Fiului meu- Ioan Alexandru

Cât de frumoși sunt pașii ce vestesc

Vreme de pace și rodnicie-n țară
Să fii curat cu trupul și-n suflet sănătos
Să poți trudi și-n zile de ocară.

Să fie casa plină de copii

Și patul tău neprihănit să-ți fie
Pâinea pe masă-n lacrimă s-o frângi
De mulțumire și de bucurie.

Cuvântul tău să fie da sau nu

Și fapta numai să-l adeverească
Iar frații tăi să-l caute-ndelung
De vor în pacea lui să odihnească.

Nu te-arăta prea des în văzul lor

Învață tăinuirea și ascultă
Calul cel bun este vândut din grajd
Și vinul vechi nu-i pentru orice nuntă.

Numai iubirii să-i rămâi dator

Și pe vrăjmaș iubește-l cu tărie
Dar inima să n-o dai orișicui
C-ajungi de bunăvoie în robie.

Nu scoate perlele din casa ta

De orice praznic și la fiecine
Vin sărbători grozave ce râvnesc
Numai potirul arderii de sine