu trebuie
sa te schimbi tu. Orice-ali incerca sa faceti, cu sine sau cu
altii, va fi 0 treaM putin eficienta ~i daunatoare pentru in-
tentia dumneavoastra interioara. Problema se rezolva altfel.
Trebuie sii-i liisali pe ceilalli sii-§i realizeze propria inten-
lie interioarii. Si atunci va incepe sa actioneze intentia ex-
terioara, iar intentia interioara se va realiza de la sine.
De exemplu, 0 femeie dore~te ca biirbatul pe care il
place sa se casatoreasca cu ea, iar el, din motive de neinte.
les, se eschiveaza, invocand diferite pretexte. Lucrand cu
intentia interioara, femeia i~i directioneaza toate gandurile
pentru a-I face sa se casatoreasca cu ea. In felul acesta nu
reu~e~te nimic, ci doar creeaza un potential excedentar aI
dorintei sale ~i al importantei casatoriei. Drept urmare, for·
tele de egalizare II vor indeparta de ea. E posibil ca el pur
~i simplu sa nu 0 iubeasca? In mod sigur, nu. Caci femeia
a transformat dragostea in relatii de dependentli: ,,Daca rnA
iube~ti, te casatore~ti cu mine".
Ca sa lucreze intentia exterioara, femeia ar fi trebuil
sa renunte la dorinta ca el sa se casatoreasca cu ea ~i sA·~
puna intrebarea: ce vrea un bllrbat de la casatorie? IUs·
punsul la aceasta intrebare II va gasi ea singura, u~or. F!rI
indoiala, el vrea sa-~i realizeze tot ceea ce este important
pentru persoana sa: sunt iubit, sunt apreciat, sunt stimal
sunt admirat etc. indreptandu-~i energia sa spre realizartl
46
inainte spre trecut
acestor lucruri, importante pentru el, femeia nu numai eli
i~i va realiza scopul, dar va obtine acelea~i atribute care
sunt importante ~i pentru ea. Dar daca el nu merita sa fie
iubit ~i stimat? Atunci de ce sa mai stau hinga el? Fiecare
este liber sa aleaga. .
Dupa cum vedeti, nu este nevoie sa te schimbi. Lu-
crurile stau astfel pentru ca oberlihtul deschis se afia in cu
totul alt loc. De regula, individul este in intregime cople~it
de gandurile p~vitoare la ce anume dore~te el de la altii,
dar nu se stradUle~te sa vada ~i ce anume i~i doresc ace~tia.
Mutandu-va atentia pe dorintele ~i motivatiile altora, yeti
obtme u~or lucrul de care aveti nevoie. Pentru aceasta tre-
buie doar sa vii puneti intrebarea: spre ce se indreaptll in-
tenlia interioarii a partenerului? Aceasta inseamna sa te
indepartezi de la geam ~i, in sFar~it, sa vezi oberlihtul care
este deschis. Imediat ce lucrul acesta a fost filcut, ramane
sa-ti reorientezi intenlia interioara spre realizarea inten/i-
ei interioare a partenerului. In felul acesta, intentia dum-
neavoastra interioara se va transforma in intentie exterioa-
rii.
Adesea, intentia interioara este indreptata spre ceea
ce ar atrage atentia asupra dumneavoastra ~i de a va arata
in cea mai bunii lumina. Sa presupunem ea sunteti ingrijo-
rat de ceva. aoume, eeva ce nu va reu~e~te. Imaginati-vii
cA. va ducep la 0 petreeere. Si iata eii invitatii i~i atintesc
pnVlTea spre dumneavoastra ~i va urmaresc tot timpul. Ca
doar pentru asta ~-au ~dunat - sa discute cum sunteti im-
briicat, cum va ml~eatl, despre ce vorbiti. Daea intr-un oa-
recare grup auziti rasete, inseamna ca rad ehiar de dum-
neavoastrli. Si cate priviri dispretuitoare ati remarcat! Va
complihmesc.
47
 Vadim Zeland
Desigur, v-ati dat seama eli toate cele de maio s~s tr~­
buie intelese invers. Toti oamenii sunt preocupatl In pn-
mul rand de ei in~i~i ~i de atitudinea altor persoane fata de
ei. Iar de atitudinea lor fata de altii - in ultimul rand. De
aceea puteti sa fiti relaxat, calm ~i sa va purtati natural. Nu
sa incercati sa fiti natural, ci sa va penniteti sa fiti natural
~i degajat.
Trebuie spus ca daca v-ati propus sii fiti degajat, n-o
sa iasa nimic. Evident, ceva-ceva puteti sa faceti cu ajuto-
rul slide-urilor. Pentru asta va trebuie insa timp, iar petre-
cerea a fost programata deja pentru astiizi. Pute~i .sa fili
degajat doar daca renuntati la importanta. Dar mCI acest
lucru nu este chiar aliit de u~or. Nu puteti a~a, deodata, sa
renuntati la dorinta de a va prezenta in cea mai buna lumi-
na.
Ie~irea din aceasta situatie este foarte simpla. Cand
cineva discuta cu dumneavoastra, este interesat in primul
rand de propria persoana. Nu aveti de ce sa va indoiti de
faptul ca oamenii sunt preocupati in exclusivita.te ~e ei i~.
~i~i. Ocupati-vii §i dumneavoastrii de ei. Mutatl-va aten\Ia
de la persoana dumneavoastra la ceilalti. Activati-va Ve·
ghetorul ~i nu vii mai dati prea multii importantii. Dati
importantii celorlalti. Interesati-va de diin~ii, ascultati-i Ii
observati- i ! Nu trebuie sa-i flatati; lasati-va in voia curen'
tului. Imediat ce v-ati transferat atentia de la propria per·
soana la altii, potentialul excesiv al propriei importante va
disparea de la sine. $i atunci se poate spune ca va purtap
firesc.
Pentru a atrage atentia asupra propriei persoane es·
te suficient sii manifestati interes fatii de cei din jur. Dis'
cutati cu ace~tia nu despre ceea ce va intereseaza pe dunr
neavoastra, ci despre ceea ce-i intereseazli pe ei, inclusll
48
inainte spre trecut
despre persoana lor. in acest caz, intentia dumneavoastra
interioara se transfonna in intentie exterioara. Cei prezenti
se vor interesa imediat de un asemenea conlocutor; nu vor
putea sa scape de intentia dumneavoastra exterioara - ea
functioneaza intotdeauna irepro~abil. Nu are sens sa in-
cerci sa-i faci pe altii sa se intereseze de propria-ti persoa-
na - aceasta este intentia interioara. Sa te interesezi de al-
tii - este intentie exterioara. Renunland la intentia interioa-
ra ~i transferand atentia spre ceilalli, Yeti obtine lara efor-
!Uri rezultatul dorit. Intenlia exterioara va realiza acest lu-
cm in locul dumneavoastra.
Pare ciudat sa spun ca, interesandu-ma de altii, Ie
atrag atentia asupra mea. Sunt curios sa aflu daca in felul
acesta sunt mai interesant pentru ei. Realitatea este ca,
chiar daca a~ fi de 0 mie de ori mai atragator decat sunt,
oamenii tot de ei in~i~i ar fi preocupati in primul rand. in-
cercand sa Ie atrageti atentia, ~i dumneavoastra va ganditi
exclusiv la propria persoana. Cdnd se manifestii interes fa-
Iii de un individ, el i§i realizeazii intentia interioarii. De
unde vine aceasta realizare? De la dumneavoastra, desigur.
Dupa aceea cine poate sa-I mai intereseze? Numai dum-
neavoastra.
Oamenii se intereseazli de personalitiiti renumite, de
stele ale ecranului ~i de cantiireti. Dar acesta este un inte-
res de alt gen. Daca nu sunteti un star, puteti fi privit ca un
potential partener de afaceri, de camaraderie sau relatii
amoroase. Sa luam, de exemplu, cazul extrem - cand se
face pasiune pentru un star. Fanii se intereseaza de toate
d~taliile vietii lui, sunt admiratori fanatici dar, de regula,
mCI ~u Ie trece prin minte sa-I considere un virtual parte-
nero In relatiile cotidiene nu este important edt de intere-
sant sunteli dumneavoastrii, ci in ce miisurii ii corespun-
49
 Vadim Zeland
deti respectivei persoane in vederea unor eventuale relatii.
Aeest lueru este ehiar eeea ee pretuie~te respeetiva persoa-
nlL
i I Gandindu-se la sine ~i aflandu-se alaturi, aeest indi-
vid evalueaza eon~tient ~i subeon~tient cat de bine va in-
serieti dumneavoastra in seenariul unor relatii in eadrul di-
rora el va fi multumit de el insu~i. Va fi multumit daea,
intr-o forma sau alta, i se va eonfirma importanta: eu rna
plae, lumea se intereseaza de mine, nu sunt un nim.eni,
sunt respeetat, nu sunt mai prejos deeat altii, sunt pretu1t.
Aeum judeeati singur: ee obtineti daea intr-un anu-
mit eaz Yeti ineerea sa va impuneti in fata cui va, iar in alt
eaz, va manifestati interesul fata de el. Evident, ii Yeti eo-
respunde la toti parametrii daea ii dati satisfaetie reeunos-
eandu-i importanta. Daea eI va fi multumit, va inehide
oehii la defeetele dumneavoastra evidente ~i va va seuza
slabieiunile. Nu Ie va da importanta. In sehimb, dumnea-
voastra, fiind ingrijorat de propriile defeete, ineereati sa Ie
aseundeti ~i sa adueeti in prim plan doar meritele. Repe~
ealitatile ~i defeetele dumneavoastra it intereseazli mai pu·
tin pe partener; pe el fl intereseaza in primul rand sa se
simta el important atunci cand discuta cu dumneavoastra.
Puteti fi "super" la toti parametrii. Aeest lueru nu va
ajutli insa atunci eand va eautati prieteni sau parteneri.
Dimpotriva, multe dintre staruri sufera de singurlitate. Pa·
rametrii dumneavoastra exeelenti pot, intr-o anumitli rna·
sura, sa va impiediee sa va gasiti un partener. Individul
vede ea sunteti "super" dar se gande§te in primul rand cOt
va fi el de important alaturi de 0 asemenea peifectiune
Daea straluciti in toatli splendoarea in fata lui, el va eon~'
dera ell. personalitatea sa va fi umbritli de aeeasta stralucire
Nu faeeti eaz de parametrii propriei stralueiri ei aeordap·i
50
inainte spre trecut
lui toatli atentia; lasati-l sa se simtli important alaturi de
dumneavoastra ~i atunei el va fi eueerit.
Interesandu-va de oameni, faceti lucrul acesta cu
sinceritate. Nu lasati impresia ea ~titi cum sa Ie obtineti
bunavointa sau ell. aveti vreun ea~tig din relatia respeetiva.
Dae~ aveti pre~entia s~ va bueurati de bunavointa lor, ~i ei
menta eel putm 0 atltudine sineerli din partea dumnea-
voastra.
Strliduindu-se sa-~i ea~tige reputatia de eonloeutor
interesant, multi ineearea sa se prezinte intr-o lumina cat
mai buna: iatli ee de~tept sunt, iata cat de multe lueruri am
vazut ~i de cat de multe intiimplari am avut parte.
A~a fimetioneazli intentia interioarli. Majoritatea
oamenilor proeedeazli in aeest fel eiind vor sa para intere-
santi. Renuntati la aeest mod de eomportare ~i luati 0 altli
pozitie . Nu va propuneti drept seop sa stralueiti prin erudi-
lie ~i farmee, ei dati-i partenerului posibilitatea sa arate ell.
~i .el. este 0 ~ersoana interesantli. Reglati-va pe freeventa
lUi ~l aseultatl-I eu atentie eand ii puneti intrebliri; aratati-
va mteresul fata de tema diseutatli ~i fata de personalitatea
lui. Daea diseutati eateva ore, lasati-l pe el sa vorbeasea
mai mult. La sfii~itul diseutiei, el va fi absolut convins ea
a gas~t un eonl.oeu~or foarte interesant ~i, in general, 0 per-
sonahtate admlrablla.
. .A.~a ~etioneazli intentia exterioara. Ea permite in-
tenllel mtenoare a eelorlalti sa se realizeze. Ca rezultat
veli primi echivalentul acelor lucruri la care dumneavoas~
Ira ali renunlat. Ati renuntat sa va seoateti in evidenla
propna personalitate ~i i-ati permis eeluilalt sa-~i evidenti-
eze perso~alitatea. Imediat ee ati fiieut aeest gest, individul
va devem admiratorul dumneavoastra pentru ea i-ati per-
51
 Vadim Zeland inainte spre /recut
mis sa-~i realizeze intenlia interioara. Nu va putea sa obli- 0 inlocui cu intenlia de ada. Acest lucru se realizeaza
na ceva asernaniltor de la niciun star. foarte simplu.
~i daca dorili sa-i stamili interesul cuiva care nu va Yreli sa oblineti recunoa~terea ~i respectul cui va?
considera partener de discutie? De exemplu, ati vrea ca el Nu-i pretindeti sa vA respecte. Respectati-I dumneavoastrA
sa accepte propunerea du~~eavoastra de afaceri, da! el nu F e1, fa~eti-I sa se simtA important. Simtiti nevoia de inle-
dore~te acest lucru. Pur ~l slmplu nu-I mtereseaza. In mo- legere ~l recuno~tmta? Nu Ie cAutali! Preocupali-vA sincer
mentul acela ~i in viitor puteti sa contati pe interesul lui de problemele lui ~i participati la ele. Simtili nevoia de
numai daca uitali de propria problema ~i de afacere ~i ii simpatie? N-o Yeti capata pe ochi frumo~i. Aratali-i ca vA
acordati toata atentia numai lui. Interesati-va sincer de tot este simpatic ~i va va simpatiza ~i el. Aveli nevoie de aju-
ceea ce i1 intereseaza pe acest om, vorbiti cu el despre tor ~i de suslinere? Ajutati-I ~i dumneavoastra. Prin aceas-
aceasta. Numai atunci el va manifesta interes fala de pro- ta veli deveni mai important, iar el nu va dori sa fie mai
blema dumneavoastra. pUlin important ~i nu va ramane dator. in sfiir~it, doriti sa
E posibil sa va puneti intrebarea: de ce eu trebuie sa· vii bucurati de 0 iubire reciprocil? Renunlati la dreptul de
i ascult pe altii, sa rna interesez de ei, sa Ie acord atenlie, posesiune ~i la relatiile de dependenta. Yeti realiza toate
sa-i plac, sa-i stimez, in timp ce ei sunt preocupat i numai acestea daca yeti iubi, pur ~i simplu, fiira a va mai gandi la
de propria lor persoana, iar pe mine nu vor nici macar sa altceva. 0 asemenea dra&oste se intalne~te foarte rar ~i in
rna asculte? Ei bine, dar care ar fi motivul ca ei sa se mte· fata ei nu rezistii nimeni. In toate aceste cazuri, cu siguran-
reseze ~i sa cada in admiratie, sa va iubeasca ~i sa va sti· ta veti primi lucrurile la care ali renuntat.
meze? Tot ceea ce v-ati imaginat despre sine - ca in com· Mai este 0 chestiune: cum sa indemni pe cineva sa
paratie cu ei sunteti a~a ~i pe dincolo - este doar 0 inchipu· faca ceva anume? Prin intenlia interioara puteli sa il obli-
ire a intentiei dumneavoastra interioare, invaluita intr-un gati dacii dispuneti de 0 asemenea putere. Puteti de aseme-
potential excedentar al relatiilor de dependenta ~i impor· nea sa-I convingeti ca e necesar sa faca acel lucru. Dar cea
tanta. Intenlia dumneavoastra interioara consta in a fi im· mai eficientii modalitate 0 ofera intenlia exterioara: sa pro-
portant. Veti deveni cu adevarat important in ochii altara cedali astfel incat individul insu~i sa-~i doreasca sa va aju-
numai daca renuntati la propria intentie interioara §i daca teo Pentru aceasta este necesar sa aduceli la acela~i numitor
permitefi intentiei interioare a celorlalti sa se realizez! cauza cu scopurile ~i cu nazuintele lui. Puneli-va intreba-
Aveti avantajul ca dumneavoastra folosit i intenlia exteri· rea: cum sa coordonez ceea ce doresc eu cu ceea ce ii tre-
oarli, iar ei - invers. Folositi-va avantajul! bllie altuia?
in general, cand doriti sa obtine\i ceva de la un indi- La inceput vedeli ce necesitali are individul: spre ce
vid, puteti folosi un principiu care este universal. Esen~ anume niizuie~te, de ce anume duce lipsa: bani, putere,
lui consta in a renunta la intentia interioara de a primi ~ll respectul celor din jur, satisfaclie de la munca bine fiicuta,
gr~a pentru copii, prestigiu, situatia in colectiv, renumele

52 53
 Vadim Zeland
In societate ~i a~a mai departe. Toate aceste lucruri repre-
zintli variatii pe tema importantei personale.
Orice om, In ultima instanta, nu se simte bine dad!
nu inseamna ~i el ceva pe aceastli lume. Daca el crede cli
nu reprezintli mare lucru, ca putine lucruri depind de el, va
Incerca sa-~i dea importanta. Daca realizeazli cate ceva, I~i
va propune noi scopuri ~i va ridica ~tacheta propriei lui
importante. ~i astfel toatli viata va alerga dupa ea. ~-ar Ii
nimic rau In asta. Nimeni nu poate fi acuzat eli vrea ~1 el sa
fie important. Fiecare reu~e~te In felul sau, dar de Incerca~
toti incearca. Dimpotriva, daca nu ar evolua ~i nu ar mai
vrea nimic, ar fi rau. A~a ceva se Intiimpla Insa rar. De
obicei omul trebuie sa vrea ceva ~i, de regula, ceva 11 ne·
multurne~te la pozitia pe care 0 ocupa In lumea Inconjurn.
toare.
Ganditi-va ce ar trebui sa faca el pentru ca sa se sim·
tli mai important. Dupa aceea dati-i 0 sarcina ca sa se sim·
ta mai important. Daca 11 lasati In pace, el singur va don
sa faca acest lucru. Dupa ce va fi facut, apreciati-I a~a CUI[
merita.
Conduciindu-va dupa acest principiu, va va fi U~OJ
sa-i faceti pe altii sa actioneze In interesul dumneavoastr!.
Prin intentia interioarli ii Yeti obliga sau Ii Yeti Indupleca
sa faca acest lucru. Prin intentia exterioara - doar va ve
exprima dorinta ca totul sa iasa In avantajul dumneavo3&
tra. Pentru a va realiza intentia exterioara trebuie sa fac '
In a~a fel Incat oamenii, giindindu-se la ale lor ~i faciindlf
~i treburile, sa actioneze In interesul dumneavoastra. Pefr
tru aceasta trebuie doar sa "va treziti", sa lasati la 0 partf
propriile interese ~i sa va ganditi la interesele celorlalti.
De exemplu, daca va ocupati de comer!, atunci eel
mai potrivit ar fi sa va ganditi cum sa-i vindeti mam
54
inainte spre trecut
cumparatorului respectiv. EI nu se va gandi in nici un caz
cum sa va faca pe plac cumparand aceasta marfa. EI nu
vrea sa i se yanda. EI vrea sa cumpere. Ati sesizat diferen-
tao Fiecare a~teapta ocazia sa-mi bage pe gat ceva, dar eu
nu vreau. Eu vreau sa aleg ce:mi trebuie.
Nu va ganditi cum sa va vindeti marfa. Giinditi-va ce
ar vrea sa-~i procure cumplirlitorul. Tendinta de a vinde _
este intentie interioara. Intentia exterioara este orientata in
cu totul altli directie - sa afli ce-$i dore~te cumparatorul.
Nu-i obligatoriu nici macar sa ~tii ce anume ar vrea el. Da-
ca el suferli de reumatism ~i daca va intereseazli In mod
sincer acest lucru, spuneti-i un nume de doctor sau de me-
dicament; el va cumpara de la dumneavoastra. Nu pentru
ca ati avea marfa cu mult mai buna, ci pentru ca, de~i vin-
deti caramida, vorbiti cu el despre reumatism. Este un
exemplu simplificat, dar principiul care stli la baza lui lu-
creaza irepro~abil.
De fiecare data cand vreti sa obtineti ceva de la 0
persoana sau sa 0 determinati sa faca ceva anume, renun-
tati la propria intentie interioara. Puneti-va Intrebarea: In
ce anume consta intentia interioarli a acestui om? Proce-
dati in a~a fel Incat sa contribuiti la realizarea intentiei
acestuia. Numai dupa ce I-ati ajutat sa-~i realizeze intentia,
abia atunci giinditi-va, In treacat, la ceea ce doriti sa obti-
neti de la el. Ocupiindu-va de realizarea intentiei sale, stre-
curati, printre altele, ~i cererea dumneavoastra. Poate ca
nici n-o sa va balbaiti ciind i-o spuneti. S-ar putea ca totul
sil decurga de la sine. In aceasta consta forta magica a in-
tentiei exterioare.
Un alt mijloc ~i mai eficient de a actiona asupra oa-
menilor 11 constituie incercarea de a Ie induce intentia inte-
rioarn. Daca ajungi sa pricepi, totul este foarte simplu. In-
55
 Vadim Zeland
I inainte spre trecut
tentia interioara este aproape Intotdeauna motivatli de im- Pozitia intentiei interioare face 0 tripla gre~eala. In
portanta interioara. Fiecare individ, Intr-o masura mai ma-primul rand, fraza "ce facem noi este am" subliniaza im-
re sau mai mica, printr-un procedeu sau altul, tinde sa-~i portanta interioara. Dumneavoastra credeti ca aceste pro-
mentina , sa-~i sublinieze ~i sa-~i creasca importanta· Daca duse sunt perfectiunea Intruchipatli ~i, deci, pentru dum-
vreti sa obtineti ceva de la oameni, trebuie doar sa inven· neavoastra sunt importante. Iar daca este a~a, nu Yeti putea
tati ceva pentru ca ei sa se simtli mai importanti. Acest ceo sa fiti obiectiv. Nu sunteti indiferent. In al doilea rand,
va se cheama 0 provocare. scopul intentiei interioare este sa vindeti ce ati Iacut. Ei nu
Pot i sa provoci chiar un grup de oameni: "Ia sa ve· vor dori sa Ie cumpere pentru ca, din punctullor de vedere,
dem cine-i mai bun ... " Sau sa mizezi pe sentimentul onoa· ele nu sunt nicidecum arta, iar intentia cuiva de a Ie vinde,
rei profesionale: "Sa nu ne facem de ras!" Se poate apela nu-i intereseazli. Si, In sIar~it, gre~eala cea mai importantli,
la importanta interioara: "Sa Ie aratlim tuturor de ce sun· este ca intentia interioara este concentrata pe produse ~i nu
tern In stare!" Dacii individul a acceptat aceastii provoca· pe nevoile cumparatorilor. Directionarea ingusta a intenti-
re in contextul propriei sale importanle, e/ vii va face voia ei interioare conduce la un produs finit care se dovede~te a
ca §i cum ar fi a lui. Va fi a~a pentru ea ati renuntat la prO' nu fi necesar. A~a se intampla de cele mai multe ori.
pria intentie interioara ~i ati aeordat atentie intentiei interi· Pozilia intenliei exteriore constii in a stabili ce anu-
oare a altcuiva. F%sifi intenlia interioarii a altora §i m me 4i doresc oamenii, de ce lucruri au nevoie, ce fi moti-
pe a voastrii. veazii, ce Ii intereseazii. Intentia exterioara este orientatli
pe cursul variantelor. Vrand sa realizati 0 opera de artli. de
undeva din cer, mergeti impotriva curentului. Ratiunea es-
te totdeauna inclinatli sl\-~i idealizeze capacitlitile. Ea este
in permanen\li absorbitli de procesul de creatie ~i nu mai
vede nimic in jur. Ea tinde sa controleze absolut totul. Dar
CUl'Sul relatiilor, cererea cumpliratorilor nu poate fi controlatli, ea i~i are in-
totdeauna propriul curs. Ca sa poti directiona oarecum
De obicei, fie dumneavoastra, fie firma dumnea- cursul cererii este neeesar sli se cheltuiasca mult pentru re-
voastrli, produce ceea ce consuma alti oameni. Cum sa k clamli, dar nici aeeasta nu merge intotdeauna.
trezim oamenilor dorinla de a cumplira aceste produse Ratiunea nu este eapabilli sli prevada tendinta eererii.
Daeli vi se pare eli ei vor cum para doar pentru cli prodUS/' Si nici nu trehuie. Tot ee vli trebuie este sa tineti pasul cu
Ie sunt excelente, vli In~elati. Gre~eala tipicli va fi pozi~ tendinta ~i sa sesizati ehiar ~i cele mai mici sehimbari. Nu
intentiei interioare: "Ce faeem noi este artli ~i de acetl este nevoie sa inventati obiectul cererii. Aproape toate
oamenii ne vor cumpara cu sigurantli produsele". descoperirile care devanseaza epoca nu i~i gasesc nici 0
aplicatie. Aceasta inseamnli cli nu are rost sa creati eeva

56 57
 principial nou. Este yorba despre faptul ca daca va faceti
calculul sa ca~tigati de pe urma unei opere de arm care de-
vanseazii cursul variantelor, atunci, mai mult ca sigur, ali
mizat gre~it. Desigur, daca "gaselnita" este intr-adevar ge-
niala, ea ar putea sa sparga piata. Dar a~a ceva se int1impla
rar.
Se poate ~tepta la un succes garantat numai acea in-
treprindere care este orientata catre satisfaeerea eererii eu-
rente. Si aeum ne intoareem la intrebarea formulatii: cum
sa ii faeeti pe oameni sa vrea sa va eumpere produsele?
Rlispunsul este: nicicum. Nu Yeti putea sau, in orice caz,
va va fi foarte greu. Veti ineerea sli vli impuneti produsele
prin intentia interioarii. Inten{ia exterioara, deplasandu-se
pe curs, se va stradui sa ajle ce doresc oamen;; §i ce nu
mai vor sa cumpere. Cererea este determinata de cursul
variantelor. Cursul variantelor contine in el toate riispun-
surile ~i numai el va poate garanta sueeesui.
Nu intiimplator multe din descoperirile fundamentale
sau multe dintre inventii au fost flIcute aproape simultan ~i
independent de catre mai multe persoane. In aeeasta se
manifesta fenomenul mi~clirii realizlirii materiale in spatiul
variantelor. Ceea ee trebuie sli se intample, se va intiimpla
la timpul sau. Leonardo da Vinci a prefigurat multe deseo-
periri, care abia aeum au fost realizate.
Soar parea eli toate aeeste lueruri sunt ~i a~a evidente.
Totu~i, ratiunea uitii de ea in permanen\li ~i tinde sa se
smulga din eurent ~i sa it tinli sub control. Eu am mai spus
deja cli aeest curs al variantelor este un cadou fastuos
pentru ra{iune. Trebuie sli nu uitam de el ~i sli ne folosim
de 0 asemenea ~ansa. Si atunci multe probleme ~i obstaeo-
ti
(
Ie vor fi depa~ite.
58
In relatiile interumane, eea mai mare parte a proble-
melor apare ea urmare a luptei dintre ratiune ~i cursul va-
riantelor. Critica este una dintre manifestarile acestei lup-
teo Critiea este rezultanta direetii a intentiei interioare. Sti-
mularea ~i orientarea spre triisiiturile pozitive ale individu-
lui sunt legate de intentia exterioara. A-I critiea pe individ
este aeela~i lueru eu a te lupta eu lumea ineonjurlitoare.
Acest lueru nu aduee nieiun ea~tig. Doar daea ne inehipu-
im cli vlirsandu-ne fierea ~i fiieandu-i un rau adversarului,
am ea~tiga eeva. Dimpotriva, stimularea este forta motriee
in relatia eu oamenii. Invinuind ~i criticand, incercati sa Ii
influentati prin intentia dumneavoastra interioara. Subli-
niindu-i meritele (flIeand abstraetie de orice), nu pierdeti
nimic, in schimb permiteti situatiei sa se dezvolte ~i in
propriul folos.
Nu invinuiti pe nimeni de nimic. Multi oameni sunt
tentati sli-~i faca repro~uri ~i sa se simtii vinovati. Dar ni-
meni nu este dispus sa accepte repro~urile altora.
Condarnmindu-se, omul poate ajunge chiar la sadomaso-
chism. in orice caz, aeuzatiile venite din partea altora sunt
intotdeauna dureroase.
Omul se va simti ofensat chiar ~i atunci eand nu are
dreptate ~i cand acuzatia este dreapta. Iar dumneavoastrli
ce folos aveti? Sli va varsati veninul? "Folosul" este cli
Yeti crea un potential exeedentar care vli va face sa suferiti.
Dacli scopul principal este de a-I convinge pe individ ea nu
are dreptate, iarli~i yeti da gre~. Ascultiindu-va invinuirile,
e putin probabil ca el sa recunoasea in intre~ime ca nu are
dreptate, ehiar daca verbal va reeunoa~te. Incercand prin
invinuire sa vli autoafirmati pe seama altcuiva sau sli va
instaurati puterea, Yeti putea obtine unele rezultate. Dar in
acest caz Yeti deveni un manipulator.
59
 Daca nu aveti niciunul dintre aceste scopuri, renun-
tati la critica ~i la acuzatii. Condamnand ~i criticand oa-
menii, bateti apa cu palmele, incercand sa mergeti impo-
triva curentului. Nu mai luati in seama defectele altora ~i
ganditi-va numai la calitiltile lor. Asta inseamna sa mergi
in sensul curentului ~i ea va va aduce un avantaj de nepre-
tuit.
Daca Veghetorul dumneavoastra nu doarme, el va va
ajuta intotdeauna sa gasiti explicatia pentru care individul
pe care intentionati sa-I condamnati procedeaza astfel. Fi-
ind observatorul dumneavoastra interior, veghetorul nu vli
va llisa nici in ruptul capului sa intrati in joe sau sa iscati 0
ceartli. Priviti la joe din afara, ca spectator, amintiti-va eli
niciodatli critica nu aduce ceva bun; ~i mergeti in sensul
curentului.
Invinuirile ~i critica nu pot juca un rol pozitiv, intru-
cat 11 deruteazi\ pe om, il scot din fiiga~ul, din cursul pe ca-
re el se deplasa. Cursul 11 purta spre un anum it scop. Cli
doar toti oamenii se conduc dupa convingerile ~i conside-
rentele lor. Incurajandu-I pe individ (fiicand abstractie de
absolut orice), 11 directionati pe 0 matcli favorabila, fiira a-I
abate de pe curs ~i fiira a veni in contradictie cu convinge-
rile sale. Astfel, dorintele dumneavoastra ~i ale lui devin
paralele. Drepturile nimanui nu sunt atinse, orgoliul nima-
nui nu sufera, iar interesele devin comune.
Va place sa fiti criticat? Fie nu 0 suportati, fie incer-
cati sa va convingeti de faptul ca ea ar putea fi corectil.
Nici in primulcaz, nici in celalalt, nu acceptati critica, de-
sigur, daca nu v-ati dezvoltat sentimentul vinovatiei. Criti-
ca te poate biciui, poate sa te oblige sa actionezi "a~a cum
trebuie". Insa, numai ratiunea poate fi obligatll. Sufletul nu
poate fi obligat. EI ori va face mereu numai ce vrea, ori va
60
impiedica ratiunea sa faca ceea ce trebuie. Critica face din
suflet du§manul raliunii, iar din stimulare - un aliat.
In felul acesta stimularea constituie 0 fOrtl\ creatoare,
iar critica - una distructiva. Tocmai de aceea cadrele de
management din intreprinderi se aleg in a~a fel, incat viito-
rii conducatori sa se orienteze nu spre critica activitlitii ne-
corespunzatoare, lucru pe care il face oricare minte ingustli,
ci sa fie capabili sa organizeze 0 atmosfera de entuziasm,
in care oamenii sa-~i doreasdi sa lucreze bine. ~i cand se
inmmpla acest lucru? Cand oamenii, ocupandu-se in co-
mun de 0 treabli, se simt importanti.
Daca vreti sa va atrageti du~mani, discutati in con-
tradictoriu pana in panzele albe ca sa dovediti ca aveti
dreptate. In capitolul "Cursul variantelor" am discutat deja
dit de periculoasa ~i de lipsitil de temei este tendinta de a-
li dovedi dreptatea cu orice pret. Daca disputa are pentru
dumneavoastra 0 mare importanta, dadi interesele intr-
adevar nu va permit sa cedati, atunci intrati in polemica. In
eelelalte cazuri, dati-Ie ~i celorlalti dreptul sa batli apa in
piua.
Dintr-o polemica nu Yeti c~tiga nimie. In schimb,
puteti sa-I aveti la mana pe du~man. Daea individul bate
campii cu convingere ~i dumneavoastra Ii dati de inteles ca
asta face, el nu va fi de acord nieiodatil. Sail, mai concret,
daca este inclinat sa se autoflageleze §i are un acut senti-
ment de vinovatie, ar putea sa fie de acord. Dar va trebuie
oare victoria asupra unui asemenea om? Daca interesele
dumneavoastra nu sufera, lasati-i §i pe altii sa spuna lu-
cruri cu care nu sunteti de acord. In felul aeesta, nu creati
potentiale excesive §i nu luptati impotriva eurentului.
De obicei, oamenii clirora Ie place sa eontrazica intra
eu totul in joe. Ei dorm adanc. Pentru a nu fi antrenat in
61
 acest joc este necesar sii vii trezi/i ~i sii activa/i Veghetorul
interior. Daca la polemica participii mai multi indivizi, co-
borati in sala de spectacole ~i urmiiriti jocul de acolo. Ale-
geti-vii rolul de spectator critic - ~i Yeti avea un imens
avantaj. In timp ce fiecare participant incearcii sa-~i reali-
zeze intentia interioarii argumentandu-~i punctul de vedere,
dumneavoastrii vii va veni in minte solutia pe care nu 0
vede niciunul dintre cei aflati in disputii. Numai ca aceastii
solutie nu trebuie impusii celorlalti. Important este sii le-o
propuneti ~i sii-i liisati pe ei sii-~i friimante creierii.
Dacii afi fnvins fn disputii, considerafi cii afi suferit
o fnjrangere. Chiar dacii din punct de vedere formal opo-
nentii au declarat cii aveti dreptate, fiti convins ca. in gan-
dul lor ei au giisit 0 sumedenie de dovezi in favoarea lor.
In oricare caz, eel care a pierdut disputa prime~te 0 lovitu-
rii in propriul orgoliu. Dar cine dii aceastii loviturii? Cel ca-
re a ~tiut sa-~i sustinii punctul de vedere.
Nu v-ati fi dorit sii-i dati 0 palmii acestui om? Exact
la fel nu trebuie sii vii dorifi sii Ie riini/i altora orgoliul.
Oamenii se ofenseazii deseori unii pe altii. Aceastii ofensa
are intotdeauna un caracter ascuns pentru ca ea este supor-
tatii in tiicere. Oamenilor nu Ie place sa arate deschis cii au
tendinta sa-~i afirme importanta. Se subintelege cii fiecare
se simte important ~i de aceea nimeni nu dore~te sii se va-
dii ca el luptii pentru importanta sa, de~i toti fac lucrul
acesta la fiecare pas.
Dacii cineva a fost lovit in amorul propriu, dar a tii-
cut, sii nu va ganditi cii el nu a fost cat de cat afectat sau cii
s-a impiicat cu lovitura primitii; jignirea va riimane, dacii
nu in con~tientul acestuia, cu sigurantii in subcon~tient. Ati
invins in disputii ~i vi se pare cii prin aceasta v-a sporit
prestanta. Dar ati fiicut acest lucru pe seama sciiderii im-
62
portantei oponentului dumneavoastrii. Intelegeti, desigur,
cii 0 ofensa ascunsii, care apare intotdeauna in asemenea
situatie, nu poate duce la nimic bun. In plus, oponentul in-
vins nu vii va recunoa~te pentru nimic in lume valoarea.
Existii 0 modalitate excelentii de a monta pe cineva
impotriva dumneavoastrii - sii-i dati de inteles ca sunteti
mult mai bun ca el. Nu-ti face idoli ~i nu-ti face du~mani -
aceasta este principala lozincii a relatiilor pe cursul varian-
telor. Feri/i-vii ca de ciumii sii jignifi pe cineva fn amorul
propriu. Acest lucru sii fie un fel de tabu. Vii scutiti in fe-
lui acesta de 0 sumedenie de probleme ~i nepliiceri, ale cii-
ror motive nu Ie Yeti intelege din cauza naturii ascunse a
loviturii date amorului propriu al cui va.
Ce face individul aflat in disputii cu dumneavoastrii?
I~i apiirii, intr-un fel sau altul, valoarea. Mergeti-i in in-
tiimpinare. Fiti de acord cu ce vii spune. Impiirta~indu-i pii-
rerea, ii oferiti exact ceea ce el deja obtinuse. Acum puteti
sii-i vorbiti lini~tit despre punctul dumneavoastrii de vede-
reo Nu incercati sii i-I impuneti, nu argumentati, ci pur ~i
simplu stati de vorbii. In felul acesta nu numai cii vii depla-
sati pe curs, dar chiar folositi intentia exterioarii. In final,
Yeti obtine un rezultat incredibil. Un asemenea rezultat nu-
I Yeti putea obtine prin alte ~iretlicuri intelectuale.
Chiar la fnceputul discufiei, este necesar sii vii cre-
afi 0 astfel de stare de spirit, fncat amandoi sii privifi lu-
crurile fn acee~i direcfie. Dacii primul riispuns al persoa-
nei respective la prima dumneavoastrii fraza este "nu", in-
seamnii cii nu mai are sens sii insistati. EI s-a intors in altii
directie ~i nu se va deplasa pe curs impreunii cu partenerul.
Este important ca de la bun inceput sii se procedeze astfel,
incat partenerul sii spunii "da". Nu incepeti niciodatii dis-
cutia atacand problemele spinoase. Incepeli de unde vreti
63
~i cu ce vreti, in ideea ca interlocutorul va fi de acord. Du-
pa aceea, u~or-u~or se poate trece ~i la problemele spinoa-
se. Acum sunt mult mai multe ~anse deoarece, prin inertie,
va deplasati pe curs intr-o anume directie ~i emisia dum-
neavoastra mentala nu intra in disonanla cu cea a partene-
rului in discutie.
Daca ati facut pe undeva vreo gafa ~i va ~teptali ca,
pe buna dreptate, el sa riposteze, nu va pregatiti de aparare
ci, preventiv, recunoa§tefi-vii gre§eala. Cel care mai inain-
te intenlionase sa reverse asupra dumneavoastra mania
dreptei judeelili, se va situa acum pe 0 pozi\ie plina de ma-
rinimie ~i condescendenta. In acest caz, nu se mai poate
spune ca cea mai buna aparare este atacul. Re.zulta ca
dumneavoastra ali fost apriori de acord cu linia oponentu-
lui ~i, in felul acesta, ati dat ~i unda verde intentiei interi-
oare. A viind 0 atitudine prevenitoare, valorificali intentia
lui interioarli de a va pune "Ia punct" ~i totodata de a-~i
mari importanta. Faciind acest lucru nu fortat de impreju-
ran, ci din proprie vointa, nici importanta dumneavoastra
nu va scarlea. Veti prinde in felul acesta doi iepuri; ii inta-
rili, ii sporiti importanta oponentului, fapt pentru care el va
va fi recunoscator ~i nu va ~tirbiti nici propria importanta.
Apariindu-va gre~elile, viisliti impotriva curentului ~i
fumizati energie pendulilor. Scapati de aceasta povara ca-
re va depa~e~te puterile, rezervati-va dreptul de a gre~i ~i
permiteti-va sa gre~iti. Nu vii apiirafi gre§elile, ci recu-
noa§tefi-Ie in mod cOn§tient. Este mult mai u~or de trait in
felul acesta.
Am spus deja ca observaliile care vi se fac ~i care va
enerveaza, va pot fi folositoare. Daca vi se fac unele pro-
puneri, la primul impuls sunte\i tentat sa Ie primiti cu osti-
litate dar, in ultima instanta, ele se dovedesc a nu fi lipsite
64
de sens. Va afecteaza observatiile ~i propunerile celor din
jur numai atunci cand dumneavoastra in~iva va dati prea
muM importanta. Renunlati la importanta, nu va mai im-
potriviti curentului ~i recunoa~teti ca ~i altii au dreptate
sau macar luati act de ea.
Spune\i-i acestui om ca a avut intr-adevar dreptate
atunci ciind a spus lucrul acela. Veti vedea rezultatul. Chi-
ar daca nu-i spuneli, macar faceti-o in giind. Nu pierdeli
nimic. Oricine gre~e~te - ~i prostul ~i de~teptul. Dar, spre
deosebire de primul, de~teptul i~i recunoa~te gre~elile. lata
deci ca, recunoscand pe falli ca omul a avut dreptate, ii ob-
tineti imediat bunavointa.
Oamenii traiesc in lumea agresiva a pendulilor unde,
in fiecare clipa, trebuie sa ~i cedezi, sa te ~i aperi. lar
dumneavoastra va oferiti sa faceti acest lucru in locul lui.
In momentul respectiv, in ceea ce va prive~te, problema
aparlirii propriilor pozitii este rezolvata. El se va simti
imediat u~urat. Va este recunoselitor eli I-ali ajutat ciind era
haquit. In felul acesta, deja nu-i mai sunteti un potential
adversar, ci un aliat. La nivel de subcon~tient, toatli situa-
lia se schimbli intr-o clipa in mintea interlocutorului. Si
dumneavoastra ganditi la fel cand dormi\i in stare de ve-
ghe. Dad sunteti insa lucid, nu va va fi greu, ba vi se va
parea chiar interesant sa va asumati rolul de martor al
dreptatii cuiva.
Daca cineva a avut dreptate ~i toata lumea tace, e bi-
ne ca dumneavoastra sa ii dati dreptate acestui om nu in
giind, ci cu voce tare. Daca in acel moment, cele spuse
sunt pentru el importante ca principiu, eI se va considera
indatorat. Va va fi recunoscator in orice ocazie, de cele
mai multe ori chiar fara sli-~i dea seama.
65
 Imaginati-va in ce jungla traiesc oamenii. Ei trebuie
sa fie permanent cu ochii-n patru, sa-i considere pe toti
ni~te potentiali adversari, chiar daca in aparenta relatiile
sunt cordiale. Fiecare are grija de el insu~i ~i este in per-
manenta pregatit sa se apere. Nu este 0 exagerare; pur ~i
simplu ne-am obi~nuit cu 0 asemenea stare de lucruri.
intr-un astfel de mediu, deveniti 0 adevarata comoa-
ra pentru cei care au obosit sa mai lupte. Va imaginati cati
aliati ati putea obtine?! ~i nu trebuie sa faceti nimic pentru
asta: doar sa renuntati la propria importanta ~i sa nu prege-
tati sa recunoa~teti dreptatea altcuiva. Dumneavoastrii ac-
tionati con~tient - acesta este avantajul dumneavoastrii. lar
cei care dorm, nici multumesc nu va spun. Daca ar putea
sa se trezeasca ~i ei ~i sa-~i exprime atitudinea in mod con-
~tient, ati putea auzi: ,,Da, omul acesta nu e fraier. imi pla-
ce de el. imi e simpatic".
Nimeni nu va spune cu voce tare acest lucru ~i nici
in sinea sa. Dar daca ar fi sa spuna ce simte in subcon~ti­
ent, ar spune ~i ella fel. Oamenii sunt cople~iti de griji,
impovarati de propria lor importanta ~i nu mai vad nimic
altceva. Dumneavoastra aveti un avantaj enorm: sunteti
lucid, nu va dati importanta, sunteti atent cu oamenii. Fo-
lositi acest avantaj ~i Yeti vedea aur acolo unde altii viid
doar pietre.
66
Reglarea pe freil
Comuniciind intre ei, oamenii incearca, mai mul! sau
mai putin, sa se dea unul dupa altul. Se tine seama de ca-
racter, temperament, nivel intelectual, maniere ~i ~a mai
departe. Daca aceasta "modelare" nu reu~e~te, comunica-
rea se reduce doar la vibratia aerului prin pronuntarea unor
cuvinte.
Termenul "reglare pe frecventa partenerului" are un
earacter pur formal. intelegeti, desigur, ca rna folosesc de
un asemenea model simplificat doar pentru comoditate.
Cum decurge acest reglaj la nivel fizic, in principiu nu este
important pentru noi. Esenta consta in aceea ell fiecare om
are personalitatea sa, are un set individual de parametri ca-
re il caracterizeazii - freilul.
Ciind stabiliti un contact strans cu un individ, faceti
un freiling - vii reglati pe parametrii acestuia. Succesul
eomunicllrii depinde direct de cat de bine reu~iti sa sur-
prindeti esenta freilului partenerului. Nu este atat de com-
plicat cum ar parea. Principala conditie a unui reglaj reu~it
o constituie atentia acordatii conlocutorul!li. Fara atentia
euvenitii nu poate fi yorba de nici un reglaj. Se considera
ea e un lucru care se intelege de la sine dar, de regula, in
orice discutie, omul este preocupat mai ales de gandurile
sale.
Un mare om de afaceri spunea candva: "Toti doresc
sa-mi propuna ceva, dar nimeni nu rna intreaba ce anume
~ vrea". Oamenii care vor sa primeasca ceva de la altii, se
gandesc la problemele lor ~i la modul cum ar putea sa Ie
rezolve cu ajutorul altora. Aceasta este intentie interioarii
67
 pura. VImpotriva, gandindu-va la ceea ce i~i doresc altii,
faceti sa actioneze mecanismul intentiei exterioare. Ciind vorbiti cu cineva in contextul intereselor lui, va re-
glati pe frecventa de emisie mentalli a acestuia.
Cum sa faceti 0 legatura intre ceea ce doriti ~i ceea
ce i~i dore~te celalalt. Pentru aceasta este necesar ca inain- Daca mligaru~ul nu vrea deloc 'Sli asculte ~i nu vrea
sa mearga acolo unde aveti nevoie, inseamna ca dumnea-
te de toate sa va focalizati in mod con~tient atentia pe inte-
voastra ganditi una, iar mligaru~ul - alta; el se gande~te la
resele lui. Mutafi-va privirea din interior spre conlocutar.
morcovior. Aratati-i morcovul ~i el va merge acolo unde
lndividul va fi interesat de 0 intrebare de intampinare nu-
aveti nevoie. Rezultii cli dumneavoastra ati amestecat in-
mai in contextul propriilor probleme ~i niizuinte. Ganduri-
tentia proprie in contextul intentiei magliru~ului. Cu ce se
Ie dumneavoastra sunt concentrate asupra a ceea ce doriti
va alege el daca indepline~te dorinta cui va? Puneti-vli
sa primiti. Dar pe altii acest lucru nu-i intereseaza absolut
aeeasta intrebare de fieeare datii cand eineva trebuie sa fa-
deloc. Oare pentru dumneavoastra este important ce anu-
eli ce vreti dumneavoastrli. Daca yeti gasi rlispuns la aceas-
me doresc altii? lata, ~i ei se gandesc la fella grijile lor, iar
Iii intrebare, Yeti obtine totul.
dorintele altora nu-i preocupa. De aceea, unica m,odalitate
Ca sa va reglafi pe frecvenfa conlocutorului trebuie,
de a gasi un limbaj comun ~i infelegere este sa purtafi dis-
fnainte de toate, sa ascultafi cu atenfie ce vrea el sa va
cUfia cu individul respectiv in contextul intereselor sale
personale. La propria problema v-ati tot gandit. Acum fiti spuna. Evident, dacli nu vreti sa impuneti 0 anum ita tema
~i punctul dumneavoastra de vedere. intr-o adunare, fieca-
atent la interesele lui. Puneti la baza comunicarii contextul
re incearcli sli spuna ceva, dar acest lucru nu are nici 0 im-
intentiei partenerului, iar problema personala sa ramana ca
o anexa. portanta pentru ca nimeni nu ascultii pe nimeni. Desigur,
oarnenii pot sa lase impresia ca asculta. Dar nouazeci la
De exemplu, doriti sa plecati in concediu in luna au-
sutli din atentia lor este ocupatli cu propriile ganduri. Pen-
gust. Ati vrea atunci pentru ca va ganditi la propriile inte-
tru a parea un partener de discutie interesant, nu trebuie sa
rese. La ce se gande~te insa ~eful? La ce lucriiri sunt de m-
cut, nicidecum la concediul dumneavoastra. Exista douli strliluciti prin agerimea mintii ~i eruditie, ci este indeajuns
sa ascultati atent partenerul.
variante de rezolvare a acestei sarcini. Prima variantii: ve-
Daca persoanei respective ii sunteti ' indiferent, nu
nit i la el ~i incepeti sa va plangeti de problemele pe care Ie
aveti. A doua: ii spuneti ca in septembrie va fi mult de lu- trebuie sa-i treziti interesul, sa-i ca~tigati atentia; vorbifi cu
ea numai despre ceea ce 0 intereseaza. Vitati pentru un
cru ~i de aceea ati dori sa va luati concediu in august, ur-
timp ceea ce va intereseazli pe dumneavoastrli. Aceasta es-
mand ca in septembrie sa va faceti lucrarile. Ce parere
aveti: ce variantii va fi preferatii? S-ar putea ca ~eful sa vli te 0 cu totul altii frecventii. Transferati-va pe frecventa par-
tenerului. Puneti-vli in locul lui. Fiicand acest lucru, yeti
spuna ca se poate lua concediu ~i in octombrie dar, mai
mult ca sigur, el va fi de acord cu dumneavoastra pentru cli, intelege ce anume II motiveazli, Yeti afla din ce cauzli acti-
ascultiindu-va, se va regIa pe frecventa dumneavoastra. oneazli astfel, ii Yeti intelege punctul de vedere. Dupli ce

68
69

v-ati acordat pe frecventa lui, treceti cu calm, treptat la
problemele care va intereseazll.
Prima §i eea mai simp/a eheie pentrufreeven/a unui
om este nume/e aeestuia. Nu trebuie ignorat faptul ca incA
de la na~tere, omul a perceput adresarea ce i s-a iacut,
folosindu-i-se numele. Utilizati-i, deci, in discutie, numele
cat mai des ~i va avea efect. Adresarea, folosind numele,
va fi un soi de parola care ii comunica faptul ca dumnea-
voastra veniti cu intentii prietene~ti ~i ca ii recunoa~teti
importanta·
Fiecare individ, intr-o masura mai mare sau mai mi-
ca, i~i pastreaza in permanenta 0 zona de protectie care-i
protejeaza importanta. Nu Yeti putea sa va reglati pe free-
venta partenerului dad el se Inconjoara cu un zid de pro-
tectie, daca are un ton oficial ~i nelncrezator. Uneori, acest
obstacol poate fi Inlaturat daca 11 dezarmati prin spontanei-
tate. Daca vede ca nu va pastrati 0 zona de protectie a pro-
priei importante ~i ca nu intentionati sa-I atacati, atunci va
renunta ~i ella scutul sau de aparare. Dar cea mai eficientli
modalitate de inlaturare a oricarui zid despaqitor 0 consti-
tuie manifestarea simpatiei sincere fa/a de el.
De ce va iubiti animalele de companie? Pentru ca ele
va fac mereu ~i in mod sincer sa intelegeti cat sunt de bu-
curoase sa va vada. Ele dau din cod ita, torc, sar, se gudurn,
I~i exprima bucuria in diverse feluri. Sunt ~i alte fiinte vii
mai putin comunicative cum ar fi pe~ti~orii din acvariu.
Dar ele nu Wexprima dragostea - ele sunt ca plantele sau
ca mobila din camera. Cele pe care Ie iubim parca ne-ar
spune: "Nu-mi trebuie nimic de la tine, pur ~i simplu rna
bucur ca te vad". Este una din principalele cauze pentru
care noi Ie iubim.
70
r - .- • - ...
in comunicarea cu oamenii, daca vreti sa Ie deveniti
simpatic, faee/i-i sa in/eleaga ea suntefi bueuros sa-i ve-
defi. Nu este obligatoriu sa exprimati un entuziasm canin.
Este suficient sa zambiti, sa-i salutati cu entuziasm, sa Ie
rostiti numele, sa-i ascultati cu atentie. Dar daca va Yeti
purta precum pe~ti~orii din acvariu, atunci ~i atitudinea lor
va fi cea corespunzlitoare.
Aici mecanismul este foarte simplu. La nivelul sub-
eon~tientului, partenerul dumneavoastra va gandi In felul
urmator: ,,Am intalnit 0 persoana care e bucuroasa sa rna
vada. inseamna ca nu sunt un nimeni, Insemn ~i eu ceva In
lumea asta. Ce om placut ~i agreabi\!"
~i atentia ~i participarea trebuie sa fie sincere. Nimic
nu este mai banal ca participarea ridicata la rang de etiche-
tao Damenii i~i afi~eazll un zambet standard. Deja nu mai
este un zambet, ci parca ar fi 0 cravata. Ne intrebam din
obi~nuinta unii pe alpi "Ce mai faci?" - ~i a~teptam un
raspuns standard. Raspunsul care se abate de la ceea ce ne-
am a~teptat este perceput ca 0 anomalie. Pe nimeni nu in-
tereseazll problemele altora. Atunci de ce mai punem 0
asemenea intrebare?
Comunicand cu cineva, puteti intra in rezonanta cu
el emitand energie pe frecventa lui caracte.ristica. Fiecare
om are frecventa lui de rezonanta - ,jucana" sa preferata.
Ea este cea care 11 pasioneaza, ea 11 preocupa, ea 11 intere-
seazll, cu ea se mandre~te. Jucana sa este struna care vi-
breazll pe frecventa de rezonanta. Daca ati reu~it sa va dati
seama care este pasiunea lui, vorbiti despre ea, ajutati-I sa
va vorbeasca despre ea. Este cea mai eficientli modalitate
de a stabili un contact. Prinzand acest firicel, puteti sa-I
e~tigati pe acest om de partea dumneavoastra.
71
 Pute/i sa cQ§tiga/i u§or bunavoin/a cuiva daca if ru-
ga/i sa va ajute sa ie§i/i dintr-o situa/ie dijicila, sa va faca
o favoare, neimpovaratoare pentru el. Rugiindu-l sa va fa-
ca un serviciu, renuntati la pozitia dumneavoastra ~i subli-
niati-o pe a lui. EI se va simti mai important daca ii veti da
de inteles ca aveti nevoie de ajutorullui ~i ii veti da posibi-
litatea sa se afirme, sa-~i puna in evidenta importanta.
Faciindu-va serviciul pe care i l-ati cerut, el va simti
alaturi de dumneavoastra nevoia de a fi el insu~i ~i de ace-
ea ii veti cii~tiga cu siguranta bunavointa.
Propria lui importanta are foarte mare valoare pentru
el. Daca il veti lasa sa se simta important, nu va uita toata
viata aceasta generozitate. Trebuie sa fiti de acord ca ~i
dumneavoastra va amintiti cu recuno~tinta de toti aceia ca-
re v-au apreciat calitatile.
S-ar putea sa vi se para ca exagerez ciind spun ca
orice om vrea sa se simta important. Intr-adevar, din punc-
tul de vedere al freilingului a~a arata lucrurile _ ca fiecare
om se comporta ca ~i ciind ar fi 0 pasare rara. ~i cu toate
acestea, importanta joaca un rol hotariitor in comporta-
mentul ~i in motivatia fiecaruia dintre noi. Ce credeti, ce il
face pe om sa sufere cel mai mult? Ciind este ignorat, ciind
este insultat, ciind se riide de el? Nu, eel mai mult sufera
ciind se simte injosit.
In afara de viata ca atare, nimic altceva nu este mai
important pentru el deciit valoarea lui. Dupa setea fizica,
cea mai putemica este setea de putere. Evident, este gradul
cel mai inalt ~i ultim in lupta pentru valoare. Nu la toata
lumea aceasta lupta capata 0 asemenea forma. Dar, trebuie
sa fiti de acord cu mine ca unui om care are absolut totul
nu-i mai ramiine deciit sa vrea sa aiba ~i putere. Nimic pe
lume nu te tulbura mai tare deciit puterea. De aici puteti sa
72
deduceti singuri ciit de important este sentimentul propriei
valori.
Orice critica love~te in valoarea'pe care omul vrea sa
o aiba. Este un fel de anti freiling. Niciodata sa nu-i spu-
ne/i cuiva direct ca nu are dreptate. Chiar daca sunteti
convins ca a~a este, e mai avantajos sa va pastrati intot-
deauna neutralitatea. ~i atunci n-o sa mai loviti pe nimeni
in valoarea lui ~i va ~i protejati de actiunea fortelor de ega-
lizare.
~i mai rau puteti sa loviti pe cineva daca ii sugerati
un slide negativ. Slide-ul negativ este atunci ciind cuiva
nu-i place ceva la el insu~i. Dupa cum ~titi, 0 persoana cu
un slide negativ tinde sa-l ascunda de ea insa~i ~i sa-l pro-
iecteze asupra altora. Dar ia incercati sa invinovatiti pe ci-
neva, adica dati inapoi proiectia ~i veti vedea ce reactie
furtunoasa urmeaza. Persoana respectiva nu va recunoa~te
pentru nimic in lume ca nu are dreptate ~i va va deveni
d~manul cel mai rau. A~a ca este mai bine ca nici macar
sa nu va atingeti de slide-urile negative ale altora. ~i cu
atilt mai mult, sa nu incercati sa Ie explicati ca in mintea
lor au un slide.
Reglajul cel mai bun pe freilul cuiva este, desigur,
indragostirea. Cum ~i de ce se petrece acest lucru este
foarte greu de explicat, daca nu cumva este chiar imposibil.
Pe aceasta tema ~i a~a s-a vorbit prea mult. Pentru ca iubi-
rea sa fie reciproca, trebuie sa renuntati la dreptul de pose-
siune ~i doar sa iubiti, rara sa va ganditi la altceva. Iubirea
poate fi pastrata daca n-o transformati in relatie de depen-
denta. Dar ca sa va indragostiti nu puteti sa faceti nimic.
Asta e tot ce a~ putea eu sa mai adaug.
Am conturat in felul acesta, in linii mari, principiile
de baza ale freilingului. Dupa cum ati putut sa observati,
73
delimitarile dintre intentie ~i curs au doar un caracter con-
ventional. Comunicarea pe curs poate fi privita din punctul
de vedere al comuniclirii pe intentie - ~i invers. in final,
acesta ar cam fi freilingul. Durnneavoastrli vli reglati pe
frecventa partenerului pentru cli vli indreptati in aceea§i di-
rectie cu el, actionati in interesul lui ~i in aceea~i directie
cu el. Ca rezultat, yeti obtine ceea ce nu ati putea sa obti-
neti prin metodele obi~nuite ale intentiei interioare.
Energia l'elafii1ol'
Am vorbit deja despre beneficiile vizualizlirii. Va
reamintesc cli esenta ei consta in urmlitoarele. Sli presupu-
nem ca cineva vli creeazii probleme, vli piseazii, vli ataca.
Sau, invers, cli ati vrea ceva de la el. in acest caz trebuie sa
incercati sli aflati cam ce anume il preocupli, ce il roade, ce
ii creeazii probleme: slinlitatea, lipsa de incredere in el in-
su~i, confortul lui sufletesc? Puteti fi sigur cli pe fiecare
om iI apasa ceva - fie ~i ceva de micli importanlli - mai
ales atunci ciind vli face probleme sau, invers, ii faceti
durnneavoastrli lui. Acum imaginati-vli ~i 0 situatie ciind el
prime~te ce ii trebuia.
De exemplu, imaginati-vli cli persoana respectivli se
ocupli cu ceva ce-i place, cli este multumita, lini~tita §i se
simte confortabil. Nu trebuie sa nliscociti cine ~tie ee see-
nariu pozitiv - de bine: vizualizati ce vli vine in minte in
cIipa aceea. Sli zicem cli: §ade in fotoliu in fata §emineului,
cu un pahar de bere in manli, cli se scaldli fericit in apa ma-
74
rii; ca se plimbli intr-o poiana plinli cu flori; ca se plimba
cu bicicleta, eli sare intr-un picior de bucurie. Daca Yeti
reU§i sa-i "fiti pe plac", persoana respectiva, lara 0 cauzli
vizibilli, vli va simpatiza imediat §i va face ce il rugati sau
va aplana 0 situatie dificila.
Ce se intiimpla? Aproximativ acela§i lucru ea atunci
ciind te uiti la un film bun. Prin film bun, eu inteleg unul
care te faee sa simti eli e slirbatoare. Te uiti §i, tarli sa-ti
dai seama, te simti bine, iti face placere ~i ai lumina in su-
£let - parca e sarbatoare. Filmul genereazli deci 0 slirblitoa-
re a sufletului la nivel mental ~i emotional. Iar aceasta vi-
zualizare binetaclitoare creeazii sarbatoarea in plan energe-
tic. Daca ati reu§it sa va reglati pe freilul individului res-
pectiv §i sli-i intuiti nevoile, el va simti un val de confort
sufletesc.
Diferenta dintre slIrbatoarea mentala ~i cea energeti-
ca consta in urmatoarele: primind 0 "delicatesli" energeti-
c~ persoana respectiva simte un confort sufletesc, dar nu-
§i da seama care este cauza. Faptul acesta n-are insa im-
portanlli. Important este cli el se simte bine in prezenta
durnneavoastra. De aici vine bunavointa lui. Trebuie men-
tionat ca vizualizarea a ceva de bine este neeesar sa fie
efectuata sincer, unind nazuintele sufletului §i ale ratiunii.
Dacli yeti reu~i sli-i doriti binele in mol sincer, atunci
efectul se va simti.
Dupa cum §titi, surplusul de energie libera este eel
care iI face pe individ sli fie 0 personalitate seducatoare,
magnetica, putemica. Nivelul energetic putemic al unei
personalitati il simtim de cele mai multe ori in mod sub-
con§tient. in functie de finetea sau duritatea emisiei, 0 per-
sonalitate energeticli este perceputa ca fiind seducatoare
sau putemica. in orice caz, lorfa de emisie este proporfio -
75
 nala cu marimea energiei libere # cu gradul de unitate in.
tre suflet ~i ra/iune. Surplusul de energie liberll se revars.\
ca 0 fiintanli artezianli asupra celor din jur ~i ei 0 simI.
Energia Iiberii este modulatli de gandurile individului. Cu
cat nlizuintele sufletului sunt mai apropiate de cele ale ra.
tiunii, cu atat modularea este mai curatii. Nu Intamplator
toate personalitlitile puternice dau impresia unei plenitu.
dini ~i integritiiti interioare.
In general, a~a cum am mai spus, farmecul este iubi.
rea reciproca dintre suflet # ra/iune. Cand sufletul nu mai
este bilgat la cutie, personalitatea capiltil 0 mare forti! de
atractie. Atractia constli nu In foTta propriu-zisa, ci In uni-
tatea dintre suflet ~i ratiune. Acest lucru Ie Iipse~te oame.
nilor ~i de aceea ei se simt atra~i de 0 asemenea personal i-
tate, ca fluturii de lumina. In plan energetic, atractia se
manifestli ca emisie pura a unitatii dintre suflet ~i ratiune.
In plus, daca foTta fiintanilor energetice este suficient de
mare, personalitatea respectiva este efectiv stralucitoare ~i
are un farmec unic. La 0 personalitate seduciitoare, sufletul
traie~te In armonie cu ratiunea, cu alte cuvinte, trliie~te co-
respunzator crezului sau. Ea se afla intr-o stare de sarba-
toare a sufletului, se bucurii de vialli ~i se iube~te pe ea m-
sa~i flira nicio urma de narc is ism. Aceasta este senzatia de
siirbatoare pe care le-o produce celor din jurul ei.
Asemenea oameni sunt foarte putini la numilr, dar
puteti fi ~i dumneavoastra printre ei. Pentru aceasta este
necesar sa va Intoarceti catre sufletul dumneavoastra, sa vii
iubiti propria persoana ~i s-o porniti spre scopul pe care vi
I-ati propus. Cand 0 Yeti face - vi se vor schimba nu nu-
mai insu~irile personale, ci ~i modul cum aratati; pana ~i
corpul va va fi mai atragator, fata - mai simpatica, iar
zambetul - fermecator. Pe linia scopului, aspectul dum-
76
neavoastrli exterior, adica decorul sectoruIui, va corespun-
de parametrilor energiei pe care 0 emiteti atunci cand sun-
teti multumit de sine. Nu este atat de incredibil cum poate
sa para. Daca nu credeti, uitati-va Ia fotografiiIe fiicute
mtr-o perioada mai neagrll din viata dumneavoastra.
Antrenandu-va canalele energetice ~i crescandu-va
nivelul energetic, va dezvoltati acele capacitliti neobi~nuite
prin care ii influentati pe oameni ~i Ie schimbati starea de
spirit falli de dumneavoastra. In general, pentru a deveni
sufletul anturajului este necesar ~i suficient sa renuntati Ia
importanlli ~i sa va activati fiintanile energetice. 0 perso-
nalitate cu surplus de energie liberll treze~te intotdeauna
interes ~i bunavoinlli din partea celor din jur. Deosebit de
eficient se manifestii cele de mai sus in cazul In care frec-
venta energiei Iibere intra In rezonanlli cu frecventa gandu-
rilor celor din jur.
Sii presupunem urmiitoarea situatie: sunteti intr-o co-
lectivitate sau intr-un anturaj ~i discutati pe 0 tema genera-
lao Frecventa emisiei mentale a celor prezenti este orienta-
tli aproximativ spre acel~i subiect ~i toti par sa fie la uni-
son. Activati-va fiintanile energetice ~i lasati-le sa ii
"inunde" pe toti cu energia dumneavoastra. Simtiti cum
inveli~ul energetic vi se llirge~te ~i Ii cuprinde pe toti cei
prezenti. Atunci, interventiile dumneavoastra vor avea
mult mai multli greutate. Toti cei prezenti vor simti foTta
gandurilor dumneavoastrli.
Comunicand cu partenerul, falli in falii, puteti sa vi-
zualizati mental 0 situatie care pentru el este binefiicatoare,
pozitiva. Daca in acela~i timp va sunt activate ~i fiintanile
energetice, ii Yeti produce 0 impresie extrem de pliicuta.
Un asemenea procedeu vii va asigura un mare avantaj in
situatiiIe in care este nevoie de farmecul ~i de forta dum-
77
 neavoastra. Yeti avea succes In tratativele de afaceri, la
examene, In discutii, In relatiile personale.
o vizualizare pozitiva va va regia pe frecventa inter-
locutorului In cea mai eficientii ~i mai toleranta modalitate.
Vampirii energetici se regleaza pe freil, atingand corzile
dureroase sau bagandu-se In sufletul cui va. Spre deosebire
de ace~tia, dumneavoastra nu Yeti "Intina" freilul ~i nu-i
Yeti lua din energie ci, dimpotriva, ii Yeti da. EI va aprecia
acest lucru ~i va va fi recunoscator.
Indulgenfa
Daca va cunoa~teti defectele care va pot impiedica
sa va atingeti scopul ~i considerati ca nu aveti deprinderile
~i cuno~tintele necesare, Impacati-va cu aceasta situatie.
Acceptati-va a~a cum sunteti. Permiteli-vii luxul de a avea
deJecte ~i de a nu avea calitiiJile necesare. Va fi uti I, va va
ajuta sa fiti lini~tit ~i sa aveti sufletul u~or. Daca va luptati
cu propriile defecte, mascand absenta calitatilor necesare,
faptul acesta va i~i la iveala in mod sigur in momentul
cand yeti trece prin incerciiri grele.
Lucrurile neplacute se vor manifesta prin obstacolele
de care yeti avea parte. Singur vi Ie creati. In primul rand,
sentimentul de vinovatie ~i complexul de inferioritate vor
crea un potential excedentar. Fortele de egalizare vor
agrava ~i mai mult situatia. In al doilea rand, intentia exte-
rioara va realiza in mod sigur temerile dumneavoastra. Tot
ceea ce Yeti incerca sa blocati, va fi introdus, rara discutie,
78
in scenariu. De exemplu, vi se va pune, cu siguranta, In-
trebarea de care va temeati. Sau vi se va cere sa ariitati
exact ceea ce nu ~titi. $i - eel mai important - in momen-
tul hotiirator Yeti fi blocat sau paralizat.
$t* cum se cheltuie~te energia dumneavoastrii libe-
ra? Pentru mentinerea potentialului excedentar al impor-
tantei, pentru a lupta cu fortele de egalizare, pentru a stii-
pani situatia care va scapa de sub control. Cu cat Yeti
acorda mai multii importan\ii propriilor defecte, cu atilt re-
zistenta fortelor de egalizare va fi mai putemica. Cu cat
Yeti dori mai mult sa tineti totul sub control, cu atat va fi
mai mare presiunea cursului variantelor care nu intentio-
neazii deloc sa stagneze. in final, toatii energia intentiei se
va epuiza. Ce Yeti mai putea face intr-o asemenea situatie?
Imaginati-va urmatoarea situatie. Trageti dupa dum-
neavoastrii, de fimie, un purcel. Acesta se zbate, gui\ii, se
opinte~te, iar dumneavoastrii faceti eforturi deosebite pen-
tru a nu-l scapa ~i a-I potoli. Dar iatii, la un moment dat ii
dati drumul ~i simtiti imediat 0 u~urare, 0 eliberare. Ener-
gia pe care 0 consumati inainte pentru a nu-I scapa pe gro-
hiiitor, acum este in intregime la dispozitia dumneavoastra
~i 0 puteti folosi pentru alte scopuri.
Comparatia cu purcelu~ul nu este chiar a~a de vulga-
ra cum ar putea sa para. E putin probabil eli v-ati putea as-
cunde defectele. Este mai profitabil sa va concentrati asu-
pra meritelor pe care Ie aveti. Yeti avea posibilitatea sa va
convingeti ca va va fi mai u~or sa va luati libertatea de a
va accepta defectele Inaintea unei Intreprinderi In cursu!
careia va trebui sa va Inrati~ati In postura cea mai buna. in
speta, poate fi yorba de 0 discutie serioasa, de un examen,
o alocutiune, Intrecere, in sIar~it, de 0 Intalnire. Renuntati
sa va mai dati importantli. Oferiti-va 0 indulgentli (iertarea
79
paCalelOr) pentru detectele pe care Ie aveti ~i Yeti simti cli
vi s-a luat 0 piatra de pe umeri, adica a disparut potentialul
excedentar §i s-a eliberat energia intentiei.
Lupta cu propriile defecte este 0 indeletnicire lipsitli
de sens a intentiei interioare. Seamana cu cu ceea ce face
musca atunci cand se love§te de geam. Inlaturarea potenti-
alului excedentar ~i eliberarea energiei va conferli un mare
avantaj.
Nu inrnmplator se spune "Cand ochii se tern, intra in
actiune mainile" Ce-i mai bine? Sa te macine indoielile, sa
te balace§ti in propriile complexe, curgandu-ti balele de
poftli §i in acela§i timp sa-ti ascunzi cu flexibilitate defec-
tele? Sau sa te scuturi §i sa purcezi cu calm la curlitirea in-
tentiei? Dacii nu poti renunta la importantli, atunci nu te
mai lupta sa tii situatia sub control §i treci la actiune. Cum-
necum fa ceva. Nici nu are importanta cum 0 faci - efici-
ent sau nu cine §tie ceo la-ti libertatea de a actiona, chiar
dad'! 0 faci foarte prost. Potentialul importantei se va risipi
atunci cand actionezi; energia intentiei se va elibera §i vei
reu~i in toate.
Cautarea unui loc de munca
In incheierea acestui capitol, a§ dori sa va prezint ca-
teva principii ale transurfingului, inclusiv freilingul, printr-
o problema aplicativa care-i preocupa pe toti. Ati citit, de-
sigur, in diferite surse despre felul in care trebuie sa in-
tocmiti C. V.-ul §i cum sa va comportati in timpul unui in-
80
terviu. E posibil ca din cele ce urmeaza sa trageti ni§te
concluzii folositoare.
Pentru inceput trebuie sa alegeti domeniul de activi-
tate. Pentru aceasta puteti sa folositi metodologia de alege-
re a scopului ~i a pof\ii. Am vorbit despre ea ~i nu voi mai
repeta. Trebuie doar sa retineti cli aveti dreptul real de a
alege ~i ca posibilitlitile va sunt limitate numai de propria
intentie ~i de nivelul importantei. Cand stabilit i ce ati vrea
sa lucrati, nu va ganditi la prestigiu ~i la mijloacele de rea-
lizare; ganditi-va numai daca munca dumneavoastra este
intr-adevar utila.
Sa presupunem ca aveti unele indoieli ca Yeti gasi un
loc de munca pentru 0 lucrare arnt de buna ca cea pe care
ali ales-o. In acest caz, trebuie sa ~titi eli pendulii va vor
crea toate conditii1e pentru ca sli vii simtiti nelini§tit, de-
ceplionat §i chiar disperat. Va trebui sli va dati seama de
acest lucru §i sa vii spuneti in permanenta cli aveti dreptul
sli alegeti ~i eli daeli ati fiieut eomanda, mai devreme sau
mai tiirziu ea va veni.
In somn, intentia lucreazli instantaneu, dar realizarea
materiala este inertli ca smoala, de aceea va fi nevoie de
ceva timp, rabdare §i de convingerea ferma ca aveli drep-
tul sa alegeti. Intr-un restaurant modest, de§i trebuie sa a§-
teptat i destul pana cand apare chelnerul suntet i convins ca
el va veni. A§a cli vli sfatuiesc sa va folositi de un slide de
genul acesta: singur faeeti alegerea, stabiliti ee fel de post
ati vrea sli aveti, dar de unde va aplirea el nu vli prive~te.
In spatiul variantelor se glise§te orice! Pendulii sunt aceia
care incearcli sa insufle ratiunii contrariul. Treaba dum-
neavoastra este doar sa alegeti §i sa aveti intenlia ferma ca
sa primiti comanda.
81
 Desigur, daca nu puteti sa a~teptati, va trebui sa va
multumiti cu ceea ce se gase~te In momentul respectiv;
sper ca e c1ar. Dar capatand postul care va asigura un mi-
nim de trai, puteti sa coman dati ce e mai bun ~i sa a~teptali
cu calm sa va fie adus.
Daca munca respectiva va place, dar simliti 0 oare-
care stinghereala sufleteasca, sa aveli un slide despre cat
de bine yeti munci, ce multumire ~i ce satisfactie yeti avea.
Daca fntre timp stiirifeneala nu dispare, fnseamna ca e
yorba de un disconfort sujletesc. In acest caz, merita sa In-
cercati ~i alte variante.
Dupa ce ati stabilit ce ati vrea sa lucrati, Incepeti sa
derulati In minte slide-ul urmator: scopul a fost deja atins.
In acela~i timp, evident, nu trebuie sa stati cu mainile In
san, ci faceti ceea ce vi se cere. Dar, Inainte de a con cepe
C.V.-ul ~i de pregatirea pentru interviu, trebuie sa va foca-
lizati intentia In directia necesara.
Ar fi 0 gre~eala sa va concentrali pe ideea de a ji
acceptat in postul respectiv. Scopul trebuie sa fie prezent
In ganduri ca un slide In care ali fost acceptat pe post §i tot
restul line de trecut. Gandindu-va daca Yeti fi primit sau
nu, va creati In mod inevitabil scenariul insuccesului.
Amintili-va de verigile de transfer. Prima veriga este In-
tocmirea C.V.-ului. Asupra acestui lucru trebuie sa vii
concentrati atentia.
Intocmind C. V.-ul, specificati tot ce ~titi sa faceti,
dar indicali numai un singur post pe care fl solicitali. Mo-
tivele sa fie soli de. In primul rand, sa nu spuneti ca ati pu-
tea sa faceti ~i aia ~i aia, deoarece In felul acesta va expri-
mati nesiguranta ~i riscati sa treziti nelncrederea angajato-
rului; acesta ar putea sa creada ca sunteti de acord sa faceti
orice munca numai sa fiti primit. In al doilea rand,
82
propunandu-va mai multe scopuri deodatii, riscati sa va
impril~tiati In mai multe directii. In al treilea rand, cand iei
asupra ta prea multe, stiime~ti in jur un potential exceden-
tar ~i In final nu te alegi cu nimic. Se poate alege, dar ale-
giiod, te fixezi asupra unui singur lucru. A~a cum, alegand
o juciirie, nu pretinzi ca ea sa fie ~i papu~a ~i un joe ~i pis-
tol!
Hotiirati-va ce vreti de fapt sa fiti, ce functie vi se
potrive~te. Nu trebuie sa va jenati, deoarece dumneavoas-
tril sunteti eel care alege. Nu uitati ca trebuie sa luptati
pentru un loc sub soare ~i ca aveti dreptul sa alegeti. Indi-
cati exact profilul pe care I-ati ales. Nu trebuie sa va preo-
cupe ideea ca astfel de posturi sunt putine. Daca v-ali
perm is sa aveli, veli primi exact ceea ce dorili. Cum se va
realiza acest lucru, nu e cazul sa va framantati. Lasati
aceasta grija pe seama intentiei exterioare.
Alcatuind C. v. -ul, intenlia interioara este direclio-
nata sa demonstreze ce specialist formidabil sunteli. Inten-
fia exterioara este fnsa fndreptata fn direcfia satisfacerii
cerinlelor ofertantului locurilor de munca. Simtiti diferen-
ta? Desigur, toti au nevoie de speciali~ti straluciti. Insa,
daca este prima datii cand va cautati un loc de munca, Yeti
fi nedumerit cand Yeti vedea ca angajatorul prefera in 10-
cuI unui specialist stralucit, pe unul cu capacitiiti mai mo-
deste.
Concurentul va depa~e~te tocmai pentru faptul ca pa-
rametrii lui corespund mai exact prezentiirii pe care anga-
jatorul 0 face pentru postul respectiv. Dar ~i dumneavoas-
tra corespundeti cerintelor, ba chiar ati fi mai bun. Aici e
problema. Acest "mai bun" creeaza situatii cand mai bine
este du~manul binelui. Angajatorul este acaparat total de
intentia sa interioara de a alege un specialist care sa cores-
83
 punda parametrilor stabiliti de el insu~i pentru postul res-
pectiv. lata ca ~i el se love~te de geam ~i nu vede oberIih-
tul mare ~i larg deschis care ati fi dumneavoastra.
Ratiunea nu este capabila sa prevada care va fi cere-
rea. Ea va tinde sa va prezinte ca pe "un mare artist". Piata
dicteaza insa cu totul aite criterii. Puteti, ~i chir ~i trebuie,
sa va prezentati in lumina cea mai buna, evident, rara sa
exagerati. Facand acest lucru, aveti grija ca gandurile ~i
motivele dumneavoastra sa fie canalizate pe problemele
angajatorului. Puneti-va in permanenta intrebarea ce ar
vrea el sii oblinii de la dumneavoastrii §i de ce are nevoie.
Puneti-va in locul lui.
Puteti sa procedati foarte simplu. Cercetati tpate 10-
curile vacante pe profilul dumneavoastra, notati-va toate
cerintele postului ~i calitatile pe care trebuie sa Ie aiM
candidatii. Vedeti ca, in mare, acestea se repeta. Din
aceasta mare masa de date, extrageti tot ce vi se potrive~te
ca obligatii ~i calitati ~i yeti obtine exact ceea ce ar vrea sa
vada angajatorul in C.V.-ul dumneavoastra. Puteti efectiv
sa copiati ad-litteram in C. V.-ul dumneavoastra tot ce pre-
tinde angajatorul de la candidat. Sa nu va straduiti sa va
exprimati cat mai elevat. Nu folositi fraze gdndite de
dumneavoastrii, cifolosi/i limbajul angajatorului.
lmaginati-va ca nu sunteti un solicitant de job, ci
sunteti angajatorul care intocme~te un C.V. ideal pentru un
lucrator de-al sau. In acest caz, C. V.-ul va corespunde nu
criteriilor dumneavoastra, ci criteriilor lui. Dar pentru
aceasta este necesar sa cititi 0 sumedenie de anunturi cu
posturi vacante ~i sa "intrati in pielea" acelora care Ie-au
dat. Puteti - ~i chiar trebuie - sa indicati tot ce ~titi sa fa-
ceti in plus fata de ceea ce se cere. Dar subliniafi # scoa-
teli in evidenlii exact ceea ce se cere. C. V.-ul dumnea-
84
yoastra va trebui sa fie in acord· clar cu cerintele angajato-
rului.
Inainte de a depune C.V.-ul, pe Internet de exemplu,
puneli-vii in locul angajatorului §i ciiutali C. V-urile spe-
ciali§tilor pe projilul dumneavoastrii. Va asigur ca Yeti
descoperi muite lucruri importante ~i Yeti avea un avantaj
uria~. !;>i asta pentru ca majoritatea persoanelor care cauta
un loc de munca, fiind motivate numai de intentia interioa-
ra, intra direct in sectiunea cautatorilor de locuri vacante ~i
i~i afi~eaza acolo C.V.-ul. Incercati mai intai sa gasiti C.V-
urile speciali~tilor din domeniul dumneavoastra. lmagi-
nati-va ca sunteti cel care i~i alege candidatul. In felul
acesta Yeti vedea toate calitatile ~i defectele concurentilor,
Yeti afla ceea ce simte angajatorul citind aceste C.V.-uri ~i
Yeti intelege ce trebuie sa schimbati la propriul C. v.
Dupa ce ati intocmit C.V.-ul, il puteti piasa la diferi-
te companii. Nu fortati u~a, Iasati-o sa se deschidli singura.
Oferit i-vli serviciile rarli sli insistati. Procedali de a§a ma-
nierii, incdt ei sii vii aleagii. De exemplu, publicati-vli
C.V.-ul in diverse mijloace de informare in masli. Nu
exercitati presiuni asupra lumii cu dorintele ~i nlizuintel e
dumneavoastrli. Mutali centrul de greutate de pe ciiutarea
unui loc de muncii pe anuntarea prezentei dumneavoastrii
pe piata muncii. in miisura in care este posibil- permiteli-
i muncii sii vii giiseascii. Nu trimiteti niciodatli acela~i C.V.
Trebuie sli vli respectati ~i sa vli cunoa~teti valorarea. Dacli
excelati intr-un domeniu trimiteti-vli C.V.-ul la agentiile
pentru recrutarea fortei de muncli ~i a~teptati in lini~te sa
vedeti care este reactia.
Nu vli faceti iluzii eli Yeti primi un rlispuns fidger. S-
ar putea sli a~teptati mult timp sli vi se adueli eomanda.
Depinde de gradul de puritate a intentiei dumneavoastrli.
85
 Daca doriti cu ardoare, fortele de egalizare va vor pune tot
spiritul de ereativitate? $i a~a mai departe. Toate aeestea
soiul de piedici. Adesea, comanda vine dupa ce ati pierdut
impun unele restrictii eolaboratorilor, Ie influenteaza stilul
orice sperantli. Cu edt va vefi arata mai indijerent fafa de
de comportament ~i fae din ei adevarati membri ai eoleeti-
comanda jacuta, cu atdt ea va veni mai repede. Daca nu
vului. Daca vefi reu§i sa surprindefi spiritul companiei, la
exista dorinfa, vefi avea libertatea sa va concentrafi pe in-
interviu vefifi deja considerat de-allor.
tenfia de a aCfiona in loc sa suferifi ca s-ar putea sa nu
reu§ifi. inainte de interviu, dafi-va 0 indulgenfa pentru de-
fectele pe care Ie avefi §i absen/a unor merite. Daea ~titi
In fine, ati fost convocat la interviu. Aeum trebuie sa
ee lipsuri aveti ~i ea ele pot influenta decizia de a primi
fiti deosebit de atent la ceea ce urmariti, la direetia in care
postul respectiv, daca ~titi ea aveti unele lacune ~i daca
merge intentia durnneavoastra. Daea va ganditi la ce va va
~titi ca nu aveti deprinderile necesare - impacafi-va cu
da munea in acea intreprindere, aceasta va fi 0 intentie in-
aceasta situafie. Aceeptati-va a~a cum sunteti. Aceeptati
terioara nu prea inteligentli. Daca va vefi concentra gan-
in sinea dumneavoastra tot eeea ee ati fi dorit sa aseundeti
durile pe ceea ce ii vefi da dumneavoastra acelei intre-
~i dueeti-va lini~tit la interviu. Nu existli candidati ideali,
prinderi, aceasta va fi intenfia exterioara. A sosit timpul
~a cum nu existli niei angajatori ideali ~i de aeeea aveti
sa va seoateti din cap slide-ul scop, sa renuntati la eeea ee
eurajul sa renuntati la importanta interioara ~i la eea exte-
ati vrea ~i sa va concentrati in totalitate pe nevoile angaja-
rioara. Nu aveti de ee sa va justifieati nici fata de propria
torului. Acum trebuie sa va intereseze in exclusivitate in-
tenfia lui interioara. persoana, nici fata de aJtii. Desigur, cele spuse nu inseam-
na ca in general nu trebuie sa luerati asupra lipsurilor
Cititi prospeetele prin care compania i~i face recla-
durnneavoastra. Dar, in momentul discutiei, este absolut
rna ~i aflati cat mai multe lueruri despre ea. Vedefi cu ce se
necesar sa va permiteti a nu Ie avea.
mandre§te ea mai mult §i prin ce se dijerenfiaza de alte
Toti ~tiu ea la interviu nu trebuie sa fie emotionati.
companii concurente. Aeeste lucruri trebuie sa va fie clare
Multi incearea sa lupte eu emotiile prin forta intentiei inte-
~i eand apare momentul potrivit in timpul interviului, vor-
rioare. Dar, orieat ati incerea sa va impun~ti sa fiti ealmi,
biti despre ele. Orice companie ea ~i oriee pendul, au free-
nu Yeti reu~i. Nu Yeti reu~i sa va deseureati eu emotiile da-
venta lor de rezonanta. Aeeastli frecventa se caraeterizeaz/i
ea nu a fost inlaturata eauza lor. Lupta cu emotiile va poa-
prin mai multi parametri. Ineereati sa va dati seama care
te face sa va bloeati total daca va Yeti comporta ea ~i cand
este spiritul aeestei eompanii. Ce fel de etiea eorporatistli
ati fi mumia unui faraon egiptean. Singura modalitate de a
are - este strict reglementatli sau este libera, la latitudinea
te elibera de emo/ii este sa te impaci dinainte cu infrange-
oricui? Care este modaIitatea de eomunieare - una oficiala
rea.
sau amieala? Ce se apreeiazii mai mult in legatura eu mun-
Dorinta de a fi aeceptat ereeazii un potential exce-
ea depusa - entuziasmul ~i initiativa sau disciplina ~i eon-
dentar. Cu cat aeordati mai multli importantli rezultatului
~tiineiozitatea? Munca in coleetiv sau individualismul ~i
pozitiv ~i eu cat va fi mai important pentru durnneavoastra
86
87
 sa onlmetl postul respectiv, cu amt va vor ramane mai pu.
tine ~anse. Este necesar sii curii/a/i inten/ia de dorin/ii. Va
duceti la interviu nu ca sa capatati 0 slujba, ci ca sa parti.
cipa/i la el. Sa nu va duceti doar ca sa nu ziceti ca nu v-ali
dus. Nu niizui/i spre scop, ci concentra/i_vii pe proces.
Traiti ~i bucurati-va de faptul ca ati participat la interviu
Nu v-a mancat nimeni, n-ati avut ce pierde. Ayeti ocazia
sa fiti relaxat ~i multumit de sine. Creati-va starea de spirit
necesara pentru a~a ceva. Discutia in sine constituie 0 mi.
nunata posibilitate de a te prezenta in cea mai buna lumi-
na. A~a ca permiteti-va aceasta fericire. Nu va mai ganditi
ca soar putea sa 0 sfecliti. Doar v-ati impacat cu ideea unui
eventual e~ec. A~a ca nu aveti ce pierde. La interviu, anga-
jatorul vrea sa se prezinte pe el in cea mai buna lumina.
Este intentia lui interioara. Aceasta este intentia interioara.
In ce lumina te poti prezenta mai bine? Inten/ia exterioar/i
este focalizatii pe interesul sincer fa/ii de problemele an-
gajatorului. Numai in lumina problemelor lui puteti fi cel
mai bun.
Sarcina dumneavoastra este ca raspunzand la intre-
bari, sa purtati discutia in contextul problemelor angajato-
rului. In acela~i timp este necesar sa raspundeti precis la
intrebarile puse, tara sa divagati ~i sa va abateti. Angajato-
rul se enerveaza rau de tot cand Participantul la discutie nu
raspunde concret la intrebare ~i se lanseaza in explicatii
prea ample. Dar, in acela~i timp, cum se ive~te 0 asemenea
posibilitate, atingeti problema referitoare la obiectul de ac-
tivitate al companiei, cu ce se lauda, ce probleme are. Dis-
cutia trebuie mentinutii numai la acest nive!. Prezenta/i-vii
abilitii/ile in lumina problemelor pe care Ie are compania.
Vorbiti cu angajatorul despre problemele sale ~i despre
posibilitatea ca prin calitatile dumneavoastra profesionale
88
sa puteti contribui la rezolvarea lor. Aceasta va ~i contitui
intentia exterioara. Dacii ali reu~it sii orienta/i discufia pe
fog~ul problemelor angajatorului, considerali cii deja jo-
cuI se desfo~oarii dupii scenariul dumneavoastrii.
La urma urmelor, daca nu ati reu~it sa obtineti acest
loc de munca, inseamna ca nu era al dumneavoastra. Si in-
ca nici nu ~tili de ce probleme ali scapat a~a de u~or! Fili
lini~tit, a~teptali ~i veli capata postul. Daca totu~i ali fost
acceptat pentru un loc de munca ce nu era al dumneavoas-
tra, a~teptali-va ~i la probleme. De aceea este mai bine sa
va cautali un post care vi se potrive~te. Cum trebuie tacut
acest lucru ~tili ~i singur - gandurile despre locul de mun-
ca nu trebuie sa genereze nici cel mai mic disconfort sufle-
tesc.
ReZlImat
Folosi/i inten/ia interioarii a oamenilor pentru reali-
zarea scopurilor proprii.
La baza intenfiei interioare se ajlii sentimentul pro-
priei importanfe.
Nu trebuie sii incercafi sii-i schimbaji pe allii, insii
nici pe dumneavoastrii fn~ivii nu trebuie sii vii schimbafi.
Ca sii vii purta/i liber, degajat, transferafi-vii atenfia
asupra altor oameni.
Intrafi fn jocul cre~terii importanlei altora.
Pentru a atrage atenlia asupra dumneavoastrii este
sujicient sii manifesta/i interes fa/ii de cei din jur.
89
 1r/ llmpul unei discufii, oamenii apreciazii nu Cal
sunteli de interesant, ci in ce miisurii corespundefi pentru
realizarea propriei lor importanfe.
Interesafi-vii de oameni # facefi-o in mod sincer.
Intenfia exterioarii permite sii se realizeze intenlia
interioarii a altora.
Renunfali la intenfia de a primi # inlocuifi-o cu in- Capitolul III
tenfia de ada. Rezultatul va fi cii vefi ciipiita acele lucruri
la care afi renunfat.
Disputa ~i critica inseamnii lupta dintre rafiune #
cursul variantelor.
Renunfafi la aCfiunile care ar diminua sentimentul COORDONAREA
de importanfii al altora.
incepiind 0 discufie cu cineva, mergefi impreunii cu Pentru a-Ii atinge scopurile nu este absolut obliga-
el in acee~i direcfie a cursului.
toriu sii fii puternic ~i sigur de tine. Existii # 0 alternativii,
Asumafi-vii rolul de martor al dreptiifii altuia. mult mai eficientii. Coordonarea este 0 modalitate simplii
Manifestarea unei simpatii sincere inliiturii ecranul de a giindi ~i a acliona in a~a fel, inciit succesul sa fie tot-
de protecfie.
deauna de partea ta. Este acela§i lucru cu a inviifa sa
Cererea unui serviciu neimpoviiriitor atrage simpa- mergi pe bicicleta. Dupa ce vefi reu§i acest lucru, viafa
tia.
dumneavoastrii se va transforma intr-o satisfacfie conti-
o vizualizare pozitivii genereazii confort la nivel
energetic. nua.

Forfa irif/uenfei personalitiifii este proporfionalii cu

miirimea energiei libere.
F armec inseamnii afecfiune reciprocii intre sziflet ~i
rafiune.
Permitefi-vii luxul de a avea defecte ~i de a nu avea
calitiifi.
Potenfialul excesiv al importanfei interioare se risi-
pe~te in aCfiune.

90
91

NuvreQl/
§i nu sper,
ci inten/ionez.
labirintul nesiguranfei
Nimeni ~i nimic in afara de dumneavoastra in~ivii nu
va poate opri sa mergeti spre scopul dumneavoastra, prin
poarta necesara. Mai exact, va poate impiedica doar !ipsa
de convingere ~i nesiguranta. In general, lipsa de convin.
gere ~i nesiguranta sunt lucruri de acela~i ordin. ~i unul ~
cellilaIt fac ineficientli intenlia interiOarli, iar pe cea exteri.
oara 0 fac, practic, imposibila.
Indiferent ce ai face, cand nu mai ai incredere in tine,
faci prost. Cu cat e~ti mai tensionat pentru Ca vrei sa iasa
bine, cu atat reZUltatul va fi mai rau. Lipsa de incredere in
posibiIitlitile tale, la care se adauga exagerarea complexitA-
tii problemelor, te fac sa te simti jenat, stingherit sau sa in-
lemne~ti, sa incremene~ti. incremene~ti deoarece jena ca
atare te apasa. Importanta exterioara a scopului na~te 0 do-
rinlii chinuitoare de a-I realiza. Importanta interioara, cea
pe care 0 dai tu, na~te indoieli ca ai putea sa facio Toate
acestea impreuna dau neincrederea in tine.
Daca nu ai incredere in tine, te incrancenezi cu toata
forta intentiei interioare sa-ti atingi scopul. Chiar nelinand
seama de acliunea forteIor de egalizare, efectul acestei in-
crancenari va fi invers proportional cu intenlia. iii consumi
energia pentru a susline in acela~i timp mai mUlte poten-
92
liale excedentare. 1a uitati-va cate sunt! 1mportanta interi-
oan'i ~i cea exterioarli, dorinta chinuitoare, tendinta de a te
stApani ~i de a line situatia sub control. Pur ~i simplu ener-
gia libera nu ajunge pentru toate acestea. Omul se simte
paralizat, presat din toate partile ~i atunci aclioneaza stan-
gaci ~i tara dibacie.
in fe\ul acesta, individul poate ajunge in situalia
cand nu mai este in stare nici sa se mi~te, nici sa spuna ce-
va concret. Soar parea ca intentia lui este striinsa in men-
ghinli. Dar, de fapt, ea lipse~te total. Toatli energia intenti-
ei s-a consumat pentru sustinerea potentialelor excedentare.
Nesiguranta, atunci ciind se manifestli prin panica ~i neli-
ni~te, hrane~te cu energia sa pendulii. Panica este generatli
de 0 prognoza de tipul: "Ce va fi daca ... ?" in stare de nesi-
guranlii, prognoza este de regula pesimistli. 1mediat ener-
gia se orienteaza spre derularea unor scenarii negative ~i a
trairilor legate de acestea. Aici se consumli ea. Dar in acest
caz, rau nu este faptul ca se consuma, ci pentru ce se con-
suma. Nelini~tea, panica ~i frica, acestea sunt ni~te genera-
toare putemice ale celor mai rele a~teptliri care, dupa cum
~titi, se ~i adeveresc.
Mai existli inca 0 sursa putemica de nesiguranlii -
sentimentul de vinovatie care face sa infloreasca buchetul
format din complexul de inferioritate, senZatia ca e~ti pa-
gubos ~i ca nu meriti. ~i atunci despre ce ineredere in tine
mai poate fi yorba? Sentimentul de vinovatie ~i tot ce are
leglitura eu el duee la ingustarea eanalelor energetiee.
Energia intentiei abia daea mai ajunge pentru a aetiona in-
deeis ~i neinspirat. Mai mult ehiar, daca sunteti inelinat sli
va simtiti vinovat, tot soiul de manipulatori se vor roti in
jurul dumneavoastra ca fluturii in jurul beeului. Simtindu-
vli slabiciunea, ei se vor autoafirma pe seama dumnea-
93
 voasW ~i vor absorbi cu placere energia lipsitii de apiirare.
Se vor juca in perrnanentl\ cu sentimentul dumneavoastra
de vinovatie, iar dumneavoastra veti ineerca la infinit sa va
explicati ~i sa va justificati, adancindu-va astfel ~i mai
mult propria nesiguranta.
Nesiguranta ereeaza un cerc vieios. Cu cat sunt mai
putemice importanta ~i dOrinta, cu atiit va fi mai mare ne-
increderea. Cu cat vii veti lupta sa va tineti sub control
propria persoana ~i situatia creata, eu atiit va veti simti mai
paralizat. Cu cat veti fi mai panicat ~i mai nelini§tit, cu amt
lucrurile rele se vor adeveri mai curand. In general, sen-
timentul de vinovatie transforrna viata intr-o biata lance-
zeala.
In incercarea de a se smulge din acest labirint, indi-
vidul tinde sa-~i recapete prin orice mijloace siguranta de
sine. Unul dintre ele este sa atace lumea inconjuratoare.
Atacand, preventiv el vrea sa-~i demonstreze puterea ~i sa-
~i aseunda nesiguranta. 0 asemenea cale neeesitii mari
eonsumuri de energie, dar chiar ~i a§a zidul sigurantei tot
se va prabu§i. Energia consumata pentru a actiona in fortA
creeaza potentiale excedentare ~i impotrivire la cursul va-
riantelor. In oricare dintre situatiile enuntate mai sus, mai
devreme sau mai tiirziu, individul va fi infrant ~i va trebui
sa lupte din nou pentru a ridica zidul increderii sale.
o alta modalitate de a avea incredere in tine este sil
nu-ti construie~ti, la modul general, 0 baza de incredere, ci
sa te joci de-a ie~irea din labirint. Inerederea in sine este
tot 0 timiditate, numai ca este intoarsa pe dos. Este ca ~i
cand pe un loc gol ar aparea ceva ee n-ar trebui sa se afle
acolo. Daea inerederea in sine nu are nicio baza, apare din
nou un potential excedentar. Dar aiei nu despre potentialul
in sine este vorba, ci de faptul ca, actionand sigur pe tine,
94
aduci atingere intereselor altcuiva. Imaginati-va un individ
aflat in mijlocul pustiului care urla cat iI tine gura: "Toata
lumea e la picioarele mele!" Sii fie sanatos, nu deranjeaza
pe nimeni. De aeeea niei fortele de egalizare nu au treaM
cu el. Dar daea siguranta nu este justificata ~i intra in
competitie eu posibilitatile altora, apar relatii de dependen-
ta. Siguranta de sine, fondatii pe comparatia cu altii este un
potential excedentar pur. Mai ales daca ea este fondata pe
o atitudine Iipsita de consideratie, batjocoritoare la adresa
altor indivizi. 0 asemenea falsa incredere in sine, mai de-
vreme sau mai tarziu, va fi in mod obligatoriu amendata
printr-un bobarnac peste nas sau, scuzati-ma, printr-un ~ut
in fund.
Mai exista ~i 0 siguranta de sine exaltata care apare
ca 0 stare de euforie la un individ timid care a simtit dintr-
o data gustul sigurantei. Aceasta este tot 0 falsa sigurantl\
fondata pe un elan emotional de scurtii durata.
Cum se poate obtine veritabila sigurantl\ de sine? in-
telegeti, desigur, ca este inutil sa lupti cu nesiguranta. Ea
nu poate fi ascunsa dupa paravanul falsului curaj. De as-
cuns, oricum nu se poate, iar energia cheltuita pentru crea-
rea lui se va intoarce impotriva dumneavoastra. Este inutil
~i sa te fortezi sa fii sigur pe tine. Este absolut lipsit de
sens sa-ti impui sa fii curajos ~i hotiirat. A~a cum s-a aratat
mai sus, energia intentiei nu se stocheaza; ea se consuma
pentru mentinerea unui control punctual ~i de aceea nu es-
te suficienta pentru a actiona ca atare.
Este ineficient sa incerci sa fii sigur pe tine prin ori-
care alta modalitate. Soar putea sa credeti ca siguranta de
sine se obtine prin actiuni energice. intr-adevar, daca indi-
vidul inceteaza sa se mai lupte cu el insu~i ~i incepe sa ac-
tioneze, energia intentiei se elibereaza ~i se muta de la po-
9S
tentialele excedentare la realizarea actiunii. Cum se ~i
spune: "cand ochii se tern, intra mainile In actiune" ~i pans
la urma problemele se rezolva. Dar siguranta de sine nu se
dezvolta prin actiune - atunci se elibereaza energia inten·
tiei. Increderea In sine nu se poate dezvolta; ea este la fel
ca energia - ori este, ori nu este.
Increderea In tine, la fel ca ~i credinta, nu se poale
obtine prin autosugestionare. Puteti sa va spuneti la ne·
star§it ca sunteti Increzatori in sine. Va fi 0 incercare naiva
§i tara noima. Este exact acela§i lucru ca atunci ciind Ie
lupti cu urmarile unei boli, rara a Indepiirta cauzele care au
generat-o. Orice ati face, neincrederea va persista. De
asemenea, nu va veti putea muta gandurile pentru a va afla
permanent pe valul sigurantei de sine. Veti putea, de
exemplu, sa va spuneti in dimineata zilei de azi: "Gata, azi
am incredere In mine. Nimic nu va putea sa-mi zdruncine
Increderea. Sunt de neclintit, sunt ca 0 stilnca". Incercati sa
faceti acest lucru §i veti vedea ce va ie§i. 0 vreme va veti
simti Intr-adevar sigur pe sine ceea ce va va da mai multi
incredere §i, desigur, bucurie. Dar foarte curiind un pendul
oarecare va va Inscena 0 provocare mar§3va §i nici nu va
veti da seama cum va veti prabu§i de pe valul increderii. ~i
iata, iara§i va enervati sau va amarati, iarii§i a aparut eeva
neplacut, ceva ee va apasa §i iara§i va temeti sau urati. Se
parea ea vedeti luminita de la eapatul tunelului, dar iarii§i
nu mai aveti nieio solutie.
Cum sa ie§i din acest labirint atilt de intortocheat?
Nicicum! Nu exista ie§ire din el. Secretul acestui labirint
consta in laptul ca zidurile sale se vor prabu~i doar In cli-
pa cdnd veti inceta sa mai cautati ie~irea §i cdnd veti re-
nunta la importanta. Nesiguranta este generata de doua
categorii de cauze. Prima categorie - cauze interne. In
96
aceasta categorie intra nelini§tea exagerata in ce prive§te
propriile calitati. De aici pornesc simtaminte cum ar fi
nemultumirea de sine, §tiind ca aveti defecte §i ca nu aveti
calitlS.ti, complex de inferioritate, timiditate, frica de a nu
e§ua §i de a nu fi ridicol ~.a.m.d. A doua categorie - cauze
exteme cum ar fi exagerarea inadecvata a factorilor extemi.
Ca urmare apare 0 nelini§te nejustificata legata de necon-
cordanta dintre calitatile proprii §i cerintele exterioare,
senzatia de om marunt intr-un ora§ mare, in star§it, teama
faIA de realitatea inconjuratoare.
Paradoxul consta in urmatoarele: pentru a capiita fn-
credere in tine trebuie sa renunti la ea. Peretii labirintului
sunt ridicati de importanta. Umblati prin labirint in incer-
earea de a scapa de nesiguranla §i pentru a d\pala inerede-
re in sine. A§adar, increderea in sine este 0 himera. Este
inca 0 inventie a pendulilor - un miraj fals, 0 nada pentru
importantlS.. Pentru penduli, increderea reprezinta un joe in
care ei ca§tiga intotdeauna. Unde exista incredere, acolo se
glS.se§te loc §i pentru indoiala. ~i tot a§a, unde exista incre-
dere, se va glS.si loc §i pentru ezitari §i nehotarare. Increde-
rea este, intr-un fel, credinIA in succes. in oricare scenariu
se poate include 0 corectie negativa. Este suficienta 0 mica
corectie , pentru ca zidul increderii sa se naruie.
Notiunea de speranta se bazeaza pe potentiale exce-
dentare §i pe relatii de dependenta. Orice variatie pe tema
increderii va arata cam a§a: "Sunt absolut hotarat". Sunt
ferm hotarat §i sunt de nezdruncinat, ca 0 stanca. Mie Imi
reu§e§te totul mai bine deeM altora"; "Nimic nu rna poate
opri. Eu inving orice piedica"; "Sunt mai putemic §i mai
curajos decat aJtii"; ~i a§a mai departe.
increderea este un potential excedentar temporar §i
eli asta am spus totuJ. In orice ambalaj ati prezenta-o, ea
97
va ramane doar un potential excedentar. Chiar ~i stapiini-
rea de sine nu este altceva decat 0 dominare temporara a
tensiunii. Increderea este doar 0 neincredere cu semn in-
verso Ambele potentiale cer consum de energie. Iar primul
potential va fi irevocabil distrus de fortele de egalizare. De
aceea, fuga dupa incredere este Ia rei de ineficienta ca fuga
dupa 0 fericire efemera care mije~te undeva in viitor. IaIA
cum, impreuna, noi am mai distrus inca un stereotip fals.
Dar cum se poate trai tara a avea incredere? Transurfingul
va propune in loc 0 altemativa - coordonarea. Ce inseam-
na coordonare Yeti afla din ceea ce va voi spune in conti-
nuare.
Coordonarea i1l1portanfei
Pentru ce este in general necesara increderea? Pentru
ca sa ne recucerim cu hotarare ~i cu curaj locul nostru sub
soare. Pendulii ne-au imprimat in creier un postulat de ne-
c1intit: nimic nu se obtine simpIu; daca vrei sa reu~e~ti ce
ti-ai propus, trebuie sa Iupti, sa insi~ti, sa pretinzi, sa-ti in-
treci concurentii, sa dai din coate. Iar ca sa actionezi holA-
rat ~i cu curaj ai nevoie de incredere.
Dupa cum ~titi, caIea luptei ~i a rivalitatii nu este
singura cale posibila. Scenariul penduliIor poate fi refuzat
cu calm ~i rara sa 0 tii pe-a ta, nu este obligatoriu sa lupti,
ci este suficient sa fii hotarat sa ai. Pentru penduli liberta-
tea de a aIege este ucigatoare. Daca fiecare i~i va lua ce es-
te al lui, simplu, tara lupta, tara sa piarda energie pentru a
crea piedici, ca apoi sa Ie depa~easdi, atunci pendulii vor
ramane cu mana goala. Cu toate ca este greu sa ne imagi-
nam lumea noastril tara penduli, falsele stereotipuri create
98
de ace~tia nu sunt chiar atat de nezdruncinat ca legile me-
canicii. Con$tientizarea §i intenlia iii permit sa ignori jo-
cui pendulilor $i sa oblii ceea ce iii aparline fora lupta. Iar
atunci cand exista libertate tara lupta, nu mai e nevoie de
incredere.
Nesiguranta are 0 singura sursa - importanta. Sigu-
ranta reprezinta tot un potential de nesigurantil, numai ca
este cu semn invers. Si una ~i cealalta au radacini comu-
ne - dependenla de factorii exteriori §i de circumstanle.
Rezulta unnatorul tablou. Pendulul il duce pe individ pe
drumul lui tinandu-I de sfori ca pe 0 marionetil. Individul
are impresia nu numai ca nu poate sa-~i aleaga drumul, dar
nu poate nici sa mearga singur. Daca sforile sunt tinute
egal, individul pa~e~te cu siguranta, exact cum pa~e~te un
micut de mana cu mama sa. Imediat ce sforile slabesc ~i
incep sa tremure, individul se simte nesigur ~i se grabe~te
sa traga de aceste sfori.
Nu pendulul este cel care tine de sfori, ci omul este
eel care nu lasa din mana sforile importantei. EI se teme sa
Ie dea drumul pentru ca se gase~te sub imperiul dependen-
tei care ii creeazll iluzia de sprijin ~i de siguranta. Pana la
urma, micutul nu-~i va mai tine mama de mana ~i va pomi
singur, pe drumul lui - mama lui este cea care iI impinge
sa faca acest lucru. Pendulii, dimpotriva iI vor convinge pe
toate caile ca el nu va putea sa-~i aleaga singur drumul ~i
ea nu va putea sa mearga tara ajutorul sforilor. Daca indi-
vidul se va scutura ~i va da drumul la sforile importantei,
el va putea sa mearga oriunde i~i dore~te ~i i~i va alege
seopul tara sa se mai lupte pentru el.
Capatcmdu-§i libertatea, individul nu va mai avea
nevoie de fncredere in sine, care sa-i dea iluzia ca se spri-
jinii pe ceva. Tot ceea ce ii trebuie - este sa se coordoneze,
99
ca sa nu cada. Fiind sub puterea pendulului, individul s-a
obi~nuit sa-~i gaseasca echilibrul ~i sprijinul, tinandu-se de
sforile importantei. Dar In felul acesta el se va dezechilibra
in permanenta ~i se va balansa neajutorat pe aceste pseu-
doasigurari, cediindu-~i energia pendulului. Daca Ie va da
drumul atunci, pentru ca sa-~i men(ina echilibrul, va trebui
doar sa nu creeze noi potentiale excedentare pe terenul
importantei.
Siguran(a, ea suport, deja nu mai este neeesarii pen-
tru eii dacii n-am importantii, n-am ee sii apiir $i n-am ce
sii eueeresc. N-am de ce sa rna tern ~i de ce sa rna nelini~­
tesc. Dad pentru mine nimic nu are foarte mare importan-
ta, stratul lumii mele nu este denaturat de potentiale exce-
dentare . Eu renunt la lupta ~i rna deplasez pe curs. Sunt
gol pe dinauntru, de aceea nu pot Ii agatat. Dar asta nu In-
seamna ca atiim In vid. Abia acum, daca vreau, Imi capiit
libertatea de a alege. N-am nevoie sa lupt. Pur ~i simplu
merg lini~tit ~i Imi iau ce este al meu. Aceasta nu mai este
o siguranta fragila, ci este 0 eoordonare calma ~i con~tien­
ta.
De unde vine calmul? Daca nu exista importanta in-
terioara, nu trebuie dovedit nimanui nimic. De aici ~i cal-
mul. Atunci cand va simtiti 0 persoana importanta, apare
tendinta sa aratati tuturor acest lucru ~i apare un potential
excedentar. Atunci fortele de egalizare vor face totul pen-
tru a raspandi mitul despre importanta dumneavoastra. Vor
Ii permanent create conditii In cadrul carora sa se veri lice
soliditatea sigurantei. Cea mai mica senzatie de pagubo~e­
nie te Impinge la lupta pentru a-ti cre~te ~i a-ti afirma im-
portanta. Renuntati la necesitatea de a dovedi tuturor ~i
dumneavoastra In~iva ~i acceptati-o ca pe 0 axioma. Dad!
alegeti sa va luptati pentru propria importanta, va yeti
100
pierde pentru aceasta Intreaga viata. Renuntand la aceastli
lupta, Yeti capata imediat importanta.
Nesiguranta de sine Inseamna In primul rand 0 mi-
nimalizare a propriei valori. Cum sa va faceti 0 parere mai
buna despre propria persoana? Giinditi-va ca chiar acum
eu va voi cere sa credeti ca stati mull mai bine decat va
imaginati. Multi psihologi a~a ~i procedeaza lara prea mul-
te discutii. Intr-adevar, parerea celor din jur este direct
proportionala cu propria dumneavoastra parere, daca ea nu
este la limita cu infatuarea. Daca va recunoa~teti importan-
ta lara sa va amagiti, ceilalti vor fi imediat de acord. Pro-
blema este ca nu e prea simplu sa te autoconvingi. Puteti
sa verificati ca daca aveti 0 parere mult prea proasta des-
pre sine nu Yeti putea sa va autoconvingeti de contrariu.
Oricat ati Incerca, nu Yeti crede niciodata pana la capat ea
sunteti 0 persoana valoroasa. De unde sa am eu merite?
Defectele mi Ie vad.
A~adar, eu nu va Indemn sa credeti In propriile meri-
te ~i sa aveti 0 impresie mai buna despre dumneavoastra.
Rezultatul va fi una din doua: fie yeti deveni un Increzut,
fie Yeti Ii ~i mai abatut. Eu vii propun sii renunta(i La Lupta
penrru importantii. Nu trebuie nici sa credeti, nici sa In-
cercati sa va convingeti. Pur ~i simplu renuntati la luptli ~i
vedeti cum va fi. ~i iata ce va fi: cei din jur vor Incepe sa
va trateze cu mai mult respect, ca ~i cum importanta dum-
neavoastra a crescut In ochii lor. De Indata ce Yeti remarca
acest lucru, Yeti cre~te In propriii ochi ~i nu va mai Ii ne-
voie sa va convingeti sa credeti. Pur ~i simplu veti $ti.
Paradoxul acesta functioneaza In mod sigur. Lupta
pentru importanta va ia din energia libera ~i 0 orienteaza
spre lupta cu cursu I variantelor ~i crearea de potentiale ex-
cedentare, care genereaza un iure~ al fortelor de egalizare.
101
 impreuna, toate aeestea creeaza un nod Incalcit de pro-
bleme cu 0 multitudine de urman daunatoare. Nu yeti pu-
tea sa-I descalciti. Mai bine renunlati la lupta pentru pro-
pria importantii ~i nu va ramiine decat sa va uimiti ~i sa vii
bueurali de rezultate. Procedand astfel, importanta va cr~­
te singura In ochii dumneavoastra. Parerea despre propria
persoana va fi mult mai buna, iar eei din jur, In mod co-
respunzlitor, urmandu-va, vor fi de acord eu ea.
Pe cat este de ineficient sa va Imbunatatili In mod ar-
tificial parerea despre dumneavoastra, tot atilt de lipsit de
eficientii va fi sa va Inabu~ili sentimentul de vinoviipe.
Dacii sunteti predispus sa vii simtiti vinovat, nu yeti putea
niciodatii nici sa Inabu~iti, nici sa sciipati de acest senti-
ment. Atunei ce e de flIcut? Faeeti ca ~i In cazul piirerii
despre sine. incetaJi sa va mai justifieali in fala celor din
jur. lustificati-va numai In cazuri exceptionale, ciind este
eu adevarat necesar sa va explieati faptele. Tineti minte,
nimeni nu are dreptul sa va judece, orice s-ar Intilmpla, da-
ca nu ati flIcut vreun rau cui va. Nu va Invinuili In mod pu-
blic ~i nu va aparali. Fie ca manipulatorii sa se duca pe
pustie. Fara sa trantiti u~a, parasiti In tiicere sala de judeca-
tii unde s-au strans toti aceia care s-au obi~nuit sa se capil-
tuiasca pe seama vinovatiei altora. Lasati-i eu mana goalil.
Daca aveti un complex de vinovatie mai putemic atunci,
pentru Inceput, nu strica chiar sa va lini~titi con~tiinta. Nu-
i lasali pe alfii sa va judeee. Numai a~a ~i nu prin luptii in-
terioara puteli sa scapali de acest sentiment de vinoviitie.
Singur veli vedea cum el insu~i va disparea de la sine.
Astfel, renunltind la lupta pentru propria importantii
§i fneettind sa va justifieali, rezolvati fn mare problema
importanlei interioare. Sentimentul de vinovatie ~i Ingrijo-
rarea in eeea ce priv~te propria importanla constituie
102
principalele manifestari ale importantei interioare. Toate
celelalte potentiale excedentare sunt derivate ale acestora.
Nu Yeti mai simti nevoia sa va aparati, intmcat nu Yeti mai
avea ce sa aparati. Nu va mai fi nevoie niei sa-i atacati pe
altii, pentru a preintampina un eventual atac. Existii un
proverb potrivit acestei situatii: "Daca nu ameninti pe ni-
meni, n-ai de ce sa te temi nici tu".
Exact la fel, daca Yeti diminua importanla unor fac-
tori extemi, aee~tia vor inceta sa va influenteze prin pro-
pria lor importantii. Existii doua variante ale importantei
exterioare care sunt cele mai apasatoare pentm dumnea-
voastra: complexitatea problemelor ~i imprevizibilul. Si
una ~i cealaltii genereaza un potential apaslitor - ingrijora-
re ~i panica. Orieare individ, in fiece minut, este nelini~tit
de ceva. Oamenii nesiguri de ei prefera sa se incovoaie
sub greutatea problemelor, dar cum-necum i~i duc povara.
Personalitatile putemice se straduiese sa invinga greutatile
prin tenacitate ~i ripostii. Ei ocupa aceasta cetate printr-un
alac diirz, strapungiindu-i zidurile prin potenlialul exce-
dentar al increderii in sine.
Atilt nesiguranla, cat ~i siguranla presupun 0 cheltu-
iala de energie. in primul caz, energia se consuma in gene-
ral pe nelini~te ~i ingrijorare, iar in al doilea - pe depa~irea
prin fortii a piedicilor. Acestea sunt ni~te metode extensive
de interaetiune eu lumea exterioara. Dar, In realitate, totul
este mult mai simplu. Este suficient sa renunlafi fn mod
cOn§tient fa irnportanla exterioara §i sa fneetali sa va rnai
[uptali cu cursul variantelor pentru ca piedicile sa dispara
de la sine. Oare in aeest caz mai aveti nevoie de incredere
in sine? Nu, acum este necesara doar coordonarea, ca sa va
deplasati pe cursul variantelor ~i sa controlati in mod con-
~tient nu scenariul, ei nivelul importantei. Energia care an-
103
 terior se consuma pentru sustinerea unor posibile potentia-
Ie excedentare este utilizata acum numai pentru a mentine
echilibrul ~i pentru a ajuta Intrucatva cursul printr-o inten-
tie curatata.
Desigur, oricat ne-am stradui, chiar atat de u~or nu
ne putem debarasa de importanta. Nu trebuie sa se lupte
Impotriva importantei. Pur ~i simplu, trebuie renuntat la
Incle~tare, iar energia consumata prin suferinte trebuie sii
fie transformata In energie necesara pentru a actiona. in-
cepeti sa actionati, oricum ar fl, fora sa va fndarjiti §i forii
sa ins istati. Energia potentialelor excedentare se va dise-
mina In actiuni, energia intentiei se va elibera, iar proble-
mele complicate se vor transforma fn solutii simple. Cat
prive~te teama de necunoscut, nu va Yeti putea debarasa de
ea, nici prin autosugestie, nici printr-o convingere oarba,
nici printr-o falsa Incredere. Daca va amintiti, v-am reco-
mandat In mod insistent sa nu vii ganditi la mijloacele de
realizare a scopului. Niciodata nu Yeti putea sa va obligati
sa credeti In realitatea unui scop greu de obtinut ~i a unui
succes suta la suta. Lasati la 0 parte aceste Incercari lipsite
de sens, oricum nu se va alege nimic din credinta dumnea-
voastra, iar Increderea In sine pe care abia de 0 capatase-
rati va disparea. Vii trebuie nu credinta ~i nu Incredere in
sine, ci coordonare. Coordonare Inseamna: sa-ti faca plii-
cere gandul ca scopul pare sa fl fost atins, sa nu te mai fn-
crancenezi sa tii sub control scenariul §i sa te mi§ti pe
cursul variantelor ajutandu-te de vasla intentiei curatate,
pure. Acest mod de a proceda nu are nimic comun cu cre-
dinta oarba In succes. Cand exista credintii, inclusiv oarbii,
atunci existii Intotdeauna loc ~i pentru Indoiala. De obicei,
te orbe~te potentialul excedentar al convingerii insuflate.
104
cand va deplasati fn mod con§tient pe curs, totul se a§ea-
zii la locul sau fora eforturi de prisos.
Daca Yeti actiona coordonat, In curand, de dupa coti-
tura cursului variantelor va aparea ceea ce Inainte va stra-
duiati rara succes sa credeti ~i va speria prin ineditul sau.
indoielile vor disparea cand ratiunea va fi pusa In fata fap-
tului. Atunci Increderea se va transforma In cunoa~tere, iar
teama In fata necunoscutului se va transforma In bucuria
de a-ti simti propria forta. Important este sa renuntati la
importanta ~i sa nu va Incrancenati sa tineti scenariul sub
control. Important este sa con~tientizati ca dumneavoastra
sunteti acela care hotiirati ce grad de complexitate este ca-
zul sa atribuiti problemei respective. Iar schimbiirile din
scenarii vor lucra In folosul dumneavoastra daca Ie Yeti
permite.
~i, In sfiir~it, 0 coordonare deplina va fi obtinuta prin
acordul dintre suflet ~i ratiune. Daca la nivel de con~tient
vi se pare ca vreti ~i ca sunteti convins, iar la nivel de sub-
con~tient va mac ina Indoiala sau sunteti abiitut, atunci co-
ordonarea dispare. Pentru realizarea acordului Intre suflet
~i ratiune este suficient sa ascultati de fndemnurile inimii
§i sa traiti In conformitate cu crezul dumneavoastra. De ce
~i cum trebuie sa va ascultati glasul inimii s-au spus deja
destul de multe lucruri. A trai In concorclanta cu propriul
crez Inseamna sa rna iubesc a~a cum sunt, nu rna chinuiesc
mustrarile de con~tiinta ~i sentimentul de vinoviitie, sa ac-
tionez rara ezitari dupa Indemnul ratiunii ~i inimii.
Crezul dispare atunci cand avem 0 parere proasta
despre noi In~ine ~i cand Intre suflet ~i ratiune apar disen-
siuni. Sa traie~ti conform propriului crez este un lucru ab-
solut minunat ~i dumneavoastra ~titi acest lucru. Dar ~i
mai minunat este faptul ca el nu trebuie nici creat, nici
105
schimbat, nici sa lupti cu el. De~i multi incearca sa faca
exact acest lucru - literalmente sa il ciopleasca de parcli ar
fi 0 statuie din marmura. Acest fapt nu aduce nimic in afa-
ra de framantliri, chinuri suflete~ti, zbateri. Crezul nu se
fonneaza ~i nu apare ca unnare a luptei sau a unor eforturi
volitive. EI existli dar, ca ~i sufletul, este bagat la cutia im-
portantei. De indatli ce se inlatura importanta interioara ~i
exterioara, crezul se elibereaza ~i Yeti simti imediat acest
lucru. Cand importanta se afla la cota zero, nu mai aveli
nici ce sa aparati ~i nici ce sa cuceriti. Pur ~i simplu trlii~
confonn propriului crez ~i luati ceea ce vi se cuvine in Ii-
ni~te ~i tara insistente.
Astfel, renun\iind sa mai luptati pentru propria im-
portanlli, ne mai lasand pe altii sa va judece, renuntiind la
importanla interioara, yeti obtine ceea ce se obi~nuie~te sa
se considere a fi adevlirata incredere in sine. Nu va fi 0 in-
credere versatila construitli pe potentiale excedentare, ci 0
forta interioara calma - adica coordonare.
Coordonarea calma, autentica nu se coreleazll eu
nimic exterior, de aceea nu are nevoie de conf'innare ~i
dovedire. Cu siguranlli ati intalnit sau ati vazut in filme
oameni a caror siguranla nu poate fi pusa la indoiala. Sigu-
ranta de sine calma ~i autentica se bazeaza numai pe auto-
suficienlli interioara ~i plenitudine. Aceasta nu inseamna
sa va comparati cu altii, ci pur ~i simplu sa aveli un echili-
bru sufletesc total. Un astfel de echilibru se obtine prin
unitatea dintre suflet ~i ratiune, ciind nu va simtiti vinovat,
cand nu sunteti dependent de eineva, cand nu simtili supe-
rioritatea cuiva, cand nu va simtili obligat, cand nu va e
frica sau cand nu sunteti nelini~tit. Cu alte cuvinte, nu stri-
cali echilibrul nici cu lumea inconjuratoare, nici cu propria
persoana. Triii/i fn armonie cu lumea fnconjuriitoare $i cu
106
sine, coriform propriului crez. Desigur, acesta este un ideal,
dar trebuie sa tinzi spre el, aceasta fiind uniea modalitate
de a fi eu adevarat sigur pe tine, cu alte euvinte - coordo-
nare. Convingerea obtinuta prin oricare altli modalitate va
fi falsa.
Coordonarea va va da libertate falli de penduli ~i va
va pennite sa va deplasati independent, oriunde doriti, ~i
sa obtineti tot eeea ce doriti. Daci'i acum ar trebui sa va
achitali de unele obligalii apasiitoare, arendali-va, imagi-
nali-va ca jucati intr-un film. Suportati, va trebui sa va ju-
cali rolul, eel putin pana la sfiir~itul episodului respectiv,
pana ce Yeti ajunge sa intrati pe propria u~a. Vizualizali
slide-ul - scop, tara a va mai gandi la mijloace ~i a~teptati
piina ce intenlia exterioara va deschide acea u~a care este a
dumneavoastra.
Lupta cu bolovanul de lut
In sfiir~it, m-am eliberat de povara inutila a potentia-
lelor excedentare. Pentru mine nu mai existli nici impor-
tanla interioara, nici exterioara. Nu mai e nevoie sa-mi
sustin superioritatea sau sa-mi ascund complexul de infe-
rioritate. Nu ma tem nici de prezent, nici de viitor. N-am
ce sa aplir ~i nici ce sa ca~tig. In sfiir~it, sunt liber, nu de-
pind de penduli ~i pot sa ma ocup de mine. Daca lucrurile
ar fi a~a ... !
Puterea pendulilor este foarte mare, mai ales din ca-
uzl\ ca oamenii nu blinuiesc acest lucru. Nu se poate vorbi
107
 despre penduli ca despre 0 societate secreta a unora de pe
alta planeta care tes plasele unui complot impotriva oame-
nilor. Pendulii sunt 0 parte inseparabila a lumii noastre. Ei
ii influenteaza pe oameni ~i ii dirijeaza energo-
informational. Aceasta influenta are loc la trei nivele dife-
rite: mental, emotional ~i energetic. Folosind sforile im-
portantei, pendulii extrag din oameni energia libera. A~a a
fost intotdeauna. Dar in ultimul timp, cre~te in ritm rapid
influenta pur informationala.
Istoria civilizatiei numara multe mii de ani. Dar in
ultimele decenii, tabloul s-a schimbat brusc datorita celor
mai noi realizari din domeniul informatiilor. Cantitatea de
date acumulate pe tot felul de suporti cre~te in progresie
geometrica. Dar pericolul vine nu de la volumul de infor-
matii, ci de la metodele ~i mijloacele de raspandire. Indi-
vidul este inconjurat din toate paqile de un paienjeni~
telecomunicational care, cu fiecare zi ce trece devine din
ce in ce mai periculos. Acest pericol nu se simte pentru c~
dezvoltarea industriei informationale se produce sub nar-
coza jocurilor distractive ~i a diverselor facilitati.
Este absolut evident ca scopul pendulilor nu este nici
pe departe sa-~i distreze adeptii, ci sa ~i-i subordoneze pu-
terii lor. Uirgirea ~i perfectionarea rafinata a paienjeni~ului
informational conduc spre faptul ca pendulul i~i atrage si-
multan un numar incredibil de adepti. De exemplu, cu cat
o emisiune TV este vizionata de mai multe persoane, cu
atat pendulul capiita mai multa energie. $i cu cat el este
mai putemic, cu atat influenta sa este mai mare ~i cu atat
este mai u~or ca aderentii sa se supuna regulii "fa ca mine".
Regula pendulului functioneaza cu succes ~i ii inde-
parteaza pe oameni de adevaratele lor scopuri. Acum ins~
acest proces se aflii in etapa sa finala, cand individul este
108
total lipsit de libertatea de a alege. Intr-o buna zi, omul se
va giisi in situatia cand va fi doar simplu element al mon-
struoasei malrice energo-informationale. Individul va fi
b~gat in cutia conditionlirii ~i se va transforma intr-o piesa
a respectivului mecanism. Celula matricei va determina
modul in care elementul ei trebuie sa actioneze ~i ee anu-
me sa-~i doreasca. Dupa cum ~titi, SF -ul are tendinta ca
intr-un anumit timp sa devina realitate.
Procesul acesta se desfii~oara deja pe neobservate ~i
constant. $i, praetic, n-ai ce sa facio Pentru a subordona nu
este obligatoriu sa asupre~ti fizie. Este suficient sa-i for-
mezi individului 0 conceptie despre lume ~i viatii de a~a
maniera incat el sa nu-~i dea seama ca nu este liber. lata ca
acest lucru se ~i petrece in prezent. Ca sa-ti pastrezi liber-
tatea in astfel de conditii este destul de complicat. De ace-
ea yom relua eateva aspecte privind apararea fatii de
penduli.
Dupa cum ~titi, singurul lueru prin care te poate
agata un pendul este importanta. In ultima instanta, el se
poate agata chiar ~i de faptul ca aeordati 0 mare atentie in-
s~i necesitatii de a mentine importanta la cota zero. Tot
ceea ce s-a spus despre penduli este foarte gray. Dar iata
ce paradox: daca Ie yeti declara razboi l~ modul serios,
veti fi condamnat la infrangere de la bun ineeput. eel mai
important principiu in lupta cu pendulul consta in a re-
nunfa sa te lupfi cu el.
Trebuie sa Intelegeti ea aeeasta nu este 0 lupta eu un
adversar tangibil, ci 0 lupta eu un bolovan de lut - este un
joe. Veti hotarl dumneavoastra mai exact ee anume este el.
Dac!\ yeti pereepe luerurile ea pe 0 lupta, yeti fi orieum in-
friint. Un pendul nu poate fi Invins In lupta. Sii presupu-
nem ea Ii lansati bolovanului 0 provoeare: "Aeum ~tiu ca
109
 nu e~ti dedit un bolovan de lut; Iti arat eu tie!" Gata, con-
siderati ca sunteti deja Infrant. Insa, daca yeti lua lucrurile
ca fiind un joc, In cel mai rliu caz yeti pierde partida, dar
nu ~i lupta.
Pendulul este un bolovan de lut atata timp edt sesi-
zati esenta acestui joe §i nu vii supuneti regulilor acestuia.
Pendulii va vor pandi de fiecare data cand va Yeti simti si-
gur pe sine. Fiti pregatit de orice; ei vor Incerca prin orice
modalitate sa va scoata din echilibru - In aceasta consta
esenta jocului. Ii Yeti cadea In piasa, va Yeti pierde echili-
brul, va Yeti enerva ~i astfel Ii yeti ceda pendulului energia.
Acum sunteti lini~tit, plin de voie buna, echilibrat,
dar toate acestea nu vor dura mult timp. Pendulul pune la
cale 0 provocare. De exemplu, nimeriti Intr-o situatie ne-
dorita sau primiti 0 veste proasta. Conform scenariului. lui,
ar trebui sa va nelini~titi, sa va speriati, sa va necajiti, sil
va pierdeti cu firea, sa va manifestati nemultumirea, sa vii
enervati. Tot ce trebuie sa faceti este sii vii dati seama la
timp ce se intamplii §i sii vii amintiti cum se desfl'i~oara jo-
cui, iar apoi sa renuntati imediat la importanta. Daca ali
lacut acest lucru In mod con~tient, pendulul se va prab~i.
Puteti sii inciilcati regulile jocului numai in cazul in
care nu dormiti in stare de veghe. Cand doarme necon~ti­
entizat, omul este Intotdeauna 0 victima a circumstantelor.
In sornn nu se poate face nimic. Dar ~i In stare de veghe,
oamenii s-au obi~nuit sa reactioneze standard la influenle-
Ie negative. Ce se Intampla dupa aceea, nu e cazul sa mai
explicam. Ca doar n-oti fi durnneavoastra 0 exceptie! ~i
durnneavoastra reactionati neadecvat. Faceti acest lucru
intentionat ~i planurile pendulului vor fi date peste cap.
Trebuie doar sa va dezmeticiti la timp ~i sa Incalcati regu-
lile jocului.
110
Veti vedea cat este de placut sa va dati seama ca
pendulul a Incercat din rasputeri sa va provoace, dar dum-
neavoastra nu v-ati lasat. Aceastli placere nu se va datora
numai faptului ca sunteti mandru de cum ati procedat, ca
ali fost putemic. $i, de fapt, cedandu-i energie pendulului,
ali devenit, evident, mai slab. Cand pendulul va provoaca
~i dumneavoastra ii rezistati, energia pe care a folosit-o
pentru a vii provoca trece la dumneavoastrii §i vii face mai
puternic. Aceasta forta suplimentara este cea care va face
placere. Acum va puteti imagina cat de natlirau se va simti
pendulul ciind nu va primi energia dumneavoastra. Se va
line mereu de capul dumneavoastra, dar sa nu va lasati!
Liisati-I sa-~i piarda energia!
Daca intrati In acest joc lara reguli, nu va lasati ten-
tat sa va suparati pe jocul Insu~i. Atiita timp cat jucati con-
~tient, dar amuzat ~i relaxat, va luptati cu un bolovan de
lut care folose~te sabiute de copil. EI nu poate sa va faca
nimic. Daca Incalcati regulile jocului ~i va pastrati echili-
brul, bolovanul de lut se va risipi. Dar daca Incepeti sa va
enervati, sabiuta lui se transforma Intr-o sabie periculoasa.
Un astfel de joc se poate transforma In batalie ~i se poate
incheia, pentru durnneavoastra, cu un transfer indus.
Nu lupta/i impotriva reac/iei pe care 0 ave/i cdnd
sunte/i provocat. Priviti-o cu totul altfel.' Emotiile sunt
efectul, cauza 0 constituie atitudinea. Va trebui sa va
schimbati In mod con~tient reactia la un factor negativ. Nu
este greu sa luati 0 atitudine adecvatli, Intrucat ~titi ca nu e
decat un joc. Liisati paiata sa topaie. Inchipuiti-va ca va
luptati cu un adversar Intr-o camera unde nu este decat 0
oglinda. Vi se pare ca pendulul este pe undeva pe acolo.
Dar de fapt nu-I vedeti ~i nu-i vedeti nici imaginea In
oglinda. Ce vedeti In oglinda este importanta dumneavoas-
III
tra. Atiita timp ciit ceva va avea pentru dumneavoastra 0
prea mare 1nsemnatate, Yeti avea 1n permanent1i un adver-
sar care se va profila 1n oglinda. Daca importanta este la
cota zero, n-aveti de ce sa va temeti, n-aveti ce apara ~i n-
aveti pe cine ataca. Oglinda importantei se va face tandari
~i Yeti vedea ca ~i bolovanul de lut se va face praf.
Nu va trebuie tarie fn lupta cu pendulul. Este mull
mai eficient sa considerafi ca el nu exista. Termenii "de
nepatruns, nervi de otel, vointa de fier, fermitate, retinere,
stapiinirea de sine" ~i altele presupun aparare, tensiune,
tendinta de a riposta. Pentru mentinerea unei astfel de zone
de protectie va trebuie mult1i energie. Dupa cum 1ntelegeti,
toata aceasta energie alimenteaza pendulul. Dar dl\ca sunt
un loc gol, n-am nevoie de 0 zona de protectie. Energia nu
se cheltuie~te, bolovanul de lut se rostogole~te 1n gol piin~
se srariima. Tot ce se cere este sa nu uitam regulile jocului
~i 1n mod con~tient sa tinem importanta la cota zero.
Necesitatea de a fine fnsemnatatea la cota zero nu
trebuie sa genereze 0 stare de permanenta disponibilitate
de a riposta la un atac. inseamna ca dati 0 importanta ex-
cesiv de mare acestui joc. Relaxati-va ~i permiteti-va ca,
din ciind 1n cand, sa pierdeti. Nu trebuie nici sa va straduiti
sa cii~tigati cu orice pret. in timp ce il tineti 1n prinsoare,
pendulul poate sa va rasuceasca precum cainele care se la-
sa 1nviirtit, dar nu da drumul batului din bot. Daca jocul nu
va amuza, atunci aratati ca nu va pasa daca pierdeti.
Daca de asta data pendulul a 1nvins, nu va 1ncriince-
nati ~i acceptati situatia: partida aceasta ati pierdut-o. V-ati
pierdut echilibrul ~i v-ati ie~it din fire ~i nu e nimic deose-
bit. Nu trebuie sa va chinuiti din acest motiv; yeti cii~tiga
urm1itoarea partida. Numai ca nu trebuie sa va spuneJi cil
este pentru ultima oara; nu daJi niciun ultimatum §i nu fn-
112
tindeJi curse. Dumneavoastra 1i dati pendulului un ultima-
tum ~i el atilt ~teapta, pentru ca acest ultimatum nu este
altceva deciit un putemic zid de aparare. Hotariind sa va
aparati, nu faceti altceva deciit sa transformati jocul 1ntr-o
lupta, pe care inevitabil 0 Yeti pierde.
FiJi pregatit §i pentru situa{ia ciind pendulii sunt
Iingu§itori §i va provoaca la modul insinuant, duios.
Multi oameni, cople~iti de probleme, 1~i gasesc sprijin in
ligan, alcool, droguri. Daca la proxima ocazie 1neercati sa
renuntati la paguboasa obi~nuint1i ~i va spuneti: "Gata, e
pentru ultima oara" - euvintele acestea nu vi Ie spuneti
dumneavoastra. Este tot pendulul care v-a acaparat intr-
atilt emisia mentala, indit efectiv poate sa va indueli aceste
giinduri. De fiecare data eiind 1ncercati sub juramiint sa va
eonvingeti eli "doar asta ~i gata, e ultima", treziti-va ~i nu
vii mai iluzionati. Toate acestea vi Ie spune pendulul. Con-
~tientizarea aeestui fapt va ajuta sa rupeti in mod deta~at
eu obi~nuinta daun1itoare. N u hotariit, ci indiferent.
Pentru atragerea adeptilor, pendulii nu ignora niciun
fel de mijloc. Ei au 1ntinat tot ee a fost mai sIant, 1neepiind
eu principiile etice ~i 1ncheind cu religia. Lumea este ma-
nifestarea Duhului Unie, afirmarea Unitatii in Multitudine.
Esenta Dumnezeiasca se afla 1n tot ce este viu ~i neviu.
Dumnezeu este 1n fiecare dintre noi. Am vorbit despre toa-
te acestea eand am comparat sufletul omului cu 0 picatura
de apa din ocean. De 1ndata ce Dumnezeu, prin manifesta-
rea Sa, a facut cunoscuta oamenilor existenta Sa, pendulii
au ~i luat religia sub eontrolul lor. Va puteti convinge sin-
guri de acest lucru daca va veti giindi la cele zeee porunci
primordiale.
Prima porunca, 1n diferite interpretari, se rezuma la
urmatoarele: "Eu sunt Domnul Dumnezeul tau. Sa nu ai
113
alti dumnezei in afara de mine." Aceasta cere de la individ
credinta in existenta unui singur Dumnezeu care guver-
neaza peste toata creatia. Oamenii au incalcat imediat
aceasta porunca ~i ~i-au creat 0 sumedenie de religii -
pendulii. Mai exact, au permis pendulilor religiilor sa-i su-
puna. Pendulii religiilor "se acopera", folosind numele lui
Dumnezeu. Practic, slujitorii spirituali ai religiilor se stra-
duiesc in mod sincer sa propovaduiasca cuvantul ~i fapta
Domnului. Dar, fiind adepti, ei se afla sub puterea
pendulilor, de aceea putine lucruri mai depind de ei. Dare
razboaiele ~i dezbinarile pe taram religios ii sunt placute
Domnului?
A doua porunca: "Sa nu-ti faci chip cioplit, nici vreo
inchipuire a celor ce sunt sus in cer sau jos pe pamant sau
in apa ~i sub pamant. Sa nu te inchini lor, nici sa Ie slu-
j~ti". Acestea sunt spuse tot despre penduli. Pendulii ii
supun pe aderenti vointei lor ~i ii obliga ca in fiecare caz
sa actioneze in interesele lor, indiferent de ce intentii bine-
voitoare par sa ii anime.
Dar, in general, toate poruncile pot fi reduse la doua.
Raspunzand la intreblirile ucenicului sau: "Invallitorule,
care este cea mai mare porunca in Lege? Iisus a spus: "Sa
iube~ti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima, din tot
sufletul tau ~i din toata puterea ta", aceasta este prima §i
cea mai importanta; iar cea de a doua este asemanatoare
primei: "Iube~te-I pe aproapele tau ca pe tine insuti"; pe
aceste doua invallituri se sprijina toata Legea ~i proorocii
(Editia Sinodului, 1994 - in limba rusa). Iubiti-L pe Dum-
nezeu ~i pe aproapele vostru fara a va ploconi pendulilor-
iata tot ce ne indeamna poruncile sa facem.
Cat prive~te problema influentei mijloacelor de in-
formare in masa asupra psihicului, aici se impune inainte
114
de toate, con~tientizarea. Nu acordati nici cea mai mica
atentie oricarei informatii negative. Se incearca din toate
partile sa fiti interesat de ceva anume, sa vi se atraga intr-
un fel atentia, sa vi se impuna ceva. in spatele oricarui
grup de oameni se afla un pendul. Adeptii acestuia, care ii
indeplinesc voia, de cele mai multe ori nu-i cunosc adeva-
ratele scopuri. Sa va intrebati in permanenlli: cine are ne-
voie ~i de ce? Va trebuie oare dumneavoastra? in acela~i
timp, cautati in mod activ ~i retineti orice informatie refe-
ritoare la scopul dumneavoastrli. "Lasa, lasa, riposteaza cu
nerabdare ratiunea dumneavoastrli, ~tiu ~i singura lucrul
acesta". Ei ~i ce-i cu asta daca ~tie §i ea? Ea §tie de toate,
dar atipe~te, nepasiitoare de fiecare data cand pendulul i~i
incepe jocul. Nu permiteti pendulilor sa va ia de manuta ~i
sa va traga dupa ei.
in general, sarcina dumneavoastra se reduce la a
incalca in mod con§tient regulile jocului. Lucrul acesta se
poate face in doua modalitati. Fie sa renuntati la importan-
til. §i sa lasati pendulul in plata Domnului, fie sa-I stingeti,
reactionand nea~teptat. Daca nu reu~iti cu importanta,
atunci preferati cea de a doua modalitate. Orice reactie ne-
~teptatli la provocare constituie 0 incalcare grosolana a
regulilor jocului.
lntreTUperea luptei
Libertatea de a alege este ceva atat de simplu, incat
este greu de priceput. Nu existii necesitatea de a lupta pen-
115
fro realizarea scopului. Tot ceea ce va trebuie este hotiirti-
rea de a avea. Imediat ce v-ati permis sll aveti, puteti lini~­
tit sll mergeti spre scop. Pendulii vll impun un cu totul alt
scenariu. Vll obliga sa luptati pentru realizarea scopului.
Pentru aceasta, trebuie sa declarati rllzboi propriei persoa-
ne ~i omenirii in general. Pendulii vll propun sll incepeti cu
propria persoanll. Ei vll insuflll ideea ell sunteti imperfect
~i de aceea nici nu va Yeti atinge scopul panll ce nu va veti
schimba. Schimbandu-va, va trebui sll intrati in lupta pen-
tru un loc sub soare. Tot acest scenariu urmllre~te numai ~i
numai scopul de a-i lua victimei energia. Luptandu-vll cu
sine, ii cedati pendulului energia. Intriind in luptii cu lumea,
Yeti face acela~i lucru.
o blltlilie presupune 0 permanentii tensiune, luptii ~i
disciplinll. Pentru 0 biitiilie trebuie sll fiti in permanenta
preglltit. A~a procedeaza ~i osta~ii care inteleg vag ca un-
deva in aceastii lume existii ~i libertate. Dar gre~eala lor
consta in faptul ca ei cred cll libertatea trebuie cuceritii.
Toatll viata se pregatesc pentru rnzboi, dar intotdeauna
amanll pentru mai tiirziu blltalia cea mai importantii. Au
impresia ca a~a trebuie fiicut ~i cll nu pot sll-~i ia libertatea
de a face altfel. Incearca sll se convingll pe ei in~i~i ~i pe
altii cll este extrem de greu sa facll acest lucru ~i cll pentru
aceasta sunt necesari ani de trudll, perseverentll ~i de luptli.
Pelerinul transurfingului nu participa la lupta pen-
fro libertate fnfroctit §tie ca el 0 are deja. Nimeni nu-I
poate obliga sa lupte. Dar dumneavoastra nu aveti 0 altli
cale dacll sunteti cople~iti de importantll interioarll ~i exte-
rioarll. Transurfingul ~i lupta au in comun doar intentia de
a actiona irepro~abil. Dar pentru aceasta nu trebuie nici sil
fiti preglltit de lupta ~i nu vll trebuie nici disciplinll - vii
trebuie luciditate.
116
Dacll nu reu~iti sa luati ~i sa va permiteti sll aveti,
puteti amana pentru mai tarziu. Dar ciit se poate continua
astfel? Tlirllgllnarea poate dura toatii viata. Amanand pen-
tru mai tiirziu, ajungeti in situatia de a privi fiecare mo-
ment al vietii ca 0 pregatire pentru un viitor mai bun.
Omul nu este multumit niciodatii de prezent ~i se conso-
leazii cu speranta ca maine va fi mai bine. Cu 0 astfel de
atitudine viitorul nu va mai veni niciodata, ci doar va li-
cAli mereu undeva in anii care Yin. Aceasta este similar cu
incercarea de a ajunge din urma soarele care apune.
Convingerea cll mai avem destul timp, nu este nimic
mai mult decat 0 iluzie. In a~teptarea unui viitor mai bun
ne trece toatii viata. De unde ~i zicala: "Ce este provizoriu,
dureazll" sau "Nimic nu-i mai permanent decat clipa vre-
melnicll". Intr-adevllr, nu existii timp pentru a~teptare. De
aceea viitorul nu trebuie a~teptat, ci 0 parte din el trebuie
introdusll in momentul in curs. Permiteti-vll sll aveti aici ~i
acum. Asta nu inseamna ca scopul dumneavoasW se va ~i
realiza "ac~ica". Este yorba de hotartirea, adica de inten-
tia de a avea in contrapartida cu procesul de lupta per-
manenta cu sine. Hotiiriirea de a avea are 0 fortS incompa-
rabil mai mare decat hotiiriirea de a actiona.
Toatii viata vll luptati pentru un loc sub soare. Ali
reu~it oare sll obtineti multe in aceastii I~ptll? Dumnea-
voasW trebuie sll mergeti la lucru de~i v-ati plictisit ~i vi
s-a fiicut lehamite, sau la colegiu - parcll v-ati duce la ocna.
In acela~i timp insll, altii i~i petrec vacanta intr-o statiune
montanll la schi sau se incalzesc la soare pe malul unei
mario Poate ell ei au ca~tigat biitiilia lor ~i de aceea, acum,
se bucurn de vialll?
Majoritatea dintre participanlii la luptii, cu toatii
osiirdia lor, nu sunt in stare sa striinga in toatii viala lor atii-
117
tia bani incat sa Ie ajunga pentru a se duce intr-o statiune
montana de schi. Daca dumneavoastra personal va puteti
permite ca intr-un an sa strangeti bani pentru cateva zile de
placere, este deja bine. Dar odata sositi acolo, vremea se
strica sau teleschiul se defecteazli sau cine ~tie ce alte ne-
placeri apar. Chiar daca totul este bine, va giinditi tot tim-
pul ca nu va puteti permite multe lucruri, ca trebuie sa fa-
ceti economie; va amintiti cat de greu ati ca~tigat banii
pentru aceste cateva zile de sarbi'itoare care se apropie atilt
de repede de sfiir~it. In general sunteti multumit, dar va
trebui sa va intoarceti la zilele cenu~ii ~i sa va "ingropati"
din nou.
Ati ca~tigat bi'iliilia, ati meritat sarbatoarea ~i, ·cu toa-
te acestea, din cand in cand, in gandurile dumneavoastrli
se furi~eaza 0 umbra de tristete. ~i ~titi de ce? Sunteti con-
vins ca a trebuit sa munciti prea mult pentru a obtine 0
placere aliit de scurtii. Inseamna ca nu sunteti total pregiitit
ca sa vii permite/i sii ave/i.
Cei care insa ~i-au permis sa aibii nu participa la lup-
tli. N-au timp pentru a~a ceva. De exemplu, saptlimana tre-
cutli, 0 pereche fericilii ~i-a petrecut vacanta la intr-o stati-
une de schi in Elvetia. A fost 0 slirbi'itoare. Toate slirbiitori-
Ie se term ina, dar ele se termina diferit pentru fiecare.
Acum, perechea noastra se ceartli in care statiune sa mai
mearga. EI vrea in Alpii austrieci, iar ea opteaza pentru cei
francezi. Pentru dumneavoastra, cearta lor poate sa va para
o scena dintr-un film siropos, dar pentru cei doi treaba este
foarte serioasa. Pur ~i simplu va aflati la alt nivel de prega-
tire pentru a avea. Dumneavoastra Yeti mai munci inca un
an pentru 0 mica vacanta, iar ei vor incepe noua vacantli
peste 0 saptamana.
118
o minte rationala s-ar revolta: "Cum adica, ei s-au
nliscut cu milioane, iar eu trebuie sa muncesc ca sa cii~tig
un ban! De unde Yin banii?" A cata oara sa va repet? Nu
vii ganditi la bani. Dacii ve/i fnceta lupta §i vii veti permite
sii aveti, intentia exterioarii va giisi posibilitatea sii vii dea
ce trebuie. Eu nu pot sa dovedesc acum acest lucru. Veri-
ficati singur. Nu incercati, ci faceti-o! Nu maine, ci acum.
Permiteti-va din acest moment sa aveti - neconditionat ~i
indiscutabil! Nu 0 singura data, ci permanent! Daca nu va
~teptati la rezultate imediate, ci Yeti continua sa va permi-
teti sa aveti, intr-o buna zi se va inliimpla ceva - unii vor
spune 0 minune.
Cei care s-au nascut cu milioane, au fost deja prega-
titi sa aibi'i. Ei n-au nevoie sa se giindeasca la acest lucru.
Dumneavoastra, in schimb, va trebui sa mai lucrati cu
slide-ul. Ratiunea i~i va face griji in legaturli cu realitatea
~i cu mijloacele de realizare a scopului. Dar acesta este
drumul luptei ~i el nu duce nicaieri. Pe drumul acesta, nu
Yeti putea sa c~tigati destui bani ~i niciodatli nu Yeti avea
indeajuns. Nu bani trebuie sii cti§tigati, ci hotiirarea de a
avea.
Dacii vii veti concentra pe un scop, ca §i cum acesta
ar fi deja atins, portile vi se vor deschide, iar mijloacele se
vor giisi de la sine. Aceasta chiar este 0 Iibertate care te
poate ameti. Daca nu 0 Yeti accepta, Yeti face din nou 0
alegere. Nu este nimic mai simplu decat sa spuneti ca toate
acestea sunt aiureli ~i sa continuati sa trageti la jug toata
viata. Fiecare alege ce crede de cuviinta ~i prime~te ceea
ce este in stare sa aiba. Alegerea este 0 lege incontestabilii.
Dumneavoastrii fn§ivii vii forma/i propria realitate.
In spatiu1 variantelor, alegerea se face cam in felul
urmator. Oamenii Yin la supermarket ~i cineva ii intreabi'i:
119
 "Ce doriti?" Un cumparator zice: ,,A~ vrea sa devin un star
de muzica u~oara". Vanzatorul raspunde: "Nicio problema.
Luati un exemplar din reclamele acestea. Especial pentru
dumneavoastra. 0 celebritate mondiala, bogatie, stralucire!
II luati?" Cumpariitorul i~i exprima uimirea: "Cum sa va
spun? Nu-i chiar ~a de simplu. Doar cativa ajung sa aibl!
sueees. Aee~ti ale~i au calitati ie~ite din eomun, iar eu sunt
un om obi~nuit". Vanzatorul ridiea din umeri: "Dar ee
eonteaza ee ealitati aveti? lata marfa - luati-o, este a dum-
neavoastra!" Cumpariitorul: "In general, este greu de pa-
truns in show bussines. Este 0 adevarata jungla. Aeolo
sunt ~i mari afaeeri~ti ... Vanzatorul: "Bine, va dau in plus
un mare afaeerist care va va desehide toate u~ile. Luati-I,
n-o sa regretati!" Cumparatorul: "Starurile astea au ni~te
case a~a de luxoase, automobile a~a de scumpe, anturaj a-
ntaia. Este cu putinta oare ea toate aeestea sa mi se intam"
pie mie? Nu-mi prea vine sa ered ... " Vanzatorul raspunde:
"Daea-i ~a, imi pare rau. In cazul asta nu pot sa va ajut"-
~i baga marfa inapoi, sub galantar.
Exact la fel, un individ poate sa II intrebe eu tearna
pe un altul: ,,~tii cum se calatore~te eu un avion de linie,
pentru pasageri?" "Fara probleme - raspunde eelalalt - rna
a~ez in fotoliu, imi prind eentura ~i avionul se ridiea dea-
supra norilor". Merita sa admiteti ea realizarea seopului
este doar 0 problema de alegere oricat de absurde vi se par
temerile eumpariitorului din magazinul din spatiul varian-
telor. Problema este doar sa £iti pregatit pentru a avea,
doar asta conteaza ~i nimic mai mult.
Ati putea sa eadeti in ispita de a lupta eu propria per-
soana pentru a lua hotararea de a avea. In nieiun caz nu
trebuie sa va impuneti sa va permite/i sa aveti. Nu derulati
fortat slide-ul scopului. Nu trebuie sa va straduiti. Nu fa-
120
eeti acest lueru cu incrancenare ~i sub presiune. ~i asta es-
te tot luptA! Oferiti-va 0 pHicere ~i ganditi-va la 0 sarbatoa-
reo Renuntati la importanta ~i nu eontinuati lupta. Prin lup-
tii nu veti obtine nimic. De aeeea ~i eontinuati lupta pentru
ea dati prea mare importanta la tot ce e in jur. Nu puteti sa
va permiteti sa aveti daea va zbateti furibund pentru un loc
sub soare.
Sa presupunem ea sunteti hotArat ~i absolut sigur ca
veti primi ce vi se cuvine ~i ea incereati in mod energic sa
va autoeonvingeti ea alegerea va apartine. A aetiona in
forta, inseamna a crea un potential exeedentar. Nu este ne-
voie sa fili absolut lerm, de neclintit, fiti doar hotariit, fora
patima. Fiti mai relaxat, nu va mai incraneenati. Pentru 0
scurtA plimbare pana la chio~eul de ziare, n-aveti nevoie
de fermitate ~i forti!. Daea nu gasiti ziarul, nu va enervati,
ci dueeti-va la un alt chio~e. Nu va mai inerancena\i.
Striiduindu-va sa nu va incrancenati nu faceti decat
sa va incraneenati ~i mai tare. Staruinta ~i eforturile conti-
nue accentueaza potentialul excedentar. Cauza lor 0 con-
stituie importanta. Daca va veti lupta eu inerancenarea, nu
Yeti scapa de ea. Renuntati la importantii ~i ea se va dimi-
nua de la sine.
Diminuarea importantei va sehimba direetia intentiei
din interior spre exterior. Orice riposta este generatA de
importanta. Actionand in fortii, luerati prin intentia interi-
oara. Forta vointei este necesara atunei eiind trebuie sa de-
pa~iti ni~te obstacole. Dar, dupa cum se ~tie, obstacolele
apar pe fundalul importantei. De indatA ee diminuati im-
portanta, obstacolele dispar ~i nu mai aveti nevoie de forta
vointei. Daca dispare importanta, hotararea de a obtine se
transforma in hotarare de a avea ~i atunci ineepe sa functi-
oneze intentia exterioara.
121
 Aeum aveti dreptul sa alegeti. Nu mai trebuie sa vi-I
ea~tigati. Daea sunteti pe deplin hotarat sa va eapatati
dreptul de a alege, fiti pregatit ~i pentru deeeptii. Fiind atilt
de ferm hotlirat va ineraneenati din nou. Si din nou va in-
eraneenati. Dar fortele de egalizare va vor potoli rapid ela-
nul. lar pendulii, simtind eatli importanta dati, va vor pro-
voea imediat. Va Yeti eonvinge singur ea exact a~a va fi.
Sa nu va nelini~titi ~i sa nu va enervati daea nu Yeti
reu~i sa va hotlirati, rara patima, sa aveti. Oamenii s-au
obi~nuit sa-~i direetioneze energia nu pentru realizarea
seopului ea atare, ei mai mult pentru hrana pendulilor.
Veti invata intr-un final sa faeeti deosebirea intre hotlirare
~i hotlirare ferma. Hotlirarea de a avea, inseamna sa· ai in-
tentia nepatima~a, obi~nuitli de a-ti lua eeea ee indiseutabil
ti se euvine. Nu suna oare earaghios 0 fraza ea aeeasta:
"Sunt absolut hotarat sa-mi ridie eorespondenta din eutia
mea po~tala"? Prin urmare, folositi-va de dreptul de a ale-
ge, dar faeeti-o calm ~i f'ara sa insistati.
in viatli, oamenii trebuie sa dea mereu examene,
eoneursuri ~i tot felul de teste pentru obtinerea unei slujbe.
Dar hotlirarea de a avea depinde de fieeare in parte. Fieea-
re trebuie sa se puna ~i in postura de examinator. Orice
apreeiere, ealifieativ, notli se redue in ultima instanta la
douli situatii: fie eonsideram ea nu suntem capabili ~i nu
meritlim, fie ea seopul este greu aeeesibil. Proeedam a~a
din inertie, deoareee ne-am obi~nuit. Tot ee trebuie este ca,
totu~i, sa ne permitem sa avem, rara sa tinem eont de ni-
mie. Vi se pare neobi~nuit, nu-i a~a? Si totu~i, fiti indrliz-
neti ~i permiteti-va sa aveti. Llisati merele lui Newton ~i
ale altora sa eada pe pamant. Ale dumneavoastra sa eadli
in eer.
122
Doriti eu disperare sa va puteti hotliri sa aveti? Re-
nuntati la dorintli! Chiar ~i rara sa va doriti, Yeti primi eeea
ee va este neeesar. Pur ~i simplu ganditi-va ea luati ee vi
se euvine. Luati, dar faeeti-o calm, lara a pretinde ~i rara a
insista. Vreau cutare lucru! $i ce, care-i problema? il voi
avea!
£liberarea
Hotiirtirea de a avea se Jormeazii prin energia liberii
a intentiei. Doua lueruri va impiediea sa va permiteti sa
aveti. Primul - dezaeordul dintre suflet ~i ratiune. Al doi-
lea - potentialele exeedentare ale importantei interioare ~i
ale celei exterioare care oeupa energia libera. Ar fi 0 gre-
~eala sa presupuneti ea hotararea de a avea ar fi doar ni~te
ganduri obi~nuite de tipul "vreau ~i 0 sli..." intr-adevar,
astfel de ganduri trebuie sa fie ineareate de energia intenti-
ei, altfel ele ar fi doar 0 obi~nuitli bolboroseala a ratiunii ~i
nimie mai mult. Se intelege de la sine ea g~ndurile trebuie
sa deeurga in mod firese din unitatea dintre suflet ~i ratiu-
ne. in eaz eontrar, modularea energiei intentiei nu va fi eu-
ratli. Dacii cea mai mare parte din energia liberii este
ocupatii de potentialele excedentare, intentia nu va avea
putere.
Difieultatile legate de hotlirarea de a avea seamana
eu ezitarile euiva care se urea pentru prima oara pe 0 bici-
cletli eu doua roti. Individul ~tie ea in prineipiu aeest lueru
este posibil, dar mai ~tie ~i ea nu va reu~i imediat. Pe de 0
123
 parte se indoie~te ca va putea, pe de altli parte arde de ne-
rabdare sa invete. Ratiunea lui tinde sa ia invatarea sub
controlul sau, dar nu intelege cum trebuie sa actioneze. Se
creeazli simultan trei potentiale excedentare - indoiala, do-
rinta ~i control; toate iau din energia intentiei.
Ratiunea incearca sa mentina un oarecare echilibru
dar nu-i reu~e~te. Nici unitatea dintre suflet ~i ratiune, nici
energia libera. Dar iata ca vine un anumit moment, ciind
controlul ratiunii slabe~te ~i atunci ~i sufletul ~i ratiunea
cad de acord ca trebuie sa existe un echilibru. In final, se
obtine totul. Ratiunea nici nu a inteles cam cum ar trebui
sa faca. Dar tocmai aici este ~pilul. Ratiunea se gande~te
intotdeauna la mijloace, adica la cum trebuie sa se actio-
neze. Ea are controlul ~i incearca diverse variante. Sufletul
nu gande~te - pur ~i simplu el este pregatit sa aibii, fora
nicio condi/ie. Ratiunea este ~i ea pregatita sa aiba, dar
numai cu 0 conditie: sa fie clar ~i rational. Divergenta din-
tre suflet ~i ratiune consta doar in faptul ca ratiunea se in-
doie~te ca in realitate scopul va fi realizat. [mediat dupa ce
presiunea controlului slabe~te, condi/iile limitative impuse
de ra/iune dispar ~i atunci, iata, apare unitatea dintre su-
fiet ~i ra/iune.
Ratiunea este uimita in fata faptului ca nu mai este
nevoie de controlul sau. Totul se realizeaza de la sine. De
altfel, pentru ea este total suficient faptul ca atare, chiar
daca nu prea intelege despre ce este yorba. Echilibrul se
mentine ~i asta-i tot. De aceea ratiunea trebuie sa se impa-
ce cu acest lucru. Nu-~i va mai impune controlul deoareee
s-a convins ca nu mai este cazul. Dupa 0 praclica de scum
durata dispar ~i celelalte potentiale excedentare, energia
intentiei se elibereazli ~i mersul pe bicicleta nu mai este 0
problema ci 0 placere.
124
Astfel, pentru a ajunge la hotlirarea de a avea este
necesar sa se realizeze acordul intre suflet ~i ratiune ~i
energia intentiei sa se elibereze de polentialele excedenta-
reo Unitatea dintre suflet ~i ratiune se realizeazli cand mer-
geti catre scopul propriu prin poarta necesara. Va ramiine
doar sa stabiliti care sunt adevaratele dumneavoastra nazu-
inte ~i sa porniti pe aceastli cale. Aruneiind de pe umeri
povara inutila a importantei interne ~i a eelei externe, eli-
berati energia intentiei, ea fiind forta motrice pentru a va
mi~ca in spatiul variantelor. Mentinand insa importanta in-
lerna ~i cea externa, pierdeti noulizeci ~i noua de procente
din energia necesara pentru sustinerea potentialelor exce-
dentare. De unde sa mai luati energie libera, daca ea a fost
consumata pentru potentiale?
Pentru ca sa renuntati la importanta trebuie sa actio-
nati in mod con~tient ~i sa va dati seama caror lucruri Ie
dati prea mare importanta ~i ce va urma. Din pacate, la ni-
vel mental, nu intotdeauna se poate renunta in mod con~ti­
ent la importanta. ~i atunci va ramiine de Iacut un singur
lucru - sa aCJionaJi. Energia potentialului excedentar se
disemineazli atunci ciind actionati. Derulati in minte slide-
ul scopului, vizualizati procesul ~i porniti eu calm spre
seopul pe care it aveti - aceasta va ~i fi actiunea dumnea-
voastra. .
Dar cum sa nu te temi? Gasi/i 0 asigurare. Potentia-
lui excedentar eel mai greu de depa~it este frica. Nu puteti
sa va impuneti sa nu va fie friea. Daea ceva are pentru
durnneavoastra 0 importanta mult prea mare, la care nu
puteti sa renuntati, de exemplu, viata, cariera, casa ~i daca
aeeste valori sunt amenintate, atunci singura posibilitate
este sa scapati de potential, adica sa gasiti 0 alta varianta,
de rezerva, sa gasiti 0 eale oeolitoare.
125
 Cum sa nu te nelini§te§ti §i sa nu te alarmezi? - Ac-
liona!i. Potentialele nelini~tii ~i ingrijorarii se risipesc daca
incepeti sa actionati. Pana cand nu Yeti incepe sa actiona~
in mod activ, yeti sta calm, tara sa faceti nimic. Tipul de
activitate poate sa nu aiM vreo legatura cu obiectul ingri-
jorarii dumneavoastrii. E suficient sa va apucati sa faee~
ceva ~i veti simti imediat ea nelini~tea a dispiirut.
Dar cum sa faci? - Sa te fmpaci cu 0 eventuala fn-
jrangere §i sa aCfionezi. Acest potential este greu de inde-
piirtat deoareee, in general, este aproape imposibil sa re-
nunti la dorinta de a-ti atinge scopul, chiar daea el nu prea
pare posibil. Dar daca te impaci din timp cu ideea infran-
gerii ~i gase~ti cai de rezerva, atunci potentialul dorintei se
echilibreaza. In oricare caz, dorinta poate fi transformatA
in actiune. Dupa cum ~titi, dorinta este eea care precede
intentia. Cand dorinta se transforma in intentia de a actio-
na, energia potentialului se disipeaza. Energia dorintei
merge la formarea intentiei.
Ce trebuiefocut pentru a nu Q§tepfa? - Trebuie ac-
lionaf. Acest potential se risipe~te prin actiune. Diluati do-
rinta ~i a~teptarea actionand. Cum sa renunti la propria ta
importanta? Daca ati inteles totul corect, aceastll intrebare
ar trebui sa va produca nedumerire. Desigur, transurfingul
propune nu sa va fmpiicafi cu /ipsa dumneavoastrii de im-
portanlii. ci sii va considerafi importanla 0 axioma. Greu-
tatea constll doar in aceea ca ratiunea dumneavoastra i~i va
simti importanta numai in cazul in care yeti avea parte de
o atitudine corespunziitoare din partea celor din jur. Lu§nd
in considerare cele spuse, secretul cre~terii importantei es-
te intr-atat de simplu pe cat este de lucrativ. Trebuie doar
afat - sii renunlafi la aCfiuni menite sa vii sporeasca im-
porfanfa.
126
Urmiiriti ce faceti atunci cand va aparati importanta?
Pretindeti sa vi se acorde atentie, respect, aratati ca aveti
dreptate, va suparati, va aparati, va justificati, intrati in
conflict, aratati ca sunteti grandoman ~i ca ii dispretuiti pe
toti, vreti sa ie~iti in fata, minimalizati demnitatea aitora,
subliniati defectele altora, va enumerati meritele etc. Daca
Yeti reduce treptat, pana la zero, toate aceste incercari de a
va ridica prestigiul, eei din jur vor simti acest lucru in mod
incon~tient. Dar, intrucat nu va aparati propriul prestigiu,
inseamna ca el este la un nivel inalt. Oamenii vor incepe
sa va trateze altfel. Simtind 0 atitudine plina de respect din
partea celor din jur, ratiunea dumneavoastra i~i va recu-
noa~te singura prestigiul. Daca suntefi con§fient de pro-
pria valoare. cei din jur vor fi §i ei imediat de acord - ab-
solut sigur. In felul acesta veti avea exact ceea ce v-ati re-
fuzat.
Cum sii nu te enervezi? -Intrand fn jocul pendulului
§i fncalcandu-i regu/ile jocului. Numai in felul acesta va
puteti debarasa de obi~nuinta de a reactiona negativ la 0
veste neplacutll. Cum se procedeaza, ati aflat deja. Trebuie
doar sa va amintifi la timp ca acesta este un joe, sa-i incal-
cati regulile amuzat, adica sa reactionati imediat. La 0 ves-
te sau 0 situatie placuta nu trebuie sa reactionati cu lentoa-
re, ci sa va manifestati imediat bucurili, entuziasmul.
Atunci emisia dumneavoastra mentala se va muta pe unda
succesului. Pendulii va vor inscena neplaeeri ca sa va de-
stabilizeze ~i in felul acesta sa primeasca energie negativa.
Reactionand inadecvat ii seoateti din ritm ~i ei se vor alege
cu nimic. Intrati in acest joe - va fi foarte amuzant.
Cum sa te lecuie§ti de sentimentul de vinovafie? -
incetand sa te mai justifici. Dupa cum am mai spus, in sala
de judecatll va aparati singur cauza. Dumneavoastrii sun-
127
 teti ~i reclamant, ~i avocat, ~i inculpat, iar manipulatorii se
folosesc de acest lucru. Parasiti sala de judecata, nimeni
nu va poate retine. Cei care Yin din obi~nuinta sa asiste la
procese vor sta un timp, iar apoi vor pleca, vazand ca nu
existii nici un inculpat. Treptat, "dosarul" se inchide. Nu
exista 0 alta modalitate de a te lecui de sentimentul de vi-
novatie.
Cum sa faci fata ofenselor §i indignarii? Nu yeti m-
cerca astfel de simtaminte daca va yeti lecui de sentimen-
tul de vinovatie ~i daca Yeti fi con~tient de propria valoare.
incetati lupta §i deplasati-va pe curs. S-ar putea insa sa
apara ~i situatia cand, cineva va in~faca ~i incearca sa va
traga inapoi. Cum trebuie procedat intr-un asemenea caz?
Un exemplu. Nu ~titi sa faceti un anumit lucru, ~i
prin urmare nu sunteti capabil sa gasiti 0 solutie. Sunt insa
oameni care ~tiu sa gaseasca punctele nevralgice. Le cautii
~i, cu 0 mina triumfiitoare, Ie infiiti~eaza ca fiind propriile
lor realiziiri. Astfel de oameni sunt sincer convin~i ca cei-
lalti sunt pur ~i simplu obligati sa ofere solutii. Prin urma-
re, daca incercati sa gasiti solutii, se vor strange in jurul
dumneavoastra 0 multime de gura-casca. Unii va vor criti-
ca, altii vor cauta alte puncte vulnerabile, altii va vor cia
sfaturi, iar altii va vor da ordine ~i va vor pretinde. Oricat
v-ati stradui sa va deplasati pe curs, ei vor incerca prin toa-
te mijloacele sa va impiedice. in mod firesc, acest lucru vii
va ofensa ~i va va revolta.
Ce este de fiicut daca nu puteti face fata ofenselor §i
indignarii? - Pur §i simplu trebuie sa va permiteti aceastii
slabiciune. Va fi mai rau daca Yeti incepe sa Ie dati prea
multa importanta in loc sa 0 mentineti la cota zero. Pentru
cine lucrati? Pentru "nea cutare"? intr-o asemenea situatie,
Yeti fi inevitabil nevoit sa suportati in permanenta ofense
128
~i sa fiti revoltat. 1e~iti in calea care duce spre scopul
dumneavoastra ~i, cu timpul, daca Yeti ~i lucra, 0 Yeti face
numai pentru sine. Iar pana atunci, permiteti-va sa explo-
dati uneori ~i sa creati potentiale excedentare. Nu va impu-
neJi sa ca§tigaJi fntotdeauna.
A~a ca, in loc sa luptati cu propriile potentiale exce-
dentare, aCJionaJi fn limitele intenJiei curaJate. lar intentia
se curaJa fn procesul mi§carii. Dupa cum vedeti, hotararea
de a avea nu se obtine doar prin exercitii intelectuale, ci
prin actiuni concrete. Macar porniti catre scop. Actiunile
dumneavoastra vor capata eficientii in timp ce va mi~cati.
Hotararea de a avea trece prin trei faze.
- Prima fazii este stinghereala provocata de neobi~­
nuitul situatiei. "Oare totul este pentru mine?" Cand Yeti
derula in minte slide-ul scopului, nu Yeti reu~i sa va obi~­
nuiti cu gandul ca acest lucru este posibil.
- A doua faza este entuziasmul, simtiti ca plutiti, ca
ati devenit imponderabil. intr-un anume moment, stinghe-
reala va disparea; scopul pe care vi I-ati stabilit se afla in
zona de confort sufletesc ~i sunteti entuziasmat, parandu-
vi-se dintr-odata ca scopul este perfect real. Senzatia de
plutire, de imponderabilitate, are ~i ea 0 bazii realii. Aceas-
ta este energia intentiei care se elibereazii de potentialele
excedentare. Pe ea 0 simtiti. .
- $i, in sfiir~it, cu timpul, hotararea de a avea trece in
faza a treia - senzatia de ceva normal, obi~nuit. Va deru-
lati permanent in ganduri slide-ul scopului, incepeti sa-I
traiti ~i, treptat, ceea ce aveti in slide, devine ceva normal,
obi~nuit. Slide-ul se mentine pe pelicula importantei. Atata
timp cat doriti, aveti indoieli ~i va ganditi la mijloacele ne-
cesare, hotararea de a avea sta pe 0 baza instabila. Imediat
ce importanta dispare, hotararea de a avea capata forta.
129
Important este sa nu pierdeti din vedere hotiirarea de a ac-
tiona, cu alte cuvinte, intentia de a porni spre scop. Daca
ati trecut prin toate acele trei faze, inseamna ca sunteti pe
drumul cel bun.
!ii, In sfar~it, cum sa nu te doboare problemele? In-
totdeauna ne apasa cate ceva intr-o masura mai mare sau
mai mica. Este foarte greu sa renunti la absolut orice im-
portantii. In acest caz, in transurfing exista 0 metoda inte-
resantii ~i foarte puternica - coordonarea inten{iei.
Coordonarea intentiei
, uite ca aici au avut ~i ei dreptate. Unicul lucru pe care au
Omul se simte sub puterea circumstantelor; i se pare
ca sunt putine lucruri care depind de el. Un timp ii merge
bine ~i el plute~te pe valul succesului. Uneori, chiar i se
pare ca succesul se afla in mainile sale, ca trebuie sa actio-
neze cu fermi tate ~i sa inceapa sa lupte in mod activ. Dar,
cu toate eforturile depuse, de cele mai multe ori, dupa vic-
torie urmeazii 0 infrangere.
Oamenii parca ar merge pe un drum pe marginile ca-
ruia uneori sunt dealuri inalte, iar alteori - gropi adanci.
Cei hotiirati ~i siguri pe ei parasesc de cele mai multe ori
drumul drept, neted ~i nu se ~tie de ce, incep sa se catere
pe dealuri. Acolo stralucesc ademenitor premiile lasate de
penduli. Uneori, ca urmare a unor eforturi incredibile, ci-
neva reu~e~te totu~i sa obtina premiul, dar de cele mai
multe ori nu reu~esc. Se intampla ca dupa ce a urcat pe
deal, omul sa se rostogoleasca de-a berbeleacul pana jos,
130
doborat de vantul fortelor de egalizare. ~i iara~i se simte
neputincios, piirandu-i-se din nou ca putine lucruri depind
de el.
Un alt tip de oameni, cei negativi~ti, considera ca, in
general, nimic nu depinde de ei ~i, neavand nici un pic de
vointii, prefera sa se balaceasca in noroiul din gropile celor
mai rele a~teptiiri. Ace~ti negativi~ti nu numai ca sufera
din cauza incapacitiitii lor de a reactiona. Intr-un mod in-
fantil, ei i~i lasa soarta pe mainile altora, spunand ca are
Dumnezeu grija de toate. Ei nu se deplaseazii pe cursul va-
riantelor, dar nici nu se impotrivesc, ci pur ~i simplu se
zbat, exprimiindu-~i nemultumirea ~i otravind atmosfera
energetica din jurullor. Singurullucru care Ie reu~e~te este
realizarea celor mai rele a~teptari. Acest lucru iu incanta -
invatat sa-I faca perfect este sa caute 0 confirmare ~i sa ~i­
o gaseasca in atitudinile lor negativiste.
Asemenea oameni gasesc in tot ce este negativ 0
multumire de tip sadomasochist. Ei sunt capabili sa trans-
forme orice fleac in tragedie. Crezullor suna astfel: "Viata
este dezgustiitoare ~i cu fiecare zi ea devine tot mai rea".
Aceasta este alegerea lor ~i de aceea cautii peste tot 0 con-
firmare ~i 0 ~i gasesc. Vai, ce martiri sunt ei, cat sunt de
chinuiti ~i de pedepsiti, ce soartii au avut! 'Literalmente ei
se scalda in negativism ~i gasesc in asta multumire. ~i ~titi
de ce? Pentru ca un lucru negativ este unicul cu care lu-
mea inconjuratoare este de acord ~i de aceea unii ii ~i merg
In intiimpinare. Convingerea lor se bazeazii pe faptul ca a~­
teptarile lor cele mai rele se adeveresc.
Uneori, in mod intiimplator, negativistul se poate
afla pe valul succesului. Un timp el este multumit ~i se bu-
cura. Dar aceasta dureazii putin, pentru ca in curand el in-
13\
cepe sa-~i macine creierii: se uitii imprejur ~i cauta obi~nu­
ita zona neagra. Ca doar tot ce este bun se term ina repede,
succesul nu este ceva normal, firesc! Negativistul se apucii
sa caute cu sarg cum ar putea sa se agate de acea zonil
neagra pentru ca sil se afle din nou in canavaua sa obi~nui­
ta, unde totul este rilu, dar este previzibil. EI incepe sa se
gandeasca ce I-ar putea nemultumi, de unde ar putea sil
afle ve~ti negative, unde sa emita pretentii, unde sa invi-
novateasca pe cineva ~i sa ceara ceva. $i daca nu existil
posibilitatea sa pretinda ceva, atunci se va da drept victimil,
o victima pe care toti ar trebui s-o compatimeasca ~i s-o
consoleze.
Sa-I dezveti pe un negativist de obi~nuinta de a gasi
placere in autotortura este foarte complicat. Acesta este un
caz greu. Partea rea este ca el i~i otriive~te nu doar propria
viati\. Transformandu-~i stratul lumii sale, negativistul
atrage in amilratul sau de iad ~i pe cei apropiati, ale caror
straturi se suprapun pe stratullui. Dar uitati-va ce paradox!
Cu toate ca negativistul pare un om slab, el are 0 mare for-
ta pe care ~i-o folose~te din plin. Forta lui constil in con-
vingerea ferma ca viata este mizerabila ~i ca ea devine tot
mai rea cu fiecare zi ce trece. 0 convingere ferma nu este
altceva decat hotarare de a avea ~i de aceea alegerea nega-
tivistului se realizeazii cu succes. Intr-adevar, el face 0
alegere ~i intr-adevar, lumea ii vine in intampinare.
Rezulta cil individul nu este totu~i un neajutorat ~i cii
de el depind multe lucruri. Realizarea celor mai rele a~tep­
tari ale negativistului confirma faptul cafiecare esfe capa-
bi! sa injluenteze mersul evenimentelor.
Este capabil sa determine scenariul nu numai in vis,
ci ~i in stare de veghe. S-ar putea sa fie suficient doar sil-~i
schimbe orientarea negativa cu una pozitiva? "Viata este
132
minunata ~i cu fiecare zi devine tot mai buna". Dad!. i~i in-
su~e~te 0 astfel de lozinca, individulincepe sa calatoreasca
prin nori. Este suficient ca doar 0 clipa sa se indoiascii de
aceastii lozinca ~i sa priveasca cu spaimii in jos, ca imediat
se ~i priibu~e~te.
Starea de spirit negativa de aceea ~i rezistii, pentru
ca omul, chiar de la na~tere, s-a obi~nuit sa-~i intareasca
convingerea ca toatii lumea se uitii urat la el. Inca de la
na~terea sa, omuletul este supus actiunii agresive a unei
forte uria~e. Cand se afla in pantecele mamei, ii era bine,
era cald ~i era lini~te. Dar iatii ca bietul omulet este brutal
imbrancit afara. EI aude tipetele mamei ~i, probabil, i~i dii
seama cii tocmai el constituie cauza suferintelor ei. latii, s-
a ~i pus baza pentru complexul de vinoviitie. 0 luminii
striilucitoare ii biciuie~te ochii. Ar vrea sa-~i stranga ochii
~i sa nu vada nimic. Ciildurii umede i-a luat locul un frig
uscat ~i aspru. Ar vrea sa se faca ghem ~i sa se ascunda de
toatii aceastil grozavie. Dar i se taie repede buricul ~i sin-
gura lui legiiturii cu izvorul vietii este rupta in mod brutal.
Omuletul se afla deja in ~oc mortal. Se sufoca pentru ca
inca nu ~tie ca trebuie sii respire. Doctorul it bate cu palma
pe spinare, traumatiziindu-I astfel pe viata. In pliimani, ae-
rulii intrii ca 0 lamii ascutitil. il doare cand Fespirii, dar alta
solutie nu exista. I se pune 0 conditie dura: ori lupti pentru
propria-ti viata, ori mori. Micuta lui ratiune, nevinovatii ~i
purii, i~i insu~e~te prima ei lectie: lupta pentru existenta es-
te 0 parte inseparabilii a acestei lumi. it doare ~i ii este
foarte fricii. $i ca tacamul sa fie complet, este luat de langa
mama ~i infa~urat in ceva aspru. Sleit de puteri, vrea sa se
ascunda de aceastii lume in somn.
Aceasta este prima lui intalnire cu aceasta lume. Fri-
ca, singuriitate, lipsii de solutii, suparare, furie ~i totala ne-
133

ajutorare - acestea sunt primele lectii care se intiparesc
dur ~i implacabil pe coala alba a ratiunii. Pendulii au vrut
sa-I condamne ~i au facut-o. Nu degeaba, pilna in ziua de
astazi, 0 astfel de practica ~ocanta a na~terii exista in toata
lumea ~i este considerata a fi pe deplin civilizata. Rar ii
trece cuiva prin cap ca 0 asemenea na~tere reprezinta un
~oc, un adevarat co~mar, care lasa 0 rana adilnca pentru
toata viata in subcon~tientul individului. Nici 0 fiinta din
lumea animala nu trece la na~tere prin a~a ceva. Doar in
cateva c1inici, extrem de costisitoare, se poate na~te "ome-
ne~te".
Primele lectii dure ale lumii pendulilor se invatii
foarte bine, iar pe parcursul vietii ele se consolideaza tot
mai mull. Intr-o buna zi, micutul se desprinde din mana
mamei sale ~i alearga cu bucurie ~i plin de incredere la in-
talnirea cu viata. Dar lumea pendulilor demonstreaza di ea
nu este nici pe departe a~a de lipsita de primejdii ~i iata-
bufl - micutul cade. Iar mama se nelini~te~te ca nu cumva
micutul sa nimereasca sub rotile unei ma~ini. Eu vorbesc
despre toate acestea pentru a arata cat de profund s-a mra-
dacinat in om predispozi/ia spre negativism. Iar bunele in-
tentii ale pozitivismului au deseori efecte inverse: fie indi-
vidul zboara spre nori ~i i~i construie~te castele de nisip,
fie i~i aduna toate fortele ca sa ia cu asalt cetatile lumii.
Ce este de racut pentru a pastra coordonarea ~i a
merge pe un drum lin, rara sa dai in gropi ~i rara sa trebu-
iasca sa te cateri pe obstacole? Este necesar, poate, sa re-
nuntam la importan¢ ~i sa ne deplasam pe curs in mod
con~tient? Da, acest lucru trebuie racul. Dar este foarte
greu de racut, intrucat nu este posibil sa nu mai dam im-
portanta la nimic ~i sa ne deplasam pe curs. Ne impiedica
ratiunea noastra nelini~tita, care are naravul sa-~i impuna
134
,
controlul asupra cursului ~i, in acela~i timp, sa doarma in
stare de veghe.
Si cu toate acestea exista 0 solutie ~i inca una simpla,
ca tot ce este genial. Trebuie sa ne folosim de obiceiul ra-
tiunii de a tine totul sub control ~i sa-i propunem un alt joc.
Esenta acestui joc consta in aceea ca in orice situatie ne-
placuta ea sa se trezeasca, sa aprecieze lucid importanta ~i
sa-~i schimbe atitudinea. Va Yeti convinge singur ca un
asemenea joc ii va pliicea ratiunii dumneavoastra. Principi-
ile jocului Ie-am trecut deja in revista - lupta caraghioasa
cu bolovanul de lut. Dar asta nu este totul. Acum Yeti afla
principiul de baza al coordonarii. Orientandu-va dupa
acest principiu, puteti sa aveti acela~i succes in sens pozi-
tiv, cum iI au negativi~tii cand se a~teapta la tot ce e mai
rau. Si acesta suna astfel. Daell ave/i de gtind ca 0 situa/ie
din scenariu, care pare negativa, sa 0 considera/i pozitiva,
Qtunci Q§a se va §i inttimpia.
Suna, daca nu cumva absurd, cu siguran¢ nici prea
convingator. Nu-i a~a? Ce poate fi pozitiv intr-o infrangere
evidenta ~i ce poate fi bine intr-un rau? Si, cu toate acestea,
principiul enuntat lucreaza absolut sigur. Nici de data
aceasta nu va invit sa credeti. Dar incercati sa verificati.
Iar 0 explicatie pentru ratiune se va gasi ~i ~a.
Dupa cum ~titi, intreaga lume este construita dupa
principiul dualismului: absolut orice i~i are latura sa opusa.
Exista lumina ~i exista intuneric, exista alb ~i negru, pozi-
tiv ~i negativ, pI in ~i gol ~i a~a mai departe. In natura, ori-
ce echilibru poate sa devieze fie intr-o parte, fie in cealalta.
Cilnd mergeti pe 0 bama ~i va inclinati intr-o parte, atunci
ridicati mana in partea cealalta pentru a va echilibra. Pe
linia vietii, orice eveniment are de asemenea doua ramifi-
catii - una placuta ~i una neplacuta. De fiecare data cand
135

va confruntati cu un eveniment, de fapt faceti 0 alegere -
cum sa va raportati la evenimentul respectiv. Daca apreci-
ati ca evenimentul este pozitiv, intrati pe ramificatia pozi-
tiva a liniei vietii. Dar inclinatia spre negativism 11 face pe
om sa-~i exprime nemultumirea ~i sa aleaga ramificatia ne-
favorabila.
incepiind de dimineata, omul se enerveaza din moti-
ve neinsemnate ~i 0 tine tot a~a, astfel ca ziua intreaga se
transforma intr-un lung ~ir de nepliiceri. $titi foarte bine eli
este suficient ca ceva sa va dezechilibreze, chiar dadi este
yorba de fleacuri, ca imediat va faceti un scenariu negativ
care sa evolueze dramatic. Cum va irita ceva, cum vine 0
noua neplacere. Astfel se adevere~te ca "un necaz nu vine
niciodata singur". Dar ~irul de neplaceri nu vine dupa un
necaz, ci dupa cum va raportafi dumneavoastra la el. Ale-
gerea pe care 0 faceti la 0 bifurcatie devine legitate. V-a
necajit un fleac oarecare ~i incepeti sa emiteti pe frecventa
ramificatiei nefavorabile. Ba mai mult, 0 atitudine negati-
va creeaza un potential de tensiune, care va ia 0 parte din
energia intentiei, va face sa actionati ineficient ~i, iata, vii
a~teapta 0 noua neplacere mult mai mare. Puteti sa va
imaginati unde va poate duce de-a lungul vietii un aseme-
nea ~ir de ramificatii negative. Din aceasta cauza se inlo-
cuiesc generatiile.
Iar acum, imaginati-va un alt scenariu. Apare 0 situ-
atie neplacuta. Va ~i grabiti sa reactionati negativ la modul
primitiv, cum fac molu~tele. Spuneti-va: "Stop! Nu este
deciit un joc - jocul cu bolovanul de lut! Hei, bolovana~ule,
hai sa ne jucam!" Faciind abstractie de tot, mobilizati-vii
pentru 0 dispozitie pozitiva ~i mimati ca acest eveniment
va bucura. Nu intiimpliitor a aparut acest proverb: "in orice
136
,.
rau este ~i-un bine". "Nu poti sa ai noroc daca n-ai ~i ghi-
nion".
incercati sa gasiti ~i ceva bun irttr-un eveniment care
v-a suparat. Chiar daca nu gasiti nimic, bucurati-va totu~i.
Face/i-va obiceiul "idiot" de a va bucura ~i de un e~ec.
Este mult mai amuzant deciit sa va enervati ~i sa va neca-
jiti din orice. Va Yeti convinge ca, in majoritatea cazurilor
s-ar putea ca 0 neplacere sa fie spre bine. Chiar daca nu va
fi a~a, fiti totu~i convins ca prin atitudinea dumneavoastra
pozitiva 0 Yeti apuca pe drumul cel bun ~i yeti evita astfel
alte neplaceri.
in general, neplacerile sunt intotdeauna 0 incalcare a
normalului. Ele sunt nedorite de toti, inclusiv de dumnea-
voastra, pentru ca reprezinta 0 putemica abatere de la echi-
libru ~i cer pierderi suplimentare de energie. Dumneavoas-
tra in~iva va consumati aceasta energie ciind va creati sin-
gur piedici, ca apoi sa va striiduiti sa Ie depa~iti. $i invers,
ciind sunteti multumit, reu~ita vi se pare normala. Iar ciind
sunteti nemultumit inseamna ca v-ati abiitut de la propriul
scenariu. Imediat ce ratiunea vede ca scenariul acceptat de
ea nu a fost respectat, ea interpreteaza aceasta schimbare
intr-o lumina negativa ~i de aceea se comporta in mod co-
respunziitor ~i tinde sa tina situatia sub cpntrol, a~a cum
intelege ea s-o faca.
A~adar, explicati-i acum ratiunii dumneavoastra re-
gulile noului joc. Spuneti-i ca ea va detine in continuarea
controlul, numai ca acum functia acestui control este sa
perceapa orice eveniment ca ceva pozitiv. Activati-l pe
Supraveghetor chiar de la inceputul piesei; de exemplu, la
inceputul zilei. De obicei, va imaginati cam cum ar trebui
sa se desfii~oare evenimentele. in momentul ciind scenariul
se schimba chiar sub ochii dumneavoastra, este necesar sa
137
 acceptali modificiirile §i sii jili de acord cu ele. Numai cil
dumneavoastra ati perceput evenimentul ca fiind negativ,
doar pentru ca el nu se inscria in scenariul dumneavoastra.
Lasati impresia ca este exact ceea ce va trebuia.
in felul acesta, controlul asupra introducerii in sce-
nariu a unor modifidiri va avea un caracter glisant ~i di-
namic. Nu va grilbiti sa va exprimati nemultumirea ~i sa
luptati cu situatia creata ~i anume ca, chiar in timpul des-
ta~urArii piesei s-au Iacut unele modificAri in scenariu.
Renuntand la controlul asupra scenariului, de fapt 11 Yeti ~i
avea. Scopul controlului nu este acela de a lupta fmpotriva
cursului variantelor, ci fmpotriva modului cum se desfo-
§oarii acesta.
Secretul coordonarii consta in a renunta la inc\e~tare
~i a line in mana situatia. Cand ratiunea se incapatiineaza,
ea nu perrnite situatiei sa se dezvolte in directia de curgere
a variantelor. Acceptand unele modificari in scenariu ca
fiind necesare, renuntati sa va mai impuneti controlul.
Aceasta inseamna sa renuntati la el, dar in acel~i timp sa
aveti aceea~i atitudine ~i, prin urrnare, sa controlati situatia.
in ultima instantli, dumneavoastra doriti doar sa evi-
tati problemele ~i traiti in a~a fel incat totul sa va reu~easca.
A~a va fi daca yeti incepe sa aplicati principiul coordonlirii.
Va fi mai eficient decat sa incercati sa influentati eveni-
mentele prin intentia dumneavoastra exterioara. Problema
este ca, a~a cum am spus, ratiunea nu poate anticipa la
modul ideal tot ce se va petrece. Doar nu traiti singur in
aceasta lume. Stratullumii dumneavoastra se intersecteaza
cu 0 multi me de straturi ale altor oameni ~i ei realizeaza
mereu cate ceva. Nici nu e nevoie ca ratiunea sa anticipeze
evenimentele. Tot ceea ce trebuie sa faceti este sa derulati
138
slide-ul ~i sa respectati principiul coordonarii. $i atunci in-
tentia exterioara va va conduce cu succes spre scop.
Trebuie remarcat ca aceasta coordonare se realizeaza
prin practica. Nu este suficient sa intelegeti principiul co-
ordonArii doar la nivel intelectual. Este necesar sa va dez-
voltati continuu ~i sa va perfectionati aceasta capacitate.
Supraveghetorul dumneavoastrli trebuie sa lucreze in per-
manentli. Nu scapati din vedere momentul ciind, tara sa va
dati seama, puteti sa fiti atra~i intr-un joc negativ.
Coordonarea este cel mai ejicient mod de a vii mi§ca
fn spaliul variantelor. Orice eveniment ce vi se intampla
considerati-I pozitiv ~i in felul acesta cand sunteti la ras-
cruce 0 luali pe drumul favorabil ~i succesul va va ie~i tot
mai des in cale. Dar nu umblati cu capul in nori fiindca ac-
tionali premeditat ~i con~tient. in felul acesta va balansafi
pe valul succesului. Aceasta este esenta transurfingului.
Mere1e cad in CeT
A~a cum e scris in Sfiinta Scriptura: "Dupa credinta
voastra vi se va da voua". $i intr-adevar a~a este. Intot-
deauna prim iii atat cat sunteli preglitit sa aveli. Intentia ex-
terioara va serve~te irepro~abil. Aveti ceea ce aveti, in
functie de ~ablonul conceptiei pe care 0 aveti des pre lume
~i viata ~i de modul cum va reprezentati propriul loc in
aceasta lume. Acum, va sunt cunoscute toate principiile de
bazli ale transurfingului, a~a ca puteti sa alegeti cum sa va
139
conduceti propria soarta. Soarta dumneavoastra va depin-
de de felul in care v-ati ales-o ~i de credinta.
Cum sa alegeti, ~titi deja. A ramas sa raspundeti la
intrebarea: cum sa crezi in toate acestea? Eu v-am spus de-
ja ca nu Yeti putea sa va convingeti ratiunea, atata timp cat
ea nu se va afla in fata unui fapt. Ratiunea poate sa se pre-
faca . De asemenea, ea poate sa creada orbe~te ~i fanatic,
dar aceasta este 0 falsa credinta, bazata pe un potential ex-
cedentar extrem de putemic. Adica atunci cand se da 0
prea mare importanta convingerii in sine. Ratiunea este
intr-atat de surda, din cauza fanatismului sau, ca nu vede ~i
nu aude nimic. Nu doar sufletul ~i I-a "biigat la cutie", ci ~i
pe ea insa~i ~i de aceea 0 astfel de credinta este oarba·.
Pdnzele falsei credinle nu vor fi niciodata umjlate de
vdntul intenliei exterioare. Falsa credinta este capcana in-
tinsa de pendul in labirintul neincrederii. Vi soar putea pa-
rea ca ati ie~it din labirint, dar de fapt aceasta este numai 0
iluzie. in adancul sufletului va yeti indoi, chiar lara sa vii
dati seama deoarece, pentru a scapa de indoieli, ati ridicat
in jurul dumneavoastra un zid de aparare a credintei.
Cum sa deosebe~ti falsa credinta de cea adeviirata?
Adevarata credinta deja nu mai este credinta, ci este cu-
noa~tere. Daca vefi incerca sa va autoconvingefi - nu are
imporlanfa cum, cu entuziasm sau impllndndll-va - in-
seamna ca aceasta este 0 falsa credinfa. Cunoa~terea se
formeaza nu prin convingere, ci prin fapte. Atunci cand
ratiunea se afla in fata unui fapt, dumneavoastra deja ~titi.
Credinta falsa sta sub controlul ratiunii. Cdnd rafillnea se
ajla intr-o camera illlzorie a labirintului, ea urmare§te ca
pe acolo sa nu se furi§eze nicio indoiala. Daca ratiunea
vrea sa spere, ea nu vrea sa auda nimic.
140
Niciodata sa nu cautati sa va convingeti ~i sa nu va
straduiti sa credeti, altfel Yeti risca sa aveti 0 credinta falsa,
care doar pare ca e adevarata. I1uzia se dezvaluie atunci
cand dumneavoastra incepeti sa auziti murmurul stelelor
diminetii. Ratiunea nu mai trebuie sa controleze, ci sa fie
atenta la cele mai mici semne de disconfort sufletesc. Daca
simtiti un disconfort, nu mai incercati sa va autoconvingeti.
Atunci cdnd slljletul va fi in armonie cu rafiunea, nil va
mai fi nevoie sa va autoconvingefi.
Este inutil sa "aiurati" lacand mereu ni~te afirmatii.
Faptul ca va yeti spune cu tiirie ,,0 sa reu~esc" nu va face
sa dispara umbra indoielii ci, dimpotriva, ea va avea un sol
propice pe care sa se dezvolte. Sufletul nu crede pentru ca
incercati dumneavoastra sa il convingeti. EI nu intelege
nici logica ~i nici limbajul ratiunii. Si nici nu admite juma-
tati de masura. Daca il yeti intreba: "imi voi atinge eu sco-
pul?", el va va raspunde fie "da", fie "nu", dar nicidecum
"s-ar putea" sau "mai mult ca sigur". Daca exista cea mai
mica umbra de indoiala, raspunsul va fi ,,nu".
A~adar, daca sufletul are indoieli, nu-I poti convinge,
nu-I poti face sa inteleaga. Ce ramane de lacut? Raspunsul
se afla in ceea ce am spus mai sus: sufletul nu admite ju-
matiiti de masura. Ai indoieli , atunci crezi ceva doar par-
tial, nu in intregime. Sufletul nu crede ~i mi se indoie~te, el
pur ~i simplu ~tie dad! va fi "da" sau "nu".
De aceea trebuie sa facem pasul capital: sa scoatem
din ~ablonul nostru cuvantul "cred ca ... " ~i sa-I inlocuim
cu cuvantul ,,~tiu ca ... " Daca ratiunea ~tie ca va fi a~a sau
~a, sufletul va fi de acord cu ea, lara nicio conditie. Cre-
deti ca tineti in mana aceasta carte scrisa de mine? Nu, nici
Yorbii, pur ~i simplu §Iifi ca 0 fine/i ~i cu asta s-a terminat.
141
Iar acolo unde este credintA se va gasi mereu loc ~i pentru
indoiala.
Acum, lasand la 0 parte notiunea de credintA, permi-
teti-va sa ~tili ca dorinta vi se va implini. '$titi acest lucru
pentru ca asta e legea: scopul va fi atins daca sunteti hotli-
rat sa aveti ~i Yeti putea sa va realizati hotlirarea de a acti-
ona, deplasandu-va spre u~a dumneavoastra. Alegerea va
apartine. Sunteti stapanul; de aceea, daca ati tacut singur
alegerea, orice rationamente pe tema: "dar daca nu va ie~i
nimic?" pur ~i simplu nu i~i mai au rostul.
Sa presupunem ca sunt doua variante de evolutie a
evenimentelor: reu~ita ~i nereu~ita. N-are niciun rost sa va
autoconvingeti ca Yeti reu~i. Dar acum ~titi: va alegeti sin-
gur varianta. Cunoa~terea constituie baza pe care va puteti
construi increderea.
A mai ramas foarte putin ~i ajungeti la aceasta cu-
nOCl§tere. Pentru aceasta trebuie sa va obi~nuiti cu ea, sli 0
acceptati. Cu timpul, oamenii se obi~nuiesc cu lucruri in-
credibile ca de exemplu telefonul, televizorul, avionul....
'$i cate din ele nu au fost absolut incredibile! Folositi teh-
nica slide-uri lor. Faceti-i loc in mintea dumneavoastrli,
ocupati-va de ea pana cand intentia exterioara 0 va trans-
forma in realitate. Dar sarcina dumneavoastrli nu este sa va
autoconvingeti ci, din cand in cand, sa va amintiti ca ~titi
ca scopul va fi atins.
Ciind va Yeti giindi la scopul dumneavoastra va Yeti
da seama ca, tara sa vreti, din obi~nuintli, aveti indoieli ~i
cli, iara~i, vli giinditi la mijloacele de realizare. Desigur,
Yeti mai avea indoieli, dar trebuie sli reactionati imediat ~i
in locul lor sa va spuneti: ,,'$tiu cli succesul depinde de
alegerea mea. Eu am tacut deja alegerea. Ce ezitliri mai
pot sa am?" Treptat, ele vor displirea. Acolo un de nu este
142
vorba despre a crede cli... , ci despre a ~ti, nu mai pot exista
indoieli. Nu trebuie insa sa va straduiti prea mult sli vli de-
barasati de ele ~i, cu atiit mai mult, sii'luptati impotriva lor.
in ultima instantA, poate sa vli lini~teascli faptul cli indoie-
liIe nu sunt 0 garantie a insuccesului.
Va vor aparea in cale doar unele asperitliti.
Vreau sa subliniez inca 0 data: important este sa ti-
neti minte eli singur hotarati daca sa va atingeti sau nu
scopul ~i de aceea nu aveti de ce sa va nelini~titi. De fieca-
re data cand apare 0 indoiala, amintiti-va acest lucru. Va
atrag din nou atentia asupra prostului obicei de a uita sau
de a trlii intr-un soi de semicon~tientli. Cuno~tintele noi se
uita mai u~or, in schimb vechile obiceiuri sunt rezistente.
Tineti minte intotdeauna ca sunteti stapanul propriului
destin.
Eu nu cred ca Iisus a fost entuziasmat ca a putut sa
mearga pe apa. Pentru el era un lucru firesc, a~ cum este
pentru noi sa mergem pe pamiint. Oamenii ar fi putut ~i ei
sa mearga pe apa daca ar fi ~tiut cum sa scape de indoieli,
de griji, de emotiile legate de acest fapt. Nu vi se pare cre-
dibil!? Dar toatli istoria omenirii nu este decat un lung ~ir
de lucruri incredibile legate de fapte absolut de neimaginat.
De exemplu: "Navele din fier nu pot sli pluteasca pe apa,
iar de zburat - nici vorba". indatil. ce oamenii s-au convins
ca se poate pluti pe apa cu nave de metal ~i ca se poate
zbura cu avioane grele, nimeni nu mai discuta daca este
posibil ~i daca este real a~a ceva.
Tragiind dupa dumneavoastra sacul cu indoieli, va
reduceti considerabil ~ansele de succes. in spatiul variante-
lor sunt doua linii de viatli: pe una - succes, iar pe cealal-
tli - e~ec. Ciind va "biilaciti" in ezitari, emiteti energie pe
frecventa liniei cu e~ecuri. In acest cal, este putin probabil
143
 sa aveti parte de succes. E~ecul va depinde de circumstan-
tele aparute ca urmare a emisiei dumneavoastra mentale.
Problema trebuie pusa nu in maniera "voi reu~i sau
nu?", ei altfel: "ce aleg - sueeesul sau insueeesul?" Este
greu sa te obi~nuie~ti cu 0 asemenea tehnica. Toata via(a
ati crezut ea merele cad pe pamiint ~i nu eii zboara in eer.
Insa, daca Yeti fi in permanenta atent ~i Yeti surprinde
momentul eiind aveti indoieli ~i daea vii yeti aminti imedi-
at eii succesul este numai 0 chestiune de alegere proprie, 0
sa ineepeti sa va obi~nuiti. Imaginati-va ea ineepiind eu zi-
ua de azi, merele, nu se ~tie de ee, incep sii cada in eer. La
ineeput, acest lucru va va uimi foarte mul! dar, intr-un fi-
nal, yeti ineepe sa va impaeati cu aeeasta idee ~i .sa va
obi~nuiti eu ea. N-ai ee-i face, aceasta este insu~irea mere-
lor. De ce baloanele care zboara spre cer nu ne produe niei
o mirare?
Iar aeum, treziti-va ~i ineereati sa eon~tientizati ce
am ineereat eu sa va conving. Vi s-a parut ca va con due
prin labirint in eautarea increderii in sine? Daeii a~a ati
crezut, ati eiizut in capeana. Nu va suparati, dragi Cititori!
Eu am dorit doar sa va arat cum biijbiiie ratiunea in aces!
labirint tara speranta. Biijbiiiaia noastra a ineeput odatii eu
euvintele: "De aeeea trebuie sa faeem pasul capital, sa ... "
Mai departe, am ineercat sa 11 inlocuiese pe "cred ca ... " eu
,,~tiu ca ... ". La el inca nu ati ajuns. Esenta ramiine insa
aceea~i. Exact la fel aetioneaza ~i pendulii ciind ineearea
sa va faea sii eredeti.
Puteti sa nu va faeeti griji; transurfingul nu este 0
eapcana pentru ratiune ~i tot ee am scris eu in aeeastii carte
nu constituie rezultatul unor exereitii speculative. Si ehiar
~i aceasta mica ratacire a noastra nu va mai fi 0 capeana
daea yeti lua eeea ee cititi nu ea pe 0 invitatie sa eredeti, ei
144
ea pe 0 speran/ii de a vii ob/ine Iibertatea. Doar pendulii
au nevoie ea altii sa ereada, transurfingul nu are nevoie.
Eu nu ineere sa va eonving, eu urmarese un cu totul
alt seop - sii distrug stereotipurile unei concep/ii obi§nuite
despre Lume §i via/ii pentru a vii smulge din" cutia" condi-
tioniirilor ~i a va trezi din somn La realitate. Trezindu-va,
Yeti eon~tientiza ea sunteti capabili sa vii eontrolati vi suI.
Pentru aceasta nu este nevoie sa eredeti. Aetionati ~i apoi
Yeti vedea ce va fi. Nu eredeti, ci verifieati. Ciind va yeti
eonvinge ea transurfingul intr-adevar funetioneazii, atunei
Yeti ~i §ti.
Sigur ati avut oeazia, sa auziti nu 0 datii spuniindu-se
ea daea eredeti eu tiirie in propriile forte, in vietorie, atunei
puteti obtine orice. U~or de spus! "Dupa eredinta voastri'i
vi se va da voua". Dar de unde sa iei aeeasta credin\i'i?
Cum sa scapi de indoieli? Nu Yeti seapa in nieiun fel. Do-
rinta de a erede este 0 truda zadarniea. Dac1i in sufletul
dumneavoastra s-a cuibiirit indoiala, n-o Yeti putea seoate
de aeolo prin nieiun fel de eonvingeri. Puteti doar sa va
amagiti ratiunea. Ea se va preface ea nu mai are indoieli,
dar ele vor riimiine in suflet.
Renuntati la eforturile zadarniee de a erede neeondi-
tionat. Existii 0 eale mult mai realistii. Nu vii mai gdndi/i La
mijLoace/e de realizare, ci deru/a/i in minte slide-u/ scopu-
lui §i indrepta/i-vii spre scop. Nu sunt vise de~arte. Este 0
munea eonereta - sa-ti reglezi emisia mentala. Cele mai
rele a~teptiiri vi se realizeaza, nu-i a~a? Proeedati deci la
modul eoncret: reg/ali-vii in mod con§tient emisia menta/ii
pe direc/ia realiziirii ceLor mai bune a§teptiiri.
Daea aveti un seop, dar aveti ~i indoieli - 0 sa reu-
~esc sau nu? - atunci indoielile nu vor mai fi 0 piediea. Nu
Yeti reu~i insa sa seiipati de ele. Si niei nu trebuie. Ratiu-
145
nea trebuie sa creada pentru a pune bazele realiziirii scopu-
lui. Lasati-o deoparte ~i nu va ganditi la mijloace. Traifi in
slide-ul in care scopul a fost deja realizat. Aceasta este
acea munca concretii despre care vorbeam. Faceti-va
aceasta placere. ~i atunci ~i intentia exterioara i~i va face
treaba sa ~i merele vor cadea singure in cer.
Merele cad in cer cand ratiunea se afla in fata unui
fapt. Atunci ea renunta la control ~i permite faptului sa se
infliptuiasca. N-are importanta ca situatia nu este e1ar inte-
leasa, important este ca ea exista, ca este reala. Traim intr-
o lume in care oamenii se deplaseazii mergand pe biciclete.
Daca omul ar nimeri intr-o lume unde toti zboara, ar ince-
pe ~i el sa zboare.
Am spus deja ca reglandu-~i emisia pe linia scopului,
individul pune in functiune mecanismul intentiei exterioa-
reo in timp ce dumneavoastra derulati in minte slide-ul
scopului ~i vizualizati procesul, vantul intentiei exterioare
mi~ca incet-incet fregata realiziirii materiale a lumii dum-
neavoastr1i in spatiul variantelor. incep sa se intrevada po-
sibilitati pe care nici nu Ie banuiati. Mai mult chiar, inten-
tia exterioara incepe sa directioneze actiunile in a~a fel, in-
cat sa va apropie de scop.
Fiti atent: uneori vi se va parea ca circumstantele se
conjigureaza fntr-un mod destul de ciudat. Dar de unde sa
~titi care anume drum va conduce spre telul dumneavoas-
tra? Doar nu-I Yeti invata pe bucatarul ~ef din restaurant
cum sa pregateasca bucatele?! Tineti minte mereu -ca rati-
unea nu este capabila sa anticipeze toti pa~ii ~i nu ~tie cum
anume poate fi realizat scopul: Nu se poate pe cai obi~nui­
te? Pai atunci de ce mai folositi acelea~i vechi stereotipuri
incercand sa Ie dati 0 fata noua? De ce vreti sa Ie biiga~
146
intr-un fel de pat allui Procust l ? Lasati grija referitoare la
mijloacele ~i caile de realizare in seama intentiei exterioa-
reo Lasati-va in voia cursului variantelor. Chiar ~i tara sa
vreti, yeti actiona astfel incat sa ajungeti la scopul dorit.
lata cum actioneazii intentia exterioarll. Un exemplu.
Trebuie sll va duceti prin lTig, prin ploaie ~i prin noroaie la
slujba de care v-ati cam siiturat. Daca va Yeti duce cu bu-
curie in suflet, in curand toate aceste inconveniente care
acum va deranjeazii vor disparea. Yeti vedea unde. Para-
metrii durnneavoastra vor fi cu totul altii decat ar impune-
o conjunctura respectiva.
Eu nici acum nu incerc sa va conving, vreau doar sa
va sugerez sa sperafi. Din labirintul credintei nu exista ie-
~ire. Dar trebuie sa existe speranta ca peretii labirintului se
vor narui atunci cand intentia exterioara va va arllta cum
cad merele in sus. Neavand 0 asemenea speranta, nu Yeti
putea sa faceti transurfing ~i nici macar n-ati incepe.
Avand 0 speranta, ratiunea capata un suport, iar sufletul se
Invioreazii.
Cand au 0 neplacere sau 0 problema complicata ca-
re ii necaje~te, oamenii i~i diminueazii energia, cedand-o
1 Procust (in mitologia greaca) - ademenea calatorii ~i Ie oferea
ospitalitatea casei sale. Odatll ajun~i in casa, Procust'ii obliga sa se
culce pe un pat de arama. Atunci cand clilatorul era mai scurt decat
patul, Procust ii intindea corpul, triigandu-I de maini ~i de picioare,
pana ce-!!ungea pe potriva patului. Daca oaspetele era mai lung decat
patul, Procust ii taia capul ori picioarele. Evident, in orice situalie
deznodlimantul era moartea clilatorului ghinionist.
Erou! Tezeu a pus capat vielii ~i practicilor sadice ale lui Pro-
eust, supunandu-I acelo~i tratamente pe care Ie rezervase el "oaspeli-
lor" saL
Metaforic, "patullui Procust" a devenit simbolul practicilor
abuzive de incadrare a oarnenilor, a gandirii ~i simtarnintelor lor, in
anumite tipare prestabilite.
147
pendulului ~i, drept urmare, se simt nelini~titi, slabiti, de-
moralizati. In aceasta situatie, unii sunt gata de lupta, altii
abandoneazli. Niciuna din aceste reactii nu este normala,
ele generand stres sau depresii. Nu mai exista lini~te; su-
portul s-a namit, iar pilonul principal al increderii s-a dis-
trus. Ca sa-~i gaseasca un sprijin, oamenii i~i cauta salva-
rea in tigari, alcool, in droguri ~i altele. Iar, drept urmare,
cad in capcana unor noi penduli.
Suportul il poti gasi intotdeauna in tine insuti daca te
treze~ti ~i e~ti con~tient ca s-a creat 0 situatie complicatll.
Pendulul a fost cel care a creat-o. Nu este nimic ingrozitor.
Pericolul pleaca nu de la problema in sine, ci de la atitudi-
nea noastra fata de ea. Daca ati acceptat sa dati importanta
problemei, inseamna ca ii cedati energie pendulului. Im-
portant este sa ti(i con~tient de faptul ca in orice situatie
complicata pendulul va cere fie sa va adunati fortele ~i s~
luptati, fie sa abandonati ~i sa cadeti in depresie. Nu trebu-
ie sa faceti nici una, nici alta. Dar ce este de racut atunci
cand nu mai ai niciun suport ~i cand pilonul principal al
increderii in sine este pierdut? Veti mai gasi un suport da-
ca Yeti intelege ca pendulul incearca sa va supuna ~i sa v~
ia energia.
S-ar parea ca simpla cunoa~tere n-are cum sa te ajute.
Si totu~i, poate, ~i chiar foarte bine. Speranta este ~i ea tot
o cunoa~tere a faptului ca nu e totul pierdut ~i ca existll 0
solutie. intelegerea mecanismului unei situatii complicate
are aceea~i greutate ca ~i speranta. Deja nu mai sunteti nici
o marioneta ~i nici 0 barcuta de hartie. Sigur puteti sa in(e-
legeti ce se petrece, sa riideti in barba ~i sa va spuneti: "Nu,
pendulule, nu-ti voi da energia! inteleg perfect ce-ti trebu-
ie ~i inteleg ca incerci sa pui mana pe mine, dar n-o sa-ti
mearga! N-ai sa poti sa-mi impui sa dau importanta unei
148
probleme! Am dreptul sa aleg ~i am ales sa nu depind de
tine, ci sa fiu liOOr."
In viatii, fiecare dintre noi sav~~te 0 sumedenie de
gre~eli pe care mai tiirziu Ie regreta. Va puteti giindi ca v-
ati departat prea mult de scopul durnneavoastra anterior.
Nu este totul pierdut, transurfingu1 va poate ajuta sa va in-
dreptati situatia. Chiar daca fostul scop nu mai este de ac-
tualitate, din motive obiective va puteti gasi unul nou. Nu
aveti un singur scop, ~ ca la orice varsta exista 0 ~nsa ~i
ea trebuie folosita.
Gre~elile pe care le-ati racut constituie un capital
pentru dumneavoastra. Daca Yeti accepta 0 asemenea pozi-
tie, va va ~tepta un viitor stralucit. Toti oamenii care s-au
realizat, au avut 0 serie intreaga de insuccese. Nu intiim-
plator se spune ca: In schimbul unuia batut se dau doi ne-
invin~i". Toate personalitatile exceptionale au trecut prin
multe greutati. Numai ca aceasta latura a vietii lor nu este
prea mult afi~ata. A~a ca daca ati comis 0 mare gre~eala ~i
v-ati expus insuccesului, bucurati-va: sunteti pe drumul
spre succes. Daca va Yeti autoflagela, daca va Yeti pliinge
de viata, e~ecurile se vor tine lant. Caci toata experienta pe
care ati acumulat-o ~i care, dupa parerea dumneavoastrli
este inutiHi, va va fi categoric de folos pe d.rumul vietii ca-
tre un anume scop.
Apatia dispare atunci cand apare 0 noua speranta.
Animalele sau oamenii care ratacesc prin pustiuri ~i sunt
sleite de puteri, uita de oboseala daca la orizont se intreve-
de 0 oazli. Ganditi-va la 0 musca ce se love~te de geam,
de~i oberlihtul este deschis. Musca ~tie dintotdeauna ca,
daca vrea sa iasa - acesta fiind scopul ei - trebuie sa zboa-
re direct spre el. Ea vede scopul ~i se love~te de geam, dar
tara nici un rezultat. Acela~i lucru se intampla ~i cu dum-
149
neavoastra cand nu intelegeti cum sa va atingeti scopul,
cand sunteti lipsit de posibilitatea de a alege ~i cand sunteti
nevoit sa va multumiti cu ceea ce aveti. Dar acum, cand
~titi cll in apropiere existii totu~i un oberliht, chiar daca el
nu se vede, deja nutriti 0 sperantli. Iar atunci cand exista 0
sperantli, se elibereazli energia intentiei.
Speranta va este necesara pentru a incepe sa actio-
nati. Incepeti ~i Yeti vedea ca merele vor cadea in cer. Du-
pa ce speranta i~i va fi Iacut rostul ei, Yeti fi con~tient ca
sunteti liber sa alegeti. Si atunci va Yeti spune nu cii vreJi
§i nu ca sperali sii... , ci ca intenlionali sa ... "
Rezumat
increderea in sine este tot 0 timiditate, numai cii e
fntoarsii pe dos.
Perelii labirintului nefncrederii fn sine se vor prii-
bu§i c6nd veli renunla la importanla.
C6nd aveli libertatea de a alege, forii sa trebuiascii
sa luptali, atunci nu este necesara increderea in sine.
Dacii nu am importanlii, dacii nu reprezint nimic, nu
am ce sii apiir §i nu am ce sii cuceresc.
Nu va luptali cu propria reaclie la 0 provocare.
Schimbali-va atitudinea.
Daca e sii pierdeli - faceli-o cu indiferenla §i nu vii
dati ultimatumuri.
Raportati-va cOn§tient la orice fel de informatie.
Aveti libertatea sii alegeti. Tot ceea ce vii trebuie es-
te hotiir6rea de a avea.
Nu bani trebuie sii c6§tigati, ci hotiir6rea de a avea.
150
Concentrati-vii asupra scopului ca §i cum acesta ar
fi deja realizat.
Alegerea este pentru dumneavoastrii 0 lege inexora-
bilii. Singur va fouriti propria realitate. Cum sa faceti sii
nu vii mai fie teamii? - Giisindu-vii 0 asigurare, 0 variantii
de rezervii, 0 cale ocolitii.
Cum sa nu vii faceti griji §i sii nu va panicati? - Ac-
tion6nd.
Cum sa nu mai aveti dorinle? - impiic6ndu-vii cu in-
fr6ngerea §i action6nd.
Cum sa nu mai stati in a§teptare? - Action6nd.
Cum sa vii miiriti prestigiul? - Renunt6nd la strada-
niile de a-I obtine.
Cum sii nu vii enervati? - Juc6ndu-vii cu pendulul,
inciilc6ndu-i regulile de joc.
Cum sii va eliberati de complexul de vinovalie? -
incet6nd sii vii mai justificati.
Cum sii nu va mai revoltati? - incet6nd lupta §i
merg6nd in directia cursului.
Daca nu este posibil sii nu va mai revoltati, permi-
teti-va aceastii slabiciune;
Linia vietii se biforcii - un drum pozitiv §i unul ne-
gativ.
Exprim6ndu-vii atitudinea fatii de ' un eveniment
c6nd vii aflati la riiscruce, inseamnii cii faceti 0 alegere.
Daca intentionati sa considerati ca 0 schimbare ne-
gativii din scenariu este de fapt una pozitivii, veti intra pe
drumul benefic.
Faceti-vii obiceiul "idiot" de a vii bucura de insuc-
cese.
Reorientati-vii controlul: in loc sii luptali fmpotriva
cursului variantelor, mergeli fn direclia lui.
151
 Nu vii mai gandili la mijloacele de realizare, ci de-
rulali in mime slide-ul-scop $i indreptali-vii pa$ii spre
scop. Obi$nuili-vii cu acel slide in care scopul a fost deja
atins.
Atunci intenlia exterioarii i$i va face treaba $i mere-
Ie vor ciidea in cer. CapifolullV

jNA1NTE SPRE TRECUT

Fantasticul $i magia nefarmecii uneori prin miraco-
luI lor mistic. Dar aceasta nu inseamnii nimic in compara-
lie cu sentimentul magnific de uimire $i extaz pe care il
aveli cand visele, care vi se piireau irealizabile, incep sii
se infliptuiascii. Pentru aceasta va trebui sii treacii 0 vre-
me. Dumneavoastrii dorili imii ca ce citili in aceastii carte
sii se corifirme imediat. Se va corifirma. Dumneavoastrii
i~ivii veli face 0 minune pe care 0 veli vedea cu propriii
ochi. Cand ceea ce era neverosimil se va preface in reali-
tate, veli ji uluit. Nu va mai ji 0 fantasmagorie, ci 0 reali-
tate care este cu mult mai uimitoare decat lJrice misticii.

152 153

Trecutul este In viitor
Tl'anzacfia
Amintiti-va ca au existat in viata dumneavoastrli ~i
perioade cand ati fost fericit. Va aduceti aminte de ele
ciind ascultati unele melodii din acea perioada. Uneori re-
traiti, ca 0 umbra trecatoare, acea senzatie cand erati plio
de sperante ~i cand viata vi se parea, daca nu chiar 0 sarba-
toare, eel putin 0 pregatire pentru ea. in astfel de momente
deveniti nostalgic dupa trecut. Sunteti trist ca ce a fost
odata, nu se mai intoarce. Oare chiar nu se mai poate io-
toarce?
in introducere va promisesem ca Yeti afla sensul cu-
vintelor "inainte spre trecut" doar spre sfiir~itul cartii. A
venit timpul sa rna tin de promisiune. Citind despre tran-
surfing ati descoperit deja multe lucruri uimitoare. Sunteti
probabil intrigat: ce 0 sa mai descopar acum? Toate trucu-
rile in domeniul fantasticului au fost cu timpul solid fun-
damentate. Oe~i nici fizica teoretica nu exclude posibilita-
tea de a calatori in timp, oamenii mai au inca mari indoieli
ca acest lucru este real.
Oa, 0 caliitorie in timp pare extrem de indoielnica,
dar depinde de punctul in care se afla observatorul. Amin-
titi-va de modelul cu cei doi omuleti cu doua dimensiuni
in plan. Ei nu pot sa inteleaga unde se afla cea de-a treia
dimensiune. Oaca vorbim de a patra dimensiune a spatiu-
lui, cea tridimensionala pare ~i ea 0 intindere plana. 0
154
minte rationala ar spune: "Toate aceste modele teoretice
sunt doar abstractiunile mele ~i totu~i eu vad ceea ce viid".
~i transurfingul are multe lucruri incredibile, dar eu
va invit nu sa credeti, ci sa verificati. Evident, pentru a ve-
rifica va este necesar sa aveti intentie, sa faceti unele efor-
turi ~i sa aveti rabdare pentru ca rezultatele nu se configu-
rem imediat. in majoritatea cazurilor, intentia exterioara
actionem incet ~i invizibil. Va este greu sa credeti in
existenta acestei forte tainice, care nu se vede, care nu ac-
tionem in mod vizibil, mai ales daca deocamdam doar ci-
titi, tara sa incercati sa puneti in practica transurfingul.
Dar, iam, a sosit momentul ciind puteti sa vedeti cu
propriii ochi cum va mi~cati in spatiul variantelor. Va Yeti
convinge ca puteti sa calatoriti in timp atilt inainte, cat ~i
ioapoi. ~i nu va fi acea caliitorie pe care vi-o descriu auto-
rii S.F. Eu, impreuna cu dumneavoastra, ne ocupam numai
de lucruri reale. De data aceasta nu va trebui sa a~teptati sa
actioneze intentia exterioara - Yeti vedea totul cu propriii
ochi. Nu va fi nici un truc, nici ni~te experimente cu ie~ire
in astral sau in spatiul viselor. Pentru cateva clipe, Yeti
simti in mod real cum va mi~cati in timp ~i spatiu. in prac-
tica, procesul se reduce la 0 actiune simpla - la 0 tranzac-
tie, care consta din trei elemente.
Pentru realizarea primului element ' trebuie sa va
amintiti de propriile fluxuri energetice centrale. Oaca ati
fiicut deja gimnastica energetica, ar trebui sa simtiti aceste
f1uxuri. Mai intai, treceti rapid cu 0 privire interioara prin
corpul dumneavoastra ~i detensionati-va mu~chii, intrand
intr-o stare de relaxare. Apoi, mental, vedeti cum fluxurile
ascendente de energie ~i cele descendente se mi~ca de-a
lungul coloanei vertebrale.
155
 Pentru pomirea rapida a rantanilor energetice se poa-
te folosi urmatorul procedeu, care este eficient. Imaginap-
vii cii exact din centrul corpului dumneavoastrii ies doua
sageti orizontale opuse: una este directionatli in falii, cea-
lalta - in spate. Sagetile ies din corp ~i actioneaza la 0 dis-
tanta de 20-30 de centimetri sau ceva mai mult. Acum, tot
mental, rasuciti simultan sagetile: cea din fata - in sus, iar
cea din spate in jos, in a~a fel, incat ele sa stea vertical de-
a lungul coloanei. Yeti simti imediat ca flux uri Ie de ener-
gie se amplifica vizibil.
Aceste exercitii pot fi executate atat stand pe loc, cat
~i in mers. Este ca ~i cum ati rasuci 0 cheie care deschide
canalele energetice centrale. Nu este obligatoriu sa Ie
transformati in flintiini ~i sa Ie inchideti intr-o sfera. Impor-
tant este sa va imaginati cum circulii fluxurile de energie.
Nu are importanta daca deocamdata nu Ie simtiti. Pe masu-
ra ce veti face exercitii, Ie veti simti in mod real. Faceti
acest exercitiu ~i cand va plimbati pur ~i simplu ~i cand va
duceti undeva. Yeti simti cum vii relaxati ~i va veti simti
u~urat. Riisucirea cheii este primul element al tranzac/iei.
Acest prim element 11 puteti executa in orice situatie
cand doriti sa vii relaxati rapid. Incercati sa rasuciti cheia
de multe ori in cursul unei zile, in special atunci cand sun-
teti ingrijorati de ceva. Yeti simti imediat cum va detensi-
onati. in permanenta, noi toti ne aflam sub presiunea unor
probleme mai mari sau mai mici. In mod automat, aceastii
presiune se reflectli in starea mu~chilor. De exemplu, in
timp ce mergeti, reflectati asupra unui lucru neplacut, apa-
sator, care va ingrijoreaza. In acel moment, aminti/i-vii de
cheie ~i rasuciti-o. Va veti convinge ca anumiti mu~chi ca-
re au fost incordati, acum s-au detensionat ~i simtiti 0 u~u­
rare.
156
Ar fi bine daca v-ati face un obicei din a rasuci cheia
cat mai des in cursul unei zile. In felul acesta veti putea sa
eliberati in permanentii ~i sa curatati energia intentiei de
potentialele excedentare care va apasa. Inchipuiti-va ca es-
te cheia de la "cutia" condifioniiri/or, pe care vi Ie impun
in permanentii unele imprejurari apasatoare. Ea nu va va
scapa de importan!li, dar va u~ura simtitor procesul de eli-
berare atat la nivel fizic, cat ~i la nivel energetic.
eel de-al doilea element al tranzac/iei if constituie
vizualizarea slide-ului-scop. Dupa ce ati rasucit cheia,
pomiti in gand slide-ul-scop. Nu uitati eli trebuie sa va in-
chipuiti ca va aflati in interiorul slide-ului ~i ca nu sunteti
doar un spectator care se uita la un film. Imaginati-va ca
sunteti in situatia in care scopul a fost atins. Ca sa va ata-
§ati la slide, imaginati-va senzatiile pe care le-ati incerca
in interiorul acestuia. Atingeti cu mainile lucrurile din jur:
imaginati-va sunete, mirosuri sau alte senzatii care va reu-
§esc mai bine. Rasuciti in minte slide-ul timp de un minut
sau mai multe minute. Este preferabi I sa efectuati tranzac-
lia atunci cand mergeti lini~tit printr-un loc cunoscut. Pu-
teti privi in stanga §i in dreapta, dar este mai bine sa priviti
in jos, la picioare pentru a va putea concentra atentia asu-
pra slide-ului.
Dupa ce ati reu~it, mai mult sau mai putin, sa va
imaginati ca sunteti in slide, priviti inainte cu 0 privire
con§tientizatii. Nu va mai ganditi la nimic, nu analizati, ci
priviti cu 0 privire clara la ceea ce vedeti inainte ~i in de-
partare. Privirea clarii este al trei/ea §i ultimul element al
tranzac/iei.
Timp de cateva secunde, sub ochii dumneavoastra
nuantele decorului inconjurator se vor schimba. Cand va
uitati la ceva care vi se pare cunoscut, vedeti ca tabloul
157
parcii ar fi acela~i, dar In el ceva este altfel. S-a mai adllu-
gat 0 anume nuan\ii, abia vizibilll ~i inexplicabila. Vi se
pare eli I-ati mai vlizut dindva. Sau eli este ceva nou, intru-
catva neobi~nuit. Nu este yorba de detalii concrete ale ta-
bloului, de 0 anume senzatie, de 0 oarecare stare de spirit,
ci este yorba de 0 nuanla.
De exemplu, vedeti casa pe care ati mai vlizut-o de
multe ori, dar abia acum remarcati In ce culoare e vopsitll
sau cum este i1uminatA ~i Intelegeti ca odata, candva, In al-
te circumstante, ati trait ceva asemanator. In anume cazuri,
poate sa apara 0 senzatie c1arll a ceva cunoscut, care s-a
petrecut altAdatA. In mod cert, ati mai avut ocazia sa simtiti
ceva ciudat, ca dintr-o data va ta~ne~te In memorie senza-
tia de ceva cunoscut. Nu este 0 amintire din trecut, ci 0
senzatie din trecut - deja vue.
Acest lucru vi se Intamplll destul de des, dar pur ~i
simplu nu va dati seama pentru cll luati situatia ca atare, cu
alte cuvinte dormiti in stare de veghe. A~adar, tranzac\ia
vll ajuta sa observali eli lumea se schimba chiar sub pro-
priii ochi. Aveti senzatia conf'uzli de ceva cunoscut sall,
dimpotrivll, simtiti cll a apllrut 0 nuanta noua, neobi~nuitll.
Ce se Intampla aici? Realizarea materiala a stratului
lumii dumneavoastra se mi~ca In spatiul variantelor. Si ce
vedeti? Vedeli ca nuanlele decorurilor se schimba.
Dupll cum ~titi, In spatiul variantelor, fiecare sector
are scenariile ~i decorurile sale. in functie de distanta rela-
tivll la care se aflll sectoarele, diferentele se pot manifesta
mai mult sau mai putin pregnant. Realizarea materiala se
face uniform ~i de aceea ea nu este vizibila. Nu yeti reu~i
sa sesizati modul cum se desra~oara, la fel cum nu vedeti
mi~carea minutarului la un ceas mic. Schimbarile frapante
de nuanta sunt remarcate doar In cazul unei treceri bru~te
158
de pe 0 linie a vietii pe alta. In astfel de cazuri va apar
semne, care in mod evident va atrag atentia asupra lor.
In procesul de tranzactie, vizualizarea slide-ului-
scop intensificll vantul intentiei exterioare. Parametrii emi-
siei mentale se modi fica putemic fata de linia vietii in curs.
Riisucirea cheii intensificll energia de emisie modulata de
gandurile dumneavoastra. Drept urmare, mersul realizllrii
pe sectoare se intensifica. 0 privire lucida vll mobilizeaza
sa vll treziti ~i sa remarcati schimbarile. latA de ce doar in
decurs de cateva clipe, cat dureaza 0 rafalll de vant, puteti
sa remarcati cl decorurile ~i-au schimbat nuantele .
Faceti tranzactia lara patima, a~a cum va spalati pe
dinti sau va pieptanati. S-ar putea sa nu reu~iti imediat, ca
la mersul pe bicicletA. Nu trebuie ignorat nici faptul eli In
timpul tranzactiei veniti In contact cu intentia exterioara -
lucru greu de surprins ~i de controlat. Vli sratuiesc sa nu
luati in seamli faptul ca nu v-a reu~it imediat. Vli va reu~i
in mod categoric. Faceti incercari spontane, nu insistati, nu
facet i eforturi ~i nu va concentrati pe tehnica tranzactiei.
Este foarte posibil sli dibuiti 0 cu totul aM tehnica. Faceti-
o printre altele ~i cum vli este mai comod. Cu ciit Ii veli da
mai pulina importanla, cu atiit rezultatul tranzactiei va fi
mai bun. Daca nu va fortati, atunci totul va merge mai
u~or. .
S-ar putea sli vi se parli ca daca repetati foarte des
tranzactia, deplasarea spre scop se va transforma intr-un
proces impetuos. Intr-adevlir, a~a este, dar problema este
ca nu Yeti putea ca mereu sli executati irepro~abil tranzac-
tia, cu alte cuvinte, rarli patima. Vechiul obicei de a dori
poate strica absolut totul. Daca intentionati sa vli chinuiti
cu tranzactiile inseamna cli aveti un putemic potential al
dorintei de a obtine negre~it ~i cat mai repede un rezultat.
159
 Un potential mare Yeti avea ~i dacll sunteti convins cll tre-
buie neaparat sll actionati ~i sa va chinuiti sa executati
tranzactiile. Necesitatea este ~i ea un potential excedentar.
De aceea eu v-am cerut doar sa va oferiti 0 placere prin vi-
zualizarea slide-ului-scop ~i nu sa vll fortati, sll vll chinuiti
din necesitate.
Potentialele dorintei ~i necesitlltii iau din energia in-
tentiei, a~a ca nu apare nici 0 rafala de vant ~i, prin unnare,
tranzactia nu va fi posibila. La inceput, dorinta de a vedea
un rezultat este foarte mare. Eu va recomand sll acordati in
permanentll atentie stllrii dorintei dumneavoastra. Cum v-
ati surprins ca doriti sa aveti un rezultat, faceti 0 pauzll ~i
dupa aceea reluati tranzactia. Dacll v-ati surprins .ca vii
strllduiti din toate puterile sll executati 0 tranzactie "cum
scrie la carte" ~i pentru aceasta va fortati, amanati-va din
nou incercarile.
Faceti tranzactia numai din cand in cand, de placere
~i din curiozitate. Nu trebuie sa fortati tranzactia. Ea ser-
ve~te numai pentru ca dumneavoastrll sa vedeti cu propriii
ochi mi~carea in spatiul variantelor. Cand faceti transur-
fing, atentia principala trebuie indreptata catre derularea
slide-ului-scop ~i a vizualizllrii procesului de realizare a
verigii in curs din lantul de transfer. Intentia exterioarll ac-
tioneazll oricum, indiferent daca vedeti sau nu. Dar acum,
in spatiul variantelor a aparut un fel de luminator. Vi se
ofera posibilitatea sa urmariti in mod real propria mi~care.
Este foarte interesant. Nu yeti fi dezamllgit.
160
Nuantele
, decorurilor
Acum, ne yom opri mai pe larg la ceea ce vedeli
propriu-zis ca rezultat al tranzactiei. Totul este atilt de ne-
verosimil, incat este normal sa trezeasca indoieli. Sa fie
oare 0 iluzie determinata de insu~irile percepliei umane?
Unde este garanlia eli se observa chiar acea schimbare a
nuantelor decorurilor, la trecerea dintr-un sector in altul?
A~ cum am mai spus, dar ~titi ~i dumneavoastra,
oamenii pe care ii vedem in vis nu seamana intru totul cu
cei din realitate. Daca in vis va uitati in oglinda, va vedeti
chipul, dar in acela~i timp el este un chip strain. Tot ce ve-
deti in jur este cu totul altfe!' Acelea~i strazi ~i acelea~i ca-
se, dar care arata altfe!. Lumea reala se schimba ~i ea cu
timpu!. Casele sunt vopsite in alte culori, copacii cresc,
oamenii imbiitranesc. Toate aceste schimbari sunt fire~ti.
Dar, in acela~i timp, mi~carea realizllrii materiale, nu se
face in linie dreapta. Cum sa faceti deosebirea dintre deco-
rurile unei linii ~i altei linii?
Se poate spune ca ar fi fost imposibil daca n-ar fi
existat 0 asemenea inventie, cum este fotografia. Uitali-va
la albumele cu fotografii vechi. Comparantl peisajele, nu
puteli sa vedeti ce deosebire exista intre nuanlele decoruri-
lor de pe diferite linii, pentru ca aspectul localiei se
schimba repede prin forta unor cauze naturale. Exista 0
modalitate mai evidenta ~i mai sigura. Comparali felele
oamenilor din fotografii in diferite perioade de timp. Soar
parea ca infiiti~area omului ar trebui sa se schimbe linear,
pc masura ce 1mbiitriine~te. Cu toate acestea, dumneavoas-
tra vedeli cu totul altceva.
161
 In fieeare fotografie 0 persoana arata eu totul altfel.
In aeela~i timp, aeeste deosebiri nu au un caracter liniar.
Chiar daca nu tinem seama de pieptanatura, alta de fiecare
data ~i comparam fotografii !acute la mijlocul vietii indi-
vidului, ciind chipul nu i s-a maturizat sau nu a Imbatranit
prea mult, totu~i deosebirile sunt vizibile. Fata este a indi-
vidului respectiv, dar ea este alta. ~i nu este yorba de fap-
tul ca el a Imbatranit sau ea ~i-a sehimbat pieptanatura sau
ca emotiile erau altele. Fata a capatat un alt desen In care a
apiirut ceva, ceva altfel. lata, aeeasta este chiar deosebirea
Intre nuantele decorurilor. ~tiati ca omul se schimbii. Dar,
e posibil sa nu fi acordat atentie la diferen/a caraeteristicii
dintre nuan/e. Riisfoiti albumele vechi de fotografii ~i vii
Yeti convinge.
La unii oameni deosebirea poate sa fie atilt de evi-
denta Incat, Intillnindu-i dupa catva timp, pur ~i simplu sa
nu-i recunoa~teti. Comparandu-va propriile fotografii, din
perioade de viata calitativ diferite, Yeti vedea cii exista de-
osebiri importante de nuan(ii. Puteti sa va faceti 0 imagine
despre felul cum arata realizarea dumneavoastra In sectoa-
re calitativ diferite ale spatiului variantelor.
Dar, In timp ce dumneavoastra va mutati pe sectoare,
fotografiile din album ar trebui sa capete ~i ele alte nuante?
Evident, dar nuantele obieetelor care arata la fel sunt atilt
de neInsemnate Incat, practic, nici nu Ie observati. Dacii
Yeti face tranzactia, uitiindu-va atent la pat sau la dulap, nu
Yeti vedea nicio schimbare. De aceea va recomand sa efec-
tuati tranzaetia pe strada ~i nu Intr-o ambian(ii care aratil la
fel ~i atunci schimbiirile vor fi vizibile.
Linia vietii este un lant de sectoare, aproximativ uni-
forme ealitativ. Decorurile unei linii sunt ~i ele aproxima-
tiv uniforme. Cand stratul lumii dumneavoastra se transfe-
162
ra pe alta linie, decorurile se schimbii. In functie de forta ~i
calitatea deosebirilor dintre linii, schimbarile din decoruri
se manifestii fie prin u~oare nuante, fie sub forma unor
transformari importante. In orice caz, Yeti vedea diferenta
calitativa dintre nuante.
Dar unde este acea caUltorie In timp despre care vor-
beam? Deplasandu-ne firesc pe liniile vietii, noi plutim
sincron eu timpul cum plutim pe cursul unui rau. Realiza-
rea materialii se mi~ca In spatiul variantelor a~a cum se
mi~ca pelicula In proiector la cinematograf. Aeeasta mi~­
care noi 0 percepem ca trecere a timpului. Ca sa ne depla-
sam In raport cu el, este necesar sa 0 luam inainte, sa mer-
gem mai repede decat eurentul sau sa 0 luam Inapoi, con-
tra eurentului. Este ca ~i ciind un cadru ar incepe deodata
sa se deplaseze pe pelicula. In acest sens, cMiitoria In timp
este intr-adevar imposibila.
Cu alte cuvinte, nu pute/i sii ciiiiitori/i inainte sau
inapoi in timp dacii vii ajlati pe una §i aceeQ§i linie a vietii.
in caz contrar, legaturile cauzii-efect s-ar rupe. Dar intre
diferite linii ale vietii, calatoria in timp este, In mod teore-
tic, posibila. Transurfingul nu va da raspuns la Intrebarea
cum se poate face acest lucru. Dar chiar ~i caliitoria in
timp se face Intrucatva intr-o alta perspectiva, putin diferi-
til. De ce atunci cand facem tranzactia ne apar unele trairi
din trecut? Acest fenomen poate fi explicat cam in felul
urm1\l0r.
Din frageda copilarie, sufletul a nazuit In mod intui-
tiv spre scopurile sale prin por(ile sale. Atunei Inca va
aflati pe acele linii ale vietii care va purtau spre ele. Poate
ca acesta era visul dumneavoastra. Sau, poate, nici dum-
neavoastra In~iva nu va diideati seama ee anume doriti,
de~i sufletul ~tia. Dar in viata noi toti ne supunem mai
163
mult influentei pendulilor distructivi, decat pomirilor ini-
mii noastre. Ca sa nu mai vorbim despre lungul ~ir de ras-
cruci negative, pe care Ie parcurge fiecare dintre noi din
cauza inclinatiei spre negativism. De aceea treptat v-ati
indepiirtat tot mai mult de liniile initiale care va duceau
spre un anume scop.
EfectUllnd tranzactia, va mi~cati in sens invers ~i in-
trati pe acele linii unde ati mai fost ~i inainte, numai ca
acum pozitia in timp este alta. Acel segment al fostei linii
pe care I-ati fi putut parcurge, a ramas in trecut. Dar niei
nu v-ati intors pe aee~i linie. Fiecare linie are speeificul
ei, gustul ei, nuantele ei. latii ca acestea sunt nuantele pe
care Ie simtiti in momentul dind priviti atent la sffir~itul
tranzactiei. Numai sa nu confundati unele lucruri, cum ar
fi de exemplu aspectul casei dimineata cu cel de seara. Di-
ferenta de nuante intre diferite linii este cu totul altceva.
Yeti intelege ce anume am in vedere, ciind Yeti incerca
aceasta senzatie.
A~adar, intoarcerea in trecut inseamna sa calatore~ti
in viitor pe fostele linii ale vietii. S-ar putea sa va fi a~tep­
tat la aItceva, dar ce va spun este real. Imaginati-va ce oeol
ati fiieut, indepartiindu-va de poteea ~i riitaeind in desi~ul
padurii. Dar aeum nu este momentul sa regretati trecutul,
ci sa va bucurati de faptul ca, treptat, va intoarceti din nou
pe drumul dumneavoastrii. Doar ~titi cli majoritatea oame-
nilor nu se pot intoarce.
Dar, nu este niei obligatoriu sa simtiti nuanta liniei
pe care ati fost anterior. Pentru ca drumul spre scop s-ar
putea afla pe alte linii noi, unde inca nu ati fost. In acest
eaz, intoarcerea pe fostele linii ori nu se petrece niciodatii,
ori se petrece doar arareori. In spatiul variantelor, liniile
vietii se intretaie putemic ~i nu e nevoie sa intelegem cum
164
anume luereazii transurfingul. E posibil ca intr-un anume
caz sa vi se parii cli nuanta respectiva ati mai intiilnit-o un-
deva, iar in alt caz, va fi eeva cu totul nou. Y-ati uitat la un
chip cunoscut ~i vi s-a parut ca era ceva nou, 0 nuantii de-
osebitii. Inca. 0 data subliniez ca nu este yorba despre deta-
Iii noi pe care le-ati fi putut observa ~i fiirii niciun fel de
tranzaetii, ci despre nuante noi, un stil nou, 0 stare de spirit
noua, 0 importantii noua, 0 tema nouli, 0 senzatie momen-
tana noua.
De altfel, 0 sa intelegeti ciind Yeti incerca. in mod
sigur, Yeti reu~i. Numai ca nu trebuie sa va striiduiti. Rati-
unea, cu inclinatia ei de a avea un control total, va putea sa
strice totul. De aceea, imediat ce va Yeti surprinde ca vli
strliduiti din toate puterile sa vedeti nuantele, este mai bine
sa renuntati ~i sa reluati aceasta indeletnicire ciind vi se va
potoli dorinta de a obtine un rezultat. Amintiti-va de regu-
lile executiirii tranzactiei - ea nu functioneaza daca va for-
tati. Credeti-ma, yeti reu~i eu u~urinta ~i firesc ~i este sufi-
eient sa "mi~cati degetul eel mie al intentiei exterioare". ~i,
dimpotriva, toate eforturile intentiei interioare vor deveni
inutile daca va Yeti striidui sli obtineti un rezuItat.
Daeli in timpul tranzaetiei nu se observa 0 schimbare
de nuante, inseamna ea parametrii liniei in curs satisfae ~i
~a vizualizarea efectuata. Inseamna ca tra~smiteti emisia
mentala a liniei in curs a vietii ~i scopul dumneavoastra se
aflli in viitor pe aceasta linie. Oricum, executiind tranzactia ,
intr-un fel sau altul Yeti remarca din ciind in eiind 0 trans-
formare a nuantelor.
Yeti percepe nuantele nu numai pe fetele ~i peisajele
cunoscute. Chiar atunci ciind Yeti privi atent unele imagini
pe care Ie vedeti pentru prima oarli, apare pentru 0 clipa
senzalia ca le-ati mai vlizut ciindva ~i Ie-ali uitat sau eli e
165
 eeva nou, proaspat. Subliniez: e eeva nou ~i nu eeva neeu-
noseut. Cand va uitati la 0 imagine neeunoseuta, eonstatati
pentru dumneavoastra faptul ea 0 vedeti pentru prima oarn,
tara sa remareati eeva deosebit. in proeesul tranzaetiei
apare insa 0 senzatie clara: in imagine a aplirut eeva care
in unnli cu cateva secunde nu exista. Veti simti acest lueru.
Cand Yeti vedea nuantele, Yeti fi stupefiati de cat
sunt acestea de reale. Reeunoa~teti cli, eitind aceasta carte,
n-at i crezut in realitatea spatiului variantelor ~i a liniilor
vietii. Cand Yeti vedea eu ochii dumneavoastrli, sa nu va
speriati, aceasta nu e eeva mistic. Dar nici nu este 0 ins~i­
re a perceptiei umane, cum poate sa parli. in curiind Yeti
descoperi ~i alte caracteristici ale transferului pe noi Iinii
de viata, care nu au nicicum legatura cu perceptia. Veti
simti ca atitudinea oamenilor din jur fatli de dumneavoas-
tra s-a schimbat in bine, aparent tarli nici un motiv. Unele
probleme care va insoteau in fiecare zi au dispiirut tara
unnli. in genere, Yeti remarca singur ee atribute ale vietii
de zi eu zi s-au sehimbat, de~i cauze evidente pentru
aceasta nu au existat. De exemplu, ceasul care vi s-a oprit
cu multi ani in unna, ar putea sa inceapa sli meargli.
in genere, in conditii obi~nuite, un ceas se opre~te
din cauza murdliririi fire~ti a pieselor aflate in mi~eare. Es-
te suficient ca eeasul sa fie curlitat ~i el va merge din nou.
Dar, se intiimpla de multe ori ca eeasurile ~i aparatele
complicate de uz casnic sli se opreascli sau sa se strice
atunci eand proprietarii aeestora ies din starea de eehilibru.
A~a se intiimplli in situatii de agitatie, stres sau eonflicte.
Defectarea aparatelor nu este provocata de energia poten-
tialelor excedentare; volumul ei este prea mic ~i nu este
orientat diferentiat ca sa genereze ni~te sehimbliri mecani-
ceo
166
Energia trliirilor negative induce transferul pe Iinii
ale vietii unde echilibrul este distrus, unde viata a ie~it din
cursul ei Iini~tit, unde existli 0 oarecare abatere de la nor-
mal. Pe aeeste linii, totul pare sa fie ca inainte, dar de fapt
ceva nu mai este ca inainte, nu mai este lini~te, lucrurile
nu mai stau cum trebuie. Este ca ~i cum pe scena decoruri-
Ie ar fi rlimas acelea~i, ~i totu~i ceva nu mai este ca inain-
te - lumina nu mai este la fel, aerul este mai incarcat, apa
mai tulbure. Parca plute~te un fel de vlil. Aceste mici
schimbliri sunt cele care influenteazii functionarea aparate-
lor sensibile ~i a mecanismelor de precizie la care acel val
u~or devine deja vizibil.
Exista chiar 0 categorie de oameni in mana clirora
totul "frige". De obicei, ace~tia sunt intr-o pennanentli sta-
re de dezechilibru fata de nonnal - ori sunt prea imprli~ti­
ati, ori sunt "montati", ori tensionati, ori nelini~titi. Nime-
rind pe unele linii tulburi, aparatele sensibile ale acestor
neferieiti se defecteazii. Prin unnare, daca eeasul dumnea-
voastrli a inceput sa meargli, insearnna ca ati reu~it sa tre-
ceti pe liniile "Iimpezi" ale vietii. Acum nu trebuie sli vli
nelini~teascli faptul eli ceasul vi s-a oprit. Poate eli trebuie
sa-I dati la reparat.
Acum clillitoriti, ~titi lucrul acesta, nu numai in spa-
tiul variantelor dar, intr-un anume sens, ~i in timp. Trecu-
tul nu-I mai poti intoarce. Dar puteti sa aduceti inapoi acea
senzatie proasplitli de nou, de sperantli ~i de fericire pe ca-
re ati pierdut-o ciind v-ati deplasat pe ramificatiile negati-
ve. La inceputul clirtii, vorbeam despre faptul ea in timp se
pierde aeea senzatie de prospetime a vietii. Deplasarea
spre seop inseamnli intoarcerea in treeutul in care ingheta-
ta era gustoasa, sperantele erau precum eureubeele, iar via-
167
ta piirea atat de plinii de bucurie, ~i atiit de promitiitoare.
Nu fiti tri~ti, trecutul este in viitor!
Alunecarea
In sflir~it, ne-am apropiat de momentul ciind sunteti
deja preglltit sii primiti raspunsul la Ghicitoarea Vegheto-
rului. Afirmatia cii fiecare om are dreptul la 0 reala liberta-
te de a-~i alege destinul ramiine 0 ghicitoare numai atata
timp cat nu este clar de unde vine dependenta, altfel spus,
Iipsa de Iibertate. Acum, pe baza celor spuse eu pot sa vii
dau raspunsul.
Vii veti dobiindi libertatea ciind veti inceta sa va mai
luptati.
Vedeti, raspunsul este foarte simplu ~i seurt, intoc-
mai ca seeretul alchimi~tilor pe tiiblitele de smarald ale lui
Toth. Daca eu v-a~ fi dat raspunsulla inceputul eartii, n-ati
fi inteles nimie, nu-i a~? Dependenta consta in faptul ea
ati luat parte la 0 luptii ce v-a fost impusii. Imediat ee va
treziti din somn la realitate, incetati lupta cu dumneavoas-
tra in~iva ~i cu lumea intreaga pentru ca nimie nu va mai
retine. Lupta continua, dar deja fiirii participarea durnnea-
voastra ~i sunteti liber sa mergeti unde vii trece prin minte
~i sii alegeti tot ceea ce doriti.
Lumea. intocmai ca 0 oglinda. rejlecta atitudinea
dumneavoastra fata de ea. Cdnd sunteti nemultumit de
lume. ea se intoarce cu spatele. Cdnd luptati cu lumea. se
168
lupta §i ea cu dumneavoastra. Cdnd incetati lupta. atunci
lumea va vine in intdmpinare.
Chiar de la na~tere, pendulii v-au aratat locul pe care
iI oeupati in aceastii lume. V-au impus un ~ablon pentru
concepti a despre lume ~i viatii, v-au explieat regu\ile jocu-
lui, v-au rezervat un rol ~i, in felul acesta, v-au inchis in
"eutia" conditionarii. In acela~i timp, v-au dat ~i 0 falsa
declaratie de independenta. In conformitate cu aeeasta de-
claratie, puteti sa alegeti. V-au atiimat de 0 sforicica, ca pe
o marionetii ~i, chipurile, "v-au dat drumul" - sii va dorit i
ce va pofte~te inima, ~i sa ~i obtineti eeea ce va dorit i.
Prin~i fiind de ata, incepeti sa vii agitati ea sa obtineti ceea
ee doriti, dar fiira sucees. Atunci ei va dau de inteles ell. in-
ca mai trebuie sa va luptati cu propria persoana ~i eu lu-
mea ea sa vii cii~tigati un loe sub soare. Acestea sunt regu-
lile joeului pendulilor: "Luptii ~i fii ca mine".
V-ati folosit numai de Iibertatea de a participa La
lupta. Da, este ~i aceasta 0 alegere! Intotdeauna primiti ce-
ea ce alegeti - este 0 lege incontestabiliL In lupta penduli-
lor, individul nu e capabil sa obtinii victoria - el poate doar
sa primeaseii un premiu, dar ~i pe acesta iI primesc doar
ale~ii. Sarcina pendulilor este sa ascunda adevarata liberta-
te. In realitate, nimeni nu va poate abliga sa participati la
lupta. Vi se poate doar induce ideea ca nu aveti de ales. $i
intr-adevar a~a este: nu aveti alta solutie. atdta timp edt va
tineti de sforicica importantei.
Ca sa obtineti libertatea, este necesar sa renuntati la
importantii - sa nu dati prea mare importantii la nimic. In
majoritatea cazurilor, pentru a nu da importantii este sufi-
cient sa va treziti ~i s1\ va schimbati in mod con~tient atitu-
dinea. Noi toti dormim in stare de veghe ~i ne jucam rolu-
rile in mod mecanie. Profunzimea somnului nostru este ~i
169
 ea proportionala cu importanta pe care 0 dam atributelor
jocului ~i de aceea suntem prizonierii propriei noastre im-
portante.
Dar incercarea de a ne schimba atitudinea nu este ~i
ea 0 luptli? Nu. Va luptati cu durnneavoastra cand incercati
sa va stlipiiniti emo/iile. Acum, cand ~titi in ce constli jocul
pendulilor, puteti sa va schimbati in mod con~tient atitudi-
nea fata de el tara sa va fortati. in felul acesta, alegeti sa
fiti liber in loc sa va luptati. Stabiliti singur regulile jocului.
Acum jocul durnneavoastra cu pendulul constli in a-i da
peste cap regulile lui de joc. Un asemenea joc transfonna
lupta intr-o incaierare amuzantli cu un bolovan de lut. Par-
ca incepeti sa Intelegeti: tot ce se intampla - nu este 'decat
un vis in stare de veghe. Ie~iti din scena, coborati in sala
de spectacol ~i Yeti intelege imediat ca dumneavoastrli
sunteti cel care trebuie sa hotarati daca continuati sa parti-
cipati la lupta sau, pur ~i simplu, mergeti in lini~te sa va
luati ce vi se cuvine.
Evident, nu Yeti reu~i sa rupeti dintr-o datli sforile
importantei. Nu este posibil a~a, dintr-odatli sa nu mai dai
importanta ~i sa te eliberezi de toate complexele. Nici nu
este necesar, intrucilt asta ar insemna iarli~i luptli! De fapt,
toate firele importantei se vor rupe singure incetul cu Ince-
tul, dupa ce Yeti curma lupta. Daca puteti, in mod con~ti­
ent, sa nu mai dati importanta la orice, faceti-o. Dad! nu
reu~iti, treceti la actiune. Derulati in minte slide-ul-scop,
vizualizati procesul ~i porniti In directia scopului - asta in-
seamna sa actionati. $i renuntarea la luptli este tot 0 actiu-
ne. Dati-va posibilitatea, dumneavoastra ~i lumii, sa fip
a~a cum sunteti. Nu trebuie sa va schimbati ~i nici sa lup-
tati impotriva lumii. Imediat ce Yeti renunta sa mai luptati,
Yeti simti cum pe fiecare zi ce trece Yeti fi tot mai liber.
170
Nu este posibil nici sa scapati dintr-o data de povara
problemelor adunate intr-o viata intreaga. Dar, respectilnd
principiul coordonarii, treptat yeti reu~i sa ie~iti din padu-
rea rava~itli de furtuna la lumina drumului neted. Nu existli
nicio garantie ca totul va merge uns. Va a~teaptli provoca-
rile pendulilor, piedici ~i dezamagiri. Important este sa nu
disperati. eu timpul, totul se va aranja, doar sunteti inar-
mat cu 0 tehnica puternica pentru a va gestiona destinul.
Dati ali reu~it sa va impuneti con~tiinta faptului ca
sunteti capabil sa stlipilniti evenimentele propriei vieti, da-
ca ati capatat incredere in sine ~i simtiti un elan, sa va a~­
teptati la surprize neplacute. Mai mult ca sigur, Yeti primi
un bobarnac mai mic sau mai mare, in functie de cilta in-
credere aveti In dumneavoastra ~i de elanul pe care II aveti.
Acestea sunt fortele de egalizare care reactioneaza la po-
tentialul dumneavoastrli excedentar. Nu va lasati tentat sa
va imaginati ca sunteti milnuitor de marionete sau regizo-
rul piesei care se nume~te "Viata mea".
Desigur, sunteti intr-adevar un regizor, dar exclusiv
al destinului dumneavoastra. in piesa "Viata mea" nu ju-
cati singur, ci joaca ~i altii. De aceea, cel mai mic sernn de
infatuare ~i aroganta va crea un potential excedentar. S-ar
putea sa vi se para ca nu sunteti un increzut, dar nimeni nu
este tara cusur. Ati primit cheia unei foarte 'mari forte ~i de
aceea cea mai mica derogare de la responsabilitate atrage
dupa sine unnari palpabile.
Ideal ar fi ca orice om sa fie con~tient ca este stlipil-
nul propriului destin. Imaginati-va ca ati primit 0 adeve-
rinta In virtutea careia aveti dreptul sa cumparati ziare de
la oricare chio~c din ora~. Va bucurati, nu-i a~a? Ma indo-
iesc. $i a~a aveati acest drept. De ce sa va suparati ca la
chio~cul respectiv n-ati reu~it sa vii cumparati ziarul. iI
171
 Yeti cumpara de la alt chio~c sau va yeti descurca ~i tara
ziar. Exact a~a trebuie sa va raportati ~i la noua dumnea-
voastra capacitate de a gestiona evenimentele propriei vie-
ti.
Trebuie sa va avertizez de inca un lucru. Transurfin-
gul nu trebuie folosit pentru a face cuiva un diu. Daca,
prin vizualizare vreti sa transmiteti un giind rau, 0 intentie
du~manoasa ~i sa va razbunati pe 0 persoana sau pe mai
multe persoane care v-au suparat, yeti reu~i . Dar dupa ace-
ea Yeti avea probleme. Eu va statuiesc foarte serios sa nu
va ocupati de magie neagra. Chiar daca vi se pare ca rliz-
bunarea este pe deplin justificata, nu faceti acest lucru.
Daca totu~i nu reu~iti sa va abtineti de la ispita ~i vreti ca
du~manul sa aiba neplaceri, a~teptati-va sa primiti primul
avertisment - sigur vi se va da un semn. far daca nu va
yeti opri, yeti fi pedepsit. Nu uitati ca suntem cu totii mu-
safiri in aceasta lume. Astea sunt conditiile libertatii: pu-
teti sa alegeti, dar nu aveti dreptul sa schimbati ceva.
Dupa cum se ~tie, stravechile civilizatii au pierit.
Mai exista doar rama~ite sub forma unor constructii de ge-
nul piramidelor egiptene ~i ni~te ecouri neclare despre
unele cuno~tinte secrete de magie. Oamenii care au pus
stapiinire pe forta intentiei exterioare, au devenit prea pu-
temici ~i de aceea au fost nu numai pedepsiti, ci ~i distru~i
de fortele de egalizare. Civilizatii ca Atlantida, au fost 0
multi me. De fiecare daHl cand oamenii puneau stapiinire
pe intentia exterioara, ei uitau ca sunt doar ni~te musafiri.
Si, dupa cum se ~tie, musafirul care intreee masura, este
dat afara.
Trebuie sa va temeti mai ales de laudaro~enie in fata
cunoscutilor ~i a celor apropiati. Daca Yeti declara cu voce
tare ca sunteti in stare sa obtineti orice va propuneti, ~an-
172
sele de reu~ita se mic~oreaza simtitor. Este acel caz ciind
inerederea in sine se transforma in grandomanie. Dacii ~titi
ca Yeti obtine ce vi se cuvine, nu incalcati echilibrul. Stiti
acest lucru in sufletul dumneavoastrii. Dar daea declarati
in fata altora cii puteti obtine ceea ce in momentul res pec-
tiv nu aveti, creati un potential exeedentar. Si atunci intra
in actiune fortele de egalizare pentru a inlatura potentialul.
De aici ~i concluzia: este mai bine sa fii modest ~i sa nu
spui vrute ~i nevrute. Desigur, dupa ce v-ali atins scopul,
puteti sa 0 spuneti ~i in gura mare, dar tara prea mult entu-
ziasm, tara euforie pentru ca fortele de egalizare va pot lua
jucaria inapoi.
Transformati-vii entuziasmul fn intenlie de a siirbii-
tori. Folositi-va dreptul de a alege ~i permiteti-va luxul de
a percepe viata - care acum nu va satisface - ca pe 0 sarbii-
toare. Acum aveti un temei, nu iluzoriu, ci real pentru a
sarbatori. Aceasta este speranta de libertate. Yeti simti 0
bucurie calma ~tiind ea va indreptali spre seopul dumnea-
voastra ~i de aeeea momentul sarbatorii nu este departe.
Aceasta bucurie calma nu 0 pot intuneca nici chiar fortele
de egalizare. Respectiind principiul coordonarii, dacii veti
lua viala ca pe 0 siirbiitoare, indiferent ce-ar fl, fnseamnii
ca va fl chiar a§a.
Acum, nu mai este nevoie sa continwW lupta. Si a~a
yeti capata ce vi se cuvine. Renuntiind la lupta, va rupeti
sforile ~i va obtineti libertatea, tara sa va pierdeti suportul.
Suportul va fi cursul variantelor. Tineti minte ca ceea ce
Yeti alege se va implini negre~it. Reglati-va emisia menta-
la pe linia-scop ~i atunci variantele vor curge exact spre
telul dumneavoastra. Nu exista forte care sa va poata im-
piedica daca va deplasati pe direclia de curgere, daca va
pastrati echilibrul ~i daca respectati principiul coordonarii.
173
 Nu yeti mai fi 0 corabioara de hartie pe valurile circum-
stantelor ~i nici 0 marionetli in mainile pendulilor. Piinzele
existli - unitatea dintre suflet ~i ratiune. Existli ~i carma-
alegerea dumneavoastra. Alunecati in spatiul variantelor,
folosindu-va de vantul intentiei exterioare.
CapitolulV

Rezumat

Rasucind cheia, deschideti supapele §i energia in-

SCR1S0Rl DIN TR£CUT
tentiei se elibereaza.
Tranzactie fnseamna sa rasuce§ti cheia, sa vizuali- Fragmente din cartea "Transurjingul realitatii ",
zezi §i sa jlXezi atent. fnainte ca aceasta sa jie tiparita, au fost publicate sub
Ca rezultat al tranzactiei, Yeti vedea cum se schimbii forma de e-mailuri.prin Internet. Acest capitolul s-a nas-
nuantele decorurilor. cut ca urmare a scrisorilor primite de la primele persoane
Nu acordati 0 atentie prea mare modului cum se fa- care s-au aventurat fn spatiul variantelor. Ma folosesc de
ce tranzactia. aceasta ocazie §i fmi exprim gratitudinea fata de dumnea-
F aceti tranzactia relaxat, fora sa va impunefi. voastra, dragi Cititori, pentru aceste calde scrisori, pentru
Nu va siliti sa executati des tranzactia. bucuria nespusa pe care mi-ati focut-o spundndu-va pare-
Sunt absolut szificiente slide-ul-scop §i vizualizarea rea, pentru entuziasmul cu care ati prim it ideile transur-
procesului. jingului. Va multumesc!
Tranzactia serve§te doar pentru a urmari mi§carea
fn spatiu.
Deplasarea spre scop reprezinta un nou strat al lu-
mii dumneavoastra.
Lumea ca oglinda reflecta atitudinea pe care 0 aveJi
fata de ea.
incetdnd lupta, va obtineti libertatea.

174 175

Sa nu faci deosebire
intre inJrangere ~i victorie.
B. Pasternak
Zonele negre
Mi-au aparut intrebari la care singura nu pot sa ga-
sesc raspuns. Dupa teoria dumneavoastra, daca voi lua
numai partea buna din tot ce mi se intampla, inseamna ca
ma voi ajla pe valul unor evenimente pozitive. La mine n-a
mers, de§i am incercat de mai multe ori. AltJel nici n-a§ ji
dat atentie acestui fapt.
Sa va dau un exemplu. Cu numai 0 jumatate de an in
urma, am avut un serviciu minunat care imi convenea din
toate punctele de vedere ~i imi focea §i pliicere. Era viata
mea. Aveam in jurul meu prieteni buni, cuno~tinte, omul
iubit, casa, parinti. Realmente ma bucuram In mod con§ti-
ent; ba mai mult, chiar eram, daca se poate spune a§a ce-
va, invidioasa pe mine insami. Aveam 0 via/a foarte lini§-
tita # nu mi se parea normal sa jie a§a. Ma temeam insa
ca nu va putea dura prea multo Am fost nevoita sa plec.
Acum n-am casa, am mai putini prieteni, iar munca pe ca-
re 0 am acum nu corespunde planurilor §i pregatirii mele.
Un alt exemplu.
Am terminat institutul. in ultimii doi ani am petrecut
mult timp la catedra § i m-am apropiat foarte mult de co-
legi # de studen{i. in ultimul semestru aproape ca sim{eam
jizic ca traiesc 0 perioada minunata §i ca este putin pro-
176
babil sa mai am parte de a§a ceva. Ma straduiam sa tin
minte jiecare zi. Mi s-a propus sa raman sa lucrez la insti-
tut. Nu pot sa va spun cat eram de bucuroasa! Dar au in-
ceput restructurarile §i am fost data afara. Drept urmare,
am stat acasa fora serviciu 0 jumatate de an. Pentru mine
aces tea au fost zilele cele mai negre.
Au fost $i perioade cand eram intr-adevar mul{umita
de via/a ~i ii multumeam lui Dumnezeu pentru asta, dar
dupa un limp am intrat intr-un fel de zona neagra. in cazul
meu, transurjingul nu a Junc/ionat; am fost dusa pe valul
ac/iunilor negative. $i inca ceva; cand imi merge rau de
tot, incep "sa urlu" (sa ma jelesc); ca la ~coala cand iti
sujla un coleg ca sa te ajute, de~i dupa teoria dumnea-
voastra ar ji trebuit sa ajung departe.
Vede/i ca nu se potrive§te la toata lumea? Voi ji bu-
curoasa daca m-a/i ajuta sa ma descurc in toate astea ".
De fapt, in cazul dumneavoastra nu sunt niciun fel
de nepotriviri. Dirnpotriva, totul decurge a~a cum trebuie.
Dumneavoastra nu intelegeti de ce in via\ii intri brusc
dintr-o "zona" alba intr-una neagra. Dar in scrisoare, chiar
dumneavoastra ati formulat admirabil ~i cauza.
Cauza a fost intotdeauna ~i este ~i acum aceea~i: fu-
mea este og/inda in care se rejlecta afitudinea dumnea-
voastrafa/a de ea. Este adevarata cauza. Deosebirea dintre
prima ~i a doua consta in faptul ca 0 oglinda obi~nuita
relecta imediat schimbarile, in timp ce lumea ri'ispunde cu
intitrziere, uneori de citteva zile, alteori de citteva luni.
lata ce scrieti dumneavoastra: "Aveam 0 via/a lini§-
tita $i mi se parea normal sajie a§a .Ma temeam insa ca
nu va pufea dura prea mult... in ulfimul semestru aproape
177
ea sim(eam flZie ea traiese 0 perioada minunata §i ea e
pu/in probabil sa mai am parte de Q§a eeva ".
Unde vedeti nepotrivirea? Prin atitudinea dumnea-
voastrll, ati tixat singurll programul, iar lumea vi I-a inde-
plinit irepro~abi!. Intotdeauna lumea vll realizeazll irepro-
~abil alegerea. Ea doar de asta se ocupll.
Pretentia pe care 0 aveti fatll de oglindll ati formulat-
o in modul urmator: " ... nu 0 data au apllrut situatii in care
eu, intr-adevar am fost multumitll de viata ~i i-am multu-
mit lui Dumnezeu pentru asta, dar dupll aceea am intrat
intr-o "zonll" atat de neagrl\! De ce, care a fost motivul
pentru care ati intrat in aceastll zonll?
A~adar, dacll eu vll voi spune de unde vin aceste
"zone" negre, nu mll Yeti crede. Chiar daca nu ati avut in
scrisoare fraze-cheie, pe care sl\ Ie citez, nu-mi este deloc
greu sll vll spun care este sursa acestor "zone" negre. Ca-
zul durnneavoastrll nu este unicul. Noi toti facem mereu
una ~i acee~i gre~eala.
De fapt, "zona" neagrl\ care a urmat dupa cea albll,
nu a fost deloc a~a. Durnneavoastrll ati colorat-o in negru.
Rliul nu poate urma dupll bine. In realitate, dupa bine a
urmat §i mai bine. Dar vi s-a pamt ca nu este a~a. Nu ati
acceptat schimbllrile care se apropiau ~i v-ati dat de gol in
fata lumii aviind 0 atitudine negativll. Iar lumea a trebuit sli
reflecte in oglindll atitudinea respectiva ~i in felul acesta v-
a realizat alegerea.
o caracteristicli a ratiunii umane este cli intotdeauna
ea tine morti~ la scenariul ei. Tot ce nu se incadreazl\ in
scenariu este considerat un e~ec. $i, invers, considerll cli
este un succes ce a gandit ea dinainte. 0 asemenea indli-
rlltnicie a ratiunii i~i are inceputul in faptul cll ea se bizuie
178
doar pe ea ~i in stereotipurile sociale foarte rezistente in
timp.
De unde poate sll ~tie ratiunea dumneavoastrli ce este
in realitate bun pentru ea ~i ce este rau? Oare poate ea sa
ghiceasca ce intorsllturli vor lua lucrurile? Un mare succes
nu bate niciodatll in prealabil la u~lI - intotdeauna iti pica
efectiv in cap. Nu v-ati gandit niciodatll de ce se intiimpla
a~a? Pentru cli, in asemenea cazuri, ratiunea, nefiind pe fa-
zl\, nu reu~e~te sll impiedice realizarea succesului.
Numai in c1ipa in care ratiunea nu se mai incapata-
neazii sa-~i exercite controlul asupra scenariului, numai
atunci succesul este capabil sa "se strecoare" prin aceasta
apllrare surdli. Succesul nu poate fi planificat, nu-i a~a? in-
cearcll sa planifici ~i sa obtii ceea ce ai planuit! Nici gand
de ~a ceva. A~ ceva se intiimplll foarte rar.
Ratiunea nu este capabila sll elaboreze un algoritm al
succesului. Cititorii mll intreaba cum slI procedeze intr-un
caz concret sau intr-altu!. Iar eu de unde sll ~tiu? Nu cre-
deti pe nimeni care afirma cll ~tie reteta succesului pentru
fiecare caz concret! Nu Ii este dat nimanui sa §tie.
Atunci cine ~tie ~i unde poate fi gasit rlIspunsul?
Lumea durnneavoastrll, care este oglinda dumneavoastrll -
ea ~tie. Transurfingul contine in el cea mai uimitoare des-
coperire pe care ti-o poti imagina. Aceastll descoperire
constll in faptul eli vi se cere doar sll alegeti, iar dupa aceea
sll nu puneti piedici lumii sll va realizeze alegerea.
Aici e paradoxul: - individul nu este obligat sa ~tie
cu exactitate in ce mod sa obtinll succesul. Mai exact, este
mai bine chiar sll nu ~tie. Ce-ati giindit dumneavoastrll? Ca
transurfingul vll va da reteta c1asicll a succesului? Ratiunea
nu este capabila sll gllseascll 0 asemenea reteta. Toatii fru-
musetea consta in aceea ca suceesul se giise§te el singur!
179
 Sarcina ratiunii este aceea de a nu impiedica, prin
controlul sau, cursu! variantelor, adica desta~urarea eve-
nimentelor. Cursul variantelor este fntotdeauna orientat in
direc/ia alegerii pe care 0 face/i. Tocmai de aceea, dad!
ati tacut alegerea, va puteti bizui cu incredere pe principiul
coordonllrii intentiei: inten/ia mea se rea!izeaza; totul du-
ce spre asta; totul merge cum trebuie.
Sa ne intoarcem la ,,zona" neagra. De fiecare data
ciind aparea 0 zona neagra, dumneavoastra, dupa cum se
vede, pierdeati 0 anumitll ~ansa. Era ~ansa de a face zona
alba ~i mai alba. Dar ratiunea nu accepta evenimentele ca-
re urmau sa vina, mai exact, Ie aprecia ca fiind negative ~i,
drept urmare, negativul se manifesta intr-adevllr cu toam
fO$.
N-are rost sa va necajiti din aceastll cauzll. Dacl!
v-ati fixat scopul ~i va Yeti tine de principiul coordonllrii,
Yeti face 0 descoperire minunatll. Va Yeti convinge ca toa-
te gre~elile pe care le-ati tacut au servit chiar acestui scop.
Nu I-ati fi realizat, daca n-ati fi trecut prin toate acele nea-
junsuri. Pe de alta parte, daca nu le-ati fi tacut, iara~i ati fi
putut sa va realizati scopul, dar acela era alt scop. Doar nu
aveti numai un singur scop. latll cat de inaccesibil, de ma-
ret ~i de generos este aldituitll lumea noastrll.
A~a cii nu disperati: trecutul este in fata, daca vii de-
plasati in directia scopului dumneavoastra. Poate ca piina
acum v-au atras numai scopurile altora?
Jocul partenerilor
"Dumneavoastra spune/i a§a: am impresia ca per-
soanele care se unesc pentru a forma un cuplu sunt de
obicei incompatibile, parca ar vrea sa se pedepseasca re-
ciproc. Aceasta se refera la mine. N-a/i putea sa-mi dati
180
cfiteva sfaturi practice, ca sa pot sa ies din aceasta situa-
lie? Ce ar trebui safac §i cum ar trebui sa gdndesc?
Am fncercat de multe ori sa repar rela/iile dintre noi;
am sim/it un oarecare efect, dar nu de lunga durata, apoi
am fn/eles ca nu suntem compatibili §i ca trebuie sa fncerc
cu 0 alta femeie. Am ales divor/ul. A§ vrea foarte mult sa
inchei rela/iile cu ea, dar exista 0 iner/ie comuna §i anu-
mite circumstante care ma fmpiedica sa rea!izez fora as-
perita/i, cu pierderi minime, ceea ce mi-am propus.
Cdnd ma inforii, ma gdndesc ca sunt dispus sa rup
imediat §i fn orice conditii, dar pentru un timp relatiile se
fmbunatatesc, fora cauze evidente. Foarte repede fnsa to-
tul fncepe din nou. Ce ar trebui sa fac din punctul de ve-
dere al transurfingului pentru a schimba situatia?
Nu gre~esc dacii spun ca majoritatea divorturilor au
loc dintr-un motiv banal; partenerii nu-~i permit unul altu-
ia sa fie ei in~i~i. Credeti, cu siguranta, ca amandoi gre~esc
~i cii eu vreau sa vii ariit unde gre~esc. N-ati ghicit!
Problema nu este cine are dreptate ~i cine este vino-
vat. in contlicte din motive marunte apare un aspect care
nu este unul obi~nuit, dar este foarte important - cOn§tien-
tizarea, mai exact, !ipsa acesteia.
lritarea este 0 reactie incon~tientll. hi visarea incon-
~tientll visul i se intiimpla individului pentru ca el este in
intregime absorbit de acest joc ~i nu-~i mai da seama ca
totul este doar in somn.
Exact la fel, omul doarme ~i in stare de veghe, reac-
tionand negativ la un stimulent exterior. Teoretic, toatll
lumea pare sa fie de acord ca fiecare om are dreptul la par-
ticularitat ile ~i la ciudateniile sale. Si daca nu este la fel ca
dumneavoastra nici nu este obligatoriu sii fie la fel.
181
 Dar i~i dau seama de lucrul acesta numai atunci cand
sunt intrebati. In celelalte situatii, butonul declan~ator al
enerviirii actioneaza in stare incon~tienta. Dormind incon-
~tient in stare de veghe, individul nu-~i permite sa fie el in-
su~i, iar ceilalti sli fie altfel. Apar relatii de dependentli ca-
re genereaza 0 polarizare ~i produc vantul fortelor de ega-
lizare. Acestea conduc la ciocnirea caracterelor opuse pen-
tru a stinge neuniformitatea.
In plus, pendulii, simtind polarizarea, indue partene-
rilor actiuni menite sa Ie intensifice iritarea. Nu ati obser-
vat eli uneori partenerul se poartli de parca ar vrea dinadins
sa vli supere ~i mai tare?
Aflati eli in majoritatea cazurilor el 0 face in mod in-
con~tient, sub influenta pendulului care se hrane~te cu
energia enervarii dumneavoastra ~i vrea sli-I faca pe parte-
ner sa vli enerveze ~i mai rliu.
Dumneavoastrli in~ivli ilustrati in scrisoare cum se
manifesta polarizarea. lata: "Ciind ma enervez §i ma giin-
desc ca sunt dispus sa tennin imediat §i in orice conditii,
arunci pentru 0 vreme rela[iile se fmbunatatesc fora moti-
ve evidente. "
Ciind sunteti dispus sa acceptati "orice conditii", m-
seamna eli sunteti aliit de incriincenat, incat va vine s1i
spuneti: ,,Arde-te-ar foeul!" In acest moment polarizarea
se diminueaza, viintul fortelor de egalizare se potole~te,
pendulul vli lasa-n pace ~i, in consecintli, relatiile se imbu-
n1itlitesc.
in general, trebuie spus ca incompatibili sunt mai
degraba cei care seamlinli, decat cei care sunt diferiti.
Cand spuneti "nu suntem compatibili" sau "nu ne potrivim
la caracter", tradus in limbajul faptelor, acest lucru trebuie
inteles ca "nu ne-am permis unul altuia sa tim noi in~ine".
182
in realitate, oamenii cu caractere opuse pot ~i trebuie
sa trliiascli in fericire ~i in intelegere. Nu degeaba fortele
de egalizare confrunta contrariile, mentinand in felul aces-
ta un status-quo. Eu, ca ~i dumneavoastra, ~tiu cupluri care,
pe parcursul unei 1ungi convietuiri s-au desp1\rtit de multe
ori. Si au divortat de-adevliratelea, cu geamantanele scoase
la ~li, cu spartul veselei, arderea fotografiilor de familie,
cu distrugerea actelor de clislitorie ~i alte ritualuri infiico-
~atoare. Toate aceste drame nliucitoare erau msotite de ju-
rliminte infiico~1itoare eli de data asta totul e detinitiv ~i
ireversibil. Dar furtuna se potolea, ambii combatanti se li-
ni~teau ~i continuau sli tie impreunli.
Toate aceste conflicte cu spargeri de farfurii pot ti
evitate dacli coborati in mod con~tient de pe scenli in sala
de spectacole ~i priviti de pe margine joeul, adicli viata in
comun. Lucrul acesta trebuie sli-I faca macar unul dintre
parteneri.
De ce oare viata in comun este un joe? Pentru eli tie-
care ~i-a asumat un rol: eu sunt cutare, eu fac cutare ~i cu-
tare lucru ~i rna enerveaza asta ~i asta. Dar oamenii intrli
piinli peste cap in acest joe ~i de aceea actioneaza tara sa-~i
dea seama, de parca ar dormi in stare de veghe ~i nu sunt
in stare sli influenteze scenariul, de~i se straduiesc din toa-
te puterile sli facli acest lucru.
lar acum amintiti-vli cum in copiliirie va jucati de-a
oamenii mari. Spre deosebire de adulti, copiii i~i dau sea-
rna eli totul se face "dinadins". Ei ~tiu in tiecare moment
eli e yorba de un joe ~i din acest motiv actioneaza con~ti­
ent, ca ni~te spectatori-actori. Copiii sunt capabili sli
schimbe scenariul joeului intrucat i~i dau seama eli nu este
realitate. Exact a~a cum in visul con~tientizat, eel care vi-
seaza este capabil sa controleze evenimentele care au loc.
183
 Maturizandu-se, oamenii I~i pierd capacitatea de a se
juca cu deta~are; intra total In joc ca Intr-un somn adanc ~i,
in final, nu-~i mai dau seama. Dar Intrucat oamenii dorm
In stare de veghe, ei se transforma In marionete lipsite de
vointa, In ascultatori fideli ai pendulilor, iar viata lor "se
Intampla" ca In vis.
Incercati totu~i sa va jucati de-a viata In comun, a~a
cum fac copiii. Luati-va rolurile care v-au fost distribuite
~i jucati-Ie deta~at, "dinadins". De exemplu, imediat ce
partenerul incepe sa faca ceea ce nu va place, enervati-va,
a~a cum 0 iaceati Inainte, dar acum jucati-va rolul scena
cu scena, grotesc ~i cu umor.
Urmarea va fi ca Yeti Intelege imediat mecanismul
confl~ctelor pe care le-ati generat dormind In stare de ve-
ghe. Intr-adevar, Yeti con~tientiza cli multe certuri apar
hodoronc-tronc, la fel ca In telenovele. Iar cand Yeti con-
~tientiza, yeti putea sli va permiteti In sfiir~it sa fiti dum-
neavoastra in~iva ~i permiteti-i ~i celuilalt sa fie el Insu~i.
Binefacerea
in ulfimii doi ani m-am angrenat in winzari la bursii
(FORE). Nu reu§esc deloc sa ajung la 0 vanzare stabilii.
Doi ani la rand am avuf numai pierderi. Poafe esfe adevii-
rat, a§a cum scrie un coleg: pia{a esfe 0 inven/ie diabolicii.
"Dati-i lui Dumnezeu ce esfe allui Dumnezeu §i cezarului
ce e al cezarului ". Jucand pe pia/ii, noi ne pierdem sujle-
tul. Propriul sujlet. Din nefericire, a§a este. Acesta este
adevarul. Singura solu/ie pentru mine este sii fac daruri
184
fntr-un liica§ de rugiiciune. Dar fn felul acesta lucrurile se
rezolvii?
$i atunci cum stau lucrurile cu multivariantele des-
tinului? Chiar nu e posibil sii triiiqti din afaceri la bursii?
Toate pove§tile acelea cu miliardari sunt doar un mit? Sau
trebuie sii-ti scoli din minte ideea cu fmbogii{irea §i sii 0
fnlocuie§ti cu ideea ajutoriirii aproapelui? Nu sunt nici te-
oretician, dar nici incepator nu sunf; tot ceea ce va scriu,
am trait pe propria-mi piele §i nu 0 singurii datii, ci de su-
te de ori. in ce ar trebui sii constea, dupa dumneavoastra,
alegerea mea?
Ma Intrebati In ce trebuie sli constea, dupli parerea
mea, alegerea dumneavoastra. Este posibil oare ca eu sa
va arlit calea cea dreapta, sau altcineva? Lucrul acesta 11
~tie doar sufletul dumneavoastrli. Eu pot doar sa vli arat
gre~elile ~i acestea, numai subiectiv.
Dumneavoastra scrieti: "Singura solufie pentru mine
este sa fac daruri intr-un lac~ de rugaciune ". Eu, desigur,
Inteleg cli dumneavoastrli personal considerati acest fapt
drept unica solutie. Dar de unde ati scos-o ca sacrificiul in
general poate fi considerat 0 solutie? . . . .
Aderentii, nu ai lui Dumnezeu, CI cel al pendululul
religiei v-au indus ideea ca diind bani la liiserica "va sal-
vati sufletul" sau va platiti unele datorii karmice. Oricare
slujitor adevarat al Domnului va spune ca indulgentele nu
pot fi cumplirate cu bani. .
Haideti sa spunem lucrurilor pe nume: pendulul relt-
giei nu este Dumnezeu. Nu eel de sus are nevoie de bise-
rica, ci pendulul. Dumnezeu nu are nevoie de ofrandele
dumneavoastra. Daca credeti ca ofranda este 0 cale de re-
185
 zolvare a propriilor probleme, inseamna ca incercati sa in-
cheiati cu EI 0 afacere.
Facerea de bine poate elimina potentialul excedentar
al bani lor adunati daca aveti prea multi. ~i intrucat faceti
afaceri la bursa, mai mult ca sigur la finante nu exista 0
stagnare.
Binefacerea este un lucru bun in sensu I adevarat al
cuvantului, numai in cazul cand este racuta in mod sincer.
De exemplu, un bogata§ ajutii 0 casa de copii, dar el n-a
trecut niciodata pe acolo. in acest caz nu se poate vorbi de
o fapta buna, ci de 0 afacere. Ajutorul lui este orientat cu
indiferenlii; este 0 idee frumoasa formulata printr-o fraza
cucernica: "Eu ajut copiii!"
Dar motivele acestui om nu sunt sincere. El nu simte
nevoia sa comunice cu copiii carora Ie da ajutoare §i de
aceea nici nu-i iube§te. Ajutiind copiii, se pre(uie$te pe e/.
Dar, sa vedem, este oare rau ca individul acesta acordii
ajutor tara sa iubeasca, tara sinceritate? Nu e riiu, este chi-
ar foarte bine. Numai ca nu trebuie sa spere ca in felul
acesta pacatele ii vor fi iertate.
Se va vorbi mai mult in mass-media despre el, dar
sufletul sau nu va primi nici 0 recompensa. Este mai bine
sa te iube§ti pe tine insuti in mod sincer, decat pe allii in
mod nesincer. Eu chiar a§ zice ca a te iubi pe tine insuli es-
te absolut necesar.
Dumneavoastra mai scrieli a§a: "Sau trebuie scoasa
din minte ideea de imbogafire # in/ocuita cu ideea de a
ajuta aproape/e?" Nu trebuie sa va chinuiti cu asemenea
idei de a va ajuta aproapele daca nu simlili un indemn sin-
cer. Dimpotriva, ocupali-va de propria imbogatire. Faceti
lucrul acesta cu sinceritate §i nu Yeti avea de ce sa va ru§i-
nati. Nu acordali atenlie strigatelor simpatizanlilor pendu-
186
lului care va impun valorile lor "spirituale". Tineti minte:
niciodata personalitali/e cu adevarat spirituale nu impun
nimic nimanui.
Prima §i cea mai de pret bogatie spirituala 0 consti-
tuie sufletul dumneavoastra. Intoarceti spatele pendulilor
§i intoarceti-va cu fata catre sufletul dumneavoastra, ocu-
pali-va de propria persoana, de exemplu, imbogatiti-va!
Numai ca, iata, nu trebuie sa va apropiati de aceasta imbo-
gatire de acolo de unde incercali dumneavoastra.
Sufletul dore§te nu bani, ci ceea ce se poate cumpara
cu ei. ~tili cu exactitate ce va doriti? Mai sigur este ca nu
§titi. lata, intrebati-va, ce anume doriti cu adevarat de la
vialii. Ce anume va transforma via!a dumneavoastra intr-o
sarbiitoare? Determinati-va scopul!
Ratiunea dumneavoastra rezolva frontal aceasta pro-
blema: cu bani se poate cumpara practic orice, prin urmare,
trebuie mers direct acolo unde se afla ace§ti bani. Dar tot
necazul este ca §i sufletul actioneaza, in felul sau, tot fron-
tal. EI nu impartii§e§te dorinta ratiunii in legatura cu banii.
in general, el nu intelege ce inseamna asta, intrucat nu §tie
"sa gandeasca" abstract. De aceea, in oblinerea banilor,
sufletul nu va fi un aliat al ratiunii. lar ratiunea rara suflet
este neputincioasa: la fel ca §i sufletul tara ratiune.
Atunci, ce este de racut? Sa-Ii delermini scopul $i sa
te dep/asezi catre ef, fora sa Ie mai gande$li fa mijloacele
de realizare ale acesluia. Mijloace se vor gasi - aici e tru-
cuI. eu alte cuvinte, daca sufletul §i ratiunea merg mana-n
mana spre scop, vi se vor deschide u§i care inainte pareau
inaccesibile.
Se poate considera ca jocul la bursa este u§a dum-
neavoastra? Nu incerc sa judec. Dumneavoastra scrieti: ....
nu pot nicicum sa ajung fa un comer! stabil, de succes.
187
 ~oi ani -'pierde,:i peste pierderi". Concluziile Ie trageti
smgur. Mlhardan devin numai aceia care se deplaseaza
spre scop, nu spre bani.
Cand individul merge spre scop intrand pe poarta sa,
sufletul lui canta, iar ratiunea i~i freaca mainile de bucurie.
~roduce bucurie sufletului dumneavoastra jocul la bursa?
Ii confera satisfactie aceasta indeletnicire ratiunii durnnea-
voastra? La acesle Intrebari trebuie sa va raspundeti singur.
Cuno~terea ezoteridi
Mie imi esle cunoscuta 0 lileralura variata din acesl
domeniu ~i ce este mai surprinzator este ca in principiu
lo/i vor sa spuna acela~i lucru, numai ca in multe privin/e
ei se deosebesc.
Eu, de exemplu, din cauza acestui mare volum de in-
forma/ii, incep sa ma incurc; nu mai in/eleg cum este co-
rect ~i cum nu. Practic, toli spun ca nu trebuie pusa la
inima orice informa/ie. Dar ce pot face oamenii impresio-
nabili # aceia carora, sa zicem, in fiecare zi Ii se da de
pomana? Daca nu prime~ti ~i nu in/elegi durerea altora,
viafa pare mai uscata ~i mai rea.
In viilor vreau sa devin ziarisla ~i, in momentul de
fafa deja lucrez la 0 editura unde ma lovesc in general de
problematica feminina; scriu schife pe baza pove~ti/or de
via/a ale femeilor. Esle imposibil sa lucrezi produCliv da-
ca nu fillrezi prin propria fa persoana griji/e lor. Ce tre-
buie sa faca ziari~tii care se lovesc zilnic de informafit ex-
trem de diferite? Inseamna oare ca eu va trebui loala via-
188
/a sa balansez pendulii sau sa sufor eu insami? Poate ca
nu fnfeleg ceva cum ar trebui?
lar uneori ma gandesc ca loate ideile aces lea, indu-
siv transurfingul, sunl utopice. Daca este sa ne lamurim ~i
Iransurfingul pe care I-afi creat dumneavoastra esle tOI un
pendul pe care il facefi sa se balanseze folosind gandurile
altor oameni. Deci, de ce n-afiface legi/e lui mai simple?
Transurfingul nu este inventat ~i de aceea legile lui
n-ai cum sa Ie schimbi. Iar "sa inventezi" asemenea lucruri,
chiar nu este posibil. Sa inveti de la altii, de asemenea, nu
se poate. Cunoa~terea ezoterica nu se inventeaza ~i nu se
invata. Ea exista intr-un loc accesibil tuturor. Eu numesc
acest loc spatiul variantelor. Altii iI pot numi altfel, dar
esenta nu se schimba.
in scrisoarea dumneavoastra spuneti ca va incurcati
in unele probleme. Cum sa te descurci in aceasta multi me
de teorii care, dupa cum spuneti, de~i se refera la unul ~i
acela~i lucru, cu toate acestea se deosebesc? Nici n-o sa
credeti cat este de simplu.
Citind un noian de carli de psihologie ~i ezoterism,
se poate ca la un moment dat sa te opre~ti ~i sa uiti tot ceea
ce au scris alte persoane in carlile lor. Daca ati acumulat
un minimum de cuno~tinte fundamentale Ihtr-un oarecare
domeniu, in continuare puteti primi infonnatia direct din
spatiul variantelor.
Pentru aceasta trebuie sa aveti Indrazneala de a ince-
ta sa incercati sa aflati raspunsurile la intrebari in alte carli
~i sa va adresati dumneavoastra in~iva. Atata timp cat rati-
unea este orientata catre inteleptii acestei lumi va Yeti in-
curca ~i va Yeti gasi in situatia ve~nicului student. Schim-
bati-va orientarea: orientati-va propria ratiune spre propri-
189
ul suflet ~i Yeti primi rnspunsuri la toate intrebllrile dum-
neavoastra.
$titi ce-i deosebeljte pe eei care fac deseoperiri, care
ereeazli capodopere ale cUlturii, artei ~i scriu asemenea
elirti, de altii care se minuneaza de aceste deseoperiri, care
sunt extaziati de aceste capodopere, citese aceste clirti?
Ce-i deosebe~te pe ereatori de expertii care Ie evalueazli
arta, pe invatatori de elevi?
Primii au avut eutezanta sa-~i "desprinda" ratiunea
de ereatiile altora ~i s-o orienteze eatre propriul sufle!. Ex-
pertii ~i invatiieeii nu au deloe talent! Ei au pur ~i simplu
intentia indreptata in alta direetie - ei evalueaza ce fae altii
~i invatii de la altii.
Soar putea sa vi se para ca fac demagogie goala sau
ea rna ocup de adevliruri unanim eunoscute. Sa-mi orien-
tez ratiunea eatre propriul suflet? Ceva aici nu e concret,
nu este c\ar ~i te duee eu gandul la 0 spiritualitate contra-
filcuta.
Dar, de fapt, eu vorbese despre lucruri absolut con-
crete.
Sa va spun ca sufletul dumneavoastra ~tie ~i a~ to-
tul - nu ar fi tocmai exact. Sufletul nu ~tie, dar spre deose-
bire de ratiune, are acces la campul infonnational, unde se
pastreazli totul - date despre trecut ~i viitor, capodopere ~i
descoperiri.
Ratiunea percepe sentimentele sufletului ca fiind cu-
no~tinte intuitive sau iluminari, iar apoi Ie interpreteazii
sub fonna de notiuni ~i simboluri unanim acceptate.
Ratiunea nu poate inventa ceva nou. Ea este capabilii
sa creeze doar 0 versiune noua a unei case din cuburi
veehi. Tot ceea ce este principial nou se creeaza din unita-
190
tea sufletului cu ratiunea. Dar pentru obtinerea acestei uni-
tati trebuie filcuti ni~te pa~i simpli ~i concret i.
Sa acceptati faptul ca va sunt aceesibile orice fel de
cuno~tinte. Sa va puneti intrebari. Sa mergeti pe calea pro-
prie. Sa va folositi de dreptulla individualitate. Sa va folo-
siti de faptul eli aveti acces la cuno~tere.
Cunoa§terea va va ji accesibila imediat ce veli reu§i
sa va reorientali intenlia proprie dinspre allii cafre sine.
Spuneti-va simplu ca sunteti unie, irepetabil ~i ca ~titi totul.
Fonnulati-va intrebarea ~i a~teptati raspunsul. EI va va
veni singur: imediat sau poate peste eateva zile, dar soar
putea ~i peste eateva luni, in functie de eomplexitate. Dar
va veni negre~it!
La fiecare individ, comunicarea dintre ratiune ~i su-
flet se petrece in felul sau propriu. Important este ca inten-
tia ratiunii sa se adreseze sufletului. Secretul consta in
aceea ca puline sunt persoanele carora Ie vine in giind sa
fncerce sa faca aceasta. Dar cine a fncercat, acela fncepe
sa descopere noul §i sa creeze opere de arta.
Singura chestiune care impiedica unirea dintre suflet
~i ratiune este importanta, atat interioara cat ~i exterioara.
Importanta inehide principiul creator in "cutia" stereotipu-
rilor unanim acceptate. lata ce serieti dumneavoastra des-
pre problemele cititorilor: "Este imposibil sa lucrezi pro-
ductiv daca nu la§i sa freaCa prin tine grijile altora".
Este un cli~eu corect, nu-i a~a? Se mai poate adauga
ea daca nu la~i sa treacii prin propria ta fiintli problema in-
dividului n-ai, in general, cum sa-I ajuti eu ceva. $i aceasta
suna corec!. Dar de fapt este un stereotip fals, fonnulat de
penduli.
Puteti sa rezolvati problemele oamenilor nu datorita
faptului ca Ie treceti prin propria fiintii, ei dimpotriva. Mai
191
 mult chiar, aglomerandu-va pana peste cap cu problemele
altora, nu mai sunteti capabil sa Ie rezolvati obiectiv.
Oamenii Incep sa aibii probleme ca urmare a faptului
ca sunt prin~i In propriul joc pana peste cap. Viata Ii "se
Intampla" ~i ei, ca Intr-un vis necon~tientizat, se gasesc In
voia circumstantelor. Dar este suficient sa cobori In sala de
spectacol, sa prive~ti la joc din afara ~i multe lucruri devin
clare.
Atata timp cat sunteti pana peste cap preocupat de
problemele altora, va gasiti Intr-o situatie asemanatoare cu
a lor. Pentru a putea Intelege ~i rezolva problemele lor,
trebuie sa actionati deta~at.
Nu tara inima, nu indiferent, ci deta~at! In aceasta
consta diferenta dintre a nu da importanta ~i a fi nesimtitor.
Problemele, atat ale tale, cat ~i ale altora, pot fi re-
zolvate numai In cazul In care va asumati rolul de specta-
tor-actor. Atata timp cat Yeti "trai" problemele proprii ~i
pe cele ale altora, yeti fi lipsit de putere ~i nu Yeti putea fa-
ce nimic.
Multi cititori nu pot sa Inteleaga sub nicio forma ca-
re este deosebirea dintre deta~are ~i nesimtire. Repet Inca 0
data: a nu da importanfa - este deta§are §i nu indiferenfa.
lucati-va rolurile "nu de-adevaratelea", precum copiii.
Abia atunci Yeti fi manuitor de papu~i, adica stapanul situ-
atiei. Daca intrati In joc pana peste cap, sunteti marionetli.
Intr-adevar, nu trebuie sa puneti totul la inima. Daca
va lamuriti, nu va mai fi totul atat de important pe cat pare.
Trebuie sa-i ajutati pe aceia care au nevoie de ajutorul
dumneavoastra. Dar faceti lucrul acesta deta~at, fiira sa va
lasati cople~it de sentimente ~i fiira sa suferiti. Senti mente-
Ie, trairile, va pot face rau. Si de altfel, ajutorul trebuie
acordat numai acelora care-I solicita.
192
La Intrebarea dumneavoastra: "Ce trebuie sa faca
oamenii impresionabili care, sa zicem ca dau de pomana
in fiecare zi? " - va dau un raspuns absolut concret ~i nea~­
teptat pentru dumneavoastra - renunfafi la sentimentul de
vinovafie.
Daca dati de pomana In mod sistematic, Inseamna ca
va simtiti obligat. Iar obligatia rezultli din sentimentului de
vinovatie . Intr-atat Ii compatimiti pe cei aflati In nevoie,
Incat va simtiti obligat sa Ii ajutati. Aceasta nu este com-
pasiune, ci 0 manifestare a importantei.
Daca dintr-o data vi se face mila de 0 biatli biitrana
bolnava, aceasta este compatimire. Dar daca nu puteti tre-
ce lini~tit, fiira remu~cari, pe langa oricare sarman, In-
seamna ca nu este yorba de compasiune, ci de sentimentul
de obligativitate.
Ce este de fiicut?
Pur ~i simplu traiti-va Iibertatea. Nu sunteti obligati
sa ajutati pe nimeni. Asumati-va dreptul de a ~ti. Sunteti
capabil ~i singur sa creati ~i sa dati raspunsuri. Daca nu
sunteti Iiber vis-a-vis de importanta, Inseamna ca va chi-
nuiesc Indoielile. Daca sunteti liber, atunci aveti dreptate.
Iar cand sunteti liber, va puteti permite sa aveti compasiu-
ne, sa compatimiti.
Cum sa ne recucerim omul iubit
" Va rog foarte mult sa raspundefi cum il pot aduce
inapoi pe biirbatul iubit?"
193

Daca a plecat el singur, atunci e putin probabil ca-I
yeti putea aduce. Mai exact, nu-I Yeti putea aduce inapoi
prin eforturile intentiei interioare, adicll intreprinzand une-
Ie actiuni orientate spre "intoarcerea" lui. Aceste actiuni
vor fi doar incercari de a-I influenta. Chiar daca mtr-un fel
Yeti reu~i, el nu va mai fi acela~i ca odinioara.
El poate fi intors numai prin intentia exterioarll. Prin
intentia interioara incercati sa actionati nemijlocit asupra
lumii, obtinand astfel ceea ce v-ati propus. Intentia exteri-
oara lucreaza de a~a maniera, incat lumea va vine in in-
tampinare. Pe scurt, eu pot sa explic mecanismul de fune-
tionare al intentiei exterioare in modul urmator.
in relatiile lor, partenerii se conduc dupa intentia in-
terioara, adica doresc sa primeascll ceva unul de la eelalalt.
Daca unul dintre parteneri nu prime~te, el rupe relatiile.
Fiecare individ tinde in felul sau sa primeascll satis-
factie in relatii. in speta, este yorba despre nevoia de iubire,
sex, respect, recunoa~terea meritelor, intelegere reciproca,
comunicare, fuga de singurlltate, distractii etc.
Existll oare ceva comun care sa uneasca asemenea
tendinte personale atat de diferite? Acest ceva comun au
fost ~i raman apararea propriei importante ~i confirmarea
ei. Oricare ar fi mobilul pentru individ, motivatiile sale se
leaga intr-un fel sau altul de simtamantul propriei sale va-
lori, propriei sale insernnatati. A~a este omul fiicut.
in relatiile dintre oameni, intentia interioara este ori-
entatll intotdeauna in directia apararii ~i a confirmarii pro-
priei insernnatliti, intr-o forma sau alta. Spre ce este orien-
tata intentia interioara a persoanei indrligite de durnnea-
voastra? Spre cautarea unui partener care sli-i dea satisfae-
tie arlltiindu-i ca insearnna ~i el ceva.
194
lar propria durnneavoastra intentie interioarll spre ce
este directionatli? Sli-I aduceti inapoi pe cel drag, astfel in-
cat sa va recapatati importanta in primul rand, iar in al doi-
lea rand sa reinnoiti acele relatii care va diideau 0 anumitli
satisfactie.
Acum ganditi-vli, yeti putea sa satisfaceti nazuintele
partenerului dacli va Yeti conduce numai dupa propria in-
tentie interioara?
Pentru a-I intoarce inapoi pe omul iubit va trebui sii-i
dati acel ceva spre care era orientatll intentia lui interioarii.
Nu este cazul sa-I condarnnati dacli eJ va dori sli primeasca
de la durnneavoastrli satisfacerea intr-o forma sau alta a
propriei insemnatiiti. Ca doar ~i dumneavoastrli doriti sa
primiti ceva.
Dupa cum se ~tie, primul principiu al freilingului
glasuie~te astfel: renuntati Ja intentia de a primi, §i inlocu-
iti-o cu intentia de ada; atunci veti capata acel ceva la
care ati renuntat.
Renuntati la intentia dumneavoastra interioarli indi-
ferent spre ce anume ar fi ea orientatll. Determinati catre
ce anume este orientatll intentia partenerului. Orientati-vll
nazuinta spre ceea ce insearnna satisfacerea intentiei lui.
Imediat ce actiunile durnneavoastra se reorienteaza spre
satisfacerea trebuintelor lui, intentia durnneavoastrli interi-
oara se transforma in intentie exterioara.
in felul acesta, Yeti reu~i nu numai sa-I faceti fericit
pe partener, dar ~i sa obtineti de la el tot ceea ce v-ati dorit,
ba chiar sa primili In plus. Daca yeti putea sa renuntati la
intentia de a primi, inlocuind-o cu intentia de ada, yeti ob-
tine negre~it ceea ce v-ati refuzat.
Acest principiu functioneaza atat de eficient, incat se
creeaza senzatia ca ar fi la mijloc 0 vraja. lata ca aici chiar
195
se poate vorbi de 0 adevaratA magie. :;;i nu mai e nevoie
nici de descantece, nici de buruieni de dragoste.
in general, este foacte greu sa recapeti ceea ce ai
pierdut; este ca ~i cum ai putea sa intri a doua oara in ace-
ea~i apa a unui rau. Apa curge, nu mai este acee~i. Este
mai bine sa te straduie~ti sa respecti principiile freilingului
inainte ca relatiile sa inceapa sa se deterioreze.
in orice caz, inainte de a initia ceva, in locul dum-
neavoastra eu m-a~ gandi mai bine: chiar doriti ca el sa vi-
na inapoi sau ardeti de dorinta de a va reface importanta
pe care el nu v-a dat-o?
Daca simlili ca sunteli neglijat este dureros. Eu ~tiu.
:;;i chiar daca eu a~ ~ti tot ce s-a intamplat, tot n-~ putea sa
va dau un sfat concret. Eu pot sa va dau doar instrumentul,
iar cum il Yeti folosi, dumneavoastra hotarati.
Nu uitati ca stratullumii durnneavoastra este oglinda
dumneavoastra. Daca preferati sa suferiti, insearnna ca a~a
va fl. Daca insa chiar din acest moment Yeti folosi princi-
piul coordoniirii intentiei ~i Yeti aprecia circumstantele
create ca flind exclusiv favorabile, insearnna ca a~a va fl.
S-ar putea ca ruptura de persoana iubita sa va fereas-
ca de probleme pe care nu aveti de unde sa Ie ~titi ~i dum-
neavoastra sa vi se para ca totul merge rau. Spuneti-va ca
totul merge cum trebuie, caci dumneavoastra sunteti eel
care hotiiriiti - sa va bucurati sau sa suferiti. in locul dum-
neavoastra, eu m-a~ bucura, ~ sari in sus ~i a~ bate din
palme. Permiteti oglinzii sa va dea satisfactii.
"Am aceea~i problema. Ma parasegfe femeia iubi-
fa - sOfia mea (trei ani am fost prieteni gi patru ani am
fost casatorifi).
196
Principala cauza a rupturii a constituit-o instabilita-
tea financiara din partea mea. in multe privinfe sunt un
om moale, lipsit de curaj gi excesiv de prudent. SOfia mea
considera ca la experienta mea §i cu cunogtintele mele, ar
trebui sa-mi deschid 0 firma. Este greu, cu caracterul meu
moale sa ajung mai sus, sa razbat in carierii $i apoi, ca-
riera nu este ceva in spiritul unui creator.
in multe privin/e sunt de acord cu sOfia mea. in ma-
joritatea problemelor, eu vreau sa §tiu absolut toate ama-
nuntele §i caut informatii suplimentare, incercand astfel sa
obtin mai multa experien/a. in general,cu meseria pe care
o am, nu stau mai mult de un an sau doi in acelQ§i loc.
(Capat experienfa §i invat cate ceva din fiecare afacere).
Un plus al caracterului meu este ca sunt bun la inima. Dar
aceasta este in acelQ§i timp gi un minus deoarece ma im-
piedica sa fac cariera.
SOfia mea are nevoie de stabilitate, siguranta, copii.
Motiva{ia mea inferioara se indreapta tot in aceasta direc-
fie. Dar nu ca sa fac cariera, ci pe principiul sa elaborez
un sistem (0 schema de business) care sa imi aduca profit.
Pentru aceasta imi §i trebuie experien/a §i cuno§tin/e, ele
fiind intotdeauna pentru mine una din cele mai mari prio-
ritati.
Acum trei luni, eu §i sotia mea ne-am 'despart it. Fara
scandal. SOfia mea §i-a inchiriat 0 /ocuin/a - leafa ii per-
mite. Se cauta pe ea insa§i. lar relatiile noastre sunt tot
mai reci. Nici nu mai simte nevoia sa comunice cu mine.
Cum sa-mi reca§tigfemeia iubita?"
Eu nu pot sa va dau 0 retetA concretA cum sa va re-
zolvat i problemele. Fac acest lucru numai atunci dnd si-
197
 tuatia imi este perfect clarn. Dar chiar ~i atunci plirerea
mea este subiectivli ~i de aceea poate fi gre~itli.
Dacli nu ~tiu ce sli rlispund, imi consult intuitia. Dacli
intuitia nu-mi sugereazli nimic, pot sli recomand unul din
principiile transurfingului intrucat ~tiu cii acesta nu poate
face niciun rliu.
in cazul dumneavoastrli, rlispunsul meu intuitiv co-
incide cu principiul potrivit cliruia ar trebui sii ascultati ce
vii spune inima. Unii spun cii a reu~i inseamnii sli faci cari-
erli, sli ai stabilitate, sli ai un salariu mare. Aceste lucruri
nu trebuie subsumate scopului. Oare calea pe care trebuie
sli mergem fiecare dintre noi este sli avanslim in carierli?
in realitate, cariera, stabilitatea, un salariu mare, nu
sunt scopuri, ci sunt ni~te atribute insotitoare. Scopul
dumneavoastrli este acela care poate sli vii transforme viata
intr-o siirblitoare. Inlocuind scopul cu un atribut, nu Yeti
obtine nimic. Atributele yin de la sine, ca rezultat al atin-
gerii scopului. De exemplu, devenind un specialist de inal-
tli clasii, un unicat in domeniu, puteti sli ajungeti la 0 stare
materialii foarte bunli.
De aceea omul trebuie sli nlizuiascii spre un scop ~i
nu la avantajele pe care el Ie presupune. S-ar plirea cli lu-
crurile sunt evidente. Toti inteleg acest lucru. Dar parado-
xul este cli scopul doar liclire~te pentru 0 clipli in con~tiinta
oamenilor, ca apoi sli fie eclipsat de strlilucirea atributelor.
Oamenii aleargii dupli aceste atribute ca moliile dupli
luminli, dar nu reu~esc mai nimic. Cum poti sli obtii succe-
suI dacli tinzi nu spre realizarea scopului, ci spre realizarea
atributelor acestuia? De aici ~i mitul cii bunlistarea este
apanajul celor ale~i.
198
Opinia publicli este cea care vii induce stereotipurile
sale. Dar aceastli plirere se bazeazli pe rezultatele obtinute
in final, care se ~i vlid.
Succesul vine in procesul mi~ciirii spre scop. Rezul-
tatele finale se viid intotdeauna, dar procesul mi~clirii spre
scop ramane in umbra. in final apare urmatorul stereotip:
fa carierii ~i bani! Cu alte cuvinte, "zboarii spre lampa".
Toti vlid striilucirea starurilor numai dupli ce ele au
ajuns staruri. Putini acordii insa atentie drumului strlibiitut
de acestea pentru a ajunge pe culmile succesului. Toate
starurile au strablitut ~i padurea deasii a insucceselor. Suc-
cesul surade, mai devreme sau mai tiirziu, numai aceluia
care este convins cli merge pe calea sa. Trebuie numai sli
nu te abati din drumul spre atingerea scopului ~i trebuie sa
tii minte eli, orice s-ar intampla, cursul variantelor se in-
dreaptii spre ceea ce trebuie. Nimanui nu-i este dat sli ~tie
cand ~i in ce mod va fi realizat scopul.
Dacli vii Yeti conforma stereotipurilor unanim accep-
tate, s-ar putea sii aveti unele succese. Dar succesele aces-
tea vor fi cam pe la mijloc ~i vor fi obtinute cu mare greu-
tate. Pentru a obtine un succes cu adevarat remarcabil, tre-
buie sli va fixati scopul ~i sa va deplasati neabdtut spre el,
tara sa ascultati de nimeni. Puteti sli luati act de ceea ce va
sfiituiesc altii, dar hotliriirea finalli trebuie ' sa 0 ia inima
durnneavoastrli. Numai astfel Yeti inceta sli vli agitati ca
fluturii in jurul liimpii.
o decizie corectii se na~te din unitatea dintre suflet ~i
ratiune. Semnul cli decizia nu a fost corecta va fi starea de
disconfort sufletesc. Dacii ati luat 0 hotlirare ~i aveti 0 cat
de micii senzatie de apasare, ca atunci cand se impune 0
necesitate, insearnnli eli sufletul a spus "nu". Daeii in eon-
textul luiirii unei hotliriiri nu exista un diseonfort sufletesc,
199
Inseamna ca sufletul spune "da" sau "nu ~tiu". in acest caz,
cuviintul hotiiriitor 11 are ratiunea dumneavoastra. Daca ho-
tariirea este corecta, sujletul cdnta, iar raliunea f~i freaca
mdinile de mullumire.
Pe de alta parte, daca In niciun fel nu va puteti fixa
scopul, Incetati sa va mai chinuiti cu aceasta problema.
Oare lara un scop nu se poate trai? Daca dumneavoastra
doriti sa traiti pur ~i simplu lara a avea niciun scop, de ce
nu? in acest caz va pot Slatui doar un lucru: nu trebuie sa
va lasati dus de curs, ci sa va mi~cati pe el. Cu alte cuvinte,
este necesar sa respectati principiul coordonarii; atunci vi-
ata va intra Intr-un laga~ lini~tit ~i confortabil. Iar scopul,
mai mult ca sigur, va va da el de ~tire ciind Yeti Inceta sa
va zbateti sa 11 cautati.
Ciit prive~te problema recii~tigarii sotiei, aici eu nu
pot sa va dau niciun sfat. Din fraza-cheie: "Se cauta pe ea
Insa~i. Iar relatiile noastre sunt tot mai reci. Deja nu niai
simte nevoia sa comunice cu mine", se poate Intelege ca
aici nu e yorba de instabilitate financiara. Daca nu va iu-
be~te - Intoarcerea este imposibila.
1ntentia
, numita intenlie exterioara.
"Am urmatoarea fntrebare: legea transurfingului
aclioneaza ~i fn relalia cu alIi oameni? De exemplu, ca 0
mama sa poata sa-~i vindece copiii (bolnavi psihic) sau
daca dumneavoastra (sau eu) avem intenlia ca Rusia sa
devina 0 lara bogata ~i oamenii sa traiascafericili fn ea?"
200
Intentia este capabila de orice. Problema e care este
puterea ei. Daca dumneavoastra dispuneti de 0 intentie
egala cu cea a lui Hristos, desigur, yeti putea sa vindecati.
Dar forta intentiei nu este acela~i lucru cu forta dorintei.
Dadi doriti foarte mult ceva, e putin probabil sa ~i obtineti.
Nu este nici macar credinta pentru ca acolo unde exista
credinta se gase~te Intotdeauna loc ~i pentru IndoiaIa.
Intentia este 0 hotariire neemotionala, neconditionata
~i incontestabila de a transpune In realitate vointa proprie
~i con~tientizarea calma a faptului ca a~a va fi. Eliberata
de dorinti[, de teama, de Indoieli ~i de alte potentiale ale
importantei, intentia este pura. De exemplu, intentia de a-ti
lua corespondenta din cutia po~tala este pura.
Daca disponibilitatea de a va vindeca copiii va fi la
fel de pura, dumneavoastra Yeti putea face acest lucru.
Numai sa nu credeti ca Yeti obtine acest lucru depuniind
eforturi. Un om paralizat, oriciit de multe eforturi ar depu-
ne, nu se va putea mi~ca din loc. $i, In acela~i timp, el W
va recapiita cu u~urinta mobilitatea daca I~i va "aminti" In-
tiimplator cum lacea Inainte.
Nimeni, nici eu, nici altcineva nu va putea sa Invete
sa stapiineasca intentia. Dar In transurfing exista metode
care va permit sa faceti In a~a fel Inciit inientia sa lucreze
independent de vointa dumneavoastra. Aceasta este a~a­
in cazul dumneavoastra, daca tratamentul medical
nu are efect, trebuie sa renuntati la Incercarile de a va lecui
copiii. Ce este un deranjament psihic? Este atunci ciind su-
fletul omului s-a reglat pe 0 zona nerealizata din spatiul
variantelor. Oamenii normali se regleaza pe lumea noastra,
care este realizata, iar bolnavii psihici nu sunt nicidecum
201
 bolnavi, ci pur ~i simplu trliiesc in fantasmele lor intr-o
zonli care nu s-a realizat ~i de aceea "nu este normalli" din
punctul nostru de vedere.
Acceptati-i pe copiii dumneavoastrli a~ cum sunt.
Ei nu sunt bolnavi, ei sunt pur ~i simplu altfel, nu ca toti
ceilalti. Este foarte bine cand un om nu este ca toti cei-
lalli - asta e normal. Anormalli este situatia de acum, ciind
toti gandesc ~i actioneazli la fel. Dacli vli Yeti strlidui sli-i
faceti normali pe copiii dumneavoastrli, nu yeti reu~i. Du-
pli cum spuneam, intentia nu se poate stlipiini cu forta.
Strliduindu-vli, depunand eforturi ~i supliriindu-vli, creati
puternice potentiale excedentare, care nu fac altceva decat
sli adanceascli situatia.
Dar dacli Yeti reu~i sli-i acceptati pe copiii dumnea-
voastrli a~a cum sunt ei ~i yeti recunoa~te normalitatea lor,
atunci Yeti primi intentia pe 0 cale ocolitli. In acest caz, in-
tentia dumneavoastrli interioarli se va transforma in inten-
tie exterioarli.
Acordati-Ie copiilor atentie ~i grijli ~i, atat cat este
posibil, dati-Ie ~i libertate. Eliberati-i pe ei de necesitatea
de a fi "normali", iar pe dumneavoastrli - de necesitatea
de a-i face "normali". Si atunci, nu imediat, ci dupli trece-
rea unui anumit timp, yeti vedea rezultatele.
In acela~i timp, dumneavoastrli decideti dacli sli ac-
ceptati sau nu sfatul meu. Cred eli ati inteles eli v-am dat
un rlispuns, nefiind un specialist in domeniul psihiatriei.
Dar am eu dreptul, in general vorbind, sli dau asemenea
sfaturi?
Sufletul dumneavoastrli vli poate da rlispuns la orice
intrebare referitoare la persoana dumneavoastrli. Dati-i
mai multli crezare glasului inimii dumneavoastrli decat pli-
rerii altor oameni, inclusiv a mea.
202
Singurul meu avantaj constli in faptul cli imi sunt in-
diferenti copii dumneavoastrli. In aces! sens, in raport cu ei,
eu nu am potentiale excedentare ~i de aceea intentia mea
de a da un rlispuns este curatli.
in general vorbind, nu inteleg de ce vli preocupli
soarta Rusiei, dacli copiii dumneavoastrli sunt bolnavi? Nu
este mult prea mult? Nu-mi plac aceste idei - sli-i faci pe
toti fericiti.
Fiecare individ formeazli doar stratul lumii sale, de
aceea un singur individ nu poate ferici toatli Rusia. Acest
lucru il pot face toti oamenii impreunli. Dar oamenii, uniti
in jurul unei idei comune, ajung panli la urmli sli creeze un
pendul. Iar acesta, mai devreme sau mai tiirziu, i~i va in-
cepe activitatea sa distructiva: ii indeplirteaza pe aderenti
de calea pe care trebuie sa meargli ~i dezllintuie lupta cu
concurentii.
Dumneavoastrli ~titi perfect cum se terminli toate
ideile de a-i face fericiti pe oameni. Oricare idee asemlinli-
toare, inclusiv cea mai luminoasli dintre ele, aceea care se
bazeazli pe dragostea pentru Dumnezeu, genereazli un
pendul. In numele Domnului ~i in numele fericirii pe Pa-
mant au fost distruse popoare intregi.
Un pendul nu este in stare sli-i faca pe toti oamenii
fericiti. Fericirea nu poate fi generala. Aceastli notiune este
pur individuala. Dacli toatli societatea se mobilizeazli pen-
tru constructia fericirii generale, apare acea dezordine care,
dupli exprimarea scriitorului Bulgakov 2 "se afla nu in
W.C.-uri, ci in capetele oamenilor". Pentru penduli este
profitabil sli dea grija pentru a1tii drept mlirinimie sufle-
teascli.
2 Mare scnitor ~i dramaturg rus al secolului al XIX-lea care, In piesele
sale a lntierat multe tare ale societli\ii In care a trait ~i a creat (n.tr.)
203
 Ei se pricep foarte bine sa creeze stereotipuri foarte
convingatoare. Dar toate acestea nu sunt dedit 0 frumoasa
demagogie. Oamenii vor fi cu totii fericiti numai atunci
cand fiecare va merge spre Scopul Sau, prin Poarta Sa. In
sensul acesta, Transurfingul constituie un pendul pentru
individuali~ti. Dar acesta este unicul drum real spre 0 feri-
cire veritabila ~i nu una efemera.
Este necesar sa Ie intoarcem spatele pendulilor, sa ne
eliberam sufletul din "cutia" stereotipurilor ~i sa ne ocu-
pam de propria fericire. In calea spre propriul scop yeti re-
aliza 0 sumedenie de lucruri, cu adevarat minunate ~i folo-
sitoare. Si, desigur, yeti ajuta multi sarmani ~i nefericiti,
pentru ca vi se vor ivi mari posibilitliti:
"Dumneavoastra spunefi ca atunci cand individul se
ajla pe valul succesului, el este Jericit ~i totul ii reu~e~te;
important este sa nu se lase influenfat de pendulii distruc-
tivi. Dar ce spunefi despre Japtul ca omului nu-i poate
merge bine intotdeauna? Fie la serviciu - cariera, promo-
Yare, succes, jie acasa - conJort, lini~te ~i dragoste. Dar,
vedefi, in majoritatea cazurilor, vrei ca totul sa-fi mearga
Joarte bine ".
Dumneavoastra spuneti - ca omul nu Ie poate avea
pe toate. Este 0 alegere personaHi. Daca dumneavoastra
a~a credeti, inseamna ca a~a va fi. Ceea ce alegeti, aceea vi
se intampla. Dumneavoastra scrieti ca "in majoritatea ca-
zurilor vrei ca ~i colo ~i dincolo sa ifi mearga Joarte bine ".
Si aici vi se realizeaza alegerea. Ea reflecta faptul ca vrefi
ca totul sa fie foarte bine. Dar doar atat. Dumneavoastra
vreti, nu-i a~a? Ei bine, Yeti primi ce vreti.
Cand Yeti inceta sa mai vrefi ~i vefi avea intenfia sa
avefi, atunci yeti ~i primi. Fiti atent la deviza transurfin-
gului: "Eu nu vreau ~i nu spero Eu am intenfia ".
204
Potentialele
, importantei
,
"Sugerafi-mi, cum sa scap de temeri, de nelini~ti, de
panica? Cum se poateJace acest lucru in mod practic? De
exemplu: pleaca undeva jiul sau jiica mea. Sunt nelini~tit
~i fngrijorat: 0 ji ajuns cu bine? De ce nu da un teleJon?"
Ati atins 0 problema interesanta, dar complicatli. 0
reteta universala impotriva fricii nu exista. Si daca s-ar fi
gasit un mijloc simplu ~i eficient care sa risipeasca frica
tara sa modifice con~tiinta, ar fi fost una din cele mai mari
descoperiri ale tuturor timpurilor.
Frica, in termenii transurfingului, este un potential
energetic excedentar care apare cand obiectului fricii i se
acorda 0 importanta excesiv de mare. Potentialul exceden-
tar distruge echilibrul din campul energetic ~i de aceea ge-
nereaza forte orientate spre inlaturarea lui.
Sa presupunem ca sunteti nevoit sa mergeti pe mar-
ginea unei prapastii ~i, panicat, va temeti sa nu cadeti. In
ce mod pot sa inlature acest potential fortele de egalizare?
Modalitatea care cere cel mai mic consum de energie este
sa fiti impins in prapastie ~i sa se termine totul. Intotdeau-
na natura merge pe calea pierderilor minime.
Dar intrucat aceastli varianta nu va aranjeaza, va tre-
bui sa infrangeti rezistenta fortelor de egalizare, cu alte
cuvinte sa fiti calm, sa va stapaniti emotia. Rezulta ca pen-
tru a echilibra potentialul fricii sunt necesare eforturi su-
plimentare. Ca urmare, energia dumneavoastra se consuma
dublu: pentru potentialul ca atare ~i pentru mentinerea
205
acestuia. Aproape ea nu va mai ramiine energie libera ~i de
aici vine acea intepenire.
Daca potentialul meii este destul de mare, ea este
greu de tinut sub control ~i atunei fortele de egalizare fae
ee vor eu dumneavoastrii. Cu alte cuvinte, apare paniea ~i
atrageti fortele de stingere a potentialului, adiea - pieirea
dumneavoastra.
Daca in mod eon~tient eoboTilti ~taeheta importantei,
atunei mea dispare. Dar marea problema este ea nu reu-
~e~ti ea in mod con~tient sa nu dai importantli. De aceea,
singura modalitate eficientii este asigurarea - calea ocolitii.
in fiecare caz concret in parte, ea poate fi diferitii.
Daca nu ai cum sa te asiguri, atunci tot ceea ce se
poate face este sa nu te lupti cu panica. Dar cum? Sa in-
cepi sa te autoconvingi ca nu trebuie sa te temi - este inutil.
Autoamagindu-te, nu faci nimic. Orice forma de luptii cu
frica nu face altceva decat sa va ia din energie ~i sa adiin-
eeasca potentialul exeedentar. Daca nu se poate tara teama,
atunci temeti-va! Actionati a~a cum puteti, numai nu va
luptati eu mea.
De exemplu, aveti emotii eand trebuie sa luati cu-
vantul - sa va fie de bine!Emotionati-va cat poftiti ~i cum
va place. Lasati-va in voia acestui minunat simtlimant.
Permiteti-va sa va manifestati chiar exagerat. Daca va Yeti
permite acest lucru, imediat dupa aceea toate emoliile vor
disparea. Se intampla a~a pentru ca cea mai mare parte din
energie se consuma in lupta cu emotiile.
Alarmarea ~i nelini~tea sunt manifestari mai slabe
ale fricii. Aici importanta este generata de faptul ca nu ~tii
la ce sa te a~tepti. in acest eaz existii posibilitatea ea in
mod con~tient sa cobori ~tacheta importanlei. Daca va
alarmeaza ceva, explicati-va ca un asemenea comporta-
206
ment este extrem de pagubos. Temerile ~i a~teptarile eele
mai rele, de regula, se adeveresc.
Una din modalitiitile de a inlatura nelini~tea este ac-
t iunea - n-are importanta ee fel de actiune. Potentialele
alarmarii ~i nelini~tii se risipesc prin actiune. Dacli stati ~i
doar va nelini~titi, nelini~tea va dura pana cand Yeti ineepe
sa faeeti eeva. Tipul de activitate poate sa nu aiM nieio le-
gatura cu obiectul nelini~tii. Este suficient sa va ocupati de
ceva ~i Yeti simti imediat ca nelini~tea s-a dus.
Un bun punct de sprijin pentru coborarea ~taehetei
importantei i1 poate constitui principiul eoordonarii inten-
tiei: totul merge cum trebuie. Permiteti-va sa nu ~titi cum
trebuie sa se desta~oare evenimentele. Siabiti controlul
asupra scenariului ~i lasati-i situatiei posibilitatea de a se
rezolva benefic.
Cireumstantele vor ineepe sa se aranjeze de la sine
benefic daca dumneavoastra va Yeti deplasa pe curs in
mod con~tient, ~i nu Yeti da din maini ca sa inaintat i.
Principiul coordonarii intentiei functioneaza, puteti fi sigur.
Lumea nu intentioneaza sa faca neplaceri nimanui. Nu
pentru ca ar exista forte care, chipurile, au grija de dum-
neavoastra. Ci pentru ca astfel se pierde mai putina energie.
Natura nu pierde energie in gol. Nu este avantajos
pentru ea sa consume energie pentru dumrleavoastra. Ne-
placerile sunt intotdeauna legate de consumuri excedentare
de energie. Bunastarea, dimpotriva, este normala ~i necesi-
tii consumuri minime de energie. Ratiunea umana, nea-
vand cuno~tinla de caile minimei rezistente, lupta impotri-
va cursului variantelor ~i se aglomereaza singura cu tot so-
iul de piedici ~i probleme. Dar de unde sa Ie tot iei? Legea
conservarii energiei nu a desfiintat-o inca nimeni.
207
 Principiul coordonarii nu trebuie inteles ad-litteram.
De exemplu, sa ajungi in cazanul cu smoala ~i sa sustii ca
totul merge cum trebuie. Dar in general te poti bizui in to-
talitate pe acest principiu.
"Problema mea este urmatoarea: mi-am propus
scopuri foarte mari, dar ma aflu in permanen/a incOfyurat
de penduli care imi pun piedici. Nu pot sa vorbesc cu ni-
meni despre scopul meu, sa dis cut despre interesele mele;
pana §i rudele imi spun ca n-o sa realizez nimic. Obser-
vand oamenii, vad ca, practic, to/i sunt pe acelG§i calapod.
Sugerafi-mi, va rog, ceva ".
Fire~te, pendulii va vor pune piedici; ei Ie pun tutu-
ror bete-n roate. Ca sa contracarati atitudinea lor, trebuie
mentinuta ~tacheta importantei la nivelul de jos, adica nu
trebuie sa acordati atentie excesiva la absolut nimic. 0
asemenea recomandare suna nefiresc; ~i cu toate acestea,
majoritatea problemelor apar tocmai din cauza importantei
interioare ~i exterioare.
"Scopurile foarte inalte", prin definitie nu sunt nici-
decum greu de realizat. Le fac greu realizabile stereotipu-
rile ratiunii. Cu ajutorul principiului coordonarii intentiei
aceste stereotipuri pot fi distruse.
Va puteti realiza orice scop, daca el este al dumnea-
voastra. Daca scopul este strain, puteti sa aveti un oarecare
disconfort sufletesc daca va tot rasuciti in minte imaginea
ca scopul ar fi deja atins.
Cat prive~te problema alegerii propriului scop ~i a
modalitatilor concrete de realizare a acestuia, puteti doar
sa luati nota de ce spun ceilalti, dar amt. Indemnurile ini-
mii trebuie sa serveasca drept ghid de actiune ~i nu sfaturi-
208
Ie altora, mai ales ale celor apropiati care "va doresc bine-
Ie din toata inima".
Dar, in general, din scrisoare eu nu pot sa-mi dau
seama cu exactitate in ce consta problema dumneavoastra.
Mai ales ca nu-mi este clara fraza: "Observand oamenii,
vad ca, practic, toti sunt pe acela~i calapod".
" Vreau sa lamuresc: tofi oamenii care ma inconjoa-
ra, inclusiv parinfii §i prietenii, nu ma infeleg; nu-mi infe-
leg dorinfele §i fmi impun sa-mi vad de interesele mele. Ei
nici macar nu fnfeleg cum pot eu sa gandesc a§a. lar eu
sunt un om care prefera disciplina severa, planificarea ji-
ecarei zile, activismul, perseverenfa, consecvenfa in reali-
zarea propriului scop; niizuiesc sa ob[in cuno§tinfe noi etc.
lar parinfii mei ma obliga sa uit de toate astea spunandu-
mi ca trebuie sa-mi gasesc de lucru §i sa traiesc lini§tit
(dupa parerea mea, acestea sunt scopuri minore). TOfi
prietenii mei au 0 jilozojie de viafa, zic eu, §i mai rea: cum
sa chiuleasca de la ore, cum sa-§i faca rautafi unul altuia
§i chiar sa-l jigneasca pe profesor; discuta teme neintere-
sante, dupa parerea mea. De asemenea, ma deranjeaza la
lecfii. in plus, §i parinfii mei se cearta permanent".
Acum tabloul s-a mai clarificat. Nu $tiu daca iti va
ptacea sfatul meu. Dar rostul meu este sa propun, iar dum-
neata vei hotari singur. Eu nu impun niciodata nimanui
nimic. Ma intrebati - eu raspund.
A~adar, pentru rezolvarea acestei probleme trebuie
sa te joci de-a "prostul". In sensul propriu al cuvantului.
Vorbesc foarte serios, sa nu crezi ca 0 spun "la mi~to".
Alege cu foarte multa atentie cine ai vrea sa fie prostul. E
209
de preferat sa nu fie 0 persoana, ci un obiect neinsufletit.
Ti-a~ propune 0 varianta - un ursulet de plu~.
Dupa ce ai gasit prostllnacul potrivit elaboreazli un
plan ,,~tiintific": unde, cand ~i cum sa se rostogoleasca. AI
fi foarte bine sa intocme~ti ~i ni~te instructiuni cu descrie-
rea amanuntita a actiunilor, ceva de genul acesta: "Rosto-
golirea prostului mai sus amintit se efectueazli prin rlIsuci-
rea acestuia in jurul axului longitudinal. In acela~i timp,
prostllnacul trebuie sa se afle pe 0 suprafatl\ neteda, intr-o
pozitie care sa nu impiedice rasucirea. Rostogolirea res-
pectivului prostanac se va efectua in conditiile depunerii
unor eforturi sustinute, executate de mainile rostogolitoru-
lui. ~i a~a mai departe, in acela~i spirit.
In general, instructiunile ~i planul trebuie sa fie alea-
tuite amanuntit, eu preeizarea tuturor detaliilor posibile,
inclusiv instructiuni privind tehniea seeuritatii muncii.
Trateazli aceasta chestiune cu toata seriozitatea. In final,
trebuie sa rezulte un proiect impresionant. Iti reeomand sa-
i dai un aspect de act oficial ~i sa-I pui intr-o mapa.
Dupa ce proiectul va fi gata, treci la realizarea lui.
Pregate~te-te minutios ~i executa toate actiunile necesare,
respectand cu strictete instructiunile. la-ti 0 mina foarte
de~teapta ~i concentrata. Daca te umfla rasul ~i nu te mai
poti tine, intrerupe pentru un timp aceasta indeletnicire, li-
ni~te~te-te ~i apoi continua.
Crezi ca imi bat joc de tine, nu-i a~a? De fapt, cauza
problemei se ascunde in potentialul foarte ridicat al impor-
tantei tale interioare. Tu scrii ca: " ... sunt 0 persoana care
pre/era 0 disciplina aspra, pianificarea jiecarei zile, acti-
vitate continua, perseveren{a, tenacitate in realizarea pro-
priuiui scop ... , dar sunt in permanenla inconjurat de
penduli care ma deranjeaza ".
210
Tu iti impui (probabille impui ~i altora) ni~te cerinte
foarte inalte. Nu pot sa afinn, dar presupun ca ti-ai asumat
rolul omului care se ocupa serios ~i cu toata raspunderea
de 0 chestiune importanta". Daca este a~a, in jurul tau se
foiesc in pennanenta oameni cu trlIsaturi de caracter com-
plet opuse. De exemplu, te pot scoate din sarite tot felul de
persoane iresponsabile, indisciplinate ~i carcot~e. In ge-
nere, tot soiul de incompetenti care se vor stradui sa te im-
piedice sa faci 0 planificare exacta.
De ce se intampla a~a? Pentru ca potentialul exce-
dentar al importantei tale interioare creeazli 0 putemica
polarizare. Oamenii cu trasaturi de caracter opuse vor fi
atra~i de tine ca pilitura de fier de un magnet. A~a lucreaza
fort e1e de egalizare care trebuie sa inlature potentialul.
Lumea inconjuratoare este oglinda tao Dar daca tu creezi
potentialele excedentare de importanta interioara ~i exteri-
oara, oglinda denatureazli imaginile. lata, denaturarea rea-
litat ii se manifestli prin faptul ca e~ti inconjurat de ni~te
penduJi care te deranj eazli.
Ca sa fiu mai exact, oamenii care te deranjeazll nu
sunt pendulii, ci marionetele acestora. Pendulii simt ener-
gia potentialului tau ~i ii obJiga pe oameni sa se poarte ast-
fel incat sa-ti faca in ciuda. Tu te enervezi, iar paiata topa-
ie ~i mai abitir pentru ca pendulul trage de sfori ~i ii ia
energia enervarii.
Este suficient insa sa alungi potentialul importantei
~i tabloul lumii inconjuratoare se va transfonna. Vor ra-
mane aceia~i oameni, dar ei se vor purta cu tine cu totul
altfe!. Imediat ce va disparea polarizarea, oglinda se va
"corecta" ~i realitatea va reveni la nonnal.
Dar ce anume detennina aceasta polarizare? Sa fie
oare calitlitile tale, trasaturile de caracter pozitive? Nicide-
211
cum. Ai calitllti deosebite care iti fac cinste ~i, neindoiel-
nic, te vor ajuta in viatll. Polarizarea apare ca 0 consecintll
a relatiilor de dependentll.
Calitlltile tale nu vor produce niciun fel de schimbllri
in tabloul energetic, atilta timp cat te compari cu altii. De
exemplu, tu gande~ti a~a: eu sunt disciplinat, iar ei sunt
ni~te cllscati; ei sunt ni~te lasll-mll sll te las iar eu ~tiu ce
vreau. latll, aceastll opozitie este cea care "atrage" polari-
zarea.
Executiind acest ritual, tu vei reduce la zero toatll
importanta interioarll. Sau e posibil sll-ti dai seama cll
acest ritual nu ti se potrive~te. Atunci va fi mai bine pur ~i
simplu sll incetezi sll te mai compari cu cei din jur. PeJ'mi-
te-/i luxul de a fi tu insufi # permite-Ie $i altora sa fie ei
in$i§i. Nu te mai incrancena. Dupll ce vei face acest lucru,
polarizarea va displlrea imediat, iar lumea inconjurlltoare
se va schimba intr-un mod de neinteles - ea nu te va mai
deral1ia. Atunci vei intelege ce este acela "Transurfingul
realitlltii".
.JI sfotuiafi pe un cititor serios sa se joace de-a
"prostul ". Dar ce sa faca aceia ciirora Ie place prea mult
sa faca pe pro$tii? Cum pOli sa IIi impui sa te ocupi de lu-
cruri serioase?"
Ei nu vor sll se ocupe de lucruri serioase - nu pentru
cll n-ar fi serio~i, ci pentru cll e treaba lor, nu este treaba tao
Lenea este 0 stare sufleteasca. Evident, sufletul nu are
niciun chef sll se ocupe de treburi care nu i1 privesc. Poate
cll el a venit pe aceastll lume nu pentru a investi in cine
~tie ce pendul, ci pentru a se incllizi la soare pe malul unei
mllri calde sau sll schieze in Alpi, sau slI clilatoreascll; cate
plllceri nu sunt pe lumea aceasta?
212
"Dar de lucrat cine va lucra?" - intreaba un pendul
supllrat. La aceastll intrebare se poate raspunde in glumll,
cu cuvintele unui cantec studentesc: "SlI lucreze acel urs
Ilitos ~i sll bajbiiie, sa orbecllie ~i sll mormllie cat va dori
prin plldure". Chiar a~a, pentru cll simtul datoriei ~i necesi-
tatea au fost inventate de penduli.
Lumea noastra este intr-adevllr atilt de bogatll ~i de
generoasll, incat bogatiile ei ajung pentru toti, dacll fiecare
se va deplasa spre telul Sliu prin poarta Sa. Dar acest lucru
este putin probabil sll se intilmple candva in acest fel. lnsll
un individ, luat separat, poate sll transforme stratul lumii
sale intr-un colti~or foarte placut.
Pentru aceasta, fiecare trebuie sll-~i gllseascll scopul
propriu ~i poarta proprie. Daca va yeti deplasa spre propri-
ul scop, nu va fi nevoie nici sll vll autoconvinget i ~i nici sa
va impuneti. Sufletul va alerga sllrind intr-un picior spre
scopul sllu prin poarta sa. Pentru altii, poarta dumneavoas-
tra ar putea slI parll 0 treaba apllslltoare, dar pentru dum-
neavoastrll va fi 0 pilicere.
Atata timp cat va veti deplasa spre un scop strain,
printr-o poarta strllina, veti lucra pentru un pendul. Pe
acest drum, sufletul dumneavoastrll va spune tot timpul
"nu vreau", iar ratiunea va spune apasat "trebuie". Acest
drum nu duce nicllieri, cu toate argumentele rezonabile ~i
frumoasele decoruri cu care va fi gamisit. Solutia este una
singurll- sll vll determinati propriul scop ~i sa va deplasati
spre el.
Iar deocamdata leacul pentru necesitatea impusa
poate deveni jocul. Amintiti-vll cum in copilarie va jucati
de-a oamenii mari: de exemplu, la magazin sau la spital.
Faceti ~i acum la fel. Imaginati-va ca nu trebuie sa munciti,
ci sa vll jucati.
213
 Yeti suferi de necesitatea impusa numai in cazul in
care va Yeti lasa prins in joc pana peste cap. Alegeti-va ro-
luI de spectator-actor. Actionati deta~at. Nu va lasati prin~i
in totalitate de treaba pe care trebuie sa 0 executati. Prefa-
ceti-va ca aceasta este un joe. Arendali-va.
lnvel'Sarea realitcitii
, ~aptezeci ~i cinci de persoane ~i am terminat facultatea
Realitatea schimbii inexorabil cadrele sale pe pelicu-
la timpului. Sarbiitorile Yin ~i pleaca. Ce pacat ca sunt a~a
de scurte! Hemingway avea dreptate cand afirma ca siirb1i-
toarea trebuie mereu purtata cu tine. Dar faptul acesta ara-
reori ne reu~e~te. Siirb1itoarea se pierde pe nea~teptate un-
deva ~i toate culorile vietii pal esc. In suflet apare pustieta-
tea, te cople~esc plictisul, tristetea, mahnirea, uneori expli-
cabile, alteori parca n-ar avea cauze vizibile.
Cel mai neplacut lucru este faptul ca lumea se cu-
funda cu repeziciune ~i chiar cu 0 anum ita dorintii in intu-
necime, iar inseninarea apare incet, dupa 0 a~teptare apa-
satoare. Aplecarea individului spre negativism i~i face
treaba sa intunecata, aspra. Oprimarea - este starea de uni-
tate intre suflet ~i ratiune in ceea ce individul are mai rau.
In acest caz, intentia exterioara impinge neabatut re-
alitatea spre zonele intunecate ale spatiului variantelor.
Oglinda reactioneaza rapid, rara zabava. Iar inseninarea nu
mai apare dupa aceea timp indelungat pentru ca individu-
lui ii este greu ~i el, prin atitudinea sa tema, intuneca pur ~i
simplu incontinuu stratullumii sale.
214
Uneori este a~a de rau, de urat, incat nici n-ai putere
sa-ti aminte~ti de transurfing sau de ceva asemanator. Cum
sa te smulgi din acest cerc vicios ~i sa indrepti realitatea?
In genere fie spus, practic este destul de greu. Si totu~i
exista 0 metoda radicala cunoscutii sub denumirea de in-
versarea realilalii.
S-a intiimplat lucrul acesta demult, dar nu chiar a~a
demult - acum douazeci de ani. Pe timpul acela eram stu-
denti la fizica, !a 0 facultate de-a dreptul infioratoare, unde
profesorii erau "bestiali", ca pe vremea grotelor. Am intrat
cam douazeci ~i cinci. In asemenea conditii functiona le-
gea: vrei sa Iraie~/i - invala sa rdzi.
Noi nascocisem atunci un joc, de care ~i uitasem cu
totul. Abia dupa aceea am inteles ca jocul acela se desta-
~ura dupa toate regulile transurfingului. Esenta joeului
consta in inversarea situatiei, pe dos fata de cum era. Cum
raceam, puteti aprecia singur:
"M-a incercat 0 foarte vesela dezamagire". De fapt,
am avut un necaz foarte fericit"!
"Un gentleman simpatic, aflat la volanul ma~inii sale,
m-a stropit irezistibil de placut din cap pana-n picioare cu
noroi".
"Toate incercarile mele au fost de pris~s ~i acest fapt
a constituit cheza~ia succesului".
"Ea nu rna iube~te! Este prea frumos sa fie adevarat!
Ciuma de ea, ce ~tie sa se prefaca!"
"EI m-a parasit! Am nechezat de bucurie precum ca-
luI lui Budionnai 3 !"
) Budionnai - comandantul Annatei de Cavalerie (in cadrul
Annatei Ro~ii), in timpul razhoiului civil din Rusia (1918·1920). A
215
 ~i a~a mai departe, in acela~i stil, cu toate inflorituri-
Ie de rigoare. Singurul lucru care ne deranja erau hohotele
de r3s isterie care insoteau toate aceste inversari ale insuc-
ceselor. La curs uri, nimeni nu-ti permite sa razi in hohote
~i de aceea rasul inabu~it se transforma in ceva ee ar fi pu-
tut fi numit gal gait, fornait, grohait, maraitura, tuse ~i alte
sunete pe care Ie emit doar paricopitatele ~i alte vietati ee
traiese pe pamant sau in apa. in pauze, energia aeumulata
in acest fel se revarsa intr-un vuiet absolut idiot.
Ce se intiimpla in aeeste situatii din perspeetiva
transurfingului, intelegeti ~i dumneavoastra. in primul
rand, imediat este abandonata orice importanta ~i potentia-
lele excedentare dispar. in al doilea rand, parametrii emi-
siei noastre mentale, energia entuziasmului nostru, chiar
daca era grotese, nu coineidea deloc eu liniile triste ale
vietii ~i de aceea trecerea se realiza imediat. Oglinda reac-
tiona rapid deoarece sufletul ~i ratiunea ajungeau in siar~it
sa rasufle u~urate. Drept urmare, realitatea se indrepta.
La un moment dat trebuia sa dam examen la teoria
probabilitatilor. Profesorul era un tip ingrozitor, eufemistic
spus. Eram la caminul studentese, in noaptea de dinaintea
examenului respectiv. Nefericita noapte. impreuna cu prie-
tenii ne storeeam creierii, cum sa facem sa ie~im totu~i cu
bine din situatia respeetiva.
- Bai, care ~tie ce inseamna probabilitatea ~i cum
poate fi ealculata?
- Este un mister ce plute~te in ceata.
- Colegii no~tri, gloabele naibii, stau in camera ~i to-
cesc.
- Asta nu e de noi! Suntem barbati sau ce suntem?
contribuit la infrangerea definitiv~ a armatelor "albilor" (Denikin,
Vranghel) Mare~al al Uniunii Sovietice.
216
_ Avortoni nenoroeiti! - exclama din u~a 0 "gloaba"
care ne auzise discutia.
_ Taei ba din gura, nefericitule! Noi suntem ni~te
gentlemeni!
- I-auzi! Neru~inatilor!
_ Noi suntem ni~te tineri oameni de ~tiinta!
- Sunteti ni~te debili mintali!
in siar~it, cineva a venit cu ideea sa starn toata noap-
tea ~i sa jucam carli. Au fost cu totii de aeord. Eu insa le-
arn spus ca e prea de tot ~i ca rna due sa rna culc. In
sehimb, "gentlemenii" s-au pus la eostum cu cravata ~i, ca
tacamul sa fie complet, cu 0 tigara de foi ieftina in gura ~i
eu 0 sticla de bautura dubioasa pe masa, s-au apucat de joc.
Dimineata i-am gasit tot acolo.
- Idiotilor - Ie spun eu - n-o sa va mearga!
Ei s-au ridicat de la masa, s-au seuturat mahmurei ~i
au pornit sa infrunte moartea.
~i intr-adevar, n-au Iacut nimic. Au luat cu totii cate
un trei4 • In schimb eu ... Cu totul alta treaba! Eu am luat
patru! Intr-adevar, era un sueees! Ce m-au mai invidiat!
Nu-mi dadeau pace, rna priveau in ochi ~i rna tot intrebau
eu insisten\ii cum de am reu~it aceasta performan\ii.
Iar eu mergeam eu capul sus, mandru nevoie mare.
- Ati vazut? V -am spus eu! Sper sa intelegeti, dom-
nilor, cam unde ar trebui sa va bagati aeeste amarate note
de trei!
in aeeea~i zi, am fost sarbiitorit eu mare "pompa"
pentru vietorie. Ne-am distrat pe cinste. Iar a doua zi m-
am dus ~i am dat din nou examenul; I-am luat cu cinci, no-
ta maxima. Asta a fost tot! Credeti-ma, nu este 0 nascocire.
4 Sistemul de notare este de la 1 la 5, nota de trecere fiind trei
217
Daca inversarea este de calitate ~i este executatii corespun- Dupa cum vedeti, inversiunea realitiitii seamana
ziltor, rezultatul nu se lasa a~teptat. foarte bine cu principiul coordonarii intentiei. Deosebirea
Dar daca starea de spirit este atat de proasta, Incat constii, insa, doar In aceea cii inversiunea este mai radicala
este imposibil sa faci inversarea? Atunci, trebuie sa-ti cre- ~i ca e plina de umor.
ezi 0 stare de spirit ~i mai proasta, s-o duci pana la grotesc,
pana la absurd. Daca gradul de contrast al slide-ului este
maxim, acesta se transforma la un moment dat In negativ.
Noi am procedat cam In acest fel.
Sa zicem ca 0 fata are depresie. Pentru a sublinia si-
tuatia, ea se imbraca complet In negru ~i dec1ara ca este in
doliu. Toti se apropie, I~i exprima compasiunea, se intere-
seazii cam cum a decis ea sa-~i ia viata ~i cam cand se va
petrece evenimentul. In sfiir~it, In jurul ei se aduna 0 mana
de "nenorociti" care incep sa Ingane un cantec de jale, cu
lamentaTi, cu vaiete, cu frangeri de maini, In general, cu
tot tacamul, ca ni~te "tribali" care se respectii. Treptat,
cantecul salbatic se transforma Intr-un vuiet pre lung, apoi
Intr-un urlet canin veritabil ~i, In final, niciunul nu se mai
poate tine ~i izbucnesc toti In ras ca nebunii, inc1usiv
doamna In negru.
Sigur, totul este simplu dacii existii un astfel de antu-
raj vesel. Dar cand omul este singur, se descurca ~i el cum
poate. Ce metode sa folositi? Fiecare face cum pofte~te.
Fara gluma. Trebuie intr-adevar, sa Impingi situatia pana
la absurd. Dar nu se vor folosi In niciun caz mijloace care
sa modifice starea de con~tiintli; altfel va fi cu adevarat rau.
Mie, personal, nu-mi place metoda contrastului apli-
catii de unul singur, de aceea nu v-o recomand; 0 amintesc
doar cu titlu informativ. 0 stare apasiitoare, cople~itoare,
aratii un nivel extrem de sciizut al energiei intentionale.
Este mai bine ca energetic sa te mentii la un nivel cores-
punziltor ~i atunci staTile depresive vor disparea.

218 219
 Capitolul 111

iNCH£1£R£
Pe baza modelului variantelor sunt explicate unele
fenomene paranormale §i unele fenomene ale timpului §i
spaliului.

221

Realitatea stranie
In incheiere, a~ dori sli mai consolidez putin terenul
pe care se sprijinli ratiunea. un In transurfing existli atat
de multe lucruri incredibile, inciit in permanentli trebuie sli
i se explice ratiunii cli toate acestea sunt cu adevlirat reale.
Orice model ar fi pus la baza transurfingului, princi-
piile sale rlimiin valabile. Cu alte cuvinte, toate aceste
principii sun! invariante in raport cu modelul. Iar princi-
piul de bazli constli in aceea cli giindurile noastre nu au
doar 0 influentli indirectli asupra realitlitii care ne incon-
joarli, ci ~i una directli. $tiinta oficialli refuzli deocamdatli
sli recunoascli acest fapt deoarece verificarea pe cale ex-
perimentalli nu a dus la acelea~i rezultate uniforme. Dar
noi trebuie sli ne rezolvlim problemele acum ~i sli nu a~tep­
tlim piinli ciind oamenii de ~tiintli i~i vor spune cuviintul in
mod oficial.
Ne-am obi~nuit cu totii cli lumea noastrli se subor-
doneazli legii cauzalitlitii, potrivit clireia orice efect are 0
cauzli. Prin cauzli se intelege de obicei 0 anume actiune.
Dar problema este cli giindurile omului sunt considerate a
fi doar un indreptar pentru actiunile sale viitoare, ~i nu
sunt privite ca 0 emisie materialli capabilli sli influenteze
lumea inco~urlitoare. $i cu toate acestea, faptele sunt lu-
cruri indlirlitnice.
Manifestlirile inexplicabile ale activitlitii intentiei ex-
terioare nu au putut fi in intregime ignorate de ~tiintli. Re-
numitul psihiatru elvetian Karl lung a studiat fenomenele
legate de interactiunea dintre giinduri ~i realitatea materia-
lli. EI a analizat sute de cazuri ciudate care se manifestau
222
ca ni~te coincidente greu de inteles ~i care nu erau deter-
minate de cauze vizibiIe. lung a denumit aceste coinciden-
te prin termenul de sincronicitate. In prelegerea "Despre
sincronicitate", el se refera la un exemplu clasic din cazu-
istica sa.
"Pe 1 aprilie 1949, dimineata, am desenat in blocno-
tesul meu ceva de genul jumlitate pe~te-jumlitate om. Intr-
o discutie, cineva mi-a amintit de obiceiul de a-I numi pe
cineva "pe~te de aprilie". La micul dejun, mi s-a servit
pe§te. Intr-o discutie, cineva mi-a adus aminte cli exista
obiceiul de a pliclili pe cineva de 1 Aprilie aglitiindu-i un
pe~te de hartie pe spate larli ca acesta sli observe (pe~te de
aprilie). In cursul zilei, una din fostele mele paciente, pe
care n-o mai vlizusem de ciiteva luni, mi-a aratat ciiteva
tablouri cu pe~ti. Seara, cineva mi-a arlitat 0 bucatli de go-
bien cu imagini de mon~tri marini ~i pe~ti. In dimineata
urmlitoare am intalnit 0 fostli pacientli care fusese ultima
oarli la mine in urmli cu 10 ani. In noaptea de dinaintea in-
tiilnirii noastre ea vi sase un pe~te. Ciiteva luni mai tiirziu,
am inclus acest caz intr-una din lucrlirile mele ~i, dupa ce
am terminat descrierea, am ie~it din casli ~i m-am indreptat
spre lacul unde mai fusesem deja de ciiteva ori in cursul
aceleia~i dimineti. De data aceasta, am vlizut pe debarca-
der un pe~te de vreo treizeci de centimetri: $i cum prin
apropiere nu era nimeni, nu am putut sli-mi explic in ce
mod a ajuns pe~tele acolo".
Nu mli pot abtine sli nu citez incli un fragment din
prelegerile lui lung. Motivul 11 Yeti afla mai tiirziu. EI scrie:
,,A~ putea sa vli relatez extrem de multe astfel de intiim-
plliri care, in principiu, nu sunt mai putin uimitoare sau in-
credibile deciit rezultatele incontestabiIe obtinute de Rein
(este yorba de experimentele cu perceptii extrasenzoriale,
223
 cum ar fi ghicirea cartilor de joc - nota autorului). Veti in-
telege ca aproape fiecare caz in parte necesita 0 explicatie.
Dar explicatia cauzala, singura posibila din perspectiva ~ti­
intelor naturii, nu este sustenabila din cauza relativitatii
psihice a spatiului ~i timpului care constituie conditii obli-
gatorii pentru relatia de cauzli - efect.
Eroina acestei intamplari este 0 tanara pacienta care,
cu toate eforturile noastre reciproce, era total "inchisa" din
punct de vedere psihologic. Dificultatea consta in aceea ca
ea credea ca este competenta in orice problema. Educatia
ei extraordinara ii pusese la indemana 0 "arma" ideal de
potrivita pentru acest scop ~i anume un rationalism carte-
zian u~or innobilat de ideea ei de realitate irepro~abil "ge-
ometrica". Dupa cateva incercari nereu~ite de a-i mai "di-
lua" rationalismul printr-o gandire putin mai umana, eu
am fost nevoit sa rna limitez in a spera intr-un eveniment
nea~teptat ~i irational, ceva care sa-i zdruncine retorta inte-
lectuala in care ea se ferecase.
$i iata ca intr-o zi, aflandu-ma in fata ei, cu spatele
la fereastra, ascuItam torentul retoricii sale. In noaptea
aceea, ea avusese un vis remarcabilin care cineva i-a daru-
it un scarabeu de aur - 0 piesa deosebit de valoroasa. Imi
povestea acest vis, cand am auzit 0 lovitura u~oara in fe-
reastra. M-am intors ~i am vazut 0 insecta destul de mare
care se izbea de geam, in mod sigur incercand sa patrunda
din afara in camera intunecata. Lucrul acesta mi s-a parut
foarte straniu. Am deschis fereastra ~i am prins insecta de
indata ce a patruns in camera. Era un carabu~ sau un gan-
dac obi~nuit asemanator cu scarabeul. Cetonia aurata, a ca-
rui culoare galben-verzuie amintea foarte putemic de cu-
loarea scarabeului de auf. I-am intins pacientei mele gan-
dacul ~i i-am spus: "Iata scarabeul dumneavoastra".
224
Aceasta intamplare a Iacut bre~a dorita in rationa-
lismul ei ~i a spart gheata rezistentei ei intelectuale. Acum,
tratamentul putea sa dea rezuItate satisIacatoare".
$i iata ca la 0 jumatate de ora dupa reflectiile mele
despre gandacul lui Jung, in timp ce rna gandeam daca sa
Ie includ in carte ca exemplu, s-a lovit de fereastrii un Pe-
lerin, cu 0 inIati~are impunatoare. Era un gandac asemana-
tor cu cel descris mai-sus. Vreti - credeti, nu vreti - nu
credeti. Trebuie sa recunosc ca, de~i astfel de aparitii sunt
extrem de rare, nu m-a surprins deloc aceasta intamplare.
$i nu pentru ca m-am obi~nuit sa rna raportez calm la fe-
nomenele de sincronicitate. Dimpotriva, absorbit de reflec-
t iile mele, nu i-am acordat acestui eveniment niciun fel de
importanta. Cu un gest ma~inal, i-am dat drumul gandacu-
lui prin oberliht ca sa nu-I mai caute. Abia dupa un timp
oarecare, efectiv m-am ingrozit: Doamne Dumnezeule, ce
idiot pot sa fiu! A cata oara intentia exterioara rna atentio-
neaza de prezenta ei; a cata oarii deschid ochii mari de ui-
mire! Dorm adanc in stare de veghe ciind din toate partile
sunt asaltat de cate un semn. Daca a~ fi fost superstitios, a~
crede ca e un semn de sus. Va puteti imagina ca in perma-
nentii oamenii dorm in stare de veghe ~i nu observa mani-
festari evidente ale intentiei exterioare!
Exista 0 multitudine de astfel de exemple. Din punc-
tul de vedere al transurfingului, aici situatia este absolut
clara: in anumite cazuri, vizualizarea genereazli 0 rafala
putemica de vant al intentiei exterioare. Dar Jung nu s-a
grabit sa traga 0 concluzie finala despre ceea ce a constitu-
it cauza coincidentelor: gandurile in sine au generat eve-
nimentele sau gandurile au aparut ca urmare a unui pre-
sentiment necon~tientizat al evenimentelof. Pe de 0 parte,
el spune ca "gandurile au creat baza pentru 0 serie de eve-
225
nimente intamplatoare, iar, pe de altii parte, - "uneori este
greu sa te desprinzi de impresia cii exista un presentiment
al aparitiei unei serii de anumite evenimente".
In lucrarea sa "Sincronicitatea: un principiu acauzal
unificator" (1960), Jung a definit sincronicitatea ca fiind
instalarea simultana a unei oarecare stari psihice ~i a unuia
sau a mai multor evenimente din lumea exterioara care au
paralele esentiale cu starea subiectiva dintr-un moment dat.
Mult timp Jung nu s-a hotarat sa-~i pub lice lucrarea, intru-
cat fenomenul de sincronicitate nu se incadra in tiparele
gandirii ~tiintifice traditionale.
Jung trage 0 concluzie echivoca, dar destul de in-
drazneata in comparatie cu criteriile §tiintei traditionale:
"Fenomenele sincronice demonstreazii posibilitatea unei
echivalente simultane de sens intre diferite procese cauza-
Ie, care nu au legatura unele cu altele; cu aIte cuvinte, ele
demonstreazii ca un continut perceput de un observator
poate fi in acela~i timp prezentat de catre un eveniment ex-
terior, tara niciun fel de legatura cauzala. Din aceasta re-
zultii fie ca sufletul (gr. psyche) se afla undeva in afara
spatiului, fie ca spatiul este intim legat de suflet".
Evident ca nu exista niciun fel de incalcare a legii
cauzalitiitii. 0 cauza exista intotdeauna, numai ca meca-
nismul interactiunii dintre ganduri §i mediul inconjurator
se manifestii neclar §i deocamdatii intr-un mod greu de in-
teles. Care este cauza in cazul unor coincidente sincronice:
evenimentele sunt generate de ganduri, sau gandurile apar
ca un presentiment al evenimentelor? Din punctul de vede-
re al trasurfingului, ambele cauze sunt posibile. Sufletul
capata acces la datele aflate in campul informatiei, care
apoi pot fi interpretate de ratiune. Ratiunea, la randul sau,
genereaza gandurile care, in prezenta unitatii dintre suflet
226
§i ratiune, se pot intruchipa, capatand realizare materiala.
Acestea §i sunt principiile care se afla la baza modelului
transurfing. Dar eu subliniez din nou ca modelul variante-
lor nu pretinde sa fie 0 descriere exacta a lumii, ci serve§te
doar ca baza de plecare, un temei pentru intelegerea prin-
cipiilor. Noi §tim prea putine lucruri despre aceasta lume.
Dar acest lucru nu ne impiedica sa folosim principiile
transurfingului. Ca ele lucreazii, va puteti convinge singuri.
Toate fenomenele legate de interactiunea dintre
energia mentala §i lumea inconjuratoare pot fi fundamen-
tate prin cunoscuta teorema a lui John Bell din fizica cuan-
tica: "Nu exista sisteme izolate; fiecare particula din uni-
vers se gase§te intr-o legatura instantanee, momentana (ca-
re depa§e§te viteza luminii) cu toate celelaIte particule. in-
tregul sistem, chiar dacii partile lui sunt despartite prin dis-
tante uria§e, functioneaza ca un Sistem Unic". Teorema
respectiva este demonstrata teoretic §i ea §i-a gasit con fir-
mari practice. Este adevarat ca "legatura de 0 clipa" intra
in contradictie cu teoria speciala a relativitatii , care afirma
ca energia nu se poate raspandi mai repede decat lumina.
Cu toate acestea, teorema are loc sa existe.
Rezulta ca intentia exterioara nu se subordoneaza te-
oriei relativitatii. in genere, fizica cuantica se bazeaza pe
postulate nedemonstrabile. Aceasta inseamna ca §i ea re-
prezinta un anumit model. Iar acolo contradictii de neinte-
les exista nu una, ci 0 intreaga multitudine. Acest fapt con-
firma inca 0 data ca unui model nu trebuie sa i se acorde 0
mare importanta. $i trebuie consemnat ca ideile lui Jung
~i-au gasit sustinere la in§i§i fondatorii fizicii moderne -
Wolfgang Pauli §i Albert Einstein. De aItminteri, este pe
deplin posibil ca procesul de transmitere a informatiei sa
227
 nu aiba 0 legatura cu energia in general ~i de aceea ea poa-
te sa se produca mai repede deciit viteza luminii.
In modelul variantelor se pot gasi de asemenea con-
tradictii ~i, cu toate acestea, el explica multe. Modelul va-
riantelor, daca nu inlatura, cel putin "atenueaza" unele cu-
noscute paradoxuri ale spatiului ~i timpului. Piina acum,
noi am examinat mutarea pe alte linii ale vietii cu sincro-
nizarea in timp. Liniile vietii au fost intotdeauna paralele
cu axa timpului. Cu alte cuvinte, transferul se realizeaza
intotdeauna dintr-un punct al timpului in acela~i punct.
Acum, imaginati-va doua linii de viata neparalele in
raport cu aXa timpului. Proiectiile unuia ~i aceluia~i punct
ale acestor linii pe axa timpului se vor afla in locuri diferi-.
teo Transferul intre ele semnifica calatoria in timp, in tre-
cut sau in viitor, in functie de directia de inclinare a pantei.
Panta relativa a incliniirii determina indepiirtarea schimba-
rii in timp.
Prin analogie, daca doua linii de viata nu sunt para-
lele in raport cu axa aleasa a spatiului, trecerea de la una la
alta va insemna 0 deplasare de 0 c1ipa (sau ireal de repede)
in spatiu. Panta ~i directia de inclinare a liniilor determina
directia ~i distanta de deplasare. Este 0 explicatie grosiera,
dar pentru intelegerea noastra este destul de acceptabila.
Un Cititor cusurgiu ar putea obiecta: dar cum rama-
ne cu paradoxul ruperii legaturilor cauza-efect atunci cand
se calatore~te in timp? Sa presupunem ca eu rna deplasez
in trecut, inaintea na~terii mele ~i acolo ... imi ucid in mod
salbatic piirintii. Atunci cum am aparut pe lume? Parado-
xul de fata, in limitele modelului variantelor este numai
aparent. Pe acea linie a vietii, intr-adevar nu rna pot na~te.
Si ce-i cu asta? Doar m-am nascut pe alta linie. Va reamin-
tesc faptul ca exista 0 mUltime infinitii de linii ale vietii _
228
variante unde eu exist ~i unde nu exist. Cel mai teribil
amator de paradoxuri se poate deplasa in copilaria sa, aco-
10 se va gasi pe sine ~i va face sa dispara 0 fiinta nevinova-
tii. Dar in cazul respectiv, el nu se va intaIni cu el insu~i, ci
cu realizarea uneia dintre variantele lui, care existii alaturi
de toate celelalte posibile.
Intr-adeviir, trecutul nu poate fi schimbat, el deja s-a
intamplat. Dar el s-a intiimplat nu doar pentru ca a avut loc
realizarea unui segment din linia de viatii, segment deja
strabatut, ci pentru ca variantele evenimentelor trecute de-
ja existau. Despre viitor, in acest sens, se poate spune de
asemenea ca ~i el deja s-a intiimplat. De aceea, legaturile
cauza-efect nu se rup cand se face transferul de pe 0 linie a
vietii pe alta. Daca luati 0 pelicula de film ~i ~tergeti un
cadru, urmatoarele cadre nu vor avea de suferit din aceastii
cauzii. Timpul este static. Dinamic se schimba doar reali-
zarea variantelor pe linii. Exact ~a se deplaseaza ~i pata
de lumina de la felinar in padurea intunecatii.(vezi volu-
mull)
Ceea ce intr-adevar nu este posibil, este deplasarea
in trecut sau in viitor pe una ~i aceea~i linie a vietii. Para-
doxurile se petrec numai in acest caz. Oare nu tocmai din
acest motiv prezicerile c1arvazatorilor sunt destul de apro-
ximative, iar uneori chiar gre~ite? Preziciitorii sunt intr-un
fel capabili sa scaneze segmente de viitor. Daca aceste
segmente scanate se afla pe alte Iinii ale vietii, atunci pre-
viziunile eronate sunt u~or de explicat. Potrivit modelului
variantelor, cu cat 0 linie este mai departata de alta, cu atat
deosebirile de scenarii sunt mai putemice.
Pe oamenii de ~tiintii ii nedumere~te felul cum se
deplaseazii OZN-urile: accelerare instantanee, oprire ~i
schimbare brusca de directie in unghi drept. Din perspec-
229
 tiva inertiei, 0 astfel de mi~care este imposibila; mai mult
chiar, cei ce se afla in aceste aparate ar trebui sa suporte
ni~te suprasarcini enorme pentru ca OZN-urile nu zboara
ca avioanele ~i rachetele noastre. Mai exact, noi observam
nu mi~carea obiectului in sine, ci realizarea ei in spatiul
variantelor.
In problemele care se refera la suflet ~i la ratiune,
exista de asemenea multe lucruri neclare. ~tiinta materia-
listii prezintii lumea ca fiind un sistem mecanic. Cu alte
cuvinte, materia este primordiala ~i determina con~tiinta.
In lumina ultimelor realiziiri ale aceleia~i ~tiinte, acest
model i~i pierde tot mai mult pozitiile. De altfel, schimba-
rea modelelor se va tot repeta iar ~i iar daca omul va COll-
sidera in mod gre~it ca el poate patrunde chiar in esenta
legilor fundamentale ale naturii. Cu acela~i succes ~i gaina
i~i poate formula conceptia sa cu privire la na~terea, struc-
tura ~i dezvoltarea unei crescatorii de gaini. In dezvoltarea
sa intelectuala, omul se afla cu 0 treapta mai sus, dar asta
nu inseamna ca el poate sa-~i explice complexitatea infini-
ta a lumii. Omului nu ii este dat sa ~tie ~i sa cunoasca tot.
Pendulii ~tiintei ~i religiei, care pretind ca detin ul-
tima instantii a adeviirului, ~i-au ca~tigat suprematia nu
atilt pe seama interpretarii corecte a adeviirului, cat pe
seama persecutiei tuturor celor care gandesc diferit. Un
razboi permanent existii nu numai intre pendulii ~tiintei ~i
religiei in genere, ci ~i intre ramificatii diferite in interiorul
acestor penduli. Lupta nu se curma. Dar lupta se duce nu
pentru adeviir, ci pentru aderenti.
Cand eu am fundamentat incapacitatea creierului de
a stocatoate informatiile, am pomit de la modelul repre-
zentiirii informatiei sub forma de biti de computer. Dar
acest model poate fi cu totul inaplicabil la neuronii creie-
230
rului. Cine ~tie cum se pastreazii de fapt aceastii informa-
tie!? Imaginati-va cum ar fi fost cercetat televizorul de un
savant al acelei epoci cand nu existau televiziunea ~i radi-
oul? Savantul ar fi incercat sa apese pe butoane, sa scoata
diferite componente ~i sa urmiireasca ce schimbiiri se pro-
duc pe ecran. Ne~tiind principiul de functionare al televi-
zorului ~i bizuindu-se pe rezultatele observatiilor sale ,,~ti­
intifice", un asemenea savant ar fi ajuns la diferite conclu-
zii, la baza carora ar fi stat un singur fapt, in aparentii in-
dubitabil, ~i anume ca televizorul genereazii singur aceste
emisiuni. Ele se nasc acolo, in ace~ti tranzistori ~i micro-
scheme.
Aproximativ in aceea~i maniera studiazii creierul
omului adeptii modelului mecanicist. Intr-adevar, vatama-
rea unor segmente izolate din creier i~i pune amprenta in
mod previzibil pe perceptie ~i psihic. Principiul de functi-
onare a inteIectului uman ramane ca ~i pana acum nedesci-
frat. ~i cu toate acestea, adeptii respectivi concluzioneazii
ca materia determina con~tiinta ~i nicidecum altminteri.
Adeptii conservatori ai modelului mecanicist, numindu-se
cu miindrie oameni de ~tiinta, plini de orgoliu, declarli cli
ei se ocupli cu adevlirat de ~tiinta care se fundamenteaza
pe date faptice ~i nu pe presupunerile unor diletanti. Tot
ceea ce nu se incadreazli in tiparele teorief este considerat
anti~tiintific ~i nu numai cli este respins, dar este supus
urmiiririi. Din fericire, ace~tia sunt tot mai putini .
Dumneavoastrli puteti sli discutati in contradictoriu
(despre transurfing) sau sa fiti de acord, numai cli nu tre-
buie sli uitati ca acesta este doar un model. Cum se petrec
lucrurile cu adevlirat, nimeni nu ~tie. Ratiunii ii este pro-
priu sli respinga tot ceea ce nu se incadreazii in tiparele
explicatiilor rezonabile. Atilta timp cat ratiunea nu se con-
231
vinge de rationalitatea cuno~tintelor, ea nu Ie va admite In
tiparul concepliei sale despre lume ~i viatl1- Transurfingul
este indiscutabil lucrativ, functioneaza, dar pentru a-I fo-
losi este necesara cel putin 0 oarecare explicatie pentru ra-
tiune.
Modelul variantelor ne dli posibilitatea sa simtim te-
renul sub picioare. Atata tot. EI ramane doar 0 schema. EI
poate fi transformat In alt model, Intr-un model mai rafinat.
De exemplu, se poate renunta la ipoteza ca exista a~­
numitele linii de viata, idee care a facilitat Intelegerea la
Inceputul elirtii. ~i atunci, spatiul variantelor se transforma
dintr-un spatiu discret Intr-unul continuu. Carari in padure
nu vor mai fi, ci - pur ~i simplu - va exista doar plidurea.
Cu toate acestea, esenta transurfingului nu se schimba.
Oricare ar fi modelul, el va reflecta mai mult sau mai putin
adecvat realitatea. Drumul cunoa~terii realitatii este ne-
sfii~it, cum infinite sunt ~i formele de manifestare ale rea-
litliti i.
Poate ca ati observat ca principiile transurfingului se
interfereaza cu principiile altor teorii asemanlitoare. Iar In
asta nu e nimic de mirare. Orice teorie este relativ inchisa
In ea Insa~i ~i constituie un model de sine stlitlitor. Dar, In-
trucat sun tern cu totii oameni cu 0 conceptie relativ ase-
manatoare calitativ, In aceea~i masura ~i modelele vor pu-
tea avea domenii asemanatoare. N-ar avea sens sa ne pu-
nem Intrebarea care dintre ele descrie lumea mai adecvat.
Importante sunt numai rezultatele practice ce se pot obtine
dintr-un model sau altul.
Sa luam, de exemplu, matematica. Diferitele ramuri
ale matematicii prezinta diverse modele de descriere a rea-
lizarii materiale. Una ~i aceea~i problema fizica poate fi
rezolvata In mai multe feluri, folosind un aparat matematic
232
diferit. Nu are sens sa discutlim In contradictoriu care este
mai buna - geometria analitica sau calculul diferential. Ne
putem alege ce ne place mai mult. A~a ca, alegeti ~i dum-
neavoastra.
lntenfia magiloT de demult
Tragand concluziile, a~ dori sa rna raliez intenliei
magilor de odinioarli. Ii am In vedere pe pastrlitorii Cu-
noa~terii, aceia care au trait in realitatea noastra inainte de
disparilia ultimei civilizatii. Rama~ite ale acestei cunoa~­
teri ne-au parvenit noua, celor de acum, sub forma unor
cuno~tinle ~i practici ezoterice razlele.
Existli informatii, care intr-adevar nu pot fi verificate,
ca unii dintre magii din vechime au plecat In altli realitate
~i ca acum ei incearca sa transmita omenirii Cunoa~terea
lor pe cale transcendentala.
Pana acum catva timp eu insumi eram sceptic, eufe-
mistic exprimiindu-ma, cu privire la 0 astfel de afirmat ie .
Dar In ultimele cateva decenii s-au inmultit cazurile cand,
In diferite colturi ale planetei, diver~i oameni, independent
unul de altul, dau interpretari asemanatoare uneia ~i acele-
ia~i Cunoa~teri. Iar acum ~i mie Insumi mi-a fost dat sa rna
folosesc din plin de 0 astfel de Cunoa~tere care, a~a cum
spuneam, nu putea In niciun caz sa se nasca In capul meu.
Nu pot afirma cu certitudine eli Veghetorul, despre
care am relatat in primul capitol al cartii, existli, cel pulin
233
 in realitatea noastra. Dar am arhisuficiente temeiuri sa pre-
supun ca el totu§i existii.
In visele mele au aparut 0 multime de personaje de
tot soiul, dar ele nu au exercitat absolut nici un fel de in-
fluenlii asupra conceptiei mele, extrem de conservatoare.
~i totu§i, intalnirea cu Veghetorul mi-a rasturnat nu doar
toate reprezentiirile mele despre lume, ci §i intreaga mea
vialii·
Deodatii, tam-nisam, un fost fizician care nu avea
niciun fel de aptitudini deosebite, a inceput sa scrie ciirti.
Este mult prea de necrezut §i extravagant sa accepti ideea
ca un vis ca toate visele mi-a dat imboldul de a scrie.
De la acea prima intalnire, Veghetorul nu a mai apa-
rut. Dar, uneori, mi se pare ca-i simt prezenta, de§i nu-I
vad. Intr-un fel sau altul, eu n-am considerat niciodatii §i
nu consider nici acum ca transurfingul este Cunoa§terea
mea.
Eu sunt doar un re-traducator care s-a reglat pe zona
respectiva din spatiul variantelor. ~i nu simt ca a§ avea
vreun merit de§i, trebuie sa recunosc, mi-a fost foarte greu
sa formulez Cunoa§terea transurfingului §i sa incheg un
sistem. Una este sa afli §i cu totul altceva este sa poti rela-
ta ce ai aflat.
In ceea ce va prive§te, urmeazii ca §i dumneavoastra
nu numai sa aflati, ci sa simtiti toatii aceastii cunoa§tere.
Daca Yeti citi cartea pe nerasuflate, yeti obtine nu Cunoa§-
terea, ci doar 0 informare. Sunt douii lucruri total diferite.
Transurfingul va propune metode suficient de con-
crete pentru a va transforma visul in realitate. Dar pentru
unii §i acest lucru s-ar putea sa fie putin. Daca yeti cauta
procedee de genul cum sa-ti innozi cravata, s-ar putea sa
va pierdeti intreaga vialii, intrucat a-ti gestiona propriul
234
destin nu se incadreazii in reguli de genul "faceti a§a"-
"unu, doi, trei".
Transurfingul nu trebuie redus la tehnica de executa-
re a unor procedee. Problema nu este cum sa faci, ci cum
sa-ti con~tientizezi libertatea interioara ~i sa simti ca e~ti
stapan pe stratul lumii tale. Ciind Yeti simti acest lucru,
totul va veni de la sine, lara nicio tehnica.
Ca sa ajungeti la aceastii con§tientizare este necesar
sa va faceti din transurfing un mod de viata. AM cale nu
existii. Acest lucru nu este catu§i de putin impovariitor ci
este mai degrabii amuzant, ca §i jocul in oglinda.
Lumea este oglinda atitudinii dumneavoastra falii de
ea, numai ca reactia este incetinitii. Comparand atitudinea
pe care 0 aveti cu reactia succesiva a oglinzii va Yeti obi§-
nui ratiunea cu un adevar simplu, dar greu de con~tientizat:
prin intentie va formati stratul propriei lumi.
Mai trebuie sa va obi§nuiti §i cu un adevar la fel de
simplu, dar neobi~nuit, ca mijloacele §i caile pentru obti-
nerea scopului nu trebuie sa va nelini~teasca. La baza
acestei afirmatii se afla un principiu fundamental: directia
intentiei determina vectorul pe care curg variantele.
Trebuie doar mentinutii aceastii directie ~i nu trebuie
impiedicat cursul variantelor. Mij loacele de obtinere a
scopului se vor gasi ele singure; dumneavoastra nu puteti
~i nici nu trebuie sa ~titi in ce mod va fi el realizat. Grice
s-ar intampla, daca pastrati in minte slide-ul-scop ~i res-
pectati principiul coordonarii, cursul variantelor va va
purta spre scop. Aceasta este 0 lege.
Con~tientizarea principiilor transurfingului nu va
avea loc imediat dupa lectura acestei carli. Informarea se
va transforma in con~tientizare numai daca il Yeti practica.
235
Nu a~teptati rezultate imediate. Dadi aveti intentia, mai
devreme sau mai tarziu, yeti reu~i.
Este posibil ca in aceasta carte sli nu fi reu~it sli in-
deplinesc suficient intentia magilor de altli data ~i sli va
transmit Cunoa~terea trasurfingului in toatli plenitudinea
sa. Dar sunt hotliriit sa continui aceasta treaba ~i, in curand,
va fi l:\.ata urmatoarea carte - "Merele cad in cer".
In aceastli carte Yeti descoperi noi ~i noi fatete prin
care straluce~te uimitoarea ~i minunata noastra lume-
oglinda.
le-a blinuit. Atunci, probabil, imi Yeti serie ~i ne Yom bu-
eura ~i ne yom minuna impreuna.
De fapt, toti suntem ni~te Pelerini singuratiei in spa-
tiul infinit al variantelor. Transurfingul reaprinde foeul
sperantei pentru Pelerinul care a obosit ~i care rat~e.e~te in
intunerieul falselor delimitari ~i stereotipun. Folosltl-va de
dreptul de a fi liber sa alegeti ~i atunei Yeti auzi murmu~l
stelelor diminelii, iar merele dumneavoastra vor eadea In
eer. Va urez sucees, Pelerinilor singuratici!

1
i
Epilog I
Si iata ca magica noastra excursie in lumea Transur-
fingului s-a apropiat de stlir~it. Daca doar v-ati satisflicut 1
curiozitatea, atunci transurfingul va rlimane pentru dum- 1
neavoastra nu mai mult deeat 0 exeursie ~i nu merita sa va
intoareeti la el. Dar daca totu~i eeva din aeeasta carte a
atins strunele sensibile ale sufletului dumneavoastra
.
atunel, aeeasta ealatorie magiea abia ineepe.
'
I
J
Imi este indiferent daea eredeti sau nu tot ee v-am I
relatat. Dupa intiilnirea mea eu Veghetorul in spatiul vise- I
lor niei eu n-am erezut. Nu intentionez, a~a cum fae
pendulii, sa adun in jurul meu 0 eohortli de adepti ~i sa do-
vedese tuturor eeva.
Aplieand principii Ie transurfingului, nu numai ea va
yeti convinge singuri de faptul ea el functioneaza, dar Yeti
face ~I multe alte deseoperiri uimitoare pe care nimeni nu

236 237

Cuprins
Cuvant inainte ..................................................................5
Capitolul I
Energia ............................................................................... 9
Pentru a te ocupa de Transurjing sunt necesare doua lu-
cruri: 0 sanatate buna §i un nivel energetic sujicient de inalt.
Aici sunt date unele recomandari simple dar ejiciente pentru a
va cre§te tonusul vital §i a pentru a va ridica nivelul energetic
la cota necesara. Pentru aceasta nu este deloc nevoie sa va chi-
nuiti cu antrenamente, diete §i alte metode de violentare a pro-
priului organism.
Nivelul energetic ... ""."."."."."."."."."." .... "." ".".". ".10
Stresul ~i relaxatea """'"'''' "."""".".".".".".".".".".". I3
V amplrll
. " energetlcl. ....................................................... . 17
Inveli~ul de protectie ."." ",," "'''''''''''''''.".".".".".".",,20
Cre~terea nivelului energetic ..... "."." .... " ..................... 23
Energla
' .mtentlel
. . " ....... " ............. " .......... "." .... " .... " ..... .30
Pasul intentiei ." ........................ "." .............................. .32
Pendulii bolilor ............................ " .... " ..................... " .. 36
CapitolullI
Freiling ............................................................................. 43
Freilingul este 0 tehnologie foarte placuta a relatiilor in-
terumane. Vrefi Sa invatati cum sa injluentati oamenii pentru a
avea Succes?
Este modalitalea cea mai putin ejicienta §i mai indoielni-
Ca. Nu trebuie sa exercifi presiuni asupra lumii inconjuraloare
in dorinta de a va realiza scopurile. Va veti convinge ca lumea
Va vine ea insa§i in intiimpinare cu bratele larg deschise. Oa-
menii vor simti 0 simpalie inexplicabila fafd de dumneavoastra.
Intentia relatiilor .. " ...................................................... .44
Cursul relatiilor .. " .................................. " ............. " ..... 56
238
.
-, Reglarea pe freil "."".,," """""."""."""."."".""""".".67
Energia relatiilor ........................ " ....... " ........ " .............. 74
~.
Indulgenta .. " ................ " ....... " .......•...................... " ...... 78
+ "
Cliutarea unui loe de muncli """"."""""""".""."""",,80
CapitolullII
J Coordonarea ................................................................... 91
Pentru a-ti atinge scopurUe nu esle absolut obligatoriu
sa jii pulernic §i sigur de tine. Exista §i 0 allernativa, mult mai
'.• ejicienta. Coordonarea este 0 modalitate simpta de a gdndi §i a
.. .1
actiona in a~a fel, incdt succesul sa jie totdeauna de partea la.
1·· Este acela§i lucru cu a invata sa mergi pe bicicleta. Dupa ce
.-
{
veti reu§i acest lucru, viata dumneavoastra se va transforma
intr-o satisfactie continua.
.:.: Labirintul nesigurantei ....... " ....... " ... " ........ "." ..... "." ... 92
Coordonatea importantei ... "." ...... "." ..... "."."."." .. ".". 92
,~ Lupta cu bolovanul de lut."""""""""""""."".""."".107
,-I Intreruperea luptei """"""""'''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 115
I Eliberatea ..... "." ...... " ......... " ... " ........ " ....... " .... " .. " .... 123
" Coordonarea intentiei "'''''''''''' """."".".".".""""".".130
;i; Merele cad in cer """"""""".""""."""".""""""""".139
.....! Capitolul IV
'1:
f inainte spre trecut ......................................................... 153
Fantasticul §i magia ne farmeca uneori prin miracolul
1- lor mistic. Dar aceasta nu inseamna nimic in comparatie cu
sentimentul magnific de uimire §i extaz pe care if aveti cdnd vi-
~:
sele, care vi se pareau irealizabile, incep sa se injiiptuiasca.
Pentru aceasta va trebui sa treaca 0 vreme. Dumneavoastra
doriti insa ca ce cititi in aceasta carte sa se conjirme imediat.
Se va conjirma. Dumneavoastra in§iva veti face 0 minune pe
care 0 veti vedea cu propr;;; ochi. Cdnd ceea ce era neverosimil
-" se va preface in realitate, veti ji uluit. Nu va mai ji 0 fantasma-
J! gorie, ci 0 realitate care este cu mult mai uimitoare decdt orice
1', mistica.
Tranzac\ia "."""".""".".".",,.,, ""."."."."""".",,.,," ".154
T
], 239
1,
 Vadim Zeland
Nuanteie decorurilor .. .................................... ... ......... . 161
Alunecarea .................................................................. 168
Capitolul V
Scrisori din trecut ...................................•.......•..•..•....... 175
Fragmente din cartea "Transurfingul reali/litii", inainte
ca aceasta sa fie tiparita, au fost publicate sub formli de e-
mailuri, prin internet. Aces/ capi/olul s-a nliscut ca urmare a
scrisorilor primite de la primele persoane care s-au aventural
in spatiul variantelor. Ma folosesc de aceas/a ocazie ~i imi ex-
prim gratitudinea fala de dumneavoastra, dragi Cilitori, pentru
aceste calde scrisori, penlru bucuria nespusa pe care mi-a{i fli-
cut-o spundndu-va parerea, pentru entuziasmul cu care ali pri-
mit ideile Iransurfingului. Va mul{umesc!
Zoneie negre ............................................................... 176
Binefacerea ................................................................. 184
Cunoa~terea ezoterica ................................................. 188
Cum sa ne recucerirn ornul iubit ................................ 193
Intentia ........................................................................ 200
Potentialele irnportantei .............................................. 205
Inversarea realitatii ..................................................... 214
Capitolu\ VI
Incheiere ........................................................................ 221
Pe baza modelului varian/elor sunt explicate unele feno-
mene paranormale ~i unele fenomene ale Iimpului ~i spa{iului.
Realitatea stranie ........................................................ 222
Intentia magi lor de dernult ......................................... 233
Epilog ......................................................................... 236

240