Viaţa şi operele lui Gaius Iulius

Cezar
Gaius Iulius Cezar
fost un lider politic și militar roman și una dintre
cele mai influente și mai controversate personalități
din istorie
rolul său a fost esențial în instaurarea dictaturii la
Roma, lichidarea democrației Republicii și
instaurarea Imperiului Roman
a provocat războaie de cucerire fără acceptul
senatului roman
Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub
dominația romană teritorii până la Oceanul
Atlantic. În anul 55 î.Hr. Cezar a lansat prima
invazie romană în Marea Britanie
Cezar a ieșit învingător într-un război civil,
devenind dictator al lumii romane, și a inițiat o
vastă acțiune de reformare a societății romane și a
guvernării acesteia
el s-a proclamat dictator pe viață și a centralizat
puternic guvernarea statului slăbit din cauza
războiului civil pornit tot de Cezar
prietenul lui Cezar, Marcus Brutus, complotează
pentru a îl asasina, în speranța de a salva republica
Dramatica asasinare din Idele lui Martie a fost
catalizatorul unui al doilea război civil, între cezari
(Octavian, Marc Antoniu, Lepidus) și republicani
(între alții, Brutus, Cassius și Cicero)
conflictul s-a încheiat cu victoria cezarilor în Bătălia
de la Philippi și stabilirea formală a unui al Doilea
Triumvirat, în care Octavian, Antoniu și Lepidus au
preluat împreună controlul asupra Romei
tensiunile iscate între Octavian și Antoniu au condus
la un nou război civil, culminând cu înfrângerea lui
Antoniu în Bătălia de la Actium. Octavian a ajuns
liderul absolut al lumii romane.
perioada de războaie civile a transformat Republica
Romană în Imperiul Roman, cu nepotul de bunic, în
același timp și fiu adoptiv al lui Cezar, Octavian,
cunoscut mai târziu ca Cezar August, instalându-se ca
primul împărat
campaniile militare ale lui Cezar sunt cunoscute în
detaliu prin prisma propriilor sale consemnări:
Commentarii de Bello Gallico
multe detalii ale vieții sale au fost relatate mai târziu
de istorici, precum Suetonius, Plutarh și Cassius Dio.
 Viaţa lui Galius Iulius Cezar

Cezar s-a născut la Roma, într-o binecunoscută familie

de patricieni, prezumtiv descinsă din Iulus, fiul
prințului troian Eneas, care, conform legendei, era fiul
zeiței Venus
Cezar a crescut într-o locuință modestă dintr-o
construcție antică (insula) în Suburba, cartier al clasei
mijlocii a Romei
familia lui Cezar, deși cu descendență patricienă, deci
aristocrată, nu era înstărită, după standardele nobilimii
romane
niciun membru al familiei nu s-a făcut remarcat în
societate în timpul copilăriei lui Cezar, deși, în
generația tatălui său, avusese loc o reînnoire a averilor
familiei
mătușa paternă, Iulia, s-a căsătorit cu Gaius Marius,
un general talentat și reformator al armatei romane
Marius a devenit unul dintre cei mai bogați locuitori ai
Romei, influența sa politică contribuind și la
îmbunătățirea situației materiale a familiei lui Cezar
spre sfârșitul vieții lui Marius, în 86 î.Hr., politica internă atinse
un punct de ruptură
în această perioadă, politicienii romani erau, în general, divizați
în două partide: Populares, care îl includea pe Marius, și
Optimates, din care făcea parte Lucius Cornelius Sulla
o serie de dispute între cele două partide a dus la un război civil,
deschizând în final calea lui Sulla către postul de dictator
 datorită legăturii de familie, Cezar era aderent la partidul lui
Marius
nu era doar nepotul lui Marius: era căsătorit cu Cornelia Cinnilla,
cea mai tânără fiică a lui Lucius Cornelius Cinna, care era cel mai
mare simpatizant al lui Marius și inamicul declarat al lui Sulla
 în anul 85 î.Hr., când Cezar împlinise 15 ani, tatăl i s-a îmbolnăvit
și a murit
 Cezar a devenit moștenitorul majorității proprietăților și averilor
deținute de tatăl său și de Marius
când Sulla a ieșit învingător din războiul civil și și-a început
programul de proscriere, Cezar, în vârstă de 20 de ani, se afla
într-o situație dificilă
 Sulla i-a ordonat în 82 î.Hr. să divorțeze de Cornelia, dar
Cezar a refuzat și a plecat prudent din Roma, pentru a se
ascunde
Sulla i-a grațiat pe Cezar și familia sa și i-a permis să se
reîntoarcă la Roma
într-un moment profetic, se spune că Sulla a comentat
pericolul de a-l fi lăsat în viață pe Cezar
potrivit lui Suetonius, în momentul revocării exilului lui
Cezar, dictatorul ar fi spus: „El, a cărui viață o dorești atât de
mult, va deveni, într-o zi, cel care va răsturna partea de
nobili a căror cauză o susții alături de mine; căci în acest
singur Cezar vei găsi mulți precum Marius“
în ciuda grațierii, Cezar nu a rămas în Roma și a plecat în Asia și Cilicia pentru
satisfacerea serviciului militar

aflat în Asia Mică, Cezar era implicat în mai multe operațiuni militare

în 80 î.Hr., încă sub comanda lui Thermus, a jucat rolul de pivot în asedierea
Miletului
în timpul bătăliei, Cezar a dat dovadă de atâta bravură personală pentru salvarea
vieților legionarilor, încât a fost decorat ulterior cu distincția corona civica (coroana
de ghindă), unul dintre cele mai înalte onoruri acordate unui militar fără rang de
comandant și purtată în public chiar și în prezența senatorilor Romei; toată lumea
era obligată să se oprească și să aplaude prezența purtătorului acestei coroane civice
la Roma, în 78 î.Hr., după moartea lui Sulla, Cezar își face debutul politic în Forul
din Roma ca avocat, recunoscut fiind pentru calitatea de orator și pentru atitudinea
neînduplecată în procesele împotriva foștilor guvernatori deferiți justiției pentru
înșelăciune și corupție
marele orator Cicero comenta: „Există cineva care are calitatea de a vorbi mai bună
decât Cezar?“ Țintind către perfecțiune în retorică, Cezar a plecat în 75 î.Hr. pentru
studii de filosofie și oratorie în Rodos, unde l-a avut dascăl pe celebrul Apollonius
Molo
În drumul spre insulă, Cezar a fost răpit în Marea Mediterană de pirați cilicieni. Când
aceștia au cerut o răscumpărare de douăzeci de talanți, Cezar le-a râs în nas, spunând că nu
au habar pe cine au capturat. Cezar le-a ordonat să ceară cincizeci. Aceștia au acceptat și
Cezar și-a trimis discipolii în diverse orașe pentru a strânge banii de răscumpărare. În total,
a fost reținut treizeci și șase de zile, timp în care i-a amenințat deseori, pe un ton ironic, că
îi va crucifica. Ținându-se de cuvânt, imediat după ce a fost răscumpărat și pus în libertate,
Cezar a organizat o forță navală care a reușit să prindă pirații și să cucerească fortăreața din
insula acestora. Cezar a dispus omorârea piraților prin răstignire, ca avertisment dat tuturor
piraților. Dar, întrucât pirații îl trataseră bine pe durata răpirii, Cezar a ordonat ca, înainte
de crucificare, acestora să le fie fracturate picioarele, pentru a le reduce suferința în timpul
supliciului.
După întoarcerea la Roma în 73 î.Hr., Cezar a fost ales membru al Colegiului Pontifilor.
Revenirea lui Cezar la Roma a avut loc în toiul răscoalei sclavilor conduși de fostul gladiator
Spartacus. Senatul trimisese legiuni după legiuni pentru înfrângerea revoltei, dar forțele lui
Spartacus au ieșit învingătoare de fiecare dată. În 72 î.Hr., Adunările romane l-au ales pe
Cezar în funcția de tribun militar, aceasta fiind primul său pas în viața politică. În anul 71
î.Hr., Marcus Crassus a devenit coordonatorul acțiunilor întreprinse pentru zdrobirea
răsculaților conduși de Spartacus. Cezar a fost unul dintre puținii susținători ai lui Crassus
în încercarea de a restabili ordinea în stat. Senatul l-a desemnat pe Crassus pentru această
cauză, iar Crassus a format șase legiuni noi, recrutându-l și pe tânărul Cezar pentru a servi
ca tribun cu atribuții de avocatură. După câteva înfrângeri, forța lui Crassus l-a învins pe
Spartacus în 71 î.Hr.. În timpul petrecut împreună, Cezar și Crassus s-au împrietenit, ceea
ce a contribuit ulterior la carierele amândurora. Însă triumful lui Cezar avea să se
transforme curând în dezastru.
În 69 î.Hr., Cezar a rămas văduv, după moartea Corneliei în
încercarea de a aduce pe lume un copil, mort și el. În același an o
pierde și pe mătușa sa, Iulia, de care era foarte atașat. Aceste
două decese l-au lăsat pe Cezar în postura de a crește singur o
fiică încă minoră, Iulia Cezaris. Nu exista tradiția ca femeile
romane să aibă parte de funeralii publice fastuoase, însă Cezar s-
a abătut de la tradiție în această privință. În timpul funeraliilor,
Cezar a trimis elogii din Rostra. Funeraliile mătușei Iulia au fost
încărcate de conotații politice, Cezar insistând ca masca
mortuară să aibă fizionomia lui Marius. Deși Cezar era foarte
apropiat de ambele femei (potrivit scrierilor lui Suetonius),
aceste cuvântări au fost interpretate de oponenții săi politici ca
propagandă vizând alegerea sa în postul de chestor.
 Operele lui Cezar
Cezar era considerat unul dintre cei mai mari
oratori și prozatori din Roma al epocii sale.
însuși Cicero elogia retorica și stilul lui Cezar.
printre cele mai cunoscute opere se numără
discursul funerar pentru mătușa sa pe linie paternă,
Iulia (văduva lui Marius), și Anticato, un document
menit să distrugă reputația lui Cato din Utica și să
fie replică la memorialul Cato al lui Cicero.
majoritatea operelor și discursurilor lui Cezar s-au
pierdut.
cele mai celebre dintre care s-au păstrat, ele fiind :

Commentarii de bello gallico (Comentarii despre

războiul galic), relatări despre campaniile din Galia și
Britania în timpul mandatului său de proconsul

Commentarii de bello civile (Comentarii despre

războiul civil), evenimentele din timpul Războiului
civil, până după moartea lui Pompei
Alte scrieri atribuite lui Cezar, dar a căror paternitate
literară este pusă la îndoiala, sunt:
De bello hispaniensis (Despre războiul hispanic),
campaniile din Hispania
De bello africo (Despre războiul african) , campaniile
din Africa de Nord
De bello alexandrino (Despre războiul alexandrin),
campaniile din Alexandria
Aceste narațiuni, redactate într-un stil direct și simplu,
sunt de fapt mijloace sofisticate de propagandă pentru
agenda sa politică, destinate în special clasei de mijloc
sau micii aristocrații a Romei, Italiei și din provincii.
 Biografie: www.wikipedia.ro

 Panaitescu Laetitia
 Cheseli Raluca
 Jurca Daiana