Vîlcea Cristiana Maria

Anul II – P.I.P.P.

Slatina

S5-Metodologia cercetării educaționale

Data…………………

FIȘA DE LUCRU 5

Design-uri constatative în cercetarea educaţională.

Caracteristicile observării psihopedagogice.

Lecturați cu atenție și rețineți elementele cheie!

 Cercetarea constatativă îşi propune obţinerea unor informaţii privind

fenomenele pedagogice investigate, precum şi verificarea unor relaţii şi corelaţii
între aspectele analizate. Metodele de cercetare utilizate de cele mai multe ori, în
cazul cercetărilor constatative, sunt chestionarul şi interviul, observaţia, focus –
grupul etc.
 Înregistrarea, prin observaţie, a unui eveniment sau a unui comportament, se realizează de regulă
pe baza unei grile / protocoale de observaţie, care oferă un cadru de sistematizare a obiectivelor
urmărite.
 După fiecare observaţie este util să includem şi câteva comentarii, acestea fiind de mare ajutor în
evaluarea finală.
 Exemplu de tabele de înregistrare a datelor observației :

Comportament observat Data Comentarii / interpretare

Comportament observat Data Frecvenţa Durata Intensitatea Contextul

Itemii comportamentali observați Descrierea detaliată a Momentul aproximativ al

comportamentului apariţiei/frecvenţă
 Domeniu de dezvoltare Comportament Dată

ETAPELE OBSERVĂRII PSIHOPEDAGOGICE

Pregătirea în vederea observării: Observarea propriu-zisă, Prelucrarea şi interpretarea

informaţiilor:
care presupune:

•Lansarea unei/ unor ipoteze de lucru
•Documentarea
•Precizarea obiectivului vizat
•Pregătirea instrumentelor necesare.
•Păstrarea discreţiei; elevul trebuie • Identificarea elementelor
surprins în modul său natural de esenţiale
manifestare, fără să ştie că este • Stabilirea relaţiilor cauzale
studiat; • Formularea concluziilor.
•Notarea imediată a observaţiilor, dar
nu în faţa elevilor;
•Observări repetate şi confirmări prin
alte modalităţi pentru diminuarea
subiectivismului.

CARACTERISTICILE OBSERVĂRII PSIHOPEDAGOGICE :

 Permite urmărirea intenţionată şi înregistrarea concretă a diferitelor manifestări comportamentale ale

copilului, precum şi a contextului comportamentului.
 Asigură resurse extinse de cunoaştere a preocupărilor elevului, a motivaţiei pentru studiu şi a potenţialului
acestuia raportat la cerinţele şcolare.
 Spre deosebire de toate celelalte metode de evaluare, observaţia evidenţiază în mod direct interesul şi
atitudinea elevului faţă de învăţare.
 Este indispensabilă pentru orice diagnostic pedagogic sau psihologic, atât ca metodă de sine stătătoare cât
şi ca etapă în cadrul altor metode.
 Este o practică utilă în situaţia în care informaţiile vizate privesc nu doar abilităţile motrice, ci şi obiceiurile şi
personalitatea elevului, atitudinile sociale sau comportamentul în public.
 Este necesară atunci când evaluarea scrisă sau orală furnizează informaţii incomplete.
 Se realizează de obicei asupra unor realităţi educaţionale complexe, care implică:
O derulare în timp, existenţa anumitor faze, un plan de desfăşurare.
CONDIŢIILE UNEI BUNE OBSERVAŢII PSIHOPEDAGOGICE:

Există o serie de exigenţe care trebuie avute în vedere, pentru ca observaţia să se caracterizeze prin eficienţă şi
obiectivitate:

a) stabilirea precisă, clară a scopului urmărit. Este necesar ca observaţia să se realizeze pe baza unui plan dinainte
stabilit, în care să se menţioneze obiectivul urmărit, aspectul, latura sau comportamentul vizat;

b) selectarea formelor, care vor fi utilizate, a condiţiilor şi mij-loacelor necesare. Vor fi precizate cu claritate tipurile de
observaţii folosite şi condiţiile de loc, timp, durată, de înregistrare a manifestărilor subiectului, aparatura folosită
pentru înregistrare, elaborarea unui plan riguros al observaţiei;
c) notarea imediată a observaţiilor. Pentru a se evita omisiunile sau distorsiunile este foarte important ca observaţiile
să se noteze dacă este posibil chiar în timpul activităţii, dacă nu, imediat după încheierea activităţii;

d) necesitatea discreţiei – în sensul că subiectul nu trebuie să-şi dea seama că este observat şi ce aspecte sunt
vizate;

e) să fie sistematică – urmărind fenomenul propus în planul iniţial, în pofida tentaţiei de a-şi îndrepta atenţia asupra
unor aspecte mai spectaculoase;

f) să fie veridică – înregistrându-se doar faptele observate şi nu supoziţiile observatorului, părerile, comentariile
acestuia.

g) datele reţinute să permită un minimum de cuantificare şi prelucrare statistico-matematică;

h) efectuarea unui număr optim de observaţii în condiţii cât mai variate;

i) posibilitatea repetării observaţiei pentru evidenţierea semni-ficativului, esenţialului.

Avantajele observaţiei Este vorba în primul rând de uşurinţa aplicării, economicitatea mijloacelor materiale necesare
efectuării cercetării, naturaleţea şi autenticitatea fenomenelor relevante. Observaţia permite surprinderea
manifestărilor comportamentale fireşti ale individului în condiţii obişnuite de viaţă. Oferă date de ordin calitativ.

Dezavantajele observaţiei Observatorul trebuie să aştepte uneori mult timp până se produce fenomenul vizat, fără a
putea interveni în nici un fel. La aceasta se adaugă imposibilitatea de a izola şi controla variabilele. Mai mult decât
atât, prezenţa observatorului poate determina intrarea în funcţiune a mecanismelor de apărare ale subiecţilor care
modifică situaţia globală a câmpului social sau a comportamentelor celor observaţi, chiar fenomenul studiat pe
ansamblu.

Ex. Grila de observatie a comportamentului in functie de tipul de temperament  

Faptele de conduita Temperament

Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic
- se decide greu pentru actiune, are x xx
gesturi sovaitoare
- îsi pierde rabdarea asteptând sa-i vina xx x
rândul, se agita
- este emotionat înainte de probe x xx

- executa activitatea în ritm lent, dar cu xx x

destula acuratete
- reactii verbale abundente, se îndeamna x xx
pe sine (haide, nu te lasa!)
- reactii motorii abundente, devine nervos xx
când greseste, apar violente verbale,
plusul de energie se descarca pe fiecare
act
- abandoneaza când esecurile se xx x
acumuleaza
Sarcina 1 de lucru: Analizați modelele de cercetare educațională constatativă selectate (anexa
1.capitolul 4. p.13-18 și anexa 2. p.1-8) și stabiliți design-ul acestora.(etapele/modul de
proiectare)
Sarcina 2 de lucru: Proiectați o grila de observare a comportamentului elevilor la
activitățile/lecțiile care va interesează în cercetarea pedagogică pe care urmează să o realizați ca
parte aplicativă a lucrării dvs.de licență.

Rezolvare Sarcina 1 de lucru:

Anexa 1 ”Profesionalizarea carierei didactice. Competențe psihopedagogice.”- capitolul 4.

p.13-18.

Etape:

1. Analiza de nevoi:
 metoda –ancheta
 instrument – chestionar
 subiecți – studenți
2. Analiza rezultatelor:
 metoda – observația calitativă
 instrument – tabel de sinteză a rezultatelor
 subiecți – studenți
3. Inventarul nevoilor elevilor:
 metoda – ancheta
 instrument – chestionar
 subiecți – elevi

În anexa 2 ”Metodologia cercetării privind stimularea creativității la vârsta preșcolară” - p.1-8

sunt prezentate ca etape:

1. Scopul cercetării
2. Ipoteza și obiectivele cercetării
3. Locul desfășurării
4. Subiecții
5. Etapa inițială a cercetării – testul inițial aplicat pentru creativitate, flexibilitate și fluență
- descriptorii de performanță pentru evaluarea acestuia
- înregistrarea rezultatelor obținute într-un tabel statistic analitic
6. Etapa experimentală –metode folosite: observația, convorbirea, explicația, demonstrația,
exercițiul, Brainstormung 6/3/5, Schimbă perechea, Turul galeriei
 7. Histograme – înregistrarea potențialului creativ
– înregistrarea potențialului flexibilității

– înregistrarea potențialului fluenței

Rezolvare Sarcina 2 de lucru

Grila de observare a comportamentului elevilor la clasa pregătitoare

Domeniul Limbă și Comunicare

.................................................................

Comportament observat Data Nivelul de atingere al

comportamentului

(A – comportament atins, D –
comportament în dezvoltare, NS –
comportament care necesită sprijin)

Leagă cuvântul de imagine

(oral).

Recunoaşte şi numeşte sunetul

iniţial şi final al unui cuvânt.

Desparte cuvântul în silabe.

Articulează sunetele ( vocalele

și consoanele).

Identifică literele cuprinse în

propriul nume cu sunetele
specifice.

Asociază sunetul cu litera

corespunzătoare şi cu forma ei
scrisă (literă mare/mică de
tipar).

Citeşte numele propriu şi al

altor colegi.

Respectă spaţiul, mărimea,

ordinea literelor.

Scrie/copiază cuvinte
familiare (numele, mama,…).

Contribuie la scrieri colective

(albume, jurnale, dicţionare)