Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
105.
Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor
determina
deficit funcţional, cu excepţia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitării mobilităţii articulare
d) anchilozelor
106.
Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se
utilizează:
a) manipulările
b) stretching-ul
c) mobilizări
d) exerciţii cu rezistenţă
11
107.
Tehnici comune de promovare a mobilităţii controlate şi abilităţii
controlului
motor:
a) IL, SI, MARO, IR
b) RO, RR, IL, ILO
c) IL, ILO, CR, SI , IA
d) CIS, ILO, IA, IL
108.
Mişcările jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune
b) rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie
c) rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune
d) rulare, alunecare, rotaţie, compresie, tracţiune
109.
Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii:
a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor
b) momentul zilei
c) temperatura mediului
d) restricţia sau lejeritatea hainelor
110.
Reflexul miotatic este reflex de :
a) reflex de tendon
b) reflex flexor
c) întindere
d) nici una
111.
Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
a) rotare spre interior
b) orientare a palmei în jos
c) rotaţie internă a pumnului
d) orientare a palmei în sus
112.
Precizaţi care categorie a ADL-urile nu este corectă:
a) de autoîngrijire
b) de mobilitate în pat
c) de extensie
d) de comunicare
113.
Structura programul de antrenament aerobic:
a) parte de exerciţii, parte de respiraţie şi relaxare
b) perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de
încheiere (răcire)
c) perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d) perioadă de încălzire, de relaxare şi încheiere
114.
Spasticitatea poate fi definită ca fiind:
a) hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
b) atrofie musculară
c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d) leziune articulară
115.
Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al
corpului, în
evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)
c) rezistenţa la eforturi aerobice
d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta
116.
Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a) balistic, izometric
b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, închis
d) activ (sau stato-activ)
117.
Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:
a) în lipsa O2
b) în prezenţa acidului lactic în exces
c) în prezenţa H2O
d) în prezenţa O2
12
118.
Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu
prevăd:
a) poziţia comodă şi relaxată a pacientului
b) respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d) forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
119.
Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a) tehnica fracţionată Oxford
b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d) tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
120.
Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic
b) body-building
c) tehnica formării corpului
d) ridicării greutăţilor
BALNEOLOGIE
FIZIOTERAPIE
MASAJ
1. Masajul general
a.Masajul general începe cu regiunea dorsala
b. Masajul general începe cu regiunea ventrală
c. Masajul general începe cu regiunea cefalică
d. Nu are importanţă regiunea cu care se începe ci faptul de a se masa toate
regiunile
2.Durata masajului general extins este de :
a.30-40 minute
b.40-60 minute
c.50-70 minute
d.60-70 minute
3. Dintre procedeele de bază ale masajului cele mai indicate pentru
piele sunt:
a.netezirea,frămîntatul şi baterea
b.netezirea,fricţiunile,tapotamentul
c.netezirea,vibraţiile şi rulatul
d. netezirea , baterea şi vibraţiile
4.În masajul muşchilor,manevrele excitante sunt:
a.cernutul şi rulatul
b. tocatul şi bătătoritul
c.cernutul şi bătătoritul
d.alunecările şi rulatul
5.În faza acută a afecţiunilor tendinoase,este indicat:
a.doar netezirea
b.frictiunea cu gheaţă
c.vibraţiile cu gheaţă
d.netezirea cu gheaţă
6. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult:
a. masajul general
b. masajul general extins
c.masajul segmentar şi cel regional
d.doar masajul regional
7. Pe escară direct:
a.nu se execută masaj
b.se execută netezire cu gheaţă sterilă
c.se face netezire instrumentală
d.se fac presiuni cu instrumente sterile
8.În entorsa unei articulaţii, direct pe aceasta, se execută:
a.neteziri şi fricţiuni
b.rulat şi tocat
c.neteziri si vibraţii
d.neteziri şi rulat
9. Aplicate pe nerv, vibraţiile :
a. cresc sensibilitatea nervului
b. determină scăderea sensibilităţii pînă la anestezie
c.nu au niciun efect
d.pot produce embolii, de aceea sunt contraindicate
28
10. În masajul vaselor,:
a. manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare
şi împingere în sens centripet
b. manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi
împingere în sens
centrifug
c. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi
împingere în sens
centripet
d. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi
împingere în sens
centrifug
11.În masajul pielii, netezirea se face prin alunecări:
a. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin artere şi a limfei prin vasele
limfatice
b. care vor urma direcţia de scurgere limfei prin vasele limfatice
c.care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin
vasele limfatice
d. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a artere
12. Manevrele excitante sunt:
a. mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuţie
b. mai fine şi prelungite
c.mai fine ţi scurte
d.mai energice şi de lungă durată
13. Executat pe o suprafaţă întinsă,masajul pielii poate influenţa:
a.raportul somn-veghe
b.sistemul endocrin la femei
c.performanţa
d. repartiţia sângelui în organism
14.Manevra specifică ţesutului conjunctiv este:
a.tapotamentul
b.fricţiunea
c.vibraţia
d.cernutul
15.Pensările ţesutul conjunctiv şi ale pielii:
a.excită nervii senzitivi
b.excită nervii motori
c.determină scăderea excitabilităţii
d.produc anestezie
16.Manevrele specifice masajului nervilor sunt:
a.fricţiunile
b.netezirile
c.loviturile ritmice
d.presiunile
17.În sechelele articulare posttraumatice ,fricţiunile
a. mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele
b.sunt manevre ce se aplică la inceputul şedinţei de masaj
c. sunt manevre ce se aplică la sfîrşitul şedinţei de masaj
d. sunt manevre ce se aplică la inceputul şi la sfîrşitul şedinţei de masaj
18.În sechelele după fractură,pentru un tratament cît mai eficient,
masajul se efectuează după:
a.kinetoterapie
b.o procedură de termoterapie
c.curent interferenţial
d.ultrasonoterapie
29
19.Dintre tipurile de rupturi musculare, cea care beneficiază de pe
urma masajului la distanţă de
leziune este cea:
a.fasciculară
b.totală
c.fibrilară
d.mai dureroasă
20.În torticolisul à frigore în fază acută, nu este indicat
tapotamentul pentru că:
a. accentuează durerea şi contractura musculară.
b. accentuează doar durerea
c.accentuează doar contractura musculară
d. accentuează edemul local
21. Polinevritele beneficiază de efectele masajului în faza :
a.de convalescenţă
b.iniţială
c.terapiei medicamentoase
d.manifestă a afecţiunii
22.Straturile pielii care sunt puternic inervate sunt:
a.epidermul si dermul
b.epidermul şi hipodermul
c.epidermul
d.dermul şi hipodermul
23. Corpusculii Ruffini sunt implicaţi în :
a.percepţia presiunilor şi a tracţiunilor
b. percepţia alunecărilor
c. percepţia vibraţiilor
d. percepţia senzaţiei de rece
24. Corpusculii Pacini sunt stimulati de :
a.mişcări lente, de toate intensităţile
b.atingeri puternice,indiferent de durată
c.caldură
d. miscari rapide,chiar de intensitate slaba
25.Vascularizarea pielii este realizată :
a. de plexul vascular profund
b.de plexul vascular superficial
c.de plexul epidermic şi de cel profund
d.de două plexuri vasculare,unul profund şi altul superficial
26.Vasele cutanate si subcutanate contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a intregului organism
b. mai mult de jumătate din cantitatea de singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a intregului organism
d.o zecime din cantitatea de singe a intregului organism
27. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj
respectă următoarea succesiune:
A.netezirea (effleurage); fricţiunea;frământatul (petrissage); baterea
(tapotamentul);
vibraţiile
B. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea
(tapotamentul);
vibraţiile, netezirea (effleurage);
C. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea
(tapotamentul); netezirea (effleurage);
30
D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul
(petrissage)
28.Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează
asupra muschilor în
regiunile unde aceştia sunt situaţi :
A. în profunzime
B. superficial
C. în stratul hipodermic foarte gros
D. în regiunea fesieră
29.Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă
A.o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat
B.o formă intermediară de trecere spre vibraţii
C.. o formă intermediară de trecere spre tapotament
D.o asociere interzisă
30.Contracţia izometrică
A. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior
B. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator
C.. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers
D. nu determină mişcare
31.Contracţia musculară se realizează prin:
A.cuplarea troponinei cu tropomiozina
B.cuplarea actinei cu miozina
C.acţiunea ionilor de magneziu
D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
32.Fricţiunea este manevră electivă pentru :
A. epiderm
B. derm
C. hipoderm
D. epiderm şi derm
33. Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul
ţesuturilor
A. superficiale
B. profunde
C. nervoase periferice
D.glabre (fără păr)
34.Sinapsa reprezintă:
A.legătura între un neuron şi ţesutul conjunctiv
B.comunicarea nerv-epiderm
C.legătura dintre 2 nervi
D.comunicarea nerv-derm
35.Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze :
A. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj
B. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament
C. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntat
D.permit doar netezirea
36.În cazul tumorilor maligne, masajul
A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
B.se poate face , cu avizul medicului
C.se face cu acordul pacientului
D.este contraindicat numai în fazele terminale
31
37.Tipurile de muşchi cărora li se aplică de către maseur manevrele
de masaj sunt:
A.numai striat
B. numai cardiac
C.numai neted
D.striat şi neted
38.Sarcomerul este:
A.unitatea motorie a muşchiului
B.unitatea morfo-funcţională a muşchiului
C.format dintr-un neuron motor si un miofilament
D.din fibele musculare inervate de acelaşi motoneuron
39. Interacţiunea neuro-musculară se numeşte:
A.gap junction
B.desmozom
C.placă motorie
D.sinapsă inhibitorie
40.Pentru realizarea contracţiei musculare este indispensabil:
A.ionul de calciu
B.ionul de fier
C.ionul de hidrogen
D. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina
41.Fibrele roşii musculare au:
A.contracţie lentă
B.puţine mitocondrii
C.puţine capilare
D.contracţie rapidă
42.Fibrele musculare albe:
A.sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperare
B. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite de
recuperare
C.obosesc greu
D.au multe mitocondrii
43.Limfa membrelor inferioare este drenată printr-un sistem limfatic
:
A.superficial
B.profund
C.care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali
D.dublu, profund şi superficial
44.Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizează
A. contracţia colectorilor
B. aspirarea lichidului interstiţial în vase
C. contracţia colectorilor şi aspirarea lichidului interstiţial în vase
D. întinderea cutanată
45. În limfedemul secundar, posibilităţile contractile ale vaselor,
care sunt stimulate iniţial prin
hiperpresiune
A.sunt exacerbate
B. sunt depăşite
C.sunt normale
D.trec alternativ de la contracţie la dilatare
46. Manevrele utilizate în drenajul limfatic trebuie să fie de
intensitate extrem de mică
A.pentru a evita creşterea permeabilităţii vaselor prin stimulare
histaminică
B.iniţial, urmate de manevre mai dure
C.pentru a stimula trecerea lichidelor in spaţiul interstiţial
D.pentru a stimula schimbul lichidian cu ţesuturile adiacente
32
47.Scopul drenajului limfatic este
A.trecerea limfei în spaţiul interstiţial
B.crearea de colaterale limfatice
C. captarea macro-moleculelor proteice şi evacuarea lichidului limfatic
resorbit
D.doar evacuarea lichidului limfatic resorbit
48.Drenajul limfatic este realizat prin:
A.masajul ganglionilor limfatici
B. manevra de apel (de evacuare)
C. manevra de resorbţie (de captaj)
D. A,B şi C
49.Structurile anatomice asupra cărora acţionează masajul sunt:
A.pielea şi muschii
B. organe interne, piele, muşchi, articulaţii
C.pielea, muşchii şi articulaţiile
D. aponevrozele,pielea, muşchii şi articulaţiile
50.Receptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt:
A.doar cei tactili
B. de temperatură
C.cei ai durerii
D. tactili şi ai durerii
51.Masajul poate atenua durerile prin:
A. excitarea fibrelor A delta
B. excitarea fibrelor amielinice C
C.prin acţiune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta şi C
D.excitarea fibrelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular
pentru excitaţiile
nociceptive
52.Fusul neuro-muscular conţine:
A.fibre motorii
B.fibre senzitive
C.fibre motorii şi senzitive
D.fibre simpatice
53.In timpul masajului care produce vazodilataţie superficială, in
reţeaua vasculară profundă apare:
A.vazodilataţie
B.vazoconstricţie
C.congestie
D.deschidere de capilare suplimentare
54. Prin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se
produce :
A.vazodilataţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
B.vazoconstricţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
C. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune adrenergică
D. vazodilataţie în profunzime, prin acţiunea substanţei P
55.Durerea referită apare datorită :
A.convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul
ventral
medular cu fibrele motorii
B. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din
cornul dorsal
medular cu fibrele durerii viscerale
C. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul
lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
33
D. convergenţei fibrelor parasimpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din
cornul
lateral medular cu fibrele durerii viscerale
56.Masajul Cyriax se execută cu 2 degete
A.printr-o fricţiune profundă,transversală, perpendiculară pe fibrele
musculare
B. printr-o fricţiune profundă,transversală, paralelă pe fibrele musculare
C. printr-o fricţiune superficială, longitudinală, perpendiculară pe fibrele musculare
D. printr-o fricţiune profundă,transversală, indiferent de direcţia fibrelor musculare
57. Procesele inflamatorii in faza acuta, TBC şi sindroamele
hemoragipare reprezintă:
A.contraindicaţii relative ale masajului
B.afecţiuni ce beneficiază de masaj
C. afecţiuni ce beneficiază numai de effleurage
D.contraindicaţii absolute ale masajului
58.Epidermul
A.este lipsit de vase sanguine
B.are o bogată reţea capilară
C.are atît vascularizaţie venoasă cît şi arterială
D.are doar artere mari şi mijlocii
59. Manevrele de tapotament sunt
A.cele mai excitante manevre de masaj
B. cele mai puţin excitante manevre de masaj
C.manevre de începere a masajului
D.manevre ce se aplică la începutul şi în finalul şedinţei
60. Efectele locale ale masajului sunt datorate ,în special ,acţiunii:
A.chimice
B.reflexe
C.mecanice
D.chimice şi reflexe