UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

DIRECŢIA ID-IFR
P.P.P ANUL III
2019-2020

PSIHOSOCIOLOGIA FAMILIEI

Prof.  Georgeta IORDACHE

Student : Ion (Parlici) Adela

An III, Sem II

2020

Stilul democratic
 Părintele care se comportă democratic are in vedere întotdeauna ca drepturile
copilului să fie respectate, făra a omite stabilirea unor reguli care să fie aplicate
consecvent și urmate de toți membrii familiei (cu exceptia situațiilor în care este
imposibil acest lucru). Impunerea de reguli implică o anumită flexibilitate, deoarece
pentru el nu legea este cea mai importantă (așa cum este pentru parintele autoritar), ci
omul este pe primul loc.
Parintele cu stilul democratic se ghideaza dupa principiul "Toți suntem egali în
fata lui Dumnezeu" si este impotriva ideii " Unii sunt mai egali decat alții". Prin urmare,
părintele care îmbrătiseaza acest stil parental este suficient de indulgent, flexibil si
deschis spre nou pentru a accepta tot ce ar putea ameliora viața copilului si a familiei,
însa este in același timp suficient de autoritar pentru a impune o disciplină riguroasa, a-l
învața pe copil să respecte reguli și să îndeplineasca eficient sarcinile care i se dau.
Pe de alta parte, părintele care are un stil parental democratic este suficient de
protector pentru a-i oferi copilului securitatea de care are nevoie și pentru a-l sprijini
atunci când situația o cere;  însa este suficient de ințelegător și încrezător în capacitatea
copilului de a lua unele decizii personale.  El incurajează copilul să fie independent,
respectându-i opiniile,  interesele și personalitatea. Manifesta caldura fata de copil,  il
apreciaza,  il considera un membru responsabil al familiei. Toate aceste caracteristici le-
am observat la copiii prietenilor noștri de familie.
Ca urmare a acestor atitudini parentale, copiii și-au dezvoltat un echilibru
emotional care, cu siguranță, va sta la baza dezvoltării armonioase a personalitații,  iși
vor dezvolta deprinderi de comunicare eficientă, (deja se observă acest lucru, cei doi
băieti fiind foarte politicoși, stând de vorbă cu ei, constați foarte repede că au un
vocabular bogat, sunt foarte convingători în ceea ce vor să transmită). De asemenea, ei  
manifestă creativitate, initiativa, capacitate decizionala, autonomie personala.
Observându-i în fața blocului, jucându-se cu ceilalți copii, îți dai foarte repede seama că
ei sunt în centrul atenției, sunt lideri în toate jocurile și pentru ceilalți copii care le caută
compania,. Ca urmare a încurajărilor și a încrederii care li se acordă,  copiii au un nivel
ridicat al stimei de sine,  care le va permite în viitor să obţină eficiență si productivitate în
acțiunile întreprinse. Respectul pentru om, cultivat de stilul democratic i-au învățat pe cei
doi copii să îi respecte pe alții, să ia în considerare opinia celorlalti, sa accepte observații,
având totodată curajul să-și exprime punctul de vedere.
 Pe măsura ce vor crește, independența care li s-a acordat îi vor ajuta să-și
identifice propriile aptitudini si sa aleagă meseria care li se potriveste mai bine,  să își
îndeplinească propriile vise, nu pe cele ale părinților.   Cu toate ca in aparenta stilul
democratic are numai avantaje, totusi e bine să mentionam faptul ca un copil crescut in
acest mod se va adapta cu greu stilului autoritar (pe care il poate intalni la școală). El ar
putea fi considerat „bleg" pentru ca nu va executa prompt sarcinile care i se dau, sau
dimpotriva, "impertinent" pentru că "discută" ordinele.”( Dolean, ,,Meseria de părinte”,
Aramis, 2009 pag. 67). Nu știu dacă chiar așa se întămplă la școală, știu că cei doi copii
sunt în clasa a 3-a, îi văd mereu cu cărți în mână, sunt duși la tot felul de activități în care
se implică , sunt doi copii buni, cu rezultate foarte bune la învățătură.

CUM SUNT INFLUENȚATE NEVOILE FAMILIEI, RESPECTIV REACȚIA

COPIILOR CU CARE LUCREZ, AVÂND ÎN VEDERE SITUAȚIA ÎN CARE NE
AFLĂM

În încercarea de a opri răspândirea virusului Coronavirus și de a salva, prin asta,

vieți omenești, autoritățile românești, ca de altfel și cele din toate țările afectate, au luat o
serie de măsuri restrictive, printre care suspendarea cursurilor grădinițelor și școlilor,
restricționarea deplasării cetățenilor în afara locuințelor, cu unele excepții – deplasarea la
serviciu numai în cazul în care acesta necesită prezența angajatului, deplasarea la medic
și pentru aprovizionarea alimentară.
Deodată, oamenii, care până mai ieri alergau la serviciu, la cumpărături, neavând
un moment liber pentru ei, s-au trezit captivi și cu timp berechet la dispoziție, timp pe
care nu au cu ce să-l umple. Pe de altă parte, această izolare la domiciliu a atras
suspendarea activității multor societăti comerciale și firme, ceea ce a atras suspendarea
contractelor de muncă ale angajaților și trimiterea lor în șomaj tehnic. Drept urmare, ei
vor fi plătiți cu 75% din salariu, astfel că veniturile familiilor au scăzut în timp ce
prețurile, mai ales al alimentelor și medicamentelor, a crescut.
Afacerile s-au restrâns înregistrându-se mari pierderi, astfel că și afaceriștii sunt
afectați de restricțiile impuse de autorități populației.
Pe de altă parte, copiii, obișnuiți să meargă la grădiniță sau la școală, unde
desfășurau diferite activități după un program bine stabilit și interacționau cu alți copii și
cu profesori, pentru ca la sfârșitul programului să-și întâlnească părinții cu care își
petreceau restul zile, iar în weekend mergeau împreună în parc, la locuri de joacă, în
drumeții, s-au trezit, fără să înțeleagă cauza , ,,pedepsiți” să stea închiși în casă, lipsiți de
prieteni, de educatoare sau profesori, de plimbările cu părinții. De aici iritabilitatea lor,
nerăbdarea lor și plictiseala.
Stresul apasă pe atmosfera din casă și încep să apară animozități atât între părinți
cât și între părinți și copii.
În acest context, părinților le incubă anumite obligații, conduite care sunt vitale
pentru sănătatea psihică a copiilor și anume: nu trebuie să se manifeste în fața copiilor
îngrijorarea privind diminuarea sau absența veniturilor și deci alterarea condițiilor cu care
erau obișnuiți, să ascundă față de aceștia conflictele dintre ei și temerile lor precum și
realitatea privind pericolul virusului și ceea ce este foarte important, să încerce să
continue acrivitatea desfășurată de copii la grădiniță sau la școală.
Situația în care ne aflăm este una inedită, atât pentru copiii de la grădiniță cât și
pentru părinții lor. Faptul că părinții stau permanent acasă, că preșcolarii nu mai merg
zilnic la grădiniță ar putea fi interpretată ca o vacanță prelungită. Dar, în acest caz,
situația nu este chiar așa, preșcolarii fiind în plin proces instructiv-educativ.
Faptul că unii părinți au intrat în șomaj tehnic sau că își vor pierde joburile va
duce la diminuarea veniturilor familiei, provoacă în rândul acestora incertutidinea zilei de
mâine. Toate acestea împreună cu știrile alarmante din țară și din lume, fac aproape
imposibilă o stare total destinsă în rândul părinților. În rândul copiilor se instalează un alt
bioritm. Nu se mai trezesc dimineata la ore fixe, nu mai socializează cu ceilalți copii din
grupă și din grădiniță, nu mai participă la activitățile zilnice, nu mai trăiesc emoțiile
așteptării și revederii cu părinții de la sfârșitul programului.
O altă situație surprinzătoare pentru copii este aceea că, deși părintii sunt
permanent cu ei, nu-i mai duc la plimbare, la locurile de joacă, la film, etc.
Pentru a suplini toate acestea, parintii trebuie să le satisfacă preșcolarilor, prin
diferite activități, curiozitatea, pofta de joacă și, de ce nu, să suplinească rolul educatoarei
sau al colegilor. Părintii ar trebuie să respecte orele de masă și de odihnă ale copiilor
pentru ca aceștia să se readapteze relativ repede atunci cand vor reveni la grădiniță.
O altă situație care va apărea, probabil, este aceea dacă unii părinți vor mai avea
puterea financiară de a-și mai trimite copiii la grădiniță. Mă refer, în special, la cei care
frecventează instituțiile private. O soluție poate fi aceea ca, preșcolarii, să frecventeze
grădinițele în timpul cuprins între micul dejun pana la masă de prânz (program normal).
Această posibilă situație va duce la dispariția unor locuri de muncă. În acest caz, se
impun unele ajutoare bănești pentru părinții ai căror copii frecventează grădinită.