14.05.

2020 InuYasha - Wikipedia

InuYasha
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

InuYasha (InuYasha, a Feudal InuYasha

Fairy Tale ( 戦 国 御 伽 草 子 犬 夜 叉
Sengoku Otogizōshi InuYasha ? ), este o
serie manga şi anime japoneză, scrisă şi
ilustrată de Rumiko Takahashi. A avut
premiera în Weekly Shōnen Sunday pe 13
noiembrie 1996 şi s-a încheiat pe 18 iunie
2008.

Acţinea prezentată în InuYasha este Kagome Higurashi si Inuyasha (personaj), cele doua personaje centrale ale seriei
InuYasha
bazată pe aventurile unui semidemon, o
adolescentă din Japonia modernă, un 戦国お伽草子–犬夜叉
(Sengoku Otogizōshi InuYasha)
călugăr pervers, un demon-vulpe şi un Vârstă ţintă Shōnen
exterminator de demoni din perioada Gen Aventură; Era Sengoku; Sabie; Comedie;
Sengoku, pe măsură ce ei caută toate Romantism; Vrăjitorie[1]
fragmentele Giuvaerului Sacru şi încearcă Manga
să-l ţină departe de răufăcători, în special Autor Rumiko Takahashi
Naraku. Editura Shogakukan
Alte edituri: [arată]
Seria manga a fost adaptată în două serii Publicat în Weekly Shōnen Sunday
anime televizate, produse de Compania Publicat între 13 Noiembrie, 1996 – 18 Iunie, 2008
Sunrise. Prima serie, cu o emisie de 167 de Nr. de volume 56
episoade pe Yomiuri TV, Japonia, a avut Anime
loc din 16 octombrie 2000 până pe 13 Regizor Masashi Ikeda (ep 1 - 44)[1]
septembrie 2004; a fost regizată de Yasunao Aoki (ep 45 - 167)[1]
Masashi Ikeda pentru primele 40 de Studio Sunrise
episoade, iar restul au fost regizate de Difuzat iniţial pe Animax, Nippon TV, Yomiuri TV
Yasunao Aoki. Seria secundă, numită Alte posturi: [arată]
InuYasha: The Final Act, a început să fie Difuzat prima data între 16 Octombrie, 2000 – 13 Septembrie, 2004
difuzată din 3 octombrie 2009, pentru a Nr episoade 167
acoperi restul seriei manga şi s-a încheiat Anime: InuYasha: The Final Act
pe 29 martie 2010. Regizor Yasunao Aoki
Scenarist Katsuyuki Sumisawa (eps 1-20, 22-26),
De-a lungul seriilor, Inuyasha este în mod Tetsuko Takahashi (ep 21)
constant situat între dorinţa de a avea Studio Sunrise
Giuvaerul Sacru şi sentimentele sale Deţinator licenţă Viz Media (Canada, Statele Unite ale
Americii)
pentru Kagome, considerând că latura sa
Difuzat iniţial pe Yomiuri TV, TV5
demonică este cea care îi conferă cea mai
Alte posturi: [arată]
multă putere; cu toate acestea, se
Difuzat prima data între 3 octombrie 2009 – 29 martie 2010
dezvăluie că latura sa umană este cea mai Nr episoade 26
puternică, latură exploatată atunci când
Inuyasha găseşte sabia Tessaiga. Aceasta poate fi mânuită doar de către o fiinţă care are compasiune
faţă de oameni sau încearcă să îi protejeze, abilitate dobândită în momentul în care Inu no Taisho a
făurit sabia pentru a o proteja pe mama lui Inuyasha[2].

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 1/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

În anul 2001 a fost lansat filmul InuYasha the Movie: Affections Touching Across Time, fiind urmat
de InuYasha the Movie: The Castle Beyond the Looking Glass în 2002, InuYasha the Movie: Swords
of an Honorable Ruler în 2003 si de InuYasha the Movie: Fire on the Mystic Island în 2004. Un
OVA intitulat Kuroi Tessaiga a fost lansat în anul 2008.

În 2002, seria manga a câştigat Premiul Shogakukan Manga pentru cel mai bun titlu shōnen al
anului.[3]

Cuprins
Productie
Manga
Anime
InuYasha
The Final Act
Filme
OVA
Subiectul
Era Feudală
Personajele
Media
Coloana sonora
Jocuri
Cărţi
Serie live-action
Impact
Note
Legături externe
Bibliografie

Productie
Comparativ cu alte lucrări ale lui Takahashi, Inuyasha a fost ilustrată de către Sunrise, o casă de
producţie cunoscută pentru acţiunea şi animaţia sa mecha, precum cea din seriile Mobile Suit
Gundam[4].

Designul personajelor, deşi apropiat de stilul manga abordat de Takahashi, este unul distinctiv şi
interesant, în special cel al demonilor şi monştrilor ilustraţi. InuYasha prezintă o multitudine de
bestii, fantome, căpcăuni, demoni şi alte creaturi supranaturale ce sunt inspirate de fiinţe din
folclorul japonez. Demonii reprezintă entităţi mitologice ciudate, împrăştiate de-a lungul teritoriei
Japoniei; sunt cunoscuţi sub diverse nume, însă abilitatea lor de a-şi altera înfăţişarea şi să apară din
locuri neobişnuite i-au determinat pe oameni să fie înfricosaţi de aceştia. Fiinţe mitologice, demonii
pot fi ucişi de către cei instruiţi, asemeni lui Sango şi tribului său de exterminatori de demoni[5].
Chiar şi oamenii sau personajele umanoide prezintă companioni supranaturali - o pisică cu coadă
dublă, o vacă cu trei ochi sau un raton care se poate metamorfoza[6].

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 2/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

Decorul creat este unul deosebit de frumos, Japonia Feudală fiind recreată în ilustrările pădurilor de
bambus, satelor tradiţionale şi al castelelor; muzica evocă de asemenea timpul antic. Elementele
narative conţin o multitudine de informaţii culturale privind cultura japoneză, legendele şi istoria
acesteia; totodată, există şi referinţe frecvente la folclorul japonez, precum în povestea celui de-al
doilea film, privitor la Prinţesa lunii, Kaguya şi tăietorul de bambus ce o descoperă, şi cele cinci
comori care joacă un rol major în planul Kaguyei[6].

Ca şi majoritatea lucrărilor lui Takahashi, InuYasha combină elemente din genuri diferite. Începe cu
o poveste bazată pe călătoria în timp - Kagome este adusă într-o lume cu un timp alternat unde
devine personaj central, asemeni eroinelor anime din Fushigi Yugi, The Vision of Escaflowne. Totuşi,
Kagome poate călători înainte şi înapoi, între prezent şi trecut oricând doreşte, înlăturând astfel
dorinţa disperată de a ajunge acasă. În afară de momentele când Fântâna este blocată temporar,
eliminând astfel accesul dintre cele două lumi, dificultăţile lui Kagome de a menţine o viaţă dublă
sunt relativ minore. Problemele ei din lumea modernă includ, de regulă, examenele de la şcoală,
impresiile prietenelor sale despre viaţa ei personală şi amploarea minciunilor bunicului ei, privind
starea ei de sănătate, menite să îi motiveze absenţele îndelungate. Călătoria în timp îi permite,
totodată, să îşi ajute prietenii în misiunea lor, aducând în trecut mâncare, mijloace de transport
(bicicleta), precum şi medicamente.

Deşi InuYasha poate fi considerată o comedie romantică, asemeni lucrărilor Urusei Yatsura, Maison
Ikkoku şi Ranma 1/2, elementele dramatice şi cele de acţiune sunt mult mai importante pentru
această lucrare. Fragmentele de Giuvaer generează diverşi combatanţi pentru Kagome, Inuyasha şi
companionii acestora, însă în locul unei căutări progresive ale acestora, grupul ajunge să călătorească
într-un mod circular, întorcându-se în mod constant în satul lui Kaede, unde Kagome poate reveni în
Japonia modernă. Colectarea Fragmentelor pare o sarcină interminabilă, datorită numărului
indeterminat de Fragmente răspândite în timp şi spaţiu[6].

Punctul forte al acestei serii este distribuţia vastă, care permite poveştii să nu degenereze într-o
simplă prezentare săptămânală a unor demoni; statutul de semidemon al lui Inuyasha conduce la o
dramă privind natura sa umană şi impulsurile demonice. Reanimarea supranaturală a iubitei sale
Kikyo conduce la un triunghi amoros, complicat de faptul că Kagome este reîncarnarea lui Kikyo; cele
două seamănă fizic, cu toate că personalităţile lor diferă - Kagome este o fată modernă, încrezătoare,
în timp de Kikyo este mai sobră. Atracţia romantică dintre Miroku şi Sango o determină pe Sango să
iasă din tiparul femeii orientate spre vocaţia de exterminator de demoni şi să aibă diverse accese de
gelozie sau furie atunci când călugărul pervers abordează diverse femei pentru a-i naşte copii. Pe
lângă antagonistul seriei, Naraku, ale cărui origini şi motive reprezintă unul din cele mai fascinante
aspecte ale lucrării InuYasha, compania care îl înconjoară este constituită din personaje care sunt cu
mult mai interesante decât eroii acestei serii. Cu toate acestea, cel mai interesant personaj este fratele
lui Inuyasha, Sesshomaru, un demon pur care, în ciuda naturii sale demonice periculoase, începe să
arate semne ale umanizării, luând sub tutela sa o copilă[7].

Manga
Articol principal: Lista capitolelor din volumele manga InuYasha.

Scrisă şi ilustrată de Rumiko Takahashi, InuYasha a avut premiera în Japonia în 13 noiembrie 1996
ca număr al Shōnen Sunday,[8][9] unde a fost emis până la finalizarea lui în numărul din 18 iunie
2008[10]. Capitolele au fost publicate de Shogakukan în 56 de volume tankōbon, primul volum fiind
lansat în mai 1997, iar ultimul în februarie 2009.[11][12] În 2013, un capitol special intitulat "Epilog" a
fost publicat în Shōnen Sunday ca şi component al unei antologii numite "Heroes Come Back",
compuse din scurte povestiri realizate de artişti manga cu scopul strângerii de fonduri pentru
victimele arealelor afectate de cutremurul şi tsunamiul din Tōhoku.[13][14]

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 3/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

Viz Media a lansat o serie tradusă în engleză pentru America de Nord, stabilind iniţial seria sub
formatul unei benzi desenate lunare, fiecare număr având două sau trei capitole din seria originală
manga, însă acest sistem a fost abandonat în favoarea unor volume broşate cu aceleaşi diviziuni ale
capitolelor ca şi în volumele japoneze.

Primul volum broşat a fost lansat în martie 1998. La acea vreme, retipăririle manga de origine
americană erau "reflectate" pentru a coincide cu convenţia americană de citire a cărţilor de la stânga
la dreapta prin oglindirea lucrării originale; printre alte efecte, acest lucru a cauzat ca personajele
dreptace să apară ca fiind stângace. Ulterior, Viz va înceta să întoarcă noile lansări manga, cu toate că
InuYasha era deja în proces de tipărire la momentul acestor schimbări. Retipărirea volumelor vechi
nu au fost "reîntoarse" pentru a se potrivi cu cele noi.

Viz Media de asemenea a lansat o serie separată de volume "ani-manga", care sunt derivate ale unor
capturi de ecran color al episoadelor anime. Aceste volume sunt puţin mai mici decât volumele
manga obişnuite, sunt orientate în stilul tradiţional japonez de la dreapta la stânga, prezintă coperte
noi cu o calitate superioară a paginilor şi un preţ mai mare faţă de cele obişnuite. Fiecare volum ani-
manga este aranjat în capitole care corespund mai degrabă cu episoadele anime decât cu seria manga.

InuYasha este licenţiat pentru lansare în limba regională în Argentina de LARP Editores, Brazilia de
Editora JBC,Italia de Star Comics, Franţa de Kana, Finlanda, Germania, Norvegia şi Polonia
deEgmont, Spania de Glénat, Indonezia de Elex Media Komputindo, Mexic deEditorial Vid, Israel de
Aruts Hayeladim, Vietnam de NXB Trẻ şi Coreea de Sud de Haksan Publishing.

Anime

InuYasha
Articol principal: Lista episoadelor din InuYasha.

Bazată pe primele 36 de volume ale seriilor manga,[15] adaptarea anime InuYasha produsă de către
Sunrise a avut premiera în Japonia pe postul Animax la data de 16 octombrie 2000, emiţând 167 de
episoade până la finalizarea sa în 13 septembrie 2004. De asemenea, a fost emis pe Yomiuri TV şi
Nippon Television.[16] În Asia de Est şi Asia de Sud a fost emisă în reţelele Animax adaptate în
engleză.

Dublajul în limba engleză a acestui anime a fost licenţiată pentru emisie în America de Nord de către
Viz Media.[17] Seriile au fost difuzate pe Adult Swim din 31 august 2002 până în 27 octombrie
2006.[18] Un an mai târziu va fi transmis în Canada pe blocul de programe Bionix, ce aparţine YTV-
ului, din 5 septembrie 2003 până la 1 decembrie 2006.[19]

The Final Act

În numărul 34 al Shōnen Sunday, a fost anunţat că o adaptare anime de 26 de episoade a volumelor

de la 36 la finalul seriilor manga va fi făcută de către personalul original şi distribuţie şi că va fi emisă
pe postul japonez YTV.[20] În săptămâna ce a urmat, Viz Media a anunţat că licenţiase noua adaptare,
intitulată Inuyasha: The Final Act (犬夜叉 完結編 Inuyasha Kanketsu-hen ? ).[21] Premiera seriilor a
avut loc la data de 3 octombrie 2009 în Japonia, episoadele fiind difuzate simultan prin intermediul
Hulu şi Shōnen Sunday în Statele Unite.[22] În alte părţi ale Asiei, episoadele au fost difuzate în
aceeaşi săptămână pe Animax-Asia.[23] Emisia seriei anime a fost încheiată la data de 29 martie
2010, având două serii care au un total al episoadelor de 194. Lansarea unei versiuni dublate în
engleză de către Viz Media este aşteptată în 2011.

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 4/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

Filme

În urma difuzării seriilor InuYasha, au fost lansate patru filme anime, care prezintă şirul original de
evenimente, în loc să se bazeze pe manga, episoadele anime fiind scrise de către Katsuyuki
Sumisawa.[24] Filmele au fost de asemenea lansate cu subtitrare în engleză, piesele audio dublate
către Regiunea 1 de Viz Media, iar regizorul filmelor a fost Toshiyo Shinohara.

Primul film, InuYasha the Movie: Affections Touching Across Time, a fost lansat în Japonia pe 16
decembrie 2001. În acest film, InuYasha, Kagome, Shippo, Sango şi Miroku trebuie să îl înfrunte pe
Menomaru, un demon readus la viaţă de către un ciob al Giuvaerului Sacru, pe măsură de aceştia îşi
continuă călătoria de căutare a celorlalte fragmente din Giuvaer. Menomaru este un vechi rival al lui
Inu no Taisho, tatăl lui Inuyasha, care are nevoie de puterea sabiei Tessaiga pentru eliberarea
energiei strămoşilor săi şi pentru a-şi intensifica propriile puteri demonice. Copacul Vremurilor, aflat
pe proprietatea familiei Higurashi şi care l-a menţinut pe Inuyasha captiv de către săgeata lui Kikyo,
va deveni un rezervor de energie între cele două ere[25].

În al doilea film, InuYasha the Movie: The Castle Beyond the Looking Glass, lansat pe 21 decembrie
2002, grupul îl înfrânge pe Naraku şi se reîntorc la viaţa lor normală, doar pentru a constata că se
confruntă cu un alt inamic, numit Kaguya. Este bazat pe povestirea din folclorul japonez, referitoare
la Kaguya, prinţesa Lunii.

După ce grupul lui Inuyasha reuşeşte să-l învingă pe Naraku, ierarhia demonică va fi deranjată, iar
Kaguya se reîntoarce în lumea celor vii pentru a o cuceri. Pe lângă referinţele culturale (unele citate
poetice ale Împăratului Mikado), principala caracteristică a acestui film o reprezintă reacţiile
personajelor faţă de îndeplinirea sarcinii lor, aceea de a îl invinge pe Naraku[25].

Al treilea film, InuYasha the Movie: Swords of an Honorable Ruler, a fost lansat pe 20 decembrie
2003. Acesta începe cu un flashback ce prezintă naşterea lui Inuyasha şi ultima luptă a tatălui său. O
sabie extrem de puternică şi malefică, numită Sounga, deţinută de Inu no Taisho, va fi eliberată din
teaca fermecată care o controlează şi îl va poseda pe Inuyasha. De-a lungul evenimentelor, se prezintă
aspecte privind naşterea lui Inuyasha, precum şi relaţia complexă dintre acesta, Sesshomaru şi tatăl
lor[25].

Al patrulea film, InuYasha the Movie: Fire on the Mystic Island, a fost lansat pe 23 decembrie 2004.
Acţiunea are loc pe un sanctuar insular al unor hibrizi de origine semidemonică, asemeni lui
Inuyasha, fermecaţi pentru a fi ascunşi de lumea exterioară şi care poate fi accesată doar o dată la 50
de ani. Un grup de demoni cunoscuţi ca şi Cei Patru Zei ai Războiului preia insula şi se folosesc de
energia semidemonilor pentru a-şi spori propriile puteri; cu toate acestea, legătura specială dintre
hibrizii care creaseră insula vor oferi totodată posibilitatea propriei salvări[25].

OVA

Un OVA de 30 de minute, intitulat Black Tessaiga ( 犬 夜 叉 黒 い 鉄 砕 牙 Kuroi Tessaiga ? ) a fost

prezentat la expoziţia "It's a Rumic World" pe 30 iulie 2008 la departamentul Matsuya Ginza din
zona de cumpărare a oraşului Tokyo, numită Ginza; "It's a Rumic World" a fost un festival dedicat
autoarei Rumiko Takahashi şi celei de-a 50-a aniversare a Weekly Shonen Sunday[26].

Distribuţia din acest OVA este constituit din personalul vocal original al seriilor anime; membrii
distributiei au fost convocaţi din nou pentru înregistrări, ultima lor întâlnire fiind în decembrie 2004,
când s-a realizat al patrulea film, InuYasha: Fire on the Mystic Island[26];.

Lucrarea preia o parte din seria manga, care la acel moment nu a fost utilizată în producţia anime,
fiind anumite întreruperi. DVD-ul a fost lansat în Japonia pe 29 ianuarie 2010, în timpul difuzării
televizate a seriei The Final Act, iar Kuroi Tessaiga a fost utilizat ulterior în cadrul episoadelor 14 şi 15
https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 5/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

din această serie nouă[27], prezentând unele ajustări şi diverse secvenţe decupate pentru a se potrivi
formatului de 20 de minute.

În OVA, Byakuya al Viselor îi va înmâna un fragment din oglinda Kannei lui Sesshomaru, pentru a o
folosi asupra Tenseigăi, în scopul imitării abilităţilor săbii lui Inuyasha. Cei doi fraţi vor avea o
confruntare, urmărită îndeaproape de către Naraku şi Byakuya. Acţiunea sa cuprinde aceeaşi parte a
poveştii care poate fi văzută în episodul 14 şi 15 al seriei secunde, The Final Act.

Subiectul
Povestea începe cu un flashback către Japonia Feudală, unde semidemonul Inuyasha atacă un sat
pentru a fura Giuvaerul Sacru al celor 4 suflete[28], o bijuterie magică ce amplifică puterile
purtătorului şi poate îndeplini o singură dorinţă. Inuyasha vrea să folosească bijuteria pentru a se
transforma într-un demon, însă este oprit îndată ce preoteasa satului, Kikyo, îl sigilează de copacul
sacru Goshinboku cu o săgeată sacră[29]. Fiind rănită foarte grav, Kikyo îi spune surorii ei mai mici,
Kaede, să ardă Giuvaerul împreună cu corpul ei, pentru a preveni să cadă în mâinile forţelor malefice.

Se face apoi trecerea la Japonia modernă, unde o adolescentă pe nume Kagome Higurashi trăieşte pe
terenurile templului Shinto al familiei sale[30]. Când merge către fântână pentru a-şi aduce pisica
(Buyo) în casă, un demon miriapod ţâşneşte din fântână şi o trage înăuntru[31].

Kagome va ieşi într-un ţinut sălbatic necunoscut, fără să ştie iniţial că a călătorit în timp în perioada
Sengoku, după 50 de ani de la moartea lui Kikyo. În afară de Fântâna Mâncătorilor de Oase, singurul
lucru familiar este Goshinboku. Acolo îl va găsi pe Inuyasha sigilat într-o vrajă a somnului, iar un
grup de săteni ostili o vor aduce către satul lor.

Preoteasa lor bătrână, Kaede, o recunoaşte pe Kagome ca fiind reîncarnarea surorii ei Kikyo; când
sunt atacaţi de demonul miriapod, Kaede realizează că Giuvaerul Sacru a fost de asemenea renăscut
în corpul lui Kagome. Pentru ca demonul să poată fi ucis, Kagome îl eliberează pe Inuyasha, însă
după ce îl ucide, Inuyasha doreşte să ia Giuvaerul pentru scop personal. Kaede foloseşte un descântec
pentru a-i plasa un rozar la gât, iar Kagome este împuternicită să-l subjuge cu un simplu cuvânt
stabilit de ea, şi anume "Şezi!"[32].

Giuvaerul Sacru va atrage şi mai mulţi demoni, iar acesta va fi spart în numeroase fragmente ce se vor
dispersa pe tot teritoriul Japoniei. Chiar şi cioburile individuale au abilitatea de a conferi putere
enormă, iar acestea sunt căutate foarte mult de oameni şi demoni deopotrivă. Kagome şi Inuyasha
pornesc să adune cioburile şi să reconstruiască Giuvaerul Sacru. De-a lungul drumului, se vor
împrieteni cu Shippo, un mic demon-vulpe; Miroku, un călugăr desfrânat aflat sub un blestem;
Sango, un ucigaş de demoni, cu un trecut tragic şi companionul ei de încredere, un demon-pisică
numit Kirara, care îşi fac apariţia când Inuyasha şi prietenii săi apar într-un sat vizitat de Naraku.

Grupul o să întâlnească prieteni şi duşmani pe parcursul aventurii, inclusiv fratele mai mare al lui
Inuyasha, Sesshomaru; Kikyo, parţial înviată de un fragment al sufletului lui Kagome; Naraku, un
semidemon puternic şi malefic şi principalul antagonist care manipulează conflictul iniţial dintre
Kikyo şi Inuyasha; şi un demon lup numit Koga, care este cel mai dedicat rival al lui Inuyasha în
dragoste şi război.

În cele din urmă, Naraku va dobândi toate cioburile Giuvaerului şi îl va reasambla. Deşi Inuyasha îl
învinge, Naraku îşi foloseşte puterea dată de Giuvaer pentru a-şi dori ca sufletul lui Kagome să fie
închis în el împreună cu sufletul său, pentru a-i permite lui Naraku să supravieţuiască printr-un
conflict etern cu ea. Dorinţa lui Naraku poate fi îndeplinită doar dacă Kagome ar fi manipulată să îşi
dorească ceva în mod egoist pentru a se salva, însă are destulă încredere în Inuyasha, care va veni să o
salveze, iar Kagome îşi va dori ca Giuvaerul să dispară pentru totdeauna.

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 6/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

Kagome este trimisă înapoi în timpul ei, Inuyasha este trimis de asemenea în Japonia Feudală, iar
fântâna încetează să mai fie activă. Totuşi, după ce Kagome va termina liceul după 3 ani, aceasta
realizează că fântâna este activă din nou, permitându-le lui Kagome şi Inuyasha să se întâlnească şi să
se căsătorească. Seriile se încheie cu o narare din partea lui Kagome, care explică evenimentele ce au
avut loc în absenţa ei şi viitorul personajelor.

Era Feudală
Articol principal: Era Feudală (InuYasha).

Era Feudală sau Era războaielor sociale (în japoneză Sengoku Jidai[33]), cuprinsă între anii 1467-
1615[34], reprezintă perioada desfăşurării acţiunii în seria InuYasha.

Din punct de vedere istoric, Era Feudală japoneză este o perioadă a războaielor civile crude, ce
începuseră în 1467 cu Războiul lui Onin şi care se încheiase după ce Hideyoshi Toyotomi reuşeşte să
unifice Japonia înainte de moartea sa în 1598. Această epocă are drept caracteristică principală
încercarea haotică a unor săteni de a se lupta cu demonii, într-o lume unde puterile răului sunt
suverane[35]. Acest lucru reflectă actele de trădare şi cruzime ce au loc, într-un stat unde legea şi
ordinea de mult nu mai sunt prezente[35].

Personajele
Articol principal: Listă de personaje din serialul InuYasha.

InuYasha (犬夜叉 ? )
Inuyasha este un hanyō
(semidemon), având ca şi părinţi
un inu-yōkai (犬妖怪 ? câine-
demon) şi o muritoare.
Stăpâneşte Tetsusaiga, o sabie
supranaturală făurită din unul din
colţii tatălui său decedat. Când
este stăpânită în mod
corespunzător, poate ucide 100
de demoni cu o singură lovitură,
prin tehnica Kaze no Kizu Personajele principale, episodice si antagonistii din seria
(Cicatricea Vântului). Datorită InuYasha. Grupul lui Inuyasha(in dreapta imaginii): Kagome
sângelui său demonic, Inuyasha Higurashi, Miroku, Sango, Shippo, Kirara; grupul lui Sesshomaru
se poate vindeca mai rapid în (colt stanga sus): Jaken, Rin (personaj), Kohaku, Totosai. Grupul
urma rănilor, chiar dacă sunt lui Naraku (in stanga imaginii): Kanna, Kagura, Hakudoshi,
fatale. În timpul fiecărei nopţi cu Byakuya. In coltul din dreapta-sus: Kikyo, Koga
lună nouă, Inuyasha devine un
muritor cu părul negru şi ochi
căprui, pierzându-şi puterile demonice în noaptea respectivă. A fost sigilat de Goshinboku de
către săgeata lui Kikyo pentru cincizeci de ani, până când Kagome îl eliberează. Inuyasha
poartă un rozar al subjugării care îl forţeaza să răspundă la comanda lui Kagome "Osuwari!",
care în traducere înseamna "Sezi!". Urmarea comenzii este indicată de propulsarea lui
Inuyasha la pământ. Kaede a plasat rozarul asupra lui Inuyasha pentru că acesta o ameninţase
pe Kagome că o va ucide dacă aceasta va refuza să îi dea Giuvaerul Celor 4 Suflete.[36]

Kagome Higurashi (日暮 かごめ Higurashi Kagome ? )

Kagome este o studentă de 15 ani în clasa a noua. Ea este reîncarnarea lui Kikyo, o miko
(preoteasă) care a murit cu cincizeci de ani în urmă, înainte ca Kagome să treacă prin Fântâna
Mâncătoare de Oase. Din cauza aceasta, Kagome are puteri spirituale puternice şi poate simţi
cioburile Giuvaerului Shikon, un obiect despre care se spune că echilibrează forţele binelui şi al

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 7/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

răului. Poate fi o persoană foarte agreabilă, însă totodată poate deveni agresivă sau
periculoasă când este provocată.
Miroku ( 弥勒 Miroku ? )
Călugăr budist, care călătoreşte alături de Inuyasha şi grupul său în scopul reîntregirii
Giuvaerului Sacru şi pentru a-l extermina pe Naraku; de-a lungul călătoriilor sale, Miroku va
exorciza şi extermina demoni, având ca armă un toiag sacru şi sutre, însă cea mai puternică
arma a sa este Tunelul Vântului (風穴 Kazaana?) încastrată în palma dreaptă- acesta
reprezintă un blestem ereditar, transmis prima oară bunicului său de către Naraku. Cu toate că
Tunelul Vântului este foarte puternic, datorită puterii mari de absorbţie, acesta creşte o dată cu
trecerea timpului şi utilizarea continuă; în cele din urmă, Miroku ar fi consumat de acesta, la fel
ca şi bunicul său Miyatsu şi tatăl său. Cu toate acestea, Miroku reuşeşte să-şi sigileze Tunelui
Vântului cu ajutorul unui rozar înfăşurat în jurul braţului său, iar blestemul poate fi înlăturat doar
dacă Naraku este ucis.

Sango ( 珊瑚 Sango ? )
Exterminator de demoni (退治屋 taijiya), care se foloseşte de un bumerang masiv (Hiraikotsu,
飛来骨) construit din oase de demoni, o sabie şi diverse otrăvuri în misiunile sale. Este
acompaniată de către o felină demonică, numită Kirara. Sango şi sătenii ei erau într-o misiune
de exterminare a unui demon care atacase castelul unui lord, în timp ce lordul însuşi era
posedat de către un alt demon. Ulterior, demonul îl va poseda pe Kohaku, fratele mai mic al lui
Sango, făcându-l să-şi ucidă tatăl şi camarazii; realizând că acesta e posedat, Sango va
încerca să îl atace pe lord, însă ea şi Kohaku vor fi săgetaţi de către gardienii lordului, vor fi
consideraţi morţi şi îngropaţi la ordinele fiului lordului, Kagewaki Hitomi. Sango va fi păcălită de
către Naraku să îl atace pe Inuyasha, acuzându-l pentru distrugerea satului ei. Atunci când
planul său eşuează, iar Sango se va alătura lui Inuyasha, Naraku îl va reînvia pe Kohaku,
controlându-l pe acesta pentru ca emoţiile lui Sango să poată fi manipulate. În timp ce Sango
doreşte să se răzbune pe Naraku, principalul ei ţel este să-şi salveze fratele din influenţa
nefastă a lui Naraku.

Kirara ( 云母 Kirara ? )
Este o pisică cu două cozi (nekomata) de talie mică, dar care se poate transforma într-un
demon mult mai mare şi care o însoţeşte pe Sango; companion loial al acesteia, este cea care
îi ajută pe Sango şi prietenii săi în momentul când călătoresc (transportându-i în zbor pe
spatele ei) sau ajutându-i în lupta contra demonilor. Este prezentată ca fiind şi un companion
din trecut al lui Midoriko, preoteasa care a creat Giuvaierul Sacru.

Shippo ( 七宝 Shippo ? )
Un demon-vulpe orfan, care va încerca să fure Giuvaerul Shikon de la Inuyasha şi Kagome,
dorind să devină mult mai puternic pentru a răzbuna moartea tatălui său. Deşi planul lui
eşuează, cei doi îl vor ajuta şi acesta va deveni companionul lor. Shippo are aspectul unui
băieţel cu unele trăsături evidente de vulpe, precum picioarele, urechile şi coada; se poate
metamorfoza, însă unele forme ale sale sunt temporare, instabile şi uşor ineficiente, datorită
cozii. De asemenea, poate crea duplicate, precum şi să execute vrăji demonice slabe, trucuri
bazate pe diverse jucării, precum titirezul său gigant.

Sesshomaru ( 杀生丸 Sesshomaru ? )

Fratele mai mare al lui Inuyasha, un demon-pur extrem de puternic, invulnerabil în luptă şi
capabil să zboare. Este fiul lui Inu no Taisho şi succesorul acestuia. Va încerca să fure sabia
Tessaiga de la Inuyasha, pe care îl detestă datorită legăturii sale cu oamenii; va primi o sabie
numita Tokijin, construită din colţii lui Goshinki, o încarnare a lui Naraku ce muşcase şi distruse
sabia Tessaiga, în speranţa că va egala puterea acestei săbii. Deşi urăşte oamenii, se va ataşa
de o copilă numită Rin, iar această compasiune crescândă pentru ea şi pentru Kagura îl va
determina pe fierarul Totosai să-i îmbunătăşească sabia Tenseiga, pentru a putea stăpâni
atacul Meidou Zangetsuha ("calea întunecată a ivirii lunii"). Acest atac deschide o cale către
lumea de dincolo, trimiţând oponenţii direct în Iad. Deoarece Naraku a încercat să-l folosească
pentru a-l ucide pe Inuyasha, Sesshomaru e determinat să-l extermine pe antagonist.

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 8/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

Kikyo ( 桔梗 Kikyo ? )
Preoteasa căreia i-a fost încredinţat Giuvaerul Shikon de către exterminatorii de demoni, pentru
a-l menţine pur şi pentru a-l apăra de influenţele nefaste. Se va îndrăgosti de Inuyasha şi îi va
propune să utilizeze Giuvaerul pentru a deveni muritor, şi nu un demon deplin, permiţându-i
astfel să trăiască ca o femeie obişnuită şi încetând existenţa Giuvaerului. Cu toate acestea,
Naraku se va deghiza în Inuyasha pentru a-i ataca satul, rănind-o mortal; păcălită de Naraku,
Kikyo îl va ţintui pe Inuyasha de Copacul Vremurilor, adormindu-l pentru 50 de ani. Înainte ca
ea sa moară, îi porunceşte surorii ei, Kaede, să ardă Giuvaerul împreună cu corpul ei pentru ca
acesta să nu fie o tentaţie pentru demoni; bijuteria va dispărea, însă va reapărea în momentul
în care reîncarnarea lui Kikyo, Kagome Higurashi, va reveni în Era Feudală. Va fi reanimată de
către vrăjitoarea Urasue, folosindu-i oasele şi pământ din mormântul ei, alături de sufletul lui
Kagome.

Naraku ( 奈落 Naraku ? )
Principalul antagonist al seriilor, cauzând cea mai mare parte a nefericirii în cadrul personajelor.
A fost născut în urmă cu 50 de ani în urma unui pact realizat între banditul Onigumo şi o ceată
de demoni; Onigumo le-a permis să-i consume trupul paralitic în schimbul mobilităţii acestora,
pentru a putea obţine dragostea lui Kikyo. Cu toate acestea, fiind un semidemon, Naraku
acţionează împotriva dorinţelor umane proprii, conducând la moartea lui Kikyo, în speranţa că
procesul va corupe Giuvaerul Sacru. Spre deosebire de alţi semidemoni, Naraku poate alege
momentul când îşi pierde puterile demonice, devenind un cap ataşat la o multitudine de
demoni, perioada în care renunţă la demonii slabi ataşaţi. De-a lungul seriilor, Naraku va crea
numeroase fiinţe subordonate lui, care îl vor ajuta să-şi ucidă oponenţii şi să reunească
Fragmentele de Giuvaer, a cărui formă coruptă l-ar ajuta să dobândească putere.

Media

Coloana sonora
Articol principal: Soundtrack InuYasha.

Mai multe coloane sonore şi cântece ale unor personaje au fost lansate pentru seriile InuYasha de
către Avex Mode. Trei single-uri pentru personaje au fost lansate pe 3 august 2005, "Aoki Yasei o
Daite" ( 蒼 き 野 生 を 抱 い て Embrace the Untamed Wilderness ? ) de către InuYasha împreună cu
Kagome, "Kaze no Naka e" ( 風 の な か へ Into the Wind ? ) de către Miroku, împreună cu Sango şi
Shippo, şi "Gō" (業 Fate ? ) de Sesshomaru, împreună cu Jaken şi Rin. Single-urile au ocupat poziţiile
63, 76 şi respectiv 79 în topul Oricon.[37][38][39]

Alte trei cântece au fost lansate pe 25 ianuarie 2006, "Rakujitsu" ( 落 日 Setting Sun ? ) de Naraku,
"Tatta Hitotsu no Yakusoku" (たったひとつの約束 That's One Promise ? ) de Kagome Higurashi şi
"Abarero!!" (暴れろ!! Go On A Rampage!! ? ) de Bankotsu şi Jakotsu. Single-urile au ocupat pozitia
130, 131 şi 112 în clasamentul Oricon.[40][41][42]

Pe 24 martie 2010, Avez a lansat InuYasha Best Song History (犬夜叉 ベストソング ヒストリー
Inuyasha Besutosongu Hisutorī ? ), un best album ce conţine toate temele muzicale de început şi final
utilizate în serii.[16] Albumul a atins poziţia cu numărul 20 pe clasamentul Oricon pentru albume şi
charted pentru şapte săptămâni.[43]

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 9/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

Titlu Episoade Executant Opening/Ending

"Change the world" Episoadele 1 - 34 V6 Opening
"I am" Episoadele 35 - 64 Hitomi Furuya Opening
"Owarinai yume"
(終わりない夢? Neverending Dream) Episoadele 65 - 95 Nanase Aikawa Opening
"Motorod"
"Grip!" Episoadele 96 - 127 Every Little Thing Opening
"One day, one dream" Episoadele 128 - 153 Tackey & Tsubasa Opening
"Angelus" (アンジェラス) Episoadele 154 - 167 Hitomi Shimatani Opening
Episoadele 1 - 20,166 si
"My will" Dream Ending
167
"Fukai mori" (深い森) Episoadele 21 - 42 Do As Infinity Ending
"Dearest" (大切なあの人) Episoadele 43 - 60 Ayumi Hamasaki Ending
"Every heart - Minna no kimochi"
(Every Heart - ミンナノキモチ Minna no Episoadele 61 - 85 BoA Ending
Kimochi)
"Shinjitsu no uta"
Episoadele 86 - 108 Do As Infinity Ending
(真実の詩? Song of truth)
Day after
"Itazurana kiss" (イタズラな) Episoadele 109 - 127 Ending
tomorrow
"Come" Episoadele 128 - 146 Namie Amuro Ending
"Brand-new world" Episoadele 147 - 165 V6 Ending

InuYasha: Kanketsu-hen

Titlu Episoade Executant Opening/Ending

"Kimi ga inai mirai"
Episoadele 1 - 26 Do As Infinity28 Opening
(君がいない未来? A future without you)
"With you" Episoadele 1 - 9 AAA.2 Ending
"Diamond" Episoadele 10 - 17 alan.2 Ending
"Tooi michi no saki de" (遠い道の先で) Episoadele 18 - 26 Takekawa Ai Ending

Jocuri

InuYasha a fost adaptat într-un joc mobil lansat pentru telefoane ce folosesc Java şi Brew la data de
21 iunie 2005,[44], fiind un joc bazat pe Trading card game creat de Score Entertainment, care a fost
lansat pe 20 octombrie 2004, iar următoarele jocuri video pe consolă sunt:

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 10/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

Titlu Consolă Data lansării

InuYasha (InuYasha RPG) 27 decembrie
PlayStation 2001
InuYasha(犬夜叉)
(Japonia)
InuYasha: A Feudal Fairy Tale 9 aprilie 2003
PlayStation
InuYasha: Sengoku Otogi Kassen (戦国お伽草子–犬夜叉) (America de Nord)

InuYasha: The Secret of the Cursed Mask 1 noiembrie

PlayStation 2 2004
InuYasha: Juso no Kamen (犬夜叉 呪詛の仮面)
(America de Nord)
InuYasha: Feudal Combat 23 august 2005
PlayStation 2
InuYasha: Ōgi-Ranbu (犬夜叉 奥義乱舞) (America de Nord)
23 ianuarie 2007
InuYasha: Secret of the Divine Jewel[45] Nintendo DS
(America de Nord)

InuYasha: Kagome no Sengoku Nikki 2 noiembrie

WonderSwan 2001
InuYasha: Kagome's Warring States Diary (犬夜叉 〜かごめの戦国日記)
(Japonia)
InuYasha: Fūun Emaki 27 iulie 2002
WonderSwan
犬夜叉 風雲絵巻 (Japonia)

InuYasha: Kagome no Yume Nikki 16 noiembrie

WonderSwan 2002
InuYasha: Kagome's Dream Diary(犬夜叉 かごめの夢日記)
(Japonia)
InuYasha: Naraku no Wana! Mayoi no Mori no Shōtaijō
Game Boy 23 ianuarie 2002
InuYasha: Naraku's Trap! Invitation to the Forest of Illusion (犬夜叉〜奈落の罠!迷
Advance (Japonia)
いの森の招待状)

Cărţi

Un roman intitulat Shosetsu Inuyasha ( 小说犬夜叉 ) scris de Tomoko Komparu şi ilustrat de Rumiko
Takahashi, a fost publicat de către Shogakukan in 10 decembrie 2003.[46] În această lucrare se
prezintă pentru prima dată istoria familiei Higurashi, în special cea a tatălui lui Kagome (care nu este
prezentat decât succint în anime şi în manga)[47].

Număr capitol Titlu în japoneză Titlul în limba română

01 Fuinsareta Shounen Băiatul sigilat
02 Yomigaeru Inuyasha Trezirea lui Inuyasha
03 Tama wo Nerau Mono Căutătorii Giuvaerului
04 Shibu-garasu Corbii cadavrelor reanimate
05 Kagome no Ya Săgeata lui Kagome
06 Sakasa-gami no Yura Yura, mânuitoarea firelor de păr
07 Hone-kui no Eido Fântâna Mâncătoare de Oase
08 Kikan Reîntoarcerea acasă
09 Yura no Su Cuibul Yurei
10 Kyuuchi Dilema
11 Tama Uysushi Schimb de suflete

InuYasha: Zusetsutaizan Ōgikaiden ( 犬夜叉図説大全奥義皆伝 , "InuYasha: A Complete Diagram

Upanishads Biographies"), cunoscută şi ca InuYasha Profiles de Viz Media, este o carte publicată în
Shonen Sunday, la data de 15 aprilie 2003. Cartea prezintă numeroase profile ale personajelor din
seria InuYasha, precum şi teoria Giuvaerului Sacru[48].

Serie live-action

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 11/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

Seria TV în versiunea chineză, Perla Sacră este bazată pe seria manga, având ca distribuţie principală
pe Gillian Chung şi Purba Rgyal[49][50]. În această serie, Mo Yin (ipostaza umană a zeiţei Tengshe)
era geloasă din cauza popularităţii surorii sale Xian Yue şi deoarece aceasta era iubită de către rege.
Mo Yin va complota cu demonul Shi You Ming să o ucidă pe sora sa, iar acest complot conduce la un
dezechilibru între lumea Zeilor/Oamenilor/Demonilor, forţele demonice fiind avantajate.

În prezent, reîncarnarea lui Xian Yue, Ding Yao, este o studentă obisnuita ce excelează la istorie; în
timp ce-şi ajută tatăl (care este arheolog), va găsi Roata cu 9 stele, o declanşează accidental şi acest
lucru o va trimite înapoi cu 3500 de ani în trecut, în Nan Yue. Regele ţinutului Nan Yue va dori să se
căsătorească cu ea, datorită asemănării ei cu Xian Yue; Ding Yao părăseşte palatul, însă va fi atacată
de demoni care urmăresc Vaza Biruitoare de Demoni. Se va ascunde într-un mormânt unde
semidemonul Wen Tian este captiv, îl va elibera şi acesta o va salva pe Ding Yao. Vaza Biruitoare de
Demoni va apărea în mod misterios din interiorul unei figurine de lut cărată de Ding Yao. Din păcate,
Ding Yao va sparge în mod accidental vaza, iar alături de Wen Tian va încerca să refacă vaza utilizând
perlele sacre pe care zeiţa Nüwa le-a păstrat după crearea lumii oamenilor.

O scenetă japoneză în format live-action, intitulată Inuyasha a fost prezentată la Teatrul Akasaka
ACT în Tokyo, în momentul când seria anime era produsă. Scenariul piesei urmărea firul epic al seriei
originale manga Inuyasha, cu mici modificări menite să economisească timp.[51]

Impact
În 2001, seria manga a câştigat Premiul Shogakukan Manga pentru cel mai bun titlu shōnen al
anului[52], acordat la a 47-a ediţie a acestor decernări[53]. InuYasha a fost clasat pe locul 20 de către
TV Asahi în clasamentul celor mai bune 100 de anime în 2006 (pe baza unui sondaj de opinie în
Japonia.)[54]

În iunie 2008, seria manga InuYasha a fost vândută în mai mult de 43 de milioane de numere doar în
Japonia;[55] volumele individuale ale seriei InuYasha erau populare în Japonia, ocupând locuri
fruntaşe în clasamentele vânzărilor.[56][57] În America de Nord, volumele manga au apărut ocazional
în clasamentele vânzărilor din New York Times[58][59] şi Diamond Distributions.[60][61] Mai mult
decât atât, în 2005 InuYasha a fost una dintre cele mai căutate serii, conform Lycos.[62]

La ceremoniile de premiere "Anime Awards", organizate de ICv2 in 2004 si 2005, InuYasha a fost
câştigătorul categoriei "Property of the Year".[63][64] În sondajele Anime Grand Prix realizate de
Animage, InuYasha a apărut de câteva ori la categoria "Best Anime", ocupând poziţia a treia în
2003.[65][66]

Cele patru filme lansate au strâns peste 20 de milioane $ în box-office-urile japoneze.[67] La

evenimentul American Anime Awards din anul 2007, InuYasha a fost nominalizat la categoriile "Best
Cast", "Best Anime Feature" şi "Best Long Series".[68] DVD-uri în engleză ale seriei au fost vândute în
peste 1 milion de exemplare încă din martie 2003, primul DVD al filmului fiind în fruntea
clasamentului VideoScan pentru trei săptămâni.[69] În noiembrie 2004, Viz anunţase că au vândut
peste un milion de DVD-uri InuYasha[70]. Mania Entertainment listase producţia InuYasha pe locul
al şaptelea într-un articol ce nominaliza seriile anime care aveau nevoie de o reîmprospatare, datorită
repetiţiei evenimentelor din acestea.[71]

Note
1. ^ a b c Inuyasha (TV) -
Anime News Network (http://
www.animenewsnetwork.co
m/encyclopedia/anime.php?i 2. ^ The Monster Hunter in
d=159) Modern Popular Culture, de
Heather L. Duda, pagina 35

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 12/16
14.05.2020
3. ^ „小学館漫画賞：歴代受賞 13. ^ Mikikazu Komatsu (26
者” (http://comics.shogakuka
n.co.jp/mangasho/rist.html)
(în japoneză). Shogakukan.
Accesat în 19 august 2007.
4. ^ The Inuyasha Companion
(http://furinkan.com/iycompa
nion/intro/index.html)
5. ^ The Inu-yasha Experience: 14. ^ ellehaym (8 februarie
Fiction, Fantasy And Facts ",
de Kazuhisa Fujie,Martin
Foster, pagina 15
6. ^ a b c Anime Classics
Zettai!: 100 Must-see
Japanese Animation
Masterpieces, de Brian
Camp,Julie Davis, pagina
172
7. ^ Anime Classics Zettai!:
100 Must-see Japanese
Animation Masterpieces, de
Brian Camp,Julie Davis,
pagina 173
8. ^ Takahashi, Rumiko (13
noiembrie 1996). „Inuyasha”. 16. ^ a b „あゆ・V6ら完全収録!
Shōnen Sunday (50).
ISSN 1236-2409 (https://ww
w.worldcat.org/issn/1236-24
09).
9. ^ Izawa, Eri (1996). „Shonen
Sunday, 1996 Issue 50” (htt
p://www.ex.org/1.x/14-shone
n1.html). Accesat în 9
februarie 2010.
10. ^ „Inuyasha Confirmed to
End Next Wednesday in
Japan” (http://www.animene
wsnetwork.com/news/2008-
06-10/inuyasha-confirmed-to
-end-next-wednesday-in-jap
an). Anime News Network.
10 iunie 2008. Accesat în 14
februarie 2010.
11. ^ „犬夜叉 1” (https://www.am
azon.co.jp/dp/409125201X/)
[Inuyasha 1] (în Japanese).
Amazon.com. Accesat în 9
februarie 2010.
12. ^ „犬夜叉 56” (https://www.a
mazon.co.jp/dp/409121580
7/) [Inuyasha 56] (în
Japanese). Amazon.com.
Accesat în 9 februarie 2010.
https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha
InuYasha - Wikipedia
decembrie 2012). „Inuyasha"
One-Shot Manga Returns in
Quake Charity” (http://www.c
runchyroll.ca/anime-news/20
12/12/26/inuyasha-one-shot-
manga-returns-in-quake-cha
rity). Crunchyroll. Accesat în
18 martie 2013.
2013). „InuYasha returns in
a one-shot feature of
Shonen Sunday” (http://sgca
fe.com/2013/02/inuyasha-ret
urns-one-shot-feature-shone
n-sunday/). Sgcafe. Accesat
în 18 martie 2013.
15. ^ Roman, Annette (4
septembrie 2009).
„Correction on
Sesshomaru's Tail” (http://th
erumicworld.com/blog.php?i
d=85). The Rumic World.
Accesat în 8 septembrie
2009.
｢犬夜叉｣テーマソング集が
発売決定” (http://www.orico
n.co.jp/news/music/72704/fu
ll/) [Ayu, V6 Complete
Collection! "Inuyasha"
Theme Song Collection Sale
Decided] (în Japanese).
Oricon. 23 ianuarie 2010.
Accesat în 10 februarie
2010.
17. ^ „Viz at AX” (http://www.ani
menewsnetwork.com/news/
2001-07-07/viz-at-ax).
Anime News Network. 7 iulie
2001. Accesat în 10
februarie 2010.
18. ^ „Inu-Yasha On Adult Swim
Action!” (http://www.animene
wsnetwork.com/news/2002-
08-08/inu-yasha-on-adult-sw
im-action). Anime News
Network. 8 august 2002.
Accesat în 10 februarie
2010.
19. ^ „Inu Yasha, St. Seiya on
YTV” (http://www.animenew
snetwork.com/news/2003-08
-26/inu-yasha-st-seiya-on-yt
v). Anime News Network. 26
august 2003. Accesat în 10
februarie 2010.
20. ^ „Inuyasha's Final Chapters
Get TV Anime Green-Lit
(Updated)” (http://www.anim
enewsnetwork.com/news/20
09-07-16/inuyasha-final-cha
pter-gets-tv-anime-green-lit).
Anime News Network.
Accesat în 15 iulie 2009.
21. ^ „Viz Adds Inuyasha Final
Act, Kekkaishi Anime
(Updated)” (http://www.anim
enewsnetwork.com/news/20
09-07-24/viz-adds-inuyasha-
final-act-kekkaishi-anime).
Anime News Network.
Accesat în 24 iulie 2009.
22. ^ „Viz Media Announces
Inuyasha The Final Act
Scheduled to Stream in the
U.S. Simultaneous to Airing
in Japan” (http://www.anime
newsnetwork.com/press-rele
ase/2009-09-28/viz-media-a
nnounces-inuyasha-the-final
-act-scheduled-to-stream-in-
the-u.s-simultaneous-to-airin
g-in-japan). Anime News
Network. 28 septembrie
2009. Accesat în 10
februarie 2010.
23. ^ Tai, Elizabeth (26 iulie
2009). „Sayonara, Inuyasha”
(http://thestar.com.my/lifestyl
e/story.asp?file=/2009/7/26/li
febookshelf/4380809&sec=lif
ebookshelf). Star
Publications. The Star.
Accesat în 10 februarie
2010.
24. ^ „隅沢克之 のプロフィール”
(https://www.allcinema.net/pr
og/show_p.php?num_p=132
438) [Katsuyuki Sumisawa's
Profile]. All Cinema. Accesat
în 10 februarie 2010.
13/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

25. ^ a b c d Anime Classics
Zettai!: 100 Must-see
Japanese Animation
Masterpieces, de Brian
Camp,Julie Davis, pagina
167
26. ^ a b „New InuYasha Short to
Debut at Tokyo's Takahashi
Event” (http://www.animene
wsnetwork.com/news/2008-
07-09/new-inuyasha-short-to
-debut-at-tokyo-takahashi-ev
ent). Anime News Network.
9 iulie 2008. Accesat în 4
septembrie 2008.
27. ^ InuYasha: Kuroi Tessaiga
(special) - Anime News
Network (http://www.animen
ewsnetwork.com/encycloped
ia/anime.php?id=15225)
28. ^ The monster hunter in
modern popular culture De
Heather L. Duda
29. ^ The monster hunter in
modern popular culture De
Heather L. Duda, pagina 35
30. ^ The Inu-yasha Experience:
Fiction, Fantasy And Facts,
De Kazuhisa Fujie,Martin
Foster, pagina 40
31. ^ The Inu-yasha Experience:
Fiction, Fantasy And Facts,
De Kazuhisa Fujie,Martin
Foster, pagina 41
32. ^ The Inu-yasha Experience:
Fiction, Fantasy And Facts, 43. ^ „犬夜叉 ベストソング ヒス
De Kazuhisa Fujie,Martin
Foster, pagina 26
33. ^ "The Inu-yasha
Experience: Fiction, Fantasy
And Facts", de Kazuhisa
Fujie,Martin Foster, pagina 44. ^ InuYasha mobile phone
20
34. ^ Understanding Manga and
Anime, de Robin E. Brenne, 45. ^ ign.com (http://ds.ign.com/
pagina 151
35. ^ a b " The Inu-yasha 46. ^ 小学館：コミック (http://w
Experience: Fiction, Fantasy
And Facts ", de Kazuhisa
Fujie,Martin Foster, pagina 47. ^ InuYasha Timeslip |
20
36. ^ InuYasha anime episodul
2 p?p=artbook#Shousetsu)
37. ^ „Aoki Yasei o Daite Oricon
Profile” (http://contents.orico
n.co.jp/music/release/d/6071
15/1/). Oricon Style (în
Japanese). Oricon. Accesat
în 8 februarie 2010.
38. ^ „Kaze no Naka e Oricon
Profile” (http://contents.orico
n.co.jp/music/release/d/6071
15/1/). Oricon Style (în
Japanese). Oricon. Accesat
în 8 februarie 2010.
39. ^ „Gō Oricon Profile” (http://
www.oricon.co.jp/music/rele
ase/d/607116/1/). Oricon
Style (în Japanese). Oricon.
Accesat în 8 februarie 2010.
40. ^ „Rakujitsu Oricon Profile”
(http://contents.oricon.co.jp/
music/release/d/631209/1/).
Oricon Style (în Japanese).
Oricon. Accesat în 8
februarie 2010.
41. ^ „Tatta Hitotsu no Yakusoku
Oricon Profile” (http://www.or
icon.co.jp/music/release/d/6
31219/1/). Oricon Style (în
Japanese). Oricon. Accesat
în 8 februarie 2010.
42. ^ „Abarero!! Oricon Profile”
(http://contents.oricon.co.jp/
music/release/d/631224/1/).
Oricon Style (în Japanese).
Oricon. Accesat în 8
februarie 2010.
トリー” (http://www.oricon.c
o.jp/music/release/d/859020/
1/). Oricon Style (în
Japanese). Oricon. Accesat
în 26 iunie 2010.
game (http://inuyasha.glu.co
m/)
objects/855/855302.html)
ww.shogakukan.co.jp/comic
s/detail/_isbn_4091278116)
Rumiko Takahashi (http://ma
gicalanime.free.fr/index.ph
48. ^ InuYasha Timeslip |
Rumiko Takahashi (http://ma
gicalanime.free.fr/index.ph
p?p=artbook#zusetsutaizan)
49. ^
http://www.cnhubei.com/news
50. ^ 阿娇《灵珠》被质疑抄袭
《犬夜叉》 编剧回应 - 娱乐 -
国际在线 (http://gb.cri.cn/27
564/2011/03/22/4945s31939
66.htm)
51. ^ :Theatre Review!: (http://w
eb.archive.org/20010204200
900/ks14.tripod.com/yomiuri.
html)
52. ^ „小学館漫画賞: 歴代受賞
者” (http://comics.shogakuka
n.co.jp/mangasho/rist.html)
[Shogakukan Cartoon Prize:
Successive Winner] (în
Japanese). Shogakukan.
Accesat în 19 august 2007.
53. ^
http://comics.shogakukan.co.
54. ^ „Japan's Favorite TV
Anime” (http://www.animene
wsnetwork.com/news/2006-
10-13/japan's-favorite-tv-ani
me). Anime News Network.
13 octombrie 2006. Accesat
în 3 mai 2009.
55. ^ „犬夜叉：高橋留美子のヒ
ット作がついに最終回 12
年の物語に幕” (http://web.ar
chive.org/web/20090415200
654/http://mainichi.jp/enta/m
antan/archive/news/2008/06/
11/20080611mog00m20002
6000c.html). Mainichi
Shimbun (în Japanese). 11
iunie 2008. Arhivat din
original (http://mainichi.jp/ent
a/mantan/archive/news/200
8/06/11/20080611mog00m2
00026000c.html) la 15
aprilie 2009. Accesat în 2
martie 2013.

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 14/16
14.05.2020
56. ^ „Japanese Comic
Ranking, October 14–20” (ht
tp://www.animenewsnetwor
k.com/news/2008-10-22/jap
anese-comic-ranking-octobe
r-14-20a). Anime News
Network. 22 octombrie 2008.
Accesat în 26 iunie 2011.
57. ^ „Japanese Comic
Ranking, October 21–27” (ht
tp://www.animenewsnetwor
k.com/news/2008-10-29/jap
anese-comic-ranking-octobe
r-21-27). Anime News
Network. 29 octombrie 2008.
Accesat în 26 iunie 2011.
58. ^ „New York Times Manga
Best Seller List, November
8–14” (http://www.animenew
snetwork.com/news/2010-11
-19/new-york-times-manga-b
est-seller-list-november-8-1
4). Anime News Network. 19
noiembrie 2010. Accesat în
26 iunie 2011.
59. ^ „New York Times Manga
Best Seller List, May 9–16”
(http://www.animenewsnetw
ork.com/news/2010-05-21/n
ew-york-times-manga-best-s
eller-list-may-9-15). Anime
News Network. 21 mai 2010.
Accesat în 26 iunie 2011.
60. ^ „Top Manga Sales” (http://
www.animenewsnetwork.co
m/news/2001-12-03/top-man
ga-sales). Anime News
Network. 3 decembrie 2001.
Accesat în 26 iunie 2011.
Legături externe
Site Inuyasha Manga oficial al Shonen Sunday (http://websunday.net/inuyasha/) ja
Site Inuyasha Anime oficial al Sunrise (http://www.sunrise-inc.co.jp/yasya/) ja
Site Inuyasha Anime oficial al Televiziunii Yomiuri (http://www.ytv.co.jp/inuyasha/) ja
Bibliografie
The Inu-yasha Experience: Fiction, Fantasy And Facts, de Kazuhisa Fujie, Martin Foster
Anime Classics Zettai!: 100 Must-see Japanese Animation Masterpieces, de Brian Camp,Julie
Davis
https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha
InuYasha - Wikipedia
61. ^ „Top selling Manga” (http:// 67. ^ „InuYasha – The Final Act
www.animenewsnetwork.co
m/news/2001-10-29/top-selli
ng-manga). Anime News
Network. 29 octombrie 2001.
Accesat în 26 iunie 2011.
62. ^ „Anime Top Searches” (htt
p://www.animenewsnetwork.
com/news/2005-12-22/anim
e-top-searches). Anime
News Network. 22
decembrie 2005. Accesat în
26 iunie 2011.
63. ^ „ICv2 2005 Anime Awards
Part 1” (http://www.icv2.com/
articles/news/8047.html).
ICv2. 1 octombrie 2006.
Accesat în 26 iunie 2011.
64. ^ „ICv2 2004 Anime Awards 69. ^ „InuYasha Movie a DVD
Part 1” (http://www.icv2.com/
articles/news/6266.html).
ICv2. 13 ianuarie 2005.
Accesat în 26 iunie 2011.
65. ^ „＞＞第25回アニメグラン 70. ^ „1 Million Inu Yasha DVDs
プリ ［2003年6月号］” (ht
tp://animage.jp/old/gp/gp_20
03.html) (în Japanese).
Animage. iunie 2003.
Accesat în 11 august 2009.
66. ^ „第23回アニメグランプ
リ ［2001年6月号］” (htt
p://animage.jp/old/gp/gp_20
01.html) (în Japanese).
Animage. iunie 2003.
Accesat în 11 august 2009.
Unleashed Same Week as
Japan Across Asia on
Animax” (http://www.animen
ewsnetwork.com/press-relea
se/2009-09-14/inuyasha-the-
final-act-unleashed-same-w
eek-as-japan-across-asia-on
-animax). Anime News
Network. 14 septembrie
2009. Accesat în 26 iunie
2011.
68. ^ „Finalists for the American
Anime Awards” (http://www.i
cv2.com/articles/news/1004
3.html). ICv2. 2 august
2007. Accesat în 26 iunie
2011.
Bestseller” (http://www.icv2.c
om/articles/news/5859.html).
ICv2. 15 octombrie 2004.
Accesat în 26 iunie 2011.
Sold” (http://www.animenew
snetwork.com/news/2004-11
-18/1-million-inu-yasha-dvds
-sold). Anime News
Network. 18 noiembrie 2004.
Accesat în 26 iunie 2011.
71. ^ Lawerence, Briana (16
februarie 2010). „10 Anime
Series That Need a Reboot”
(http://www.mania.com/10-a
nime-series-need-reboot_art
icle_120621.html). Mania
Entertainment. Accesat în
16 februarie 2010.
15/16
14.05.2020 InuYasha - Wikipedia

The monster hunter in modern popular culture, De Heather L. Duda

Understanding Manga and Anime, de Robin E. Brenne

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=InuYasha&oldid=13006543

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 iulie 2019, ora 03:18.

Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice; pot exista şi clauze
suplimentare. Vedeţi detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/InuYasha 16/16