GENUL EPIC

Cuprinde totalitatea operelor in care un narator povesteste intamplari puse pe seama unor
personaje.
Specii ale genului epic: romanul, balada, schita, nuvela, fabula, basm.
Genul epic:
- cuprinde totalitatea operelor narative;
- Relateaza fapte, evenimente, intamplari cu o anumita semnificatie, puse pe seama unor
personaje si povestite de un narator. Astfel, autorul isi exprima in mod indirect gandurile,
semntimentele, valorile si atitudinile;
- Actiunea se organizeaza intr-o succesiune de momente ale subiectului: expozitiunea/situatia
initiala, intriga/cauza ce declanseaza actiunea; desfasurarea actiunii; punctul culminant/situatia
tensionata; deznodamantul/situatia finala;
- Actiunea pate fi relatatacronologic, prin inlantuire, si alternanta sau cu intorceri in timpsi
rememorari, prin insertie;
- Intamplarile sunt plasate intr-un context spatio-temporal, de aici prezenta unor indici spatiali si
temporali (adverbe si locutiuni adverbiale de timp si de loc, nume de locuri, etc;)
- Actiunea este pusa in miscare de un conflict, care reprezinta o ciocnire de interese, valori,
atitudini intre personaje (conflict exterior) sau in sufletul unui personaj (conflict interior)
- Prezenta naratorului o conventie textuala, vocea care relateaza intamplarile, fie la persoana
a III-a (narator obiectiv, impersonal, omniscient), fie la persoana I (narator subiectiv, implicat
ca personaj sau ca martor)
- Prezenta personajelor- existente fictive, create dupa modelul realitatii sau plasmuite de
fantezia scriitorului. Personajele participa la actiune in diferite grade (principale, secundare,
episodice, figurante) si sunt individuale sau colective. Dupa natura faptelor savarsite, pot fi
pozitive sau negative.
- Modul de expunere dominant este naratiunea, dar in mod obisnuit ea se impleteste cu
descrierea si cu dialogul.
Descrierea care intrerupe o naratiune are mai multe functii: creeeaza atmosfera,
particularizeaza cadrul in care au loc intamplarile, incetineste ritmul naratiunii sau contureaza
portretul unui personaj.
Dialogul, intr-o natatiune, are rolul de a dinamiza actiunea, fiind o forma mascata de relatare a
unor intamplari ori intentii, asigura comunicarea dintre personaje si contribuie la caracterizarea
acestora, punand in evidenta atitudinile, ideile, comportamentul si limbajul lor.
Caracterizarea personajelor:
- Directa - naratorul reda trasaturile morale sau fizice printr-o relatare a acestora (descriere)
- Indirecta - reiese din starile sufletesti, prin intermediul unor personaje care transmit
caracteristicile personajelor sau din intamplarile petrecute.
Specii literare epice:
Nuvela
- specie epica in proza
- dimensiuni relativ reduse fata de roman, dar mai ample decat ale schitei sau ale povestirii;
- Actiunea urmareste un singur fir narativ
- Intriga este complexa, riguros construita
- Conflictul care determina actiunea este puternic si antreneaza mai multe personaje;
- numarul personajelor este relativ redus;
- obiectivitate sporita, pentru ca pastreaza o legatura destul de exacta cu realitate
- accentul cade pe evolutia personajelor si nu asupra intamplarilor
- modul de expunere dominant este naratiunea, imbinata cu descrierea si dialogul

Schita
- Specie epica de mica intindere
- Actiune simpla. Concentrata, limitata la un singur episod- semnificativ- din viata unuia sau a
catorva personaje;
- Modul predominant de expunere este naratiunea, impletita cu dialogul
Fabula
- Specie a genului epic, in versuri sau in proza;
- Contine o scurat povestire alegorica in care sunt satirizate defecte omenesti cu scopul de a le
indrepta;
- Personajele fabulei sunt animale, plante, obiecte inzestrate cu insusiri umane, asadar figura de
stil predominanta este personificarea;
- Are, de regula, doua parti: partea narativa, care cuprinde povestirea alegorica a faptelor, si
partea finala, morala, care este o invatatura ce se desprinde din naratiune.
Basmul
- Specie epica in proza, de dimensiuni relativ intinse;
- Se povesteste intamplari fantastice puse pe seama unor personajecu insusiri supranaturale,
pozitive si negative;
- Actiunea basmului se naste din conflictul dintre fortele binelui si ale raului, dintre adevar si
minciuna
- Sunt prezente formule traditionale de inceput, mediane si de sfarsit;
- Timpul si spatiul actiunii sunt vagii, nedeterminate;
- Deznodamantul aduce intotdeauna trimful eroilor pozitivi;
- Basmul popular este o creatie anonima, traditionala, transmisa prin viu grai, in timp ce basmul
cult este scris de un autor si poarta amprenta originalitatii acestuia, a stiluilui sau artistic
individual.