Fabula

Definitie:

Fabula este o specie a genului epic in versuri sau in proza, cu caracter allegoric, in care autorul transmite o
morala prin intermediul unor personaje (plante, obiecte .. personificate)

Trasaturi:

-este o creatie epica, deoarece are narator si personaje

-are un narrator omniscient si omnipresent care relateaza, intr-o succesiune logica, o intamplare scurta la
care participa personaje

-este organizata sub forma de dialog,ceea ce o face adevarata si dinamica

-contine o scurta povestire alegorica in care sunt satirizate defecte omenesti cu scopul de a le indrepta

-fabula are urmatoarea structura:

1. Povestirea propriu-zisa:
 Moduri de expunere predominante: descrierea, naratiunea, dialogul, monologul
 Figura de stil predominanta: personificarea, prin intermediul careia plantele, animalele,
obiectele capata insusiri omenesti
 Actiunea e simpla, concentrate si se rezuma la un singur aspect din viata personajului
 Personajele sunt putine ca numar si de multe ori sunt prezentate in antiteza, fapt vizibil de
obicei din titlu
 Timpul si spatiul sunt vag precizate, avand caracter general
 Personajele reprezinta tipuri umane, ele fiind realizate cu ajutorul alegoriei, atribuindu-li-se
insusiri omenesti prin intermediul personificarii
2. Morala:
 Explicita – este formulata de autor si este plasata la inceputul sau la sfarsitul textului
 Implicita – nu apare in text, cititorul fiind implicatin descoperirea acesteia

-morala satirica, educativa

- fabula are caracter educativ, care rezulta atat din continutul ei cat si din morala

-se specifica trassaturile care se desprind din caracterizarea indirecta, prin vorbe si ganduri, morala fabulei
si meajul pe care acesta il transmite