RAZBOIUL DE 30 DE ANI

Razboiul de 30 de ani s-a desfasurat intre

1618-1648 si a cuprins o mare parte a
Europei.Cauzele razboiului au fost multiple. Dintre
ele putem aminti conflictul religios dintre catolici si
protestanti precum si rivalitatea politica dintre
Franta si Imperiul German.
 Pe data de 23 mai 1618 la Praga a inceput
rebeliunea impotriva reprezentantilor imperiali
prin aruncarea lor pe fereastra si manifestarea
dorintei de emancipare a Boemiei.
Rapid se constituie doua tabere: tabara
catolica si cea protestanta.
Din tabara catolica faceau parte Imperiul Romano-
German si Spania, iar din tabara protestanta
faceau parte Liga de la Augsburg a principilor
protestanti,Danemarca,Tarile de jos,Transilvania,
Anglia si Suedia.
Datorita rivalitatii politice dintre Franta si
Germania si dorind a submina autorititatea
imparatului german, la tabara protestanta adera si
Franta in 1635.
In prima faza a razboiului, revolta Cehiei este
infranta la Muntele Alb in 1620 si este urmata de o
represiune sangeroasa impotriva protestantilor. Pe
tot cuprinsul razboiului,pe teritoriul Imperiului
Romano-German se duc razboaie de o violenta rar
intalnita provocand mari distrugeri.
In aceasta perioada se fac remarcati ca si
mari conducatori de osti in tabara catolica
generalul conte Tilly, precum si Albrecht von
Wallenstein. In tabara protestanta se remarca
Ernst Von Mansfeld si regele Suediei, Gustav Adolf.
Datorita succeselor imperiale, tabara
protestanta atrage de partea sa Danemarca in
1625, dar pana in 1629, Danemarca este infranta si
silita sa ceara pace. In aceasta perioada,
Wallenstein isi formeaza propria lui armata de
mercenari. Imparatul german speriat de influenta
lui Wallenstein il destituie.
In 1631 intra in razboi Suedia care a fost
subventionata de Franta. Avand o armata bine
instruita si dotata, Suedia obtine succese
rasunatoare. Speriat, imparatul german il
recheama pe Wallenstein si ii da puteri depline.
 La 16 Noiembrie 1632 in marea batalie de la
Lutzen, suedezii obtin victoria, dar regele lor
Gustav Adolf moare. Generalul von Wallenstein
incepe din nou sa castige batalii si sa se bucure de
o faima deosebita, motiv pentru care in 1634 este
asasinat din ordinul imparatului.
Speriata de intarirea puterii imperiale in anul 1635
intra in razboi si Franta, ale carei interese politice
erau reprezentate de cardinalul Richelieu. Franta
poarta lupte atat impotriva spaniolilor cat si
impotriva germanilor. Bataliile se duc cu sorti
schimbatori de ambele parti.
 In Noiembrie 1643 prin Tratatul de la Alba
Iulia dintre Franta, Suedia si Transilvania,
principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I intra in
razboi impotriva imperialilor incepand operatiunile
militare in Ungaria Superioara, obtinand victorii. In
1645, suedezii condusi de generalul Torstenson
castiga batalia cu imperialii si ocupa Boemia si
Moravia. Un an mai tarziu, suedezii si francezii fac
jonctiunea la Frankfurt, iar Germania de Sud este
pradata de francezi. In 1648, Germania fiind
infranta pe toate fronturile, se face pace, care se
incheie in Octombrie si poarta numele de Pacea
Westfalica.
Urmarile razboiului de 30 de ani sunt
numeroase si putem prezenta cateva:
1.Germania este infranta si farmitata politic.
Fiecare principat avand proprile lui legi, iar
autoritatea imparatului se manifesta, doar asupra
proprilor lui teritorii.
2. Franta castiga pozitia dominanta pe
continentul European si isi anexeaza disputatele
provincii Alsacia si Lorena.
3. Se produce ascensiunea la statutul de mare
putere al Suediei, care pentru aproape 100 de ani
domina Nordul Europei si face din Marea Baltica un
lac suedez.
4. Se da libertate de cult tuturor protestantilor
din toate pricipatele germane si care de fapt au
primit libertatea religioasa pentru care au luptat.