Gaius Iulius Caesar (limba latină: IMP•C•IVLIVS•CAESAR•DIVVS1; n.

 13
iulie, ca. 100 î.Hr. – d. 15 martie, 44 î.Hr., în română cunoscut și ca Iulius
Cezar) a fost un lider politic și militar roman și una dintre cele mai
influente și mai controversate personalități din istorie. Rolul său a fost
esențial în instaurarea dictaturii la Roma, lichidarea
democrației Republicii și instaurarea Imperiului Roman. A provocat
războaie de cucerire fără acceptul senatului roman. Cucerirea Galiei,
plănuită de Cezar, a inclus sub dominația romană teritorii până la Oceanul
Atlantic. În anul 55 î.Hr. Cezar a lansat prima invazie romană în Marea
Britanie.
Cezar a ieșit învingător într-un război civil, devenind dictator al lumii
romane, și a inițiat o vastă acțiune de reformare a societății romane și a
guvernării acesteia. El s-a proclamat dictator pe viață și a centralizat
puternic guvernarea statului slăbit din cauza războiului civil pornit tot de
Cezar. Prietenul lui Cezar, Marcus Brutus, complotează pentru a îl asasina,
în speranța de a salva republica. Dramatica asasinare din Idele lui Marte a
fost catalizatorul unui al doilea război civil, între cezari (Octavian, Marc
Antoniu, Lepidus) și republicani (între alții, Brutus, Cassius și Cicero).
Conflictul s-a încheiat cu victoria cezarilor în Bătălia de la Philippi și
stabilirea formală a unui al Doilea Triumvirat, în care Octavian, Antoniu și
Lepidus au preluat împreună controlul asupra Romei. Tensiunile iscate
între Octavian și Antoniu au condus la un nou război civil, culminând cu
înfrângerea lui Antoniu în Bătălia de la Actium. Octavian a ajuns liderul
absolut al lumii romane.
Perioada de războaie civile a transformat Republica Romană în Imperiul
Roman, cu nepotul de bunic, în același timp și fiu adoptiv al lui
Cezar, Octavian, cunoscut mai târziu ca Cezar August, instalându-se ca
primul împărat.
Campaniile militare ale lui Cezar sunt cunoscute în detaliu prin prisma
propriilor sale consemnări: Comentarii de Bello Gallico. Multe detalii ale
vieții sale au fost relatate mai târziu de istorici,
precum Suetonius, Plutarh și Cassius Dio.
Viața timpurieModificare