POSTMODERNISMUL POETIC ROMÂNESC. 1980-2010.

O ABORDARE SEMIO-
PRAGMATICĂ ŞI COGNITIVĂ Cod proiect: ID_381 SINTEZA CERCETĂRII PE ANUL 2010
I. În anul 2010, obiectivele cercetării au fost: Obiectivul 1. Studiul nivelului pragmatic: ipoteza
relatiei dintre tipul de text si implicarea cititorului. În cadrul acestui obiectiv am desfăşurat
următoarele activităţi: 1.1. Argumentarea izomorfismului pragmatica - poezia ca act de
comunicare. Analiza la nivel micro-: modalizatori, conectori, deictice. 1.2. Enuntarea si
subiectivitatea limbajului. Obiectivul 2. Studiul dimensiunii actionale a limbajului poetic: 2.1.
Poezia actelor de limbaj. 2.2. Organizarea panel-ului Tranculturalising Postmodern Poetry:
Discourses, Strategies and (Im)Possibilities in cadrul Conferintei Internationale CLIE 2,
Herceg Novi, Muntenegru, 10-12 iunie 2010. 2.3. Organizarea unui workshop,
Postmodernismul poetic: creatie si interpretare, in cadrul Conferintei internationale
Comunicare, identitate, cultura, Craiova, 22-23 octombrie 2010 si a unui panel, Semiotica
poeziei postmoderne, in cadrul conferintei internationale ROASS, Semiotics Creativity:
Unifying Diversities, Differences, Divides, Iasi, 4-7 noiembrie 2010. Obiectivul 3.
Valorificarea rezultatelor cercetarii. Activităţi: 3.1. Publicarea unui articol in Interlitteraria,
revista indexata ERIH, sau in alte reviste indexate. La acest capitol am întâmpinat dificultăţi,
dar vizibilitatea internaţională va fi asigurată prin publicarea a două articole în « Dialogue
Studies », în curs de apariţie la John Benjamins Publishing Company, Amsterdam,
Philadelphia. Obiectivul 4. Studiul competentelor si al principiilor comunicarii poetice.
Valorificarea rezultatelor cercetarii. Activităţi: 4.1. Manipularea poetica a principiilor si a
competentelor; comunicarea implicita. 4.2. Participari la conferinte internationale: Limba,
cultura, civilizatie, Craiova, 25-27 martie 2010 (1 participare); Conferinta internationala
Language, Literature and Change, Nis, 23-24 aprilie (3 participari); Conferinta internationala
Limba si cultura in civilizatia globalizarii, Arad, 14-15 mai 2010 (2 persoane); Conferinta
Internationala Interdisciplinaritate si Transdiciplinaritate, 28-29 mai 2010, Alba Iulia (1
participare);Conferinta Internationala CLIE 2, Herceg Novi, Muntenegru, 10-12 iunie 2010 (2
participari); Conferinta Internationala Mapping Languages Across Cultures, MLAC 10,
Salamanca, 5-7 iulie 2010 (2 participari). Documentare in Biblioteca Universitara din Madrid
(2 cercetatoare); Conferinta Internationala ISSEI, Ankara, 2-6 august 2010 (1 persoana);
Conferinta Internationala ROASS, Iasi, noiembrie 2010 (minimum 2 persoane). În plus faţă
de activităţile prevăzute la acest obiectiv, se adaugă : participarea la alte două conferinţe
internaţionale: Colocviul Internaţional anual « Filologia modernă: Realizări şi perspective în
context european, cu genericul Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică şi literară
», Chisinau-Bălţi, Republica Moldova, 10-12 nov. 2010 (4 participari). Colocviul internaţional
al Catedrei de limba română, ediţia a X-a – Limba română: ipostaze ale variaţiei lingvistice,
3-4 dec 2010, Facultatea de Litere, Bucureşti (1 participare). Documentare la Institutul de
Filologie al Academiei de Stiinte a Moldovei (2 cercetatoare) si in biblioteci din Bucuresti, 2-3
decembrie 2010 (2 persoane). II. REALIZĂRI Grantul şi-a propus publicarea a 6 articole în
BDI şi a realizat acest obiectiv prin predarea spre publicare în AUC, seria Lingvistică şi AUC,
Departamentul de limbi străine aplicate, publicaţii recunoscute BDI, precum şi către două
reviste B+ de la Arad şi Alba-Iulia, a următoarelor studii: Articole B+ publicate: (5) 1. Emilia
Parpală, Tematizarea ethos-ului poetic postmodern, în Studii de Ştiinţă şi Cultură, revistă
trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, anul VI, nr. 2 (21),
iunie 2010, p. 29 – 35, ISSN 1841-1401, indexată în BDI: CEOL şi EBSCO, (B+);
http://www.revista-studii-uvvg.ro/ 2. Emilia Parpală, Ioan Flora : „Breviarul cavalerului
postmodern”/ “The Postmodern’s Knight Breviary”, în Studii de Ştiinţă şi Cultură, revistă
trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, anul VII, nr. 3 (22),
septembrie 2010, p. 68-77, ISSN 1841-1401, B+ indexată în BDI: CEOL şi EBSCO;
http://www.revista-studii-uvvg.ro/ 3. Emilia Parpală): Literatura şi noua interdisciplinaritate:
stilistica cognitivă şi poetica cognitivă, în Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica,
nr. 11/2010, tom 1, pp. 197-206, ISSN 1582-5523, B+, indexată BDI în ceeol.com; 4.
Mihaela Albu, Postmodernism românesc în Voivodina: Pavel Gătăianţu/ The Romanian
Postmodernism in Voivodina: Pavel Gătăianţu, în Studii de Ştiinţă şi Cultură, revistă
trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, anul VII, nr. 3 (22),
septembrie 2010, p. 92-97, ISSN 1841-1401, B+, indexată în BDI: CEOL şi EBSCO;
http://www.revista-studii-uvvg.ro/ 5. Carmen Popescu, Postmodernismul, o poetică
globalizată (exemplul românesc), în Studii de ştiinţă şi cultură, Revistă trimestrială editată de
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Anul VI, Nr. 2 (21), iunie 2010, „Vasile
Goldiş” University Press, Arad, ISSN: 1841-1401, pp. 213-223, B+, indexată în BDI: CEOL şi
EBSCO. http://www.revista-studii-uvvg.ro/ Articole B+ acceptate, cu apariţie în dec. 2010: (4)
1. Emilia Parpală, „Germinare” anaforică, paralelism, progresie tematică liniară. Cu referire
la sintaxa poeziei optzeciste, în AUC. Seria Seria Ştiinţe Filologice. Lingvistică, nr. 1-2, 2010,
ISSN : 1224 -5712, B+ (acceptat). http://fabula.org/actualites/article34902.php 2. Emilia
Parpală, The Truth Crisis of the Postmodern Poem, în AUC, Seria Limbi străine aplicate,
2010 (acceptat), B+ http://fabula.org/actualites/article35466.php 3. Carmen Popescu, Le
centon, la satire ménippée et le collage, repères architextuels dans le postmodernisme
roumain, AUC, Lingvistică, BDI, B+ (acceptat), http://fabula.org/actualites/article34902.php
4. Irina Janina Boncea, Modalitatea epistemică în postmodernism (poezia Marianei Marin),
în AUC. Seria Seria Ştiinţe Filologice. Lingvistică, nr. 1-2, 2010, ISSN : 1224 -5712
(acceptat) B+ http:// fabula. org /actualites /article34902.php Articole acceptate pentru
publicare în volumele unor conferinţe internaţionale BDI (8) 1. Emilia Parpală, Dialogisation,
Ontology, Metadiscourse, în volumul „Polyphony and Intertextuality in Dialogue”, seria
„Dialogue Studies”, John Benjamins Publishing Company (Editor Eda Weigand, ISSN 1875-
1792), evaluat peer rewiev, articol la a doua corectură, apariţie în 2011.
http://www.benjamins.com/cgibin/welcome.cgi 2. Carmen Popescu, Ironic Palimpsests in the
Romanian Poetry of the Nineties, în volumul „Dialogue and Intertextuality”, seria „Dialog
Studies”, John Benjamins Publishing Company (Editor Eda Weigand, ISSN 1875- 1792),
evaluat peer rewiev, articol la a doua corectură, apariţie în 2011.
http://www.benjamins.com/cgibin/welcome.cgi 3. Emilia Parpală, Syntax and Meaning.
Rhetorical Patterns in the Romanian Poetry of the Eighties, in Actas del Congreso
Internacional MLAC10: Textual Analysis in Cross-cultural and Intercultural Communication /
Análisis Textual en la Comunicación Intercultural, published by University of Salamanca
Press (acceptat, BDI) http://campus.usal.es/~tradotros/MLAC10/ 4. Carmen Popescu,
Textual Liminality: Paratextual Strategies in Romanian Poetic Postmodernism, in Actas del
Congreso Internacional MLAC10: Textual Analysis in Cross-cultural and Intercultural
Communication / Análisis Textual en la Comunicación Intercultural, published by University
of Salamanca Press (acceptat, BDI). http://campus.usal.es/~tradotros/MLAC10/ 5. Emilia
Parpală, Poetics of the ‘Twothousands’: The Fracturism and the Utilitarism, în Proceedings
of the International Conference ,,LANGUAGE, LITERATURE, CHANGE”, NIŞ, SERBIA 24
APRILIE 2010, (acceptat, BDI.). 6. Mihaela Albu, The 2000 Generation of Moldavian
(Bessarabian) Poets and their New Discourse, în Proceedings of the International
Conference ,,LANGUAGE, LITERATURE, CHANGE” , NIŞ, SERBIA 24 APRILIE 2010,
(acceptat, BDI.). 7. Alina Ţenescu, Space, body and change in the architecture of
postmodern poetry, Proceedings “Language, Literature, Change”, Niş, 23-24 aprilie 2010,
(acceptat, BDI). 8. Alina Ţenescu, Space and identity in Romanian postmodern poetry,
Chişinău-Bălţi, 10-12 nov. 2010 (acceptat. BDI). academia.edu Articole în curs de elaborare
pentru a fi publicate în volumele unor conferinţe internaţionale BDI (5 ) 1. Emilia Parpală,
Semiotics and poetry. The case of the Romanian poets of the eighties, in Proceedings of the
12th International Conference of ISSEI, “Thought in Science and Fiction”, Ankara, 2-6
august 2010. (în curs de elaborare) http://issei2010.com/. 2. Emilia Parpală, Transculturality,
iconicity, learning: The poem Taxi Blues by Caius Dobrescu, în Proceedings of CLIE2, The
Second International Conference on Linguistic and Intercultural Education (CLIE2):
Linguistic and Cultural Diversity within European Learning Communities: Cross-Cultural and
Trans-national Perspectives, Herceg Novi, Muntenegru, 10-12 iunie 2010, BDI.
http://www.uab.ro/sesiuni_2010/CLIE_2010/ 3. Emilia Parpală, Poetica cognitivă: concepte
fundamentale, ediţia a IV-a a Colocviului Internaţional FILOLOGIA MODERNĂ: „Realizări şi
perspective în context european. Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică şi
literară”, Chişinău-Bălţi, 10-12 nov 2010. academia.edu 4. Carmen Popescu, A Postmodern
Plea for World Poetry: „Green Care Works” by Simona Popescu, în Proceedings of CLIE2,
The Second International Conference on Linguistic and Intercultural Education (CLIE2):
Linguistic and Cultural Diversity within European Learning Communities: Cross-Cultural and
Trans-national Perspectives, Herceg Novi, Muntenegru, 10-12 iunie 2010, BDI.
http://www.uab.ro/sesiuni_2010/CLIE_2010/ 5. Mihaela Albu, Metatexte în poezia
basarabeană, ediţia a IV-a a Colocviului Internaţional FILOLOGIA MODERNĂ: „Realizări şi
perspective în context european. Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică şi
literară”, Chişinău-Bălţi, 10-12 nov 2010 academia.edu Articole publicate in volumele unor
conferinţe internaţionale la edituri acreditate CNCSIS (1) 1. Carmen Popescu, Pragmatica
peritextului în poezia postmodernă, în volumul „Comunicare, identitate, cultură” (coord.
Emilia Parpală şi Carmen Popescu), Editura Universitaria, 2010, ISBN: 978-606-510-950-6,
pp. 119-131; Articole acceptate pentru publicare in volumele unor conferinţe internaţionale la
edituri CNCSIS (3) 1. Emilia Parpală, Enunţarea poetică. Discursul raportat in poezia
optzecistă, în „Limba română. Controverse, delimitări, noi ipoteze” (Colocviul Catedrei de
limba română, Bucureşti, 4-5 decembrie 2009), Editura Universităţii din Bucureşti (acceptat).
2. Carmen Popescu, Formele şi funcţiile citatului în poezia postmodernă românească, în
„Limba română. Controverse, delimitări, noi ipoteze” (Colocviul Catedrei de limba română,
Bucureşti, 4-5 decembrie 2009, Editura Universităţii din Bucureşti (acceptat); 3. Irina Janina
Boncea, Epistemic Modality And Evidentiality, comunicare la a treia ediţie a conferinţei
internaţionale “Comunicare, identitate, cultură”, Craiova, 23 oct. 2010 (articol acceptat pentru
volumul “Postmodernism. Interpretare şi creaţie”, Craiova, Editura Universitaria, 2010).
Articole in curs de elaborare pentru edituri CNCSIS (4) 1. Emilia Parpală, Retorica
performativelor. Tematizarea actelor de vorbire în poezia optzecistă, Colocviul Catedrei de
limba română, Bucureşti, 3-4 decembrie 2010, Editura Universităţii din Bucureşti (în curs de
elaborare). 2. Emilia Parpală, Imperfect Signs: Postmodern Poetry between Words and
Things, în Proceedings of the 3rd International Conference of the Romanian Association of
Semiotic Studies „Semiotic’s Creativity: Unyfing Diversities, Differences, Divides, Iaşi, 4-7
nov. 2010 (în curs de elaborare); http://roass.blogspot.com/2010/04/3rd-roass-international-
conference.html. 3. Mihaela Albu, Coduri senzoriale în poezia lui Liviu Georgescu, în
volumul „Postmodernismul. Creaţie şi interpretare”, Caiova, 2010 (articol în curs de
elaborare) 4. Alina Ţenescu, Metaphors of Identity in Romanian Postmodern Poetry, în
„Postmodernismul. Creaţie şi interpretare”, Craiova, Universitaria, 2010 (în curs de
elaborare). III. DIRECŢIILE DE CERCETARE s-au conturat conform paradigmelor teoretice
pentru care am optat (semiotică, pragmatică, cognitivism), aplicate pe un corpus amplu şi
divers (3 generaţii de creaţie postmodernă: optzecişti, nouăzecişti, douămiişti). Provocările
epistemologice actualizate de grantul nostru sunt multiple, sincrone cu metodologiile actuale
şi compatibile cu tipul de discurs analizat. Menţionăm direcţiile: - i n t e r t e x t u a l i t a t e
(Carmen Popescu): Pragmatica peritextului în poezia postmodernă, în volumul Comunicare,
identitate, cultură (coord. Emilia Parpală şi Carmen Popescu), Editura Universitaria, 2010,
ISBN: 978-606-510-950-6, pp. 119-131; Formele şi funcţiile citatului în poezia postmodernă
românească, în „Limba română. Controverse, delimitări, noi ipoteze” (Colocviul Catedrei de
limba română, Bucureşti, 4-5 decembrie 2009, Editura Universităţii din Bucureşti (acceptat);
Le centon, la satire ménippée et le collage, repères architextuels dans le postmodernisme
roumain, AUC, Lingvistică, BDI, B+ (acceptat), Textual Liminality: Paratextual Strategies in
Romanian Poetic Postmodernism, Conferinţa Internaţională MLAC 10 (Mapping Languages
across Cultures), Salamanca, Spania, 5-7 iulie 2010 (acceptat)¸ A Postmodern Plea for
World Poetry: „Green Care Works” by Simona Popescu, The Second International
Conference on Linguistic and Intercultural Education (CLIE2): Linguistic and Cultural
Diversity within European Learning Communities: Cross-Cultural and Trans-national
Perspectives, Herceg Novi, Muntenegru, 10-12 iunie 2010 (în curs de elaborare). Carmen
Popescu, Le centon, la satire ménippée et le collage, repères architextuels dans le
postmodernisme roumain, în curs de apariţie în AUC, Lingvistică (B+, BDI Fabula),
analizează hibridarea intergenerică a discursului poetic postmodern din perspectiva
pragmalingvistică, in special pornind de la teoria lui Genette cu referire la arhitext privit ca
„mod de enunţare”. Autoarea ilustrează problematica prin cartea Simonei Popescu din 2006,
intitulată Lucrări în verde sau pledoaria mea pentru poezie. Două specii antice, cento şi
satira menippee şi o specie preferată de suprarealişti, colajul (la care se adaugă şi jocul
numit cadavre exquis), au fost identificate ca repere arhitextuale esenţiale în construcţia
acestui opus postmodern. Argumentele se găsesc în mare măsură chiar în opera analizată,
prin interesul mărturisit al scriitoarei faţă de cele două paradigme culturale: clasicismul antic
şi avangarda. Cele trei moduri enunţiative amintite sunt totodată genuri intertextuale
(citaţionale) prin excelenţă. Retorica referinţei intertextuale şi exploatarea discursului
raportat se coroborează cu reabilitarea polemicii satirice, opţiune prin care Simona Popescu
îşi manifestă originalitatea în raport cu tendinţa dominantă în postmodernism, aceea de a
miza mai ales pe efectele ludice ale parodicului. Concluzia studiului trimite la necesitatea
reevaluării lingvistice (şi îndeosebi pragmatice) a genului/arhitextului în contextul poeticii
postmoderne. Genurile şi subgenurile apar ca nişte configuraţii intertextuale complexe, care
solicită competenţe lectoriale specifice. Carmen Popescu, Textual Liminality. Paratextual
Strategies in Romanian Poetic Postmodernism, în curs de apariţie în Proceedings …,
Conferinţa Internaţională MLAC 10 (Mapping Languages across Cultures), Salamanca,
Spania, 5-7 iulie 2010. Pornind de la teoria paratextului şi a paratextualităţii formulată de
Gérard Genette, articolul analizează forţa ilocuţionară a liminalităţii textuale în poezia nostră
postmodernă. Titlurile, epigrafele (motto-urile) şi notele de subsol reprezintă punctele de
interes principale ale acestui studiu. Acestea sunt elemente de peritext (paratext aflat în
interiorul cărţii), spre deosebire de epitext, care constituie paratextul exterior (interviuri,
prezentări în reviste etc.) Pe fondul inovaţiilor literare ale literaturii postmoderne, se constată
şi o mutaţie în retorica paratextului. Interesante sunt conexiunile care se stabilesc între
această dimensiune esenţială a transtextualităţii şi o serie de dominante ale
postmodernismului: intertextualitate/autoreflexivitate, interdiscursivitate, ironie şi parodie,
deconstrucţie. Deşi relevanţa paratextualităţii în contextul postmodernismul a fost deja
subliniată (Hutcheon, 1986), analizele s-au concentrat aproape exclusiv asupra romanului, şi
în special a „metaficţiunii istoriografice”. Paratextualitatea postmodernă în mod special este
prin excelenţă un spaţiu dialogic, al interacţiunii comunicaţionale (cf. Vanderborg, 2001), o
extensiune/expansiune a textului spre propria alteritate. Conturarea unei poetici
postmoderne a textualităţii liminale sugerează că variabilitatea istorică a instituţiei literare va
determina în mod inevitabil schimbări şi în aspectul şi impactul paratextului. De asemenea,
rezultă şi că ontologia paratextului este pragmatică prin excelenţă. În ciuda impulsului
deconstrucţionist atotprezent generat de mentalitatea postmodernă, nu numai că funcţia
comunicativă/pragmatică a discursului poetic nu este cu totul debilitată, ci dimpotrivă este
potenţată prin retorica adresării şi „acroşării” paratextuale. Carmen Popescu, Pragmatica
peritextului în poezia postmodernă. Articolul, apărut în volumul Comunicare, identitate,
cultură (coord. Emilia Parpală si Carmen Popescu), Editura Universitaria, 2010, ISBN: 978-
606-510-950-6, pp. 119-131, este o versiune adăugită a articolului Textual Liminality,
incluzând mai multe exemple şi un cadru teoretic puţin diferit. Carmen Popescu, Formele şi
funcţiile citatului în poezia postmodernă românească, în curs de apariţie în lucrările celui de
al IX-lea Colocviu al Catedrei de Limba Română a Facultăţii de Litere, Universitatea din
Bucureşti, 4-5 decembrie 2009. Postmodernismul poetic românesc propune strategii
citaţionale complexe şi consistente. Citatul are aici diverse funcţii retorice şi stilistice şi poate
juca rol de metaforă, metonimie, silepsă, fiind de regulă refuncţionalizat ironic şi parodic.
Cercetarea şi-a propus: 1) să evalueze funcţiile comunicative ale citatului în contextul
poeticii postmoderniste; 2) să determine consecinţele structurale ale grefei intertextuale în
textura poemelor care înglobează citatul; 3) să contrasteze uzul standard (ştiinţific) al
citatului cu uzul literar (poetic). Articolul propune câteva tipologii (aproximative) ale citatului,
înţeles ca referinţă intertextuală şi ca discurs raportat. Principalele funcţii ale citatului în
contextul postmodernismului poetic sunt funcţia euristicargumentativă şi funcţia estetică. Cu
privire la dimensiunea dialogic-interdiscursivă, discursul citat este tratat fie ca un obiect
(reificat, prezentat, expus) – intertextualitatea în sensul poststructuralist, fie ca o voce, o
manifestare a alterităţii, implicând polifonie şi intersubiectivitate. Efectele constructive par să
primeze asupra celor deconstructive: remodelarea literarităţii în conformitate cu nevoi
expresive genuine pare să fie mai importantă decât subminarea formelor tradiţionale de
poeticitate. Guvernat în acelaşi timp de norme lingvistice şi de „normele” licenţei poetice,
citatul în context poetic postmodern testează limitele literarităţii, dar numai cu scopul de a
întări, în consecinţă, ideea unui statut special al comunicării literare. Vocaţia cititorului constă
în a testa şi a confirma eficacitatea estetică a acestei tehnici. - p o e t i c a c o m p a r a t a
(Carmen Popescu) Postmodernismul, o poetică globalizată (exemplul românesc), în Studii
de ştiinţă şi cultură, Revistă trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din
Arad, Anul VI, Nr. 2 (21), iunie 2010, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, ISSN: 1841-
1401 (print), ISSN: 2067-5135 (online), pp. 213-223, B+. Carmen Popescu,
Postmodernismul, o poetică globalizată (exemplul românesc). Articolul studiază fenomenul
postmodernismului globalizat (internaţionalizat), ilustrând cu exemple de poezie românească
din cele trei promoţii studiate în cadrul grantului. Observăm asimilarea progresivă a
coordonatelor postmodernismului american şi european în cadrul poeziei autohtone (de la
intertextualitate/interdiscursivitate la intermedialitate). Din perspectivă teoretică, se face
distincţia între stilul postmodern şi postmodernitate. Postmodernitatea trimite la o anumită
situaţie istorică, la „condiţia postmodernă” (Lyotard) şi „logica culturală a capitalismului
târziu” (Jameson), în timp ce postmodernismul figurează epifenomenul de natură culturală.
În cultura română (şi chiar şi în celelalte culturi est-europene), ar fi existat, înainte de
căderea comunismului, un „postmodernism fără postmodernitate” (Mircea Martin), deci fără
acel corelativ obiectiv reprezentat în Occident de societatea postindustrială şi de
consumism. Sincronizarea în acest sens s-a produs abia după revoluţiile anticomuniste.
Postmodernismul a funcţionat, aşadar, ca un model cultural, şi nu doar o influenţă literară
mai mult sau mai puţin consistentă. Abordarea comparatistă (şi mai ales din perspectiva
„poeticii comparate”) va fi capabilă să pună în lumină „configuraţia interliterară” specifică
postmodernismului: pe de o parte (în măsura în care acest lucru este posibil), nucleul
invariant al unui curent cu poliforme manifestări internaţionale, pe de altă parte specificităţile
culturale determinate de tradiţiile autohtone ca şi de poeticile de grup sau individuale. În
alianţă cu grila comparatistă, abordările tehnice propuse de grant (semiotică, pragmatică sau
cognitivistă) vor putea contribui la descrierea mai adecvată a acelui pachet de invariante sau
universalii pe care îl caută toţi teoreticienii postmodernismului. - e n u n ţ a r e, e t h o s
(Emilia Parpală): Tematizarea ethos-ului poetic postmodern, în Studii de Ştiinţă şi Cultură,
revistă trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, anul VI, nr. 2
(21), iunie 2010, p. 29 – 35, ISSN 1841-1401, indexată în BDI: CEOL şi EBSCO, (B+);
Enunţarea poetică. Discursul raportat in poezia optzecistă, în „Limba română. Controverse,
delimitări, noi ipoteze” (Colocviul Catedrei de limba română, Bucureşti, 4-5 decembrie 2009),
Editura Universităţii din Bucureşti (în curs de publicare). Emilia Parpală, Tematizarea ethos-
ului poetic postmodern. Prezent în retorica argumentativă, în pragmatica lingvistică şi în
psihosociologie, ethosul evidenţiază importanţa reprezentării sinelui şi a celuilalt în
interlocuţie. Pentru polifonişti, ethos-ul este o autoritate discursivă investită cu forţă
argumentativă şi de reprezentare (Maingueneau 2008: 167). Ethosul discursiv este o voce, o
corporalitate impregnată în text şi nu caracterul empiric (ethos prediscursiv), deci nu
presupune cunoştinţe extradiscursive; imaginea enunţiatorului se arată în actul enunţării sau
se spune în discurs. Componentă a medierii de la sine la sine sau la alţii, ethosul este şi un
element afectiv şi relaţional care unifică textul cu contextul. Poezia optzecistă a tematizat
ethosul în câteva tipare care dramatizează fisura identitară şi raportul cu celălalt: (a) un
enunţiator – o voce; (b) un enunţiator – două voci: (c) polifonia enunţiativă a eului
palimpsestic; (d) transgresia metonimică a enunţiatorului spre efectele enunţului. În
postmodernism, autorul se întoarce, dar în poziţia „slabă” a unui ethos autoironic şi parodic.
Emilia Parpală, Enunţarea poetică. Discursul raportat in poezia optzecistă. Un obiectiv al
acestui articol l-a constituit contraargumentarea ideii că poezia, spre deosebire de proză,
este un discurs monofonic (Bahtin). Poezia românească postmodernă, promoţia ’80
îndeosebi, este dialogică şi polifonică într-un mod specific. Aspectul conversaţional şi
raportarea discursului, alături de abuzul de intertextualitate sunt trăsături interdiscursive
evidente. Prin „vocalizarea” poeziei, optzeciştii au adus pe scena enunţării o pluralitate de
voci (inclusiv a autorului) asumând atitudini şi puncte de vedere. În discursul raportat direct
(DRD) locutorul raportează discursul altcuiva păstrându-l separat de al său, conservându-i
mărcile enunţiative, forma şi conţinutul. Discursul raportat indirect (DRI) pierde mărcile
deictice ale enunţării, verbele dicendi/sentiendi/existimandi, dar îşi prezervă conţinutul.
Reprezentarea unei enunţări străine în enunţarea locutorului măreşte iluzia autenticităţii şi
minimizează responsabilitatea autorului pentru sensul/sensurile subversive. În exemplele
(1), (2) şi (3) Matei Vişniec imaginează simulacre conversaţionale cu sens aluziv: amestecul
de voci şi de stiluri, personificarea, estomparea enunţiatorului sunt strategii retorice care
conotează confuzia, stereotipizarea, mutilarea existenţei în spaţiul totalitar. „Plurilingvismul”
parodic al lecţiei lui A. Muşina exploatează ludic conexiunile interdiscursive: discurs raportat,
schimbare de cod, citarea unor fragmente de discurs didactic, ideologic şi mediatic. Mărcile
intradiscursive ale subiectivităţii configurează etosul auctorial, cu accent pe monologul
interior (auto)ironic şi pe stilistica reprezentării „realului”. În poezia subversivă a optzeciştilor,
ironizarea comportamentelor totalitare şi a clişeizării constituie o conotaţie obligatorie.
Pentru că ontologia textului a fost modificată, decodarea competentă a poeziei postmoderne
implică recursul la alte instrumente teoretice: pragmatica, semiotica. - r e t o r i c ă s i n t a c
t i c ă (Emilia Parpală): Syntax and Meaning. Rhetorical Patterns in the Romanian Poetry of
the Eighties, in Actas del Congreso Internacional MLAC10: Textual Analysis in Crosscultural
and Intercultural Communication / Análisis Textual en la Comunicación Intercultural,
published by University of Salamanca Press (acceptat, BDI) şi „Germinare” anaforică,
paralelism, progresie tematică liniară. Cu referire la sintaxa poeziei optzeciste, în AUC. Seria
Seria Ştiinţe Filologice. Lingvistică, nr. 1-2, 2010, ISSN : 1224 -5712 (în curs de publicare,
B+). Emilia Parpală, Syntax and Meaning. Rhetorical Patterns in the Romanian Poetry of the
Eighties. Deşi sintaxa constituie o cale de acces spre sensul şi spre interpretarea discursului
poetic, ea a fost rar folosită în legătură cu poezia postmodernă. Am acordat prioritate
aspectelor semantice ale sintaxei optzeciste, deoarece aceasta generaţie a avut un rol
crucial în reciclarea structurilor precedente puse în circulaţie de poeţii „sintactici” ai
modernismului, precum Mallarmé, Arghezi, Barbu. Chiar dacă sintaxa poetică a optzeciştilor
nu este esenţial nouă, tematizarea ei parodică aduce în atenţie raportul dintre sclerozarea
tiparului sintactic şi inventivitatea lexicală sau diversitatea punctelor de vedere. Cu tot efortul
de deconstrucţie semantică, impresia este de prevalare a sintaxei asupra semnificaţiei, cum
ne arată textele manieriste analizate. Pe de altă parte, diversele forme de repetiţie şi
suprimarea punctuaţiei eliberează poemul de constrângerile gramaticale. O sintaxă fluidă
aglutinează cuvinte aliterate, sintaxa fonică celebrând astfel „jungla lexicală”, ca în poemele
lui Cărtărescu. În sfârşit, putem presupune un izomorfism între ordinea cuvintelor şi ordinea
lumii: sintaxa postmodernă nu este ierarhică, ci paratactică şi parodică. După cum poezia
optzecistă nu este numai ambivalentă, ci şi subversivă. Emilia Parpală, „Germinare”
anaforică, paralelism, progresie tematică liniară. Cu referire la sintaxa poeziei optzeciste.
Anafora sintactică este procedeul retoric cel mai des folosit, pentru că reluările simetrice la
începutul structurii permit aglutinarea de imagini arborescente ce configurează o
suprarealitate haotică. Proliferarea „celulelor” textuale conotează malignitatea regimului
totalitar; ar putea fi şi o metaforă sintactică pentru relativism şi pentru deconstrucţia
postmodernă; efectele emfatice ale amplificării sugerează posibilitatea ca „substanţa”
semantică să umple acelaşi pattern sintactic: autogenerarea structurilor poetice. La nivel
metadiscursiv, poemul baroc, „arborescent” evidenţiază disonanţa dintre diversitatea lexicală
şi rigiditatea sintactică. Strategia alternativelor creează o disonanţă între hipersintaxă şi
minimalismul sintactic. Am identificat următoarele modele retorice ale repetiţiei: (a)
„germinarea” anaforică; (b) simplitatea ostentativă a paralelismelor; (c) progresia liniară
directă şi regresivă. - r e t o r i c a a c t e l o r d e l i m b a j (Emilia Parpală): Retorica
performativelor. Tematizarea actelor de vorbire în poezia optzecistă, Colocviul Catedrei de
limba română, Bucureşti, 3 - 4 decembrie 2010, Editura Universităţii din Bucureşti (în curs de
elaborare). - s e m i o t i c a r e f e r e n t u l u i (Emilia Parpală): Semiotics and poetry. The
case of the Romanian poets of the eighties, in Proceedings of the 12th International
Conference of ISSEI, “Thought in Science and Fiction”, Ankara, 2-6 august 2010. (în curs de
elaborare); The Truth Crisis of the Postmodern Poem, în AUC, Seria Limbi străine aplicate,
2010 (în curs de publicare, B+); Imperfect Signs: Postmodern Poetry between Words and
Things, în Proceedings of the 3rd International Conference of the Romanian Association of
Semiotic Studies „Semiotic’s Creativity: Unyfing Diversities, Differences, Divides, Iaşi, 4-7
nov. 2010 (în curs de elaborare); Transculturality, iconicity, learning: The poem Taxi Blues
by Caius Dobrescu, în Proceedings of CLIE2, Herţeg Novi, 10-12 iunie 2010 (în curs de
elaborare, BDI). Emilia Parpală, The Truth Crisis of the Postmodern Poem. The free
interpretation of semiosis has inspired a very productive poetic theme, namely the reversible
nature of the basis of the semiotic triangle. The relationship between words and things,
between the condition of writing and the condition of existence has divided the promotion of
the eighties into two branches: “the conceptualists” and “the realists”. The semiotic poetry
proposes a split sign, tense because of the coincidence of opposites: the strength and the
weakness of the word, the rejection and the nostalgia of the referent, the truth and the falsity
of language. - p oe t i c ă c o g n i t i v ă (Emilia Parpală): Literatura şi noua
interdisciplinaritate: stilistica cognitivă şi poetica cognitivă, în Annales Universitatis
Apulensis. Series Philologica, nr. 11/2010, tom 1, pp. 197-206, ISSN 1582-5523, B+,
indexată BDI în ceeol.com; Poetica cognitivă: concepte fundamentale, ediţia a IV-a a
Colocviului Internaţional FILOLOGIA MODERNĂ: „Realizări şi perspective în context
european. Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică şi literară”, Chişinău-Bălţi, 10-12
nov 2010 (conferinţă în plen la Academia de Ştiinţe a Moldovei, articol în curs de elaborare).
Emilia Parpală, Literatura şi noua interdisciplinaritate: stilistica cognitivă şi poetica cognitivă