Ghid Turistic Banat Si Crisana PDF

Panorama Cazanele Mari
Criõana-Banat
Trasee naturale în zonele carstice
din Vestul Mun]ilor Apuseni (Cri[ana-Banat)
Cetățile Ponorului
SUMAR
Introducere 4
Văliug - Timișoara - Sânnicolau-Mare - Lipova -
Vladimirescu - Chișineu-Criș 11
Ineu - Gurahonț - Vașcău - Beiuș - Oradea -
Huedin - Jibou - Zalău 101
Recomandări culinare 194
4
Crișana-Banat: Descoperirea misterelor şi frumuseţilor unui

adevărat muzeu petrografic
Crişana este o regiune a cărei forme fabuloase, fenomene

istorie plină de evenimente unice în România, specii rare
Principalele orașe sunt:
este povestită la fiecare pas sau endemice, peisaje de o
prin ţinuturile ei. Tabloul de frumuseţe răpitoare, care
Oradea, Arad, Beiuş şi
tradiții populare aparținând freamătă a viaţă şi în cele mai
Salonta.
diferitelor etnii stabilite aici ascunse locuri. Totul e plin de
este reîntregit de bogăţiile viaţă şi de un dinamism care
naturale ale Munţilor Apuseni. parcă te învăluie şi te
provoacă să te laşi purtat de
Reprezintă locul din care ni se un nesfârşit joc al imaginaţiei.
dezvăluie un întreg univers de 1. Rezervația Grădina Zmeilor
Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 5
1. Defileul Crișului Repede
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Regiunea Crişana este situată în vestul ţării, iar împreună cu o porţiune din Ungaria au
format regiunea istorică Crișana delimitată natural de Râul Tisa la vest, Râul Mureş la sud,
Munţii Apuseni în est şi Râul Someş în nord. În anul 1920 a fost împărţită pe criterii etnice
între România şi Ungaria.
Este o regiune cu precădere cu relief muntos, reprezentat de Munţii Bihorului cu Vârful
Curcubăta Mare de 1984 m altitudine, Munţii Pădurea Craiului, Munţii Codru-Moma, Munţii
Zarandului şi Muntele Șes (Plopiş).
Clima este mai moderată decât în restul ţării, variind de la clima de câmpie (cu veri calde şi
ierni blânde) la clima depresiunilor (blândă, cu precipitaţii abundente).
Regiunea Crișana cuprinde județele Bihor și Sălaj în totalitate și cea mai mare parte a
județului Arad, iar denumirea sa se datorează celor trei râuri principale care o străbat: Crișul
Alb, Crișul Negru și Crișul Repede.
Crişana are peste 1.000.000 de locuitori, dintre care peste 300.000 se află în marile centre
urbane Oradea şi Arad, pe o suprafaţă de peste 17.000 km2.
Întreaga zonă este o combinație armonioasă de plaiuri și versanți abrupți, pășuni întinse și
zone carstice, fenomene unice în România și chiar şi în Europa. Crişana este cunoscută în
mod special pentru peşterile, cheile şi defileele din ţinuturile sale, dar şi pentru obiceiurile
și tradițiile folclorice specifice, printre care celebrul târg de fete de pe Muntele Găina.
Clădirile în stil baroc prezintă un anasamblu arhitectural deosebit, influenţele vestice fiind
extreme de evidente.
6
Cunoscut şi sub denumirea de Patrimoniul natural și

Principalele orașe sunt:
„Mica Europă”, Banatul este o arhitectural al Banatului este
regiune deosebită pentru bine reprezentat. Monumente Timişoara, Reşiţa, Deva,
multiculturalitatea şi istoria sa, istorice de patrimoniu care Hunedoara, Caransebeş,
având parte de un lung proces dezvăluie diversitatea stilurilor Lugoj.
de formare, evoluție și arhitecturale, etnografia şi
dezvoltare. Aflat în sud-vestul folclorul s-au păstrat
României, a făcut parte din nealterate în această regiune acumulare, prezenţa Fluviului
mai multe dominații determinând bogăția locurilor. Dunărea şi a microdeltei Balta
puternice, iar poziționarea la Alături de acestea, parcurile Nera, precum și fauna acestora
granița cu mai multe state au naţionale, naturale şi determină unicitatea acestei
determinat multiculturalitatea rezervaţiile, reţeaua bogată de regiuni.
ţinuturilor cuprinse. râuri, lacurile naturale şi de 1. Palatul Baroc / Timișoara
1. Golful Dubova / Defileul Dunării
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Banatul istoric este compus din ținuturi care aparțin României, Serbiei (Banatul Sârbesc) şi
Ungariei. Partea care a revenit României, în urma împărțirii provinciei din 1919, reprezintă
aproximativ 2/3, adică o suprafață de 18.966 km², din totalul regiunii (28.526 km²), având o
populaţie de peste 900.000 de locuitori. Arealul Banatului istoric are aproximativ forma
unui pătrat şi este delimitat la nord de Râul Mureş, la vest de Râul Tisa, la sud de Fluviul
Dunărea, iar la est de un traseu prin vestul Carpaţilor Meridionali şi prin sudul Carpaţilor
Occidentali. Regiunea se bucură de un relief diversificat. În componența acestuia se
regăsesc deopotrivă câmpii, dealuri și munți. Munții zonei Banatului cuprind formațiuni
situate în Carpații Meridionali și în Carpații Occidentali. Dealurile piemontane apusene
reprezintă aproximativ o treime din teritoriul Banatului istoric.
Prezintă o climă blândă cu ierni în general scurte şi fără geruri foarte mari, în timp ce vara
rareori se ating 40oC. Toamnele sunt lungi cu un colorit aparte, mai ales în zonele de deal.
Regiunea Banat cuprinde județul Timiș, județul Caraș-Severin (fără localitățile Bucova,
Cornișoru, Bouțarii de Jos, Bouțarii de Sus și Preveciori), partea de sud a județului Arad,
partea de vest a județului Mehedinți și localitățile Sălciva și Pojoga din județul Hunedoara.
Pentru prima dată denumirea de Banat (Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis)
se regăsește în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli, din ultimul deceniu al secolului al
XVII-lea şi în textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699).
Regiunea Banatului a fost ocupată succesiv de Regatul Ungariei, Imperiul Otoman, pentru
ca apoi să fie înglobată în Arhiducatul Austriei, devenit mai apoi Imperiul Austriac, iar mai
târziu să fie inclusă în partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar. După cel de-al doilea
război mondial, Banatul a fost împărțit pe linii etnice între cele trei state naționale ale căror
etnii locuiau zona, Iugoslavia, România și Ungaria, iar la 3 august 1919, a fost instalată
administrația românească pe teritoriul actual românesc al Banatului.
8
Regiunea Banatului este o care merită din plin să fie

nestemată din punct de inclusă în oricare itinerariu Căi de Acces
vedere turistic. Județul Timiș turistic cuprinzând Rutier
adăpostește Parcul Natural următoarele oraşe: Văliug – º E 68 Braşov – Sibiu –
Lunca Mureșului (împreună cu Băile Herculane – Timișoara Lipova – Arad – Nădlac
județul Arad), rezervații – Sânnicolau Mare – Lipova – º E 70 Bucureşti – Drobeta-
naturale și monumente ale Vladimirescu – Chișineu- Turnu Severin –
naturii cu un mare număr de Criș. Caransebeş – Timişoara
specii de plante și animale rare º E 79 Calafat – Craiova –
(mlaștinile de la Satchinez, Târgu-Jiu – Oradea
Parcul dendrologic Bazoș). º E 671 Timişoara – Arad –
Cele mai importante zone Oradea – Satu Mare
turistice ale regiunii sunt:
Muntele Mic - Poiana Mărului, Feroviar
Semenic - Brebu Nou - Văliug, º Magistralele feroviare
Zona Băile Herculane, Valea pornind dinspre Bucureşti
Almăjului, Clisura Dunării. şi/sau dinspre alte regiuni
ale României înspre Reşiţa,
Județul Caraș-Severin are un Timişoara, Caransebeş,
potențial turistic remarcabil Arad, Chişineu-Criş
posedând obiective naturale 2 Aerian
de mare valoare şi cu totul º Aeroportul Internațional
aparte. Traseul 1 propune o „Traian Vuia” Timișoara
1. Parcul National Domogled
incursiune în această regiune 2. Lacul Văliug
Căi de Acces
Rutier
º E 60 Constanţa – Bucureşti
– Braşov – Cluj-Napoca –
Oradea
º E 79 Calafat – Craiova –
Târgu-Jiu – Oradea
º E 81 Constanţa – Bucureşti
– Râmnicu Vâlcea – Sibiu –
Alba Iulia – Cluj-Napoca –
Zalău – Satu Mare
º E 671 Timişoara – Arad –
Oradea – Satu Mare
Feroviar
º Magistralele feroviare
pornind dinspre Bucureşti
şi/sau dinspre alte regiuni
1 ale României înspre Ineu,
Vaşcău, Beiuş, Oradeam,
Huedin, Jibou, Zalău
Aerian
º Aeroportul Internaţional
Oradea
º Aeroportul Internaţional
Arad
Cetățile Ponorului de la Padiș -

cea mai importantă din
România, precum și Peștera
Urșilor, declarată și ea
monument al naturii, cu o
lungime de 1500 m și Groapa
2 Ruginoasă, completează
peisajul acestei zone
fascinante. Astfel, traseul 2
Crişana se remarcă prin de la Călugări - monument al
cuprinde oraşele: Ineu –
frumusețea peisajelor sale, dar naturii, Munții Apuseni sunt
Gurahonț – Vașcău – Beiuș –
și prin bogăția resurselor numai câteva exemple de
Oradea – Huedin – Jibou –
naturale, aici aflându-se atracții turistice deosebite dau
Zalău.
stațiunile balneoclimaterice 1 acestei zone un farmec aparte.
Mai și Felix. Defileul Crișul Alb,
Defileul Mureșului cu bazine și Pe lângă acestea, zonele
îngustări sculptate în roci carstice de la Cheile Galbenei,
1. Cheile Galbenei / Parcul Natural Apuseni
vulcanice, Izbucul intermitent Cetățile Radeșei, Padiș - 2. Lacul cu nuferi termali din stațiunea 1Mai
Calcare fosilifere / Svinița
Lacul Văliug
VÅLIUG
Văliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânnicolau-mare
lipova - vladimireScu - cHișineu-criș
12 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș
Văliug
Aflată la o altitudine de peste 500 m, comuna Căi de Acces

Văliug este una dintre cele mai frumoase º DJ 582 Reşiţa-Văliug,
stațiuni de agrement din Banatul Montan comuna Văliug
datorită peisajului pitoresc și celor două lacuri
de acumulare situate pe Bârzava, în amonte
pentru zona Văliug.
(Gozna) și în aval (Breazova), care au fost
amenajate în primele decenii ale secolului XX. Zona Văliugului a devenit în
scurt timp staţiune
climaterică, fiind recunoscută
Localitatea a fost atestată cărbunele de lemn necesar pentru pitorescul ei şi
documentar pentru prima fabricilor metalurgice din ospitalitatea locuitorilor. Încă
dată în anul 1793 cu numele Reşiţa. În vara anului 1793, se din anul 1879, aceasta a
Franzdorf (denumire pe care a obţinea aprobare de la Viena început să fie vizitată de
avut-o până în 1919). Aceasta pentru colonizarea a 300 de oaspeţi veniţi din toate
a fost inițial o colonie a familii din zona Salzkommer- colţurile ţării.
muncitorilor forestieri veniți cut (Austria) şi stabilirea lor la
din Austria pentru a produce Reşița, din care 71 familii 1. Panoramă Văliug
Staţiunea Crivaia
Situată în continu-
area frumoasei zone
Văliug, la poalele
Semenicului,
staţiunea Crivaia se
înalţă la 650 m 2
altitudine, într-o
poiană însorită, recuperarea nevrozelor
înconjurată de astenice şi a unor afecţiuni Căi de Acces
endocrine şi respiratorii.
păduri de foioase. º DJ 582 Văliug-Brebu Nou,
dreapta pe DJ 582 D
Aerul staţiunii e benefic,
climatul este unul de adăpost,
Una dintre cele mai cu temperaturi medii anuale
atrăgătoare staţiuni în jur de 7 grade. Se pot realiza din această staţiune un loc
climaterice din Banat, Crivaia drumeţii pentru admirarea propice pentru recuperare,
se află la 30 de km de Reşița, frumuseţilor naturale. recomandat în cazul
de-a lungul lacului de surmenajului fizic şi
acumulare Văliug (denumit și Beneficiind şi de alte posibili-- intelectual.
Lacul Gozna). Aceasta oferă tăţi de recreere, precum
numeroase posibilităţi de pescuitul, plimbările cu barca
1. Lacul Gozna
recreere şi tratament în sau hidrobicicleta, înotul, fac 2. Imprejurimile lacului Gozna
Stațiunea Trei Ape și Stațiunea Semenic
Staţiunea Trei Ape Staţiunea Semenic Căi de Acces

Confluenţa a trei râuri ce vin Aşezată în cea mai importantă º DJ 582 Văliug-Brebu Nou,
din munţi: Semenic, Grădişte subunitate a munţilor Banatu- dreapta înainte de Gărâna
şi Brebu au dat naştere lacului lui, Complexul turistic Semenic pe DJ 582E
de acumulare Trei Ape. se găseşte la peste 1400 m
Staţiunea care s-a format în altitudine, între Vârfurile Piatra
jurul său îi poartă numele şi se Goznei şi Semenic.
întinde pe o suprafaţă de 54 ha.
Este un spațiu de poveste, Zona e adăpostită de vârfuri
1. Drumul de acces către platoul Semenic
ideal pentru răcoare în zilele montane destinate 2. Brândușe pe platoul Semenic
caniculare şi linişte deplină. împătimiţilor sporturilor de
2
iarna, zăpada de aici fiind
Situată la 850 m altitudine, prezentă din octombrie -
este o staţiune climaterică, un noiembrie până în aprilie, cu
loc de relaxare şi recuperare, un strat de aproape 90 de cm.
ce se bucură de temperatura
propice practicării sporturilor Staţiunea oferă cel mai lung
de iarnă pe pârtiile amenajate. sezon de ski, dar şi un peisaj
minunat, fiind un loc destinat
De asemenea, în Lacul Trei vacanţelor reuşite în orice
Ape se poate înota, pescui sau perioadă a anului.
naviga.
Munţii Semenicului, parte a
grupei sudice a Carpaţilor
Căi de Acces Occidentali, au la dispoziţie
º DJ 582 Văliug-Brebu Nou cinci pârtii de schi de diferite
categorii de dificultate.
Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Situat în sud-vestul României, cu o suprafaţă de 36 ha, parcul cuprinde

elemente naturale fizico-geografice, floristice, hidrologice, geologice şi
speologice de o deosebită valoare, amenajate în rezervații de protejare a
acestor bogății naturale de patrimoniu.
Parcul naţional se caracterizea- Principalele căi de acces în

ză prin altitudini cuprinse între parc sunt localităţile Reşiţa, Căi de Acces
200 și 1447 m, arealul acestuia Iabalcea, Caraşova, Anina,
º DJ 582, comuna Văliug
fiind situat pe unităţile Prigor, Crivaia și Gărâna.
montane Anina şi Semenic, cu În interiorul parcului există 9
un peisaj caracteristic de zonă trasee turistice marcate, cât și
carstică şi împădurită. drumuri publice. Traseul turistic Reşita – Dunăre
(în curs de marcare cu bandă
albastră) face legătura la sud
cu Parcul Naţional Cheile Nerei
- Beuşnița.
În perimetrul parcului sunt

incluse opt rezervaţii naturale:
Cheile Caraşului, Izvoarele
Nerei, Cheile Gârliştei,
Izvoarele Caraşului, Peştera
Buhui şi Lacul Buhui, Peştera
Comarnic, Peştera Popovăţ,
Rezervaţia Bârzăviţa.
1. Parcul Național Semenic

2 2. Rezervația Cheile Nerei-Beușnița
De o frumuseţe răpitoare, cu
un aer misterios şi de
aventură, peştera te invită să-i
descoperi valurile şi draperiile,
baldachinele, atrăgând atenţia
asupra acestei lumi
subpământene deschisă
turismului larg, fără să fie
momentan amenajată şi nici
electrificată.
Lacul Buhui, primul lac

artificial din România este
situat la 640 m altitudine, fiind
înconjurat de o frumoasă
pădure de brad şi fag, cu
peisaje deosebite în zonă, în
special iarna când suprafaţa
lacului îngheaţă. Lacul a fost
amenajat în 1904 pentru
alimentarea cu apă a orașului
Anina, aici aflându-se şi unul
dintre cele mai lungi cursuri
subterane de apă ( 3.217 m).
Peştera Popovăţ, aflată în

apropierea Peşterii Comarnic,
are o lungime de 1.121 m.
1 Accesul se face prin spații
înguste, continuându-se apoi
cu săli mari legate între ele,
Cheile Caraşului se remarcă Situată pe raza munţilor
culminate prin Sala Finală.
prin lungimea de 19 km și prin Anina, Peştera Comarnic este
sălbăticia lor, dată de versanţiiuna din cele mai mari peşteri
Făcând parte din complexul
cu pereţi calcaroşi şi vegetaţie ale Banatului şi României, se
de peşteri din Cheile
abundentă, grohotişuri, întinde pe 5.229 m. Deţine
Caraşului, este cea mai bogată
izvoare carstice, dar şi peste galerii şi săli necunoscute în
în formaţiuni calcaroase, fiind
500 de peşteri şi avene. totalitate. Având un caracter
deschisă turiştilor numai cu
masiv, e compusă din săli
aprobare.
Zona este accesibilă monumentale, formaţiuni
vizitatorilor doar prin traseul stalagmitice de mari Rezervaţia Izvoarele Nerei,
turistic Reşita - Gura Golumbu- dimensiuni, iar pereţii şi cunoscută şi sub denumirea
lui, marcat cu bandă albastră tavanul prezintă locuri de „Pădurea de făgete virgine
sau pe traseul Crucea Iabalcei - îngroşate de scurgeri Izvoarele Nerei”, are scopul de
Poiana Prolaz, marcat cu stalagmitice colorate, cu a proteja arbori seculari.
triunghi roşu. Valea Caraşului diferite formaţiuni ce Considerată împărăţia celor
este încadrată de numeroase strălucesc feeric la lumina
doline şi platouri calcaroase. lămpilor. 1. Intrarea în cheile Carașului
mai întinse păduri virgine, Situate în Munţii Aninei, mamifere, păsări, insecte,
prezintă frumuseţi Izvoarele Caraşului se peşti, batracieni şi reptile şi
incomparabile. Fagii se înalţă desfășoară pe întinderea unui multe specii floristice cum ar
la mai bine de 50 m și creează traseu de 10 km. fi: cornişorul, ghimpele sau
impresia unui altar uriaş. floarea semenicului.
Cu o lungime de 110 km, Râul
Caraş trece prin mai multe Cheile Gârliştei beneficiază de
sate, iar pe o porțiune de 4,1 acelaşi statut de rezervaţie
km marchează frontiera naturală şi se întind de-a
româno-sârbească. lungul a 9 km, în aval de oraşul
Anina. Aproape jumătate din
Rezervația Bârzăviţa se această suprafaţă este
întinde pe o suprafaţă de caracterizată prin versanţi
3.406, 90 ha, fiind cuprinsă foarte abrupţi în care s-au
într-un areal de interes format aproape 100 de
geologic, floristic şi faunistic peşteri.
de o deosebită importanţă şi
frumuseţe. De departe cele mai sălbatice
chei, acestea se pot accesa fie
Cu multe pante, abrupturi şi din Anina, fie din satul
ravene, în rezervație se găsesc Gârlişte, pe traseul Anina-
numeroase exemplare de fag Gârlişte, marcat cu punct roşu.
în amestec cu brad, molid,
stejar şi gorun. Aici pot fi
1. Drumul de acces către rezervația Buhui
2 admirate și specii de 2. Rezervația Bârzăviţa
Pădurea de pe Dealul Secu, Reșița
Lacul Secu și Stațiunea Secu
Aici se poate practica

În amonte de oraşul pescuitul recreativ, găsindu-se Căi de Acces
în apele lacului şalău, crap,
Reşița şi creat special º DJ 582 Văliug-Reşiţa,
ştiucă, plătică şi alte specii. De dreapta pe DJ 582B până
pentru alimentarea asemenea, se pot practica în staţiunea Secu
acesteia cu apă sporturi nautice în acest loc
potabilă, în 1963, ideal pentru relaxare, plajă şi
lacul de acumulare distracţie.
1. Lacul Secu
Secu se situează pe 2. Aducțiunea Lacul Secu
cursul Râului 2
Bârzava.
Lac antropic cu o suprafaţă de

105 ha reprezintă punctul
principal de agrement din
cadrul staţiunii turistice Secu,
dezvoltată în extremitatea
estică a acestuia.
Muzeul de Locomotive
Muzeul cuprinde 16 piese, din

diverse epoci de construcţie, Căi de Acces
Având în spate ce concentrează istoria de un º Reşiţa Calea Timişoarei,
tradiţia producţiei de secol a acestei componente a zona Triaj
locomotive cu aburi industriei constructoare
reşiţene. Cea mai importantă
la Reşița, cu ajutorul
este „RESICZA”, una din
ing. Mircea Popa, primele trei locomotive cu
director al uzinelor aburi construite în sud-estul
reşiţene de atunci, Europei. Celelalte două,
s-a înfiinţat Muzeul „Bogsan” şi „Hungaria”, au fost
casate în 1937.
de locomotive în
anul 1972, simbol al Locomotiva Resicza a fost
hărniciei şi inteligen- proiectată de John Haswell și
ţei tehnice a oameni- construită în condiţii improvi- 2
lor din aceste locuri. zate. A fost recuperată în 1961

de la Câmpia Turzii, unde era
1. Locomotiva „RESICZA”
garată pe o linie de manevră. 2. Muzeul de locomotive din Reșița
Colecţia de minerale şi flori de mină de la Ocna de Fier
de ani, care au fost expuse în

Muzeul de Mineralogie Căi de Acces
Aparţinând lui
Estetică a Fierului de la Ocna
Constantin Gruescu, de Fier. Aceste minerale au º DN 58B Reşiţa-Bocşa,
Colecţia de la Ocna fost descoperite şi scoase la stânga DJ 586, comuna
Ocna de Fier
de Fier deţine suprafaţă, pentru a încânta
nenumărate ochii şi sufletul privitorilor.
minerale şi flori de Se spune că în florile de mină exemplare de fluorină; dintre
mină, fiecare cu Dumnezeu şi natura şi-au pus oxizi şi hidroxi întâlnim
povestea ei despre răbdarea miilor de ani, un magnetitul şi hematitul,
misterele, puterile şi cumul de energii care le-a dat principalul minereu de fier,
veşnicia cuarţului forma şi culoarea actuală. exploatat în special în Banat.
Majoritatea acestora se ridică
descrise de către C. la valoarea patrimoniului
Gruescu în peste 50 cultural, prin dimensiuni,
de povestiri, raritate şi perfecţiune.
aşternute într-un
volum. Dintre speciile rare de nitraţi,
carbonaţi şi borate, la Ocna de
Fier se găsește ludwigul,
mineral descris pentru prima 2
Mineralogul a adunat flori de dată în literatura de

mină ascunse în adâncurile specialitate din România. De 1. Cristal de cuarț alb
2. Clădirea muzeului de minerale și flori de mină
pământului timp de miliarde asemenea, aici se găsesc de la Ocna de Fier
Lacul Mic şi Lacul Mare
pe o suprafaţă de 2,30 ha, lacul

La 465 m altitudine, are o lungime de 460 m. S-a Căi de Acces
în pădure, se află cele format în spatele unui baraj º Se continuă pe DJ 586,
zidit din piatră, construit la dreapta DJ 586 A, comuna
două lacuri de baraj,
1750. Este încadrat de păduri Dognecea
Lacul Mic (sau Lacul de carpen şi fag, sălcii şi brădiş
Nuferilor) şi Lacul şi prezintă foarte mulţi nuferi
Mare (sau Lacul La pe suprafaţa apei sale.
Zid) de la obârşia
Lacul Mare s-a format în
Pârâului Dognecea. amonte de comuna Dognecea,
pe pârâul cu acelaşi nume.
Lungimea lacului este de 760
Lacul Mic are forma lunguiaţă m, iar suprafaţa de 6,20 ha. În
și se varsă prin pârâu spre 1971 lacul a fost curăţat de
Lacul Mare fiind alimentat de nămol, barajul refăcut, iar apoi
Pârâul Cauna Mică. Pe fundul după umplere a fost populat
lui există un strat substanțial cu peşti.
1. Lacul Mare
de mâl, de 4 m grosime. Întins 2. Comuna Dognecea 2
Parcul Naţional Cheile Nerei
Situat la limita
sud-vestică a ţării,
în sudul Munţilor
Anina, Parcul
Naţional Cheile
Nerei - Beuşniţa
s-a constituit în anul
1943, în 1973 arealul
rezervaţiei fiind
extins şi asupra
Cheilor Nerei
şi Văii Rele.
Constituit pentru conservarea

frumuseţilor naturale unice
alcătuite dintr-o mare
varietate de plante ierboase şi
lemnoase mezoxerofile
specifice climatului
submediteranean, parcul
cuprinde 6 rezervaţii declarate
şi una propusă cu regim strict
de protecţie.
Cheile Nerei se numără printre

1
cele 13 existente în ţară, iar
Rezervaţia Cheile Nerei-
Beuşnita, printre cele 34 de Cheile Nerei - Beuşniţa se
rezervaţii naturale. Aceasta întind de-a lungul Râului Nera, Căi de Acces
cuprinde Cheile Nerei- între localităţile Sasca Română º DN 58 Reşiţa-Anina,
Beuşniţa, Valea Ciclovei- şi Şopotul Nou, pe 22 km. Sunt oraşul Anina
Ilidia, Cheile Suşarei, Bigăr, străbătute de o potecă
Liciovacea, Ducin. turistică, parcurgerea lor
Frumuseţea lor şi valoarea presupunând traversarea calcaroasă lacuri, canioane,
ştiinţifică, formaţiunile carstice Râului Nera direct prin apă. peşteri şi cascade deosebit de
şi numeroasele specii unicat Apa Nerei şi a afluenţilor săi a frumoase.
de mare valoare fac din acest modelat pereţii înalţi de până
loc un colţ de natură virgină. la 200 m şi a format în roca 1. Cascada Beușnița
Valea Ciclovei – Ilidia, tablou morfologic (abrupturi

pictat de divinitate are un calcaroase, pereţi calcaroşi de Căi de Acces
caracter complex, întinzându- până la 200 m înălţime, doline, º Rezervaţia Valea Ciclovei-
se pe o suprafaţă de 1.939,30 lapiezuri, peşteri, avene, văi Ilidia DN 57B Anina-
ha. Prezintă importanţă geolo- seci, depuneri de travertin) și Oraviţa, stânga DJ 571C,
gică, morfologică şi speolo- speologic (Peştera cu Cascade, comuna Ciclova Romană
gică (Avenul Mare din Simion, Peştera cu Prăbuşiri, Peştera • Rezervaţia Cheile Şuşarei
Peştera Lenuţa, Peştera Biju- Meandrată), floristic şi DN 57B Anina-Oraviţa,
stânga DJ 571C, stânga pe
teria, Peştera de sub Padina faunistic.
DJ 571, comuna Sasca
Popii, Peştera Mică din Rol). Montană.
Rezervaţia Bigăr se întinde • Rezervaţia Cheile Nerei-
Elementele floristice şi cele pe o suprafaţă de 270,90 ha și, Beuşniţa DJ 57, comunele
faunistice sporesc importanţa de asemenea, prezintă un Sasca Montană şi Şopotu
rezervaţiei prin specii precum caracter complex. Este o Nou
ghimpele, alunul turcesc, rezervație de importanţă • Rezervaţia Bigăr DN 57B
nucul comun, dar şi râsul, geologică, morfologică (chei, Anina-Mehadia, comuna
ursul sau vipera cu corn. pereţi calcaroşi, lapiezuri, Bozovici
peşteri, avene, izbucuri), • Rezervaţia Ducin DN 57B
speologică (Peştera lui Tibi, Anina-Mehadia, dreapta
Cheile Şuşarei au fost DJ 571 B, apoi iar dreapta
declarate rezervaţie naturală Peştera nr. 1 din Valea
pe DJ 571G comuna
în 1982, fiind situate pe cursul Minişului, Peştera cu Apă de la Lăpuşnicul Mare
râului omonim. Ocupă o Bigăr), floristică şi faunistică.
suprafaţă de 247,8 ha şi sunt 1. Rezervația Bigăr
caracterizate prin păduri de 2. Rezervația Cheile Nerei-Beușnița
fag cu vegetaţie abundentă. 2
Rezervaţia Ducin are caracter

mixt şi o suprafaţă de 284,90
ha. Este o rezervație de interes
geologic (calcare, gresii),
Beciurile fostei fabrici de bere, Ciclova Română
rezidit fabrica de bere pe locul

Căi de Acces
Între anii 1727 şi unde se găseşte astăzi şi a
1728 s-a construit la extins toate amenajările. În º DJ 571C, comuna Ciclova
anul 1882, când Robert Bähr a Română
Ciclova Română
devenit asociat, fabrica a fost
fabrica de bere, a modernizată şi utilizată pentru
doua ca vechime din tehnici moderne de uz Vechea fabrică de bere s-a
România, după comercial. Tot atunci au fost găsit nu departe de moara
fabrica de bere din construite şi pivniţele de Seydl, chiar sub stâncă, lângă
capacitate mare. Berea de Biserica Romano-Catolică,
Timişoara, construită
Ciclova a fost livrată pe piaţă unde şi astăzi se văd ruinele ei.
la 1718. în special la Biserica Albă şi
satul Cuvin.
Se spune că această fabrică De-a lungul timpului, berea de

furniza bere pentru curtea din Ciclova a purtat mai multe
Viena, întemeietorul ei fiind denumiri: Bere Semenic, Bere
Johann Fischer şi soţia sa Caraș, Bere Ciclova, Bere
Victoria, care a moştenit Crivaia, Bere Montana şi a avut 2
fabrica în 1818 de la familia o mare contribuţie la
Iranyosi Knobaluch. Fiul său, dezvoltarea industriei din 1. Lespedea cu numele fondatorului fabricii
de bere de la Ciclova Română
Michael George Fischer a Ciclova. 2. Beciurile fostei fabrici de bere
Mănăstirea Călugăra
Căi de Acces
º DJ 571C, comuna Ciclova
Romană
cărămidă, sub formă de navă,

cu catapeteasmă din lemn,
ornamentată cu o sculptură şi
o pictură deosebite, iar acope-
rişul din tablă zincată. Are 17,3
m lungime şi o turlă ce serve-
şte şi de clopotniţă pentru
cele trei clopote. Este zugrăvi-
tă în alb, iar pereţii interiori
sunt pictaţi în tempera de
către Nicolae Popoviciu, din
Ciacova, în anul 1942.
Mănăstirea a avut parte de

reparaţii şi îmbunătăţiri de-a
lungul anilor: în anul 1862 s-au
construit chiliile mănăstirii,
cărora în 1907 li s-a adăugat
veranda; în anul 1942 s-a
1
renovat biserica după planul
arhitectului Dimitrie Boitor din
Graviţa şi s-a pictat interiorul
Aşezământ monahal secular ridicat în tainicul cu pictură în stil bizantin.
Munţilor Marilei, mănăstirea cu obşte de
călugări a fost construită la poalele unei stânci
de o mie de metri, numită „Stânca Rolului”, ce
se înalţă deasupra ei ca un perete abrupt.
2
Actuala mănăstire a fost Monument istoric, la început a

ridicată pe locul unei foste purtat denumirea de În zonă se mai poate vizita:
peșteri în care au fost găsite Mănăstirea Călugărul, iar cu
moaștele Sfântului Nevoitor și vremea, din pricina pelerinilor 1. Biserica Catolică,
icoana Maicii Domnului, germani care schimbau în DJ 571C, comuna Ciclova
făcătoarea de minuni, despre pronunţare litera "u" cu "a", s-a Romană
care se spune că a fost adusă ajuns la numele de "Călugăra".
1. Mănăstirea Călugăra
de la Sfântul Munte Athos. Construcţia este din piatră şi 2. Biserica Catolică din Ciclova
Defileul Dunării
Clisura Dunării, cunoscută şi sub denumirea Căi de Acces

de Defileul Dunării sau Zona Porţilor de Fier º DN 57 Oraviţa-Orşova
reprezintă o zonă de defileu, o barieră
muntoasă străbătută de fluviu în drumul său
către Marea Neagră. Porţile de Fier, lângă Drobeta
Turnu-Severin.
Astăzi, zona constituie un parc

Dunărea a mai creat şi prin maghiară Vaskapu, germană natural, cu limitele naturale
alte părţi, în amonte (Austria, Eisernes Tor, iar în turcă menţionate, cuprinzând astfel
Germania), străpungeri prin Demirkapi. un imens spaţiu natural
lanţurile muntoase. protejat de aproape 116.000
Defileul Dunării începe la ha, al doilea ca mărime din
Denumirea de „zona Porţile de Baziaş, unde Dunărea intră pe România.
Fier” o are încă din Evul Mediu, teritoriul României şi se
zona este denumită în termină în zona hidrocentralei 1. Intrarea în Cazanele Mici
Rezervaţia Balta Rezervaţia Baziaş geologice (depozite

loessoide), morfologice (relief
Nera-Dunăre DN 57A, sat Baziaş, comuna Socol colinar arid, cueste, văi
DN 57 Oraviţa-Orşova, dreapta pe Delimitată în apropierea adânci), floristice (pinul de
DN 57A până în comuna Socol localităţii Baziaş pentru Banat, garofiţa bănăţeană,
La sud de localitatea Socol, în protejarea asociaţiilor bujorul de Banat, jugastrul
zona de vărsare a Nerei în vegetale de Fraxinus ornus, bănăţean, stânjenelul, săbiuţa)
Dunăre, se găseşte Rezervaţia Cornus mas, Tilia tomentosa, şi faunistice (broasca ţestoasă
Baltă Nera - Dunăre, rezervaţie Quercus cerris cu bujorul de uscat, vulturul egiptean,
complexă, întinsă pe o bănăţean în stratul ierbaceu, potârnichea de stâncă,
suprafaţă de 10 ha. rezervaţia se întinde pe o lăstunul de stâncă, lăstunul
suprafaţă de 170,9 ha. mare, pietrarul bănăţean,
Importanţa ei este dată de rândunica roşcată, presura
zona umedă cu vegetaţie Rezervaţie complexă, de tip bărboasă).
hidrofilă şi higrofilă specifică, mixt, protejează elemente
1. Cheile Nerei
cu o bogată faună acvatică, 2. Rezervația Baziaș
printre care se numără egreta

mică, stârcul cenuşiu sau
cormoranul mic.
Zona protejează elemente

geologice (pietrişuri şi
nisipuri), morfologice (luncă
inundabilă), floristice (stuf,
papură, salcie, apoi păducelul
negru etc.) şi faunistice
(vulturul egiptean, barza,
buha, egreta mică) de o
importanţă deosebită. 2
Rezervaţia
Râpa cu lăstuni
DN 57 Oraviţa-Orşova, comuna
Pjejena
Rezervaţie de tip mixt, cu o

suprafaţă de 5 ha, aflată la
intrarea în Valea Divici dinspre
drumul judeţean Moldova
Veche - Socol, a fost înfiinţată
pentru ocrotirea cuiburilor şi a
coloniilor de lăstuni construite 1
în abrupturile formate în
depozite loessoide cuaternare.
diorite cuarţifere, frunze mari şi lucioase,
granodiorite), morfologice dispuse în buchete pe ramuri
Rezervaţia (sectoare de chei - Cheile Tisei şi cu fructe ca nişte bobiţe
Valea Mare - şi versanţi abrupţi cu pereţi negre.
calcaroşi de până la 50 m,
DN 57 Oraviţa-Orşova, oraşul
Moldova Nouă cascade în tuf calcaros de Pădurile de fag de pe
până la 30 m înălţime, doline, suprafaţa rezervaţiei coboară
Rezervaţie de tip mixt, cu o lapiezuri, ponoare, izbucuri) şi de-a lungul văilor până la
suprafaţă de 1.179 ha, a fost speologice. altitudini foarte joase, de 150
creată pentru a proteja – 200 m, ocupând o suprafaţă
elemente floristice, faunistice Se află la 15 km nord-est de
de circa 400 ha. Alături de fag
(vipera cu corn, broasca Moldova Nouă, în bazinul
vegetează carpenul, teiul
ţestoasă de uscat, lăstunul de hidrografic al Văii Mari, iar
argintiu, teiul pucios, cireşul,
stâncă, lăstunul mare, scopul său iniţial a fost de
paltinul, păducelul. Vegetaţia
pietrarul bănăţean, rândunica protejare a subarbustului
abrupturilor calcaroase este
roşcată, liliacul mediteranean), atlantic-mediteranean iedera
foarte diversificată, existând
geologice (calcare, marne, albă, înaltă de 50-60 cm, cu
formaţiuni specifice de
tufărişuri termofile.
Importanţa geomorfologică se
datorează reliefului complex
dezvoltat pe calcare (lapiezuri,
doline, uvale, izbucuri, sorburi,
chei, peşteri, avene) întâlnit pe
Valea Mare sau pe afluenţii
acesteia. În bazinul Valea Mare
sunt cunoscute 45 de peşteri
şi avene, printre acestea
numărându-se Peștera Gaura
Haiducească (1.370 m
lungime) şi Avenul Roşu.
1. Rezervaţia Râpa cu lăstuni
2 2. Rezervaţia Valea Mare
1 2 3
Peştera cu apă din Peştera adăpost ideal pentru omul

primitiv. Poziţia ei a făcut ca în
Valea Polevii Gaura cu Muscă epoca medievală să fie fortifica-
DN 57 Oraviţa-Orşova, comuna DN 57 Oraviţa-Orşova, comuna tă şi armată cu tunuri şi o mică
Coronini Sfânta Elena garnizoană de soldaţi.
Amplasată pe versantul stâng La 3 km de Pescari, în Clisura
al Văii Polevii, peştera cu apă Dunării de Sus, se află cea mai Legenda spune că peştera și-a
are o suprafaţă de 3,2 ha şi se faimoasă peşteră, denumită primit denumirea după
află în teritoriul administrativ Peştera Gaura cu Muscă, teribila muscă columbacă, ce
al comunei Coronini, judeţul întinsă pe 254 m. se presupune că ar fi apărut
Caraș-Severin. din capul balaurului cu 12
Peştera a luat naştere prin capete ucis de Iovan Iorgovan
Rezervaţia cuprinde peştera, infiltrarea apei în rocă de tip ,,braţ de buzdugan”. Această
dar şi o suprafaţă de teren de calcaros şi deţine diferite muscă a făcut ravagii în rândul
3,2 ha situată la exterior. concreţiuni frumoase în animalelor în perioada evului
partea finală şi o largă mediu.
Cuprinde elemente populaţie de lilieci.
speologice (forme de
eroziune, de coroziune, de Intrarea în peşteră se află în Peştera
desprindere, de umplutură şi versantul stâng al Defileului Gaura Chindiei
speleoteme), faunistice, Dunării, în marele abrupt
precum speciile de lilieci, calcaros situat în apropierea DN 57 Oraviţa-Orşova, situată la 6
km aval de comuna Pescari
având o dezvoltare de 390 m, Stâncii Babacai din albia
săpată în calcare recifale. Dunării, în zona intrării Locuită încă din cele mai vechi
găsindu-se ruinele unei timpuri, în peșteră au fost
fortificaţii din anul 1800. găsite mărturii ale prezenței
1. Peştera cu apă din Valea Polevii Peştera a fost locuită în omului din perioadele
2. Peştera Gaura cu Muscă
3. Peştera Gaura Chindiei
perioada Hallstatt fiind un Hallstatt, dacică şi medievală.
vest a Cazanelor Mari şi în de splendori, Cazanele rămân

Cazanele Mici. Dolinele sunt tezaur străvechi, mărginite de
formele ce dau nota aparte a Dunăre şi munţi, teritoriu al
carstului din Cazanele Mari unui spectacol în aer liber,
(local, ele se numesc vulcane). unic, o veritabilă armonie între
munte şi fluviu, între sălbatic şi
Lungimea lor este de aproape
uman, miracol al naturii.
9 km, în unele locuri Dunărea
îngustându-se până la 230 m,
îngreunând navigaţia, iar în Rezervaţia
sectorul Cazanelor, viteza de Valea Oglanicului
scurgere a apei depăşeşte 5
DN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-
m/s. Fluviul este mărginit de
Drobeta Turnu Serverin, situată în
pereți verticali și stâncoși. aval de satul Gura Văii, în dreptul
Insulei Ostrovul Banului
În masivul calcaros Ciucaru
În aval de Gura Văii, în dreptul
Mare au fost identificate şi
Insulei Ostrovul Banului, se
şapte peşteri, cu o lungime
1 află rezervaţia mixtă de mare
totală de 2.155 m, din care cea
interes ştiinţific, floristic și
mai importantă este Peştera
faunistic, aici fiind studiate
Păstrând adevărate perle Ponicova. Cazanele Dunării și
insecte. Valea Oglanicului
arheologice, peştera se întinde masivele Ciucarul Mare și
ocroteşte şi conservă specii
pe 18 km, prezentând picturi Ciucarul Mic fac parte din
deosebite de bujor şi săbiuţă,
rupestre pe peretele estic. Parcul Natural Porțile de Fier.
cea din urmă fiind un element
balcanic ce marchează
În anul 1968, arheologul Vasile Nu e nimic mai spectaculos
legătura acestei zone cu
Boroneanţ a descoperit decât această desfătare
Peninsula Balcanică.
desenele de culoare roşie pe vizuală, imaginea Dunării
pereţi şi tavan, reprezentând luând cu asalt muntele, Are o suprafaţă de 150 ha,
păsări, motivul bradului, figuri arcuindu-se, adâncindu-se ocroteşte şi conservă specii
umane schematizate, diferite până la Porțile de Fier și deosebite, o specie unică în
simboluri (cercuri, cruci, continuând triumfătoare până România fiind Galdiolus
simbol solar), executate din la Severin. Illyricus, dar şi alte specii
argilă în perioada neolitic, endemice.
precum şi unele elemente de Cazanele Mici au aproximativ
alfabet chirilic şi latin. 3 km, dispuse între Masivul 1. Peștera Ponicova
2. Galdiolus Illyricus
Ciucarul Mic şi Mali Strbac din
Serbia, iar Cazanele Mari 2
Cazanele Dunării aproape 4 km, cuprinse între
Ciucarul Mare şi Veliki Strbac.
DN 57 Oraviţa-Orşova
La baza peretelui de calcar ce
Sector al Defileului Dunării, la flanchează această porțiune a
trecerea prin Munţii Carpaţi, Cazanelor Mari există două
cazanele sunt forme carstice cavități: peșterile Gura
cu o dezvoltare deosebită. Ponicovei și Veterani.
Lapiezurile formează un
microrelief caracteristic Creaţie divină într-un spaţiu
dezvoltat în partea de sud- atât de restrâns cu o mulţime
Rezervaţia (mierea-ursului) şi nuc, ce a ocrotirii pădurile seculare de

supravieţuit erelor geologice, alun turcesc, în amestec de
Faţa Virului datând de acum 10 milioane gorun cu păduri de osieci, şi
DN 6/E 70 Caransebeş-Orşova- de ani. are o suprafaţă de 50 ha.
Drobeta Turnu Serverin, situată între
Pârâul Slătinicul şi Creasta Virului în
direcţia Gura Văii
Rezervaţia Rezervaţia
Parte a Parcului Natural Porţile Dealul Duhovnei Cracul Găioara
de Fier, Faţa Virului este DJ 607I, situată în apropierea DN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-
rezervaţie naturală cu o comunei Iloviţa Drobeta Turnu Serverin, situată în
suprafaţă de 6 ha. Aceasta se apropiere de satul Dudaşu Schelei,
De pe Dealul Duhovnei poate oraşul Drobeta Turnu Severin
situează între Slătinicul Mare şi fi admirată panorama întregii
Creasta Virului, către Gura Văii, depresiuni Bahna-Orşova. Este o rezervaţie floristică de 5
la 5 km de Vârciova. Rezervaţia de tip forestier este ha, în partea de est a parcului,
aproape de localitatea Dudasu
La circa 4,5 km aval de gura de localizată între Valea Vodiţa şi
afluentul de dreapta al Schelei, pe versantul dunărean
vărsare a Râului Bahna în
Cracul Găioara.
Dunăre, locul adăposteşte un acesteia, Pârâul Duhovnei.
peisaj pitoresc aparte, a cărui Aceasta are ca obiect al
1. Rezervația Cracul Găioara
expresivitate este dată de un 2. Rezervația Fața Virului
relief variat, format din chei şi
mici cascade.
Pe fondul unui climat variat,

rezervaţia conservă şi
protejează specii din flora
specifică zonei Porţilor de Fier,
precum alunul şi vişinul
turcesc sau stejarul pufos.
Cu toate astea, scopul

înfiinţării acestei rezervaţii a
fost acela de a ocroti o specie,
combinaţie între sambovina 2
Rezervația botanică
adăposteşte o mare bogăţie
de plante, prezente la toate
nivelurile de vegetaţie. În
cadrul acesteia sunt ocrotite
păduri cu o compoziţie floristi-
că foarte diversificată, în care
se găsesc specii rare protejate.
În compoziţia acestora
întâlnim vişinul şi alunul
turcesc, stejarul pufos, gorunul
auriu, la nivelul arbustiv se
regăsesc smochinul, păducelul
1 negru, iar la nivelul plantelor
ierboase, peste 100 de specii
intră în categoria plantelor
Rezervaţia dominată de bivalve
rare şi foarte rare, precum
(ostreide), corali şi gasteropo-
Locul fosilifer Bahna de. Un alt punct de interes
ferigile, garofiţele, viorelele
sau stânjenelul de stâncă,
este reprezentat de Iloviţa, în
DN 6/E 70 Caransebeş-Orşova- mărarul Porţilor de Fier.
cadrul căreia depozitele de
Drobeta Turnu Serverin, stânga pe
DJ 607I fiind situată între satele calcare şi argile marnoase
Bahna şi Iloviţa, comuna Iloviţa conţin numeroase moluşte,
echinide şi foraminifere fosile,
Reprezintă o rezervație
aparţinând Sarmațianului.
naturală paleontologică,
întinsă pe o suprafaţă de 10 ha
în bazinetul depresionar Rezervaţia Gura Văii
Bahna-Orşova, între localităţile DN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-
Bahna şi Iloviţa. Drobeta Turnu Serverin, satul Gura
Văii, oraşul Drobeta Turnu Severin
Unul din cele mai cunoscute şi
interesante puncte fosilifere Rezervaţie aflată în 2
din România, de o mare extremitatea estică a Parcului
valoare ştiinţifică, cuprinde Porţile de Fier, ea ocupă o 1. Golful Bahna
2. Ferigă din rezervația Gura Văii
cele mai bogate depozite de suprafaţă de 305 ha. 3. Rezervația Gura Văii
fosile miocene. Printre

punctele cele mai
reprezentative este Cariera
Curchia de pe Pârâul Lespezi,
unde calcarele recifale conţin
numeroşi corali, briozoare,
gasteropode, bivalve,
echinide, brachiopode.
În cadrul rezervaţiei este

descrisă o faună bogată în
nevertebrate marine, 3
Rezervaţia Moşul, pe platoul cunoscut Rezervaţia

sub denumirea de Crucea
Cracul Crucii Sfântului Petru. Dealul Varanic
DN 6/E 70 Caransebeş-Orşova- Zona se individualizează prin DJ 607B, nord-vest de localitatea
Drobeta Turnu Serverin, situată în Drobeta Turnu Severin, comuna
dreptul barajului, deasupra tunelului expresivitatea deosebită a Brezniţa Ocol
Moşul şi se întinde până pe platoul peisajului, rezervaţia botanică
denumit de localnici „Crucea Sfântu adăpostind pajişti de o rară Rezervaţie mixtă, având o
Petru” valoare peisagistică. Frumuse- suprafaţă de 350 ha, este
Tot parte a imensului Parc ţea acestora este dată chiar de situată în apropierea comunei
Porţile de Fier, Rezervaţia către specia protejată, și anume Brezniţa Ocol ce protejează
Cracul Crucii se află în dreptul mărarul Porţilor de Fier. habitate de importanţă euro-
barajului, mai sus de tunelul peană dezvoltate pe calcare -
1. Rezervația Cracul Crucii formaţiuni de tufărişuri
1. Rezervația Dealul Varanic
submediteraneene (șibleac) cu
cărpiniţă, liliac sălbatic,
mojdrean. Printre elementele
faunistice protejate se numără
ţestoasa lui Hermann și vipera
cu corn.
În zonă se mai pot vizita:

1. Calcarele din zona Sirinia
2. Calcarele din zona Sviniţa
3. Lacul de acumulare
Porțile de Fier I
DN 57 Oraviţa-Orşova,
2
oraşul Orşova
Parcul Natural Porţile de Fier
de intrat în circuitul de valori

cultural-turistic al Europei. La Căi de Acces
Declarat în 1998, cel
Drobeta Tr. Severin, Orşova,
mai mare parc din º DN 57 Oraviţa-Orşova
Berzeasca şi Moldova Nouă
România ocupă o s-au format Centre de
suprafaţă de 115.655 Informare ale parcului, dotate
ha şi se află în sud- cu expoziţii, material de vedere paleontologic, în
documentar, urmând ca în Parcul Natural Porțile de Fier
vestul ţării de-a ar fi: Cozia (plante fosile
cadrul acestor structuri să se
lungul Defileului deruleze programe de ocrotire jurasic inferioare), Munteana-
Dunării de la Porţile şi studiere a habitatelor din Dumbrăvița (nevertebrate din
de Fier până la acest spaţiu carpato-dunărean. jurasicul mediu și inferior),
Schela Cladovei. Bahna (nevertebrate și
Un adevărat atlas geologic în vertebrate rare miocene), Baia
aer liber, cu o serie de puncte Nouă, Eibenthal, Cucuiova și
de interes geologic şi Povalina (plante fosile din
Datorită complexităţii paleontologic renumite la Carboniferul superior si
geologice, diversităţii nivel naţional, parcul Permian), Bigăr, Stenca,
biologice, ca şi vestigiilor adăposteşte 18 rezervaţii Pietrele Albe, Buschmann
culturale, Parcul Natural ştiinţifice cu protecţie (plante fosile din jurasicul
Porţile de Fier rămâne un integrală. Prezentând în inferior). De altfel, două din
patrimoniu ştiinţific şi cuprinsul său o întreagă aceste puncte fosilifere au fost
peisagistic cu o largă reputaţie structură geologică a declarate arii protejate de
internaţională. Carpaţilor de Sud creează o importanță națională: Punctul
diversitate extraordinară a fosilier Bahna și Punctul
Aceasta zonă deosebit de reliefului şi a peisajelor. fosilier Şviniţa.
complexă se remarcă prin
frumuseţea peisajelor şi Câteva din siturile de interes
diversitatea biologică, demnă științific, deosebite din punct 1. Parcul Natural Porțile de Fier
Sfinxul Bănăţean
Căi de Acces
Așa numitul Sfinx Bănățean sau Sfinxul
º DN 6/E70 Orşova-
de la Topleț se înalță maiestuos în sud-estul Caransebeş, comuna
județului Caraș-Severin, putând fi observat cu Topleţ
ușurință de la distanță, de pe drumul european
E 70 București-Timișoara.
Legendele leagă povestea
Sfinxului de eroii Izvoarelor
Cernei, pe care grecii o
Este declarat monument al Privit dintr-un anumit unghi, denumeau Ternessos, romanii
naturii, cu statutul de Sfinxul pare o reprezentare Dierna, iar populațiile
rezervație naturală. Științific, antropomorfă, înfățișând un autohtone Zernes. Se spune că
reprezintă o zonă naturală cap impunător, misterios, ce ar fi reprezentarea unei figuri
protejată de circa 0,5 ha, de degajă forță și autoritate. dacice, un cap de om cu un
rocă sedimentară, pereți de Spațiul liber din jurul coif orientat cu fața spre vest.
stâncă și grohotișuri acoperite simulacrului ne duce cu Cu o înălțime de 16 m și o
de vegetație formată din gândul la un amplasament lățime de 8 m, Sfinxul pare
specii rare, printre care se ales cu grijă, stânca părând să creația naturii, o stâncă săpată
numără liliacul sălbatic, vegheze ca un adevărat cu greu de vânt și ploi.
frasinul și lumânărica. păzitor. 1. Sfinxul Bănățean
Clădirea Gării din Băile Herculane
BÅILE HERCULANE
văliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânnicolau mare
lipova - vladimireScu - cHișineu criș
Băile Herculane
documentar încă din anii 153 iveală mai multe statui

sub denumirea Ad aquas reprezentându-l pe Hercule.
Herculis sacras ad Mediam. Aici au fost descoperite
Aflată la adăpostul
Romanii au cunoscut puterea numeroase vestigii romane:
munţilor, pitoreasca tămăduitoare a izvoarelor apeducte, băi, statui, monede,
aşezare de pe Valea termale de aici, în acea tabule votive ridicate ca
Cernei de o perioadă staţiunea constituind semne de mulţumire aduse
frumuseţe aparte, un important punct de zeilor pentru vindecare.
atracţie pentru aristocraţia
staţiunea Băile De-a lungul timpului,
Romei antice.
Herculane a cunoscut staţiunea a cunoscut de mai
mai bine de 1.800 de Impresionaţi de excepţionala multe ori gloria şi decăderea,
ani de existenţă. putere tămăduitoare a apelor însă ceea ce nu s-a schimbat
sacre de pe Valea Cernei, niciodată a fost peisajul de vis
romanii sosiţi în Dacia le-au care o înconjoară. După 1718
închinat un adevărat cult începe istoria modernă a
balnear sub semnul tutelar al Băilor Herculane, în cadrul
Fiind şi cea mai veche staţiune lui Hercule. Băile au fost Imperiului austriac fiind
turistică din ţara noastră, Băile construite pe vremea lui reconstruite şi modernizate
Herculane a fost atestată Traian, iar excavaţiile au scos la băile, căile de acces şi edificiile
din staţiune. Cele mai multe

dintre acestea sunt construite Căi de Acces
în stil baroc, după tipicul º DN 6/E 70 Drobeta Turnu
austriac. Severin - Timișoara
Stațiunea este vizitată de-a

lungul timpului de mari Aflat în întinsul Parcului
personalități, între care: Naţional Valea Cernei-
împăratul Iosif al II-lea, împăra- Domogled, Băile Herculane
tul Francisc I și împărăteasa are o poziţie privilegiată şi
Carolina, împăratul Franz Josef beneficiază de un climat
și împărăteasa Elisabeta. În mediteranean, fiind situat pe
1852 împăratul Austriei consi- aceeaşi paralelă cu Nisa şi
dera Băile Herculane ca fiind Veneţia.
„cea mai frumoasă stațiune de
pe continent”, iar împărăteasa
Elisabeta (Sissi) scrie un jurnal
intim în care Băile Herculane
sunt o prezență distinctă și 1. Statuia lui Hercules, turnată în bronz în anul 1847
2. Stațiunea Băile Herculane
3 încântătoare. 3. Clădire în stil baroc din centrul vechi
Parcul Național Domogled
Vâlcanului și Mehedinți pe
versantul stâng. Căi de Acces
Având administrație
proprie din 2003, º DN 6/E70 Orşova-
Accesul în parc este posibil din
Caransebeş, dreapta pe
Parcul Național nenumărate direcții, precum
DN 67D
Domogled-Valea Drobeta Turnu Severin,
Orșova, Caransebeș, Timișoara,
Cernei a fost înființat Baia de Aramă, Tîrgu-Jiu,
în 1990, și se întinde Petroșani sau Lupeni. natură și nu numai, experiențe
pe suprafața a 3 inedite.
județe (Caraș- Marea diversitate de peisaje
Severin, Gorj și din interiorul lui care încântă Parcul dispune de 32 de trasee
vizitatorul cuprinde: abrupturi turistice prevăzute cu marcaje
Mehedinți), pe calcaroase cu pin negru de și săgeți indicatoare, trasee cu
61.211 ha, în sud- Banat, vârfuri calcaroase cu grade de dificultate diferite ce
vestul României. vegetație submediteraneană, permit practicarea unor
bătrâne păduri de fag, sporturi extreme precum
canioane cu pâraie cu debit alpinismul, cățărarea,
puternic fluctuant, goluri canyoningul, pe timpul iernii,
Parcul se întinde peste bazinul alpine cu jnepeniș, lacuri de iar pe timpul verii inclusiv
râului Cerna, de la obârșie acumulare montane, chei și raftingul pe Râul Cerna.
până la confluența cu Râul prăpăstii calcaroase, peșteri
Belareca, peste Munții termale unice în țară, izvoare De asemenea, există și locuri
Godeanu și Munții Cernei pe termominerale, rarități de floră ce permit camparea turiștilor
versantul drept și peste Munții și faună, oferind iubitorilor de precum Cheile Țâșnei, Poiana
specie de scoruș unică în

România; specii de garofiță,
brândușă, stânjenel și multe
altele.
Nici speciile de animale nu se

lasă mai prejos, aici putându-se
regăsi nevertebrate terestre
(scorpioni, coleoptere), câteva
specii de insecte răspândite în
Balcani, iar gloria de necontes-
tat este reprezentată de fauna
de fluturi, cu multe specii
încântătoare.
Rezervația Coronini – Bedina

este o arie protejată de interes
național, situată pe teritoriul
administrativ al orașului Băile
Herculane și al comunei
Mehadia. Rezervația naturală
de tip mixt are o suprafață de
3.864,80 ha și este caracteriza-
tă prin prezența unui relief
diversificat, cu nenumărate
cascade, zone de chei, avene,
pereți calcaroși, abrupturi
stâncoase și peșteri.
Printre elementele arboricole

ale zonei se remarcă prezența
2
pădurilor de foioase și conifer
precum și arbuști. Alunul
Bechet, Cerna-Sat-Rezervaţia florei și faunei de o deosebită
turcesc, vișinul turcesc,
Cheile Corcoaiei, varietate. Flora este una
garofița pitică, lăcrămioara
neamenajate, dar în care este bogată în elemente endemice
sunt doar câteva exemplare
permisă vatra pentru foc. rare, unele cu răspândire
ale minunățiilor naturii
balcanică. De asemenea,
întâlnite aici. Dintre animale și
Tradițiile locale, peisajul cuprinde asociații variate,
păsări se pot întâlni aici ursul
caracteristic extrem de variat, printre stâncăriile calcaroase,
brun, râsul, vidra, mistrețul,
istoria și cultura locurilor fac pe grohotișuri, în pajiștile și
corbul comun, șerparul și
din acest parc un deosebit poienile puternic însorite și
reptile, precum salamandre,
punct de atracție pentru bătute de vânt, umezite de
șerpi, vipere.
oricine. apa izvoarelor. Printre plantele
remarcabile se numără: pinul
Rezervația naturală bănățean; arbuști precum
Domogled reprezintă cărpinița, alunul turcesc, fagul
1. Parcul Național Domogled
totodată și un sanctuar al oriental, liliacul sălbatic; o 2. Valea Cernei
Rezervația Iauna - Craiova

este situată pe dreapta Cernei,
între afluenții Iauna și Craiova,
pe teritoriul localităților Corne-
reva şi Mehadia. Este de tip
mixt, geografică și botanică,
cu o suprafață de 1.545 ha.
Peștera Ion Bârzoni face parte

din același parc național, din
categoria peșterilor termale și
se numără printre raritățile
țării prin depunerile de crustă
și speleoteme din gips, pe
întinse suprafețe ale pereților
și ale planșeului.
1
Explorată și studiată pentru
prima dată în 1962, este o
peșteră caldă, lipsită de
curenți de aer, cu o deschidere
mică orientată spre sud-vest,
prin care se ajunge într-o rețea
de culoare fosile de 400 m
lungime. Acoperită cu coralite,
în interiorul ei se face
remarcată prezența unor
specii de Sophrochaeta și
miriapode. De asemenea, ceea
ce o face deosebită și diferită
de celelalte peșteri este
împodobirea cu valuri,
stalactite și stalagmite,
coloane masive și coralite.
Accesul în peșteră este permis

și nu necesită echipament
special de protecție, ci numai
mijloace de iluminare.
Rezervația Belareca se află la

cumpăna cu Bazinul Cernei și
este o rezervație forestieră de
1.665 ha, cu punct de acces
prin satul Bogaltin, urcând
spre vârful Arjana.
1. Peștera Ion Bârzoni
2 2. Rezervația Belareca
Râpa Neagră și ruinele cetății medievale Mehadia
Râpa Neagră Ruinele cetății Căi de Acces

medievale Mehadia º DN 6/E70 Orşova-Caranse-
Aparținând depresiunii
intramontane Caransebeș Castrul și așezarea civilă, beş, comuna Mehadia
Mehadia, rezervația s-a singurele rămase dintre
constituit și a funcționat ca ruinele Cetății feudale
bazin de acumulare. Pe acest Mehadia. prezentat interes pentru
fond petrografic, apa arheologi, singurele rămase în
meteorică a îndepărtat rocile Conturul castrului încă se urma săpăturilor fiind anumite
moi și a scos în relief straturile distinge pe suprafața monumente ca statuia zeiței
formate din roci dure, terenului, de forma unui Hecate Triformis păstrată la
realizând o decopertare patrulater, în unele locuri Muzeul Banatului din
naturală. înălțimea atingând 3-4 m. Timișoara. Însă, după anul
2000, cercetările asupra
Roca se găsește la suprafață Pe vremea lui Iancu de castrului și vicus-ului militar
pe tot perimetrul ariei, astfel Hunedoara, cetatea a fost de la Mehadia au fost reluate.
că nu există forme de folosită ca bastion în lupta cu
vegetație sau de faună Imperiul Otoman, iar în 1778
specifice acestei arii protejate. devenise ocupație otomană,
însă datorită menținerii dificile
a controlului asupra acesteia,
s-a decis să i se dea foc.
Primele săpături arheologice

1. Rezervația Râpa Neagră
în castrul Mehadia au avut loc
2. Ruinele cetății medievale Mehadia
între anii 1942-1943, realizate

Căi de Acces de către un colectiv al
º DN 6/E70 Orşova-Caranse- Universității din Cluj împreună
beş, comuna Mehadia cu alți cercetători. După 1948,
cetatea romană nu a mai 2
Statuia Pro Patria
Căi de Acces
º Situată în centrul oraşului,
în faţa internatului liceului
"Traian Doda", municipiul
Caransebeș
În Caransebeș se mai poate

vizita:
1. Statuia Generalului
Ioan Dragalina,
situată în centrul Parcului
Dragalina
2. Statuia Generalului
Traian Doda,
situată în centrul
municipiului
3. Bustul Arhimandritului
Dr. Iosif Olariu,
Piaţa Sfântul Gheorghe
4. Monumentul Luptătorilor
Împotriva Comunismului
5. Monumentul Eroilor din
Revoluția din Decembrie
1
1989,
situat în parcul de lângă
Ridicată în memoria elevilor Biserica Romano-Catolică
români căzuți pe câmpul de
luptă în decursul primului
Construită din război mondial și dezvelită în
marmură albă de 1918, aceasta reprezintă un
Ruschița, de către tânăr îngenuncheat sprijinit în
sculptorul Horvay, sabie, ce multumește
divinității pentru puterea
statuia se situează în necesară de a învinge în
centrul orașului război.
Caransebeș, în fața
internatului liceului Statuia este deosebit de
„Traian Doda". expresivă, sculptorul reușind
2
cu multă măiestrie să
înfățișeze eterna luptă și
1. Statuia Pro Patria
victorie a binelui asupra răului. 2. Statuia Generalului Ioan Drăgălina
Hanul Poștei Lugoj
În sala mare a acestui

monument istoric s-a ţinut Căi de Acces
şedinţa de pregătire a Marii º Str. 20 Decembrie 1989
Construit în anul Adunări de pe Câmpul nr. 7, municipiul Lugoj,
Libertăţii din Lugoj, din iunie
1726, Hanul Poștei DN 6/E70 Drobeta Turnu
1848. Aici va activa mulţi ani şi Severin-Caransebeş-
este un monument renumitul Coriolan Brediceanu. Timişoara
istoric și a fost așezat Breslele meseriaşilor români
pe o fundație care au ținut tot în această sală
datează de la finalul întrunirile lor periodice.
lipsesc obiectele de artă
secolului al XVI-lea. autentică (icoane pe lemn sau
În 1975 clădirea a fost
restaurată integral. În prezent, sticlă, ouă încondeiate,
ea adăposteşte sediile manufacturi).
parohiei şi protopopiatului, iar
la etaj se află Colecţia Muzeală În partea nordică a clădirii, la
În veacul al XVIII-lea, familia a Protopopiatului Ortodox intrare, se află un panou
Făgăraş donează clădirea Lugoj. Clădirea este în formă turistic. Panoul nu este foarte
parohiei ortodoxe. de litera L, cu pivnițe boltite la vizibil, ţinând cont că frontul
parter și etaj, iar spre curte stradal al clădirii se află pe
Aici funcţionaseră pe vremuri prezintă o galerie pe arcade latura nord-estică.
un serviciu de poştalioane, masive de zidărie. La parterul
unde se schimbau caii şi un hanului se află un magazin de
han pentru călători. obiecte bisericești. Din păcate, 1. Hanul Poștei
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului
Biserica a fost
construită între anii
1759-1766, ctitorie a
obercneazului Gavril
Gurean (portretul lui
se află pictat pe
peretele estic al
naosului).
Biserica a fost sfinţită în anul

1766 de către episcopul Ioan
Gerogevici, al cărui portret se
află pictat pe peretele
iconostasului în Sfântul Altar.
1
Este una din cele mai
impunătoare construcții în stil
baroc din Banat. În Lugoj se mai pot vizita:
Căi de Acces
Are o lungime de 42 de m, o 1. Statuile lui Coriolan
º Piaţa Victoriei nr. 2,
lățime de 21,5 m, iar înălțimea Brediceanu, Traian
municipiul Lugoj
până la bolțile cupolei (deci Grozăvescu, Ion Vidu şi
fără turnuri) este de 15,7 m. Ion Drăgălina,
Înălțimea turnurilor este de 57 Str. Brediceanu
În spațiul cu o acustică
de m. 2. Casa scriitorului Ion
deosebită al bisericii,
renumitul cor „Ion Vidu” al Popovici Bănăţeanul,
Acoperișul bisericii este în Str. Bănățeanu I. P., nr. 13
Casei de Cultură a Munici-
formă de semicerc, învelit în 3. Casa poetului Victor Vlad
piului Lugoj susține anual
foi de aramă de 5 mm. Bulbul Delamarina,
tradiționalul Concert de Paști.
turlelor este în stil neobaroc. Str. Delamarina V. V. nr. 19
Ușile sunt adevărate portaluri, 1. Biserica ortodoxă Adormirea Măicii Domnului
având o înălțime de 3,8 m.

2. Turnul bisericii Adormirea Maicii Domnului 4. Monumentele funerare
Pardoseala este pavată cu ale lui Coriolan
plăci de kelheim. Brediceanu, Valeriu
Branişte, Victor Vlad
Cunoscută și sub denumirea Delamarina şi Traian
populară de „Biserica cu două Grozãvescu Lugoj,
turnuri”, lăcașul adăpostește Str. Făgetului în cimitirul
cinci clopote. În turnul stâng ortodox (cripta capelei)
se găsesc trei clopote, iar în cel 5. Teatrul vechi,
drept cele două clopote mari. 2 Str. Bucegi nr. 2
Turnul Bisericii „Sfântul Nicolae”
Căi de Acces
º Piaţa Victoriei,
municipiul Lugoj
(1652), Octoih (1774), Noul

Testament (1648). Cărțile
atestau faptul că slujbele se
țineau deja în limbă română.
De asemenea, biserica deținea
podoabe liturgice, vase de
argint, lemn, fier sau aurite,
cruci învelite în metal, precum
și 2 clopote.
Documente din secolul XVII

atestă importanţa slujitorilor
altarului pentru Biserica
Sfântul Nicolae, amintind de
protoprezbiterul Lugojului în
anul 1717 și de protopopii
Spasoe în 1751 și Petru
Popovici în anul 1778.
Cimitirul din jurul bisericii este
cel mai vechi din Lugoj,
apărând în documente încă
din anul 1791. Acesta avea
numeroase cavouri subterane
și o gropniță sub biserică.
1
În anul 1837 se decide ca

biserica să rămână în
Turnul este cel mai vechi monument ortodox proprietatea locuitorilor de
din Lugoj, edificat în 1402 de Cătălina, soția religie greco-ortodoxă. Astfel,
banului Nicolae Perian. între anii 1843-1854, lugojenii
hotărăsc construirea unei
catedrale în centrul istoric al
orașului. Biserica Sfântul
Turnul clopotniță în stil baroc În dotarea bisericii existau la Nicolae este demolată în anul
datează din anul 1726, când acel moment 14 cărți din care 1879, păstrându-se doar
vechea biserică a fost reclădită doar 9 sunt amintite în turnul-clopotniță.
de Ioan Ratz de Mehadia, inventar: Evanghelie (1746),
administratorul districtelor Liturghier (1767), Apostol
Lugoj, Caransebeș și Mehadia. (1743), Biblie (1688), Pravilă 1. Biserica „Sfântul Nicolae”, turnul-clopotniță
Stațiunea balneoclimaterică Buziaș
Staţiunea este
situată în judeţul
Timiş, în Depresiunea
Buziaşului, pe cursul
inferior al Pârâului
Valea Salciei, la o
altitudine de 108 m.
Staţiunea Buziaş are o climă cu în scurt timp, atât în Ungaria,

influenţă sub-mediteraneană, cât şi în ţările vecine, Buziaşul Căi de Acces
specifică climatului Câmpiei fiind un loc căutat pentru
de Vest, vânt cald şi uscat izvoarele sale tămăduitoare. În º DJ 592 Lugoj- Buziaş,
primăvara. Staţiunea Buziaş 1819, Buziaşul este declarat oraşul Buziaş
este aşezată într-o regiune de localitate balneară. Până la
tranziţie între zona de deal şi sfârşitul secolului XIX,
câmpie piemontană, clima tratamentul consta în cură prescriu în gastrite cronice cu
caracterizându-se printr-un internă, consumul apei hipoaciditate, colecistopatii,
regim climatic temperat. Apele minerale fiind de bază (se pielocistite calculoase sau
minerale de la Buziaş au fost tratau anemii, afecţiuni ale necalculoase.
folosite de către daco-romani, aparatului urinar, ale
localitatea Buziaş fiind atesta- colonului, stomacului, Unul dintre cei mai importanţi
tă documentar în anul 1369. ficatului, ale căilor respiratorii, factori terapeutici naturali ai
boli ginecologice, boli de staţiunii Buziaş îl reprezintă
Descoperirea zăcământului nervi etc.). Terapia balneară a varietatea de ape minerale
hidromineral (apa minerală şi fost fundamentată de medici utilizate pentru cura externă -
dioxidul de carbon) s-a produs încă din anii 1838. ape carbogazoase,
între anii 1796 – 1805 având bicarbonatate, clorurate,
un rol deosebit de important Izvoarele din staţiune sunt sodice, calcice, magneziene,
în evoluţia aşezării întrucât în slab concentrate şi conţin o hipotone, cu un grad de
1811 s-a deschis primul sezon cantitate variabilă de bioxid mineralizare de pâna la 6,6 g/l.
balnear organizat, totodată de carbon, fier, bicarbonaţi, Acestora li se adaugă mofeta
înființându-se staţiunea calciu, magneziu. Apele şi bioclimatul sedativ.
balneară. minerale din Buziaş sunt
folosite astăzi atât în cura
Valoarea terapeutică a apelor internă, cât şi în cura externă.
minerale a devenit cunoscută În cura internă apele se 1. Izvorul Moș Bizieș
Expoziția Memorială „Traian Vuia”
Expoziția a fost
inaugurată pe 8
octombrie 1972 pe
meleagurile unde s-a
născut și a copilărit
pionierul aviației
mondiale,
inventatorul primelor
aparate de zbor, cu
sisteme proprii de
decolare, propulsie și
tren de aterizare.
1
Imagini originale ilustrează de-al Doilea Război Mondial,

succesul zborului efectuat pe ca membru al Frontului Căi de Acces
câmpul de la Montesson în 18 Național din Paris, sediul
º DN 68A/E673 Lugoj-Făget,
martie 1906. Este prezentat ziarului ,,La Roumanie Libre”
comuna Traian Vuia
momentul revoluționar al aflându-se în locuința sa.
acestui prim zbor cu
mijloacele proprii de bord, În expoziție se află copii ale
important pentru istoria unui număr de peste 20 de personalități. Ultima parte a
aviației. Expoziția marchează brevete de inventator expoziției oglindește
profundul patriotism al obținute în țară sau în Franța, momentul întoarcerii sale pe
inventatorului, reliefând lupta Anglia, Germania, Belgia, SUA. pământul patriei, pe care a
sa antihabsburgică din anii Tot aici este prezentă și o iubit-o foarte mult și unde s-a
Primului Război Mondial. bogată corespondență a stins din viață.
savantului cu diferite
1. Muzeul Traian Vuia
2. Macheta aeroplanului „Vuia 1”
Un capitol al expoziției
prezintă activitatea
publicistică din care răzbat
ecourile luptei pentru drepturi
ale românilor bănățeni. Este
scoasă în evidență activitatea
lui Traian Vuia ca membru al
Comitetului Național al
Românilor de la Paris. Unele
exponate atestă faptul că el a
fost un militant în timpul celui 2
Parcul dendrologic Bazoș
Parcul dendrologic
Bazoş cu statut de
unicat în România a
fost realizat prin
efortul contelui
Ludovic Ambrozy,
ambasador al
Imperiului Austro-
Ungar în Statele
Unite ale Americii.
Între 1909 şi 1914 acesta a

amenajat şi a populat pădurea
aparţinând moşiei familiei cu
zeci de specii botanice
provenind de pe continentul
nord american, în special de la
arboretumul Universităţii
Harvard.
Parcul cuprinde rezervația

propriu-zisă și zona din jurul
rezervației, unde se află: Parcul 1
Mare, Parcul American, o seră

și o pepinieră pentru specii Asociaţia Internaţională a
exotice. Aici se găsesc peste Căi de Acces Grădinilor Botanice.
400 de specii de arbuști exotici Reprezintă una dintre
care provin de pe 5 º DN 6/E70 Caransebeş-
Timişoara, stânga pe DJ atracţiile turistice ale judeţului
continente. Timiş.
609F, sat Bazoşu-Nou,
În Parcul American întâlnim comuna Remetea Mare
În zonă se mai poate vizita:
plante exotice originare din
America, printre care: nucul 1. Locul fosilier Radămănești,
roșu, paltinul argintiu, paltinul Parcul Bazoș a fost declarat DN 6/E70 Caransebeş-
roșu, magnoliul. arie protejată pentru ocrotirea Timişoara, dreapta pe DJ
biodiversităţii, genofondului, 609C, comuna Bara
Are cea mai completă colecţie ecofondului şi pentru
de stejari americani şi carya păstrarea echilibrului ecologic
din ţară. în judeţul Timiş. Face parte din 1. Poieniță în parcul dendrologic Bazoș
Catedrala Mitropolitană
TIMIÕOARA
Timișoara
Cunoscută şi sub denumirea de „Mica Vienă”, „Orașul parcurilor” sau

„Orașul trandafirilor”, apelative care subliniază farmecul său aparte,
Timişoara este oraşul cu cea mai mare moștenire arhitecturală din
România, patrimoniul său numărând aproximativ 14.500 de monumente
istorice.
Minunatul oraș de pe Bega a devine capitala Ungariei. Apoi,

fost ridicat pe ruinele fostei Iancu de Hunedoara Căi de Acces
fortărețe romane Zambara de transformă orașul într-o tabără º DN 69/E 671 Arad –
către avari, undeva pe la militară permanentă și în Timişoara
jumătatea anilor 500 e.n. domiciliu pentru el și familia º DN6: Lugoj – Timişoara –
Timișoara încântă prin istoria sa. Astfel, cetatea va rămâne în Cenad
ei plină de evenimente care au posesia Corvineștilor până în º DN 59A: Timişoara –
marcat semnificativ 1490. Jimbolia
dezvoltarea ei ulterioară. º DN 59/E 70: Timişoara -
Aceasta cunoaște un impuls În cele din urmă, după ce în Deta - Moraviţa
deosebit în timpul domniei 1552 armata otomană de
regelui Carol Robert de Anjou, 160.000 de oameni aflată sub
care în urma vizitei sale din comanda lui Ahmed–Pașa aproape 200 de ani, fiind sub
1307 a ordonat construirea atacă și cucerește cetatea, control direct al sultanului și
unui palat regal aici. În timpul Timișoara se va afla sub având un statut special, ca cel
anarhiei feudale Timișoara dominație otomană pentru al orașelor Belgrad sau Buda.
După mai multe tentative,

Eugeniu de Savoia cucerește
cetatea în 1716, devenind oraș
al Imperiului Habsburgic. În
1919 în Timișoara se
instaurează, pentru prima oară
în istoria cetății, administrația
românească.
Este un oraș pionier în mai

multe domenii, atât pe plan
național, cât și internaţional.
Astfel, în 1718 aici este
atestată prima fabrică de bere
de pe teritoriul României; în
1728 încep construcțiile la
canalizarea Begăi, cel mai
vechi canal navigabil de pe
teritoriul României; în 1760
este primul oraș din monarhie
cu străzile iluminate cu lămpi;
în 1771 apare primul ziar de
pe teritoriul actual al
României, dar și primul ziar
german din sud-estul Europei;
în 1854 Timișoara se bucură
de primul serviciu telegrafic
din România, iar în 1881
Timișoara este primul oraș cu
2
rețea telefonică; în 1884
străzile Timișoarei sunt
primele iluminate electric din acest lucru este, în primul diversității etniilor și
Europa continentală. rând, patrimoniul cultural ce meșteșugarilor care le-au
se caracterizează prin construit, de influența
Tododată, Timișoara se poate multiculturalitate, unde germană, maghiară și sârbă.
lăuda cu prima stradă influențele comunităților Clădirile nu depășesc două
asfaltată, cu primul meci de etnice sunt mai mult decât etaje, sunt viu colorate și
fotbal european, cu primele evidente. Astfel, peisagistica foarte bogat ornate. În cartiere
proiecții cinematografice din arhitecturală variază de la precum Mehala, Iosefin sau
România, dar și cu faptul că stilul baroc, cel predominant, Freidorf se păstrează
este primul oraș european cu la Art Nouveau, Secession și trăsăturile tipice ale satelor
trei teatre de stat, român, eclectic, mărturie în acest sens tradiționale de șvabi bănățeni:
maghiar și german. fiind palatele din Piața case mari cu front stradal,
Victoriei, Baia Publică Neptun frumos ornate și cu spații verzi
Din punct de vedere turistic, sau Casa Brück din Piața Unirii. în fața caselor.
Timișoara este extrem de De altfel, există cartiere care
1. Piața Unirii
atractivă. Ceea ce confirmă păstrează intactă amprenta 2. Muzeul Banatului
Palatul Culturii din Timişoara
secolul al XVIII-lea, din secolul

al XIX-lea sălile de spectacol
Situat în centrul municipiului Timişoara, palatul
au devenit neîncăpătoare,
este unul dintre centrele de referinţă a formulându-se astfel
timişorenilor, fiind un edificiu de mare necesitatea înfiinţării unei
importanţă culturală şi socială. Opere de Stat. Din nefericire,
pentru o perioadă de timp
activitatea operei a rămas
într-un con de umbră. Însă
De o frumuseţe arhitecturală S-a păstrat integral forma odată cu constituirea
deosebită, clădirea Palatului originală a acestuia, dar i s-au României Mari au fost aduşi la
culturii a fost proiectată în adăugat elemente de stil Timişoara artişti renumiţi ai
anul 1871 de arhitecţii vienezi neobizantin, specifice acelor vremii şi au fost puse în scenă
Helmer şi Fellner, în stil perioade. Elementele renascen- opere cunoscute, dar şi balete
renascentist. Frescele din sala tiste au rămas vizibile doar pe clasice. Astfel, Opera de Stat
de spectacole a palatului au lateralele clădirii. şi-a recăpătat faima şi
fost realizate de pictorul revigorarea din punct de
Theodor Kiriakoff, care a În prezent, în interiorul vedere cultural. În cele din
folosit motive şi personaje Palatului Culturii îşi desfăşoară urmă, a fost înființată în anul
inspirate din basmele activitatea patru mari instituţii 1946 Opera Română din
poporului român în culturale ale Timişoarei: Opera Timișoara, printr-un decret
construcţia imaginilor redate. Naţională Română, Teatrul regal, pentru ca din 2004 să i
Naţional, Teatrul German de se confere titulatura de „Nați-
Monumentul arhitectural a Stat şi Teatrul Maghiar de onală”, ca o recunoaștere a
trecut prin două mari incendii, Stat. valorii artistice dobândite în
către sfârşitul secolului al XIX- peste șase decenii de activi-
lea şi în perioada interbelică, Dacă genul liric era îndrăgit de tate.
fiind renovat de fiecare dată. locuitorii timişoreni încă din
Datând încă din 1753, când s-a fiind astfel amenajată la numai
amintit de el în cadrul un an sala de teatru, în fosta Căi de Acces
Consiliului Comunal German, clădire a magistraturii sârbeşti.
º Cu intrare de pe str.
Teatrul Naţional are o istorie În 1832 a fost adăugată o aripă
Mărăşeşti şi str. Alba Iulia,
plină de evenimente. Teatrul clădirii principale, iar în 1874
municipiul Timişoara
s-a deschis în anul 1761 şi de-a s-a înfiinţat o societate pe
lungul istoriei sale a suferit deacţiuni în scopul construirii
pe urma a mai multe incendii unui teatru în adevăratul sens
sau avarii în perioade de al cuvântului – pentru Popular, înfiinţat în 1952.
restrişte. folosinţa exclusivă în acest Primul spectacol s-a ţinut în
scop. În septembrie 1875 a mai 1953, debutul având loc
Teatrul dispune de 982 de fost înfiinţat Teatrul german cu piesa „Masenca” de
locuri, o scenă foarte mare, „Franz Joseph” din Timişoara. Afinogenov, spectacol ce
beneficiază de acces pe cele În formula actuală, Teatrul s-a repetat de 95 de ori. Până
şase scări, dispune de loje, German funcţionează încă din în 1959 principala preocupare
balcon, vestibule din marmura 1953. a teatrului a fost completarea
artificială. Marcarea redes- colectivului cu tinere talente,
chiderii acestuia s-a făcut Mijloc de exprimare a culturii ce au jucat piese din drama-
odată cu spectacolul regizat şi minorităţii maghiare, Teatrul turgia autohtonă şi universală.
jucat de către celebra actriţă Maghiar a fost înfiinţat în În anul 1990, teatrul a devenit
Lilly Bulandra, în preajma 1953, fiind implicat de-a Teatrul Maghiar de Stat „Csiky
Crăciunului din 1945. lungul timpului în nenumă- Gergely”.
rate acţiuni socio-culturale
După discuţiile din cadrul dedicate timişorenilor. La
Consiliului Orăşenesc din 1757, început, trupa teatrului era
s-a formulat necesitatea înfiin- constituită din membrii
1. Piata Operei și Palatul Culturii
ţării unui Teatru German, grupului de pe lângă Sfatul 2. Palatul Culturii
Castelul Huniazilor (Castelul Huniade)
Căi de Acces
º Piaţa Iancu Huniade nr. 1,
devenit cazarmă de artilerie şi

depozit militar. Din nefericire,
castelul a fost distrus în anul
1849 în timpul asedierii
Timişoarei de către
revoluţionarii maghiari.
Edificiul s-a dezvoltat în jurul

unei curţi patrulatere cu
turnuri de colţ. Întreaga
construcţie cu aspect de
cetate este flancată la intrare
de doi pilaştri masivi în a căror
parte superioară se găseşte
câte o colecţie de arme
specifice Evului Mediu. Partea
superioară a faţadei este
crenelată, iar turnul este de
formă rectangulară. În faţa
acestuia se găsesc două
felinare, sub care este
inscripţionat, în mai multe
limbi, următorul text:
„Timişoara a fost primul oraş al
1 Europei, care în 1884, a
introdus iluminatul public
electric”.
Maiestuoasa clădire a fost primul castel al Cu o impresionantă istorie,
huniazilor, fiind construit între 1443-1447 de Castelul Huniazilor rămâne
către Iancu de Hunedoara, peste urmele unui cea mai veche clădire a
vechi castel din secolul XV. Timişoarei, de o deosebită
valoare, adăpostind în prezent
Muzeul Banatului.
În perioada ocupaţiei Timişoara. În timpul recuceririi

otomane (1552-1716) a fost Banatului de către armata
reşedinţă a comandanţilor imperială, castelul a fost
militari ai Paşalâcului de deteriorat, iar după renovare a 1. Castelul Huniazilor
Muzee în municipiul Timişoara

expozițională, derulând chiar
și numeroase proiecte cu
parteneri din Europa Centrală,
Secția de Etnografie fiind
transferată în cadrul Muzeului
Satului Timișoara.
De asemenea, dispune de cea

mai bogată colecție de păsări
și de fluturi din această parte a
Europei, iar la parter, găzdu-
iește Sanctuarul Neolitic de la
Parta, un monument unic în
Europa.
1
Muzeul Militar
Muzeul Banatului
Căi de Acces Căi de Acces
Pornind de la o colecție º Piaţa Huniade nr. 1 º Piaţa Libertăţii nr. 6
provenită din donații,
descoperiri arheologice
întâmplătoare și câteva următoare. Muzeul a câștigat
achiziții, bazele Muzeului Cunoscut şi sub denumirea de
și o medalie de bronz precum Muzeul Militar Naţional
Banatului s-au pus în 1872, în și o diplomă de mulțumire în
urma constituirii Societății de „Regele Ferdinand”, a fost
urma participării la expoziția constituit în 1923 şi s-a
Istorie și Arheologie din Banat. universală de la Budapesta din bucurat, de-a lungul timpului,
1896. de atenţia şi sprijinul Casei
Un reper bine definit de Regale, dar şi a altor
cultură în Timișoara, oferă După 1948, a fost transferat personalităţi precum: Radu
vizitatorilor posibilitatea într-o clădire mult mai Rosetti, Vasile Pârvan sau
lărgirii orizontului de cuprinzătoare: Castelul Nicolae Iorga.
cunoaștere a realității, un Huniazilor, colecțiile
cadru organizat de cercetare și îmbogățindu-se cu piese
publicare a descoperirilor valoroase.
oamenilor de știință.
Muzeul cuprinde 4 secții:
Deschiderea sa oficială a avut Secția de Istorie, de
loc în 1877, perioadă în care Arheologie, de Științele
patrimoniul muzeului a Naturii, precum și Laboratorul
crescut cu rapiditate. În 1893, Zonal de Restaurare-
secția de istorie a avut de Conservare. Desfășoară o
câștigat datorită declanșării bogată activitate de păstrare a 2
unor săpături arheologice, ce patrimoniului cultural
1. Muzeul Banatului
au continuat și în deceniile național, de cercetare și 2. Muzeul Militar
Cu un bogat patrimoniu
format din peste 2000 de
obiecte muzeale, muzeul
invită la o călătorie în spaţiu şi
timp. Turistul are ocazia de a
cunoaşte şi admira diferite
modalităţi de realizare a
acestor obiecte din diferite
epoci. Istoria spune că
încercarea de păstrare şi
conservare a obiectelor cu
caracter militar datează încă
din perioada lui Alexandru
Ioan Cuza, după care în 1893
s-a creat un muzeu al artileriei, 1
iar în 1914 s-a înfiinţat
secţiunea militară în cadrul
Muzeului Naţional de Istorie. Muzeul Satului
Căi de Acces
În prezent, muzeul
Bănăţean
º Str. Avram Imbroane nr.1
funcţionează într-o clădire
Oferind o imagine amplă
monument istoric, fiind
despre lumea de odinioară a
organizat în şase săli:
satului bănăţean, muzeul teren, unde s-a dezvoltat
„Decebal”, „Evul mediu
reprezintă istoria Banatului, o Muzeul Etnografic în aer liber
timpuriu”, „Evul mediu”, „Mihai
mărturie a civilizaţiei populare al Banatului.
Viteazul”, „Unirea Principatelor
tradiţionale a românilor,
Române şi cele două războaie
precum şi a minorităţilor Constând în 52 de
mondiale” şi „Sala armelor şi a
naţionale din aceste locuri. monumente şi mai mult de
ţinutelor militare”.
2300 de piese etnografice,
Ideea înfiinţării unui astfel de muzeul oferă în câteva ore de
Patrimoniul muzeului
muzeu îi aparţine lui Ioachim vizitare imagini culturale
cuprinde hărţi, documente de
Miloia, fost director al strânse laolaltă într-un spațiu
epocă, machete ale unor
Muzeului Bănăţean între anii expoziţional ce istoriseşte
monumente istorice,
1928-1940. După participarea totul despre modul de viaţă
fotografii, ţinute militare,
la deschiderea Muzeului bănăţean.
armament, precum şi
Etnografic al Transilvaniei din
numeroase materiale
Cluj, acesta a cerut acordul de Astfel, avem ocazia de a
documentare.
înfiinţare a unui mic muzeu admira gospodării ţărăneşti,
sătesc, în curtea Castelului făurite prin dibăcia ţăranului
Huniade, cuprinzând biserici bănăţean de altădată,
de lemn, cruci de interes construcţii autentice din lemn,
piatră sau lut, obiecte folosite
istoric şi artistic, case ţărăneşti.
în desfăşurarea traiului zilnic, o
În 1967, în urma insistențelor adevarată poartă spre viaţa
celor ce i-au urmat lui Ioachim oamenilor din secolele
Miloia la conducere, muzeul a trecute.
2 primit actuala suprafaţă de 1, 2. Muzeul Satului Bănățean
1 2
Colecţia muzeală a Palatul Dicasterial

Vicariatului Ortodox Căi de Acces
Ridicat între 1855-1860, pe º Piaţa Ţepeş nr. 2A, Str.
Sârb locul unei foste cazarme Eugeniu de Savoya nr. 2,
denumită ulterior Casa municipiul Timişoara
Aflată în incinta Palatului Administraţiei Centrale,
Episcopal, construit între Palatul Dicasterial adăposteşte
1745-1748, Colecţia muzeală în prezent sediul Judecătoriei
se regăseşte la etajul I al Timişoara, Tribunalul Timiş si al bucătării, 65 celare, 27 de
Vicariatului Ortodox Sârb. În Curţii de Apel Timişoara. magazii, acestea fiind grupate
1906, clădirea palatului s-a în jurul a trei curţi interioare.
extins pe încă două străzi şi s-a Construcţia monumentală se Astăzi, clădirea are peste 300
modernizat, purtând ampren- întinde de-a lungul a trei străzi de încăperi dispuse în jurul
ta stilului baroc. Colecţia de şi multă vreme a fost cea mai celor trei curţi interioare.
aici reuneşte obiecte de cult, mare construcţie din oraş. Din Timişorenii obişnuiau să
precum icoanele pe lemn şi punct de vedere arhitectural, spună despre această clădire
pânză de la biserici şi mănăsti- se încadrează în stilul că „are câte o fereastră pentru
ri ortodoxe cu portretele romantic, cu elemente de fiecare zi din an”, în realitate
episcopilor ortodocşi sârbi, Renaştere Toscană, în speţă Palatul Dicasterial are peste
dar şi cărţi vechi, obiecte din florentină, care se regăsesc şi 400 de ferestre.
argint, toate prezentate în cele la unele palate din Florenţa.
şase săli de expoziţie, aşezate
în ordine cronologică. Impunându-se prin dimensi-
uni, singularitate și semni-
ficație, edificiul a fost construit
Căi de Acces
pe trei nivele, având la început
º Piaţa Unirii nr. 4, 273 de birouri, 34 de camere
municipiul Timişoara pentru servitori, 34 de
1. Episcopia Romano-Catolică
2. Palatul Dicasterial
Teatrul de păpuşi și Filarmonica Banatul
Căi de Acces
º Blvd. C. D. Loga nr. 2,
grup de muzicieni şi iubitori

de muzică, ce au înfiinţat
„Societatea Filarmonică
Timişoreană” . Iniţial,
societatea a finanţat un cor
bărbătesc şi o şcoală de
pregătire muzicală,
1
colaborând cu muzicile
militare din oraş, până la
Teatrul de păpuşi organizarea sau participarea la formarea propriilor
manifestări culturale specifice instrumentişti, perioadă în
Înfiinţat în 1949 ca o secţie a de mică sau mare anvergură. care s-au interpretat lucrări
Teatrului de Stat din Timişoara, vocal-simfonice de prestigiu.
Teatrul de Păpuşi a purtat Filarmonica Banatul
Concertele susţinute au adus
iniţial numele celebrului
la Timişoara mari personalităţi
personaj popular Pipăruş
ale muzicii precum Pablo de
Pătru.
Sarasate, Henryk Wieniawski,
În 1954 devine teatru de sine Joseph Joachim, Johannes
stătător, având ca specific Brahms (ca pianist), Jan
realizarea spectacolelor Kubelik, Eugene Ysaye, Pablo
pentru tineret şi copii. Casals, Arthur Rubinstein,
Titulatura de „Teatrul pentru George Enescu.
copii şi tineret Merlin” o
An de an, prestigiul acestei
primeşte în 17 aprilie 2000.
formaţii muzicale a crescut, iar
În afară de producerea şi în 1950 corul, iniţial bărbătesc,
prezentarea spectacolelor
2 a devenit unul mixt, iar
pentru tineri şi copii, această repertoriul acestuia s-a
instituţie culturală are ca îmbogăţit cu capodopere ale
Deşi Filarmonica s-a constituit
obiect de activitate şi muzicii universale şi româneşti
în 1947, preluând instrumen-
din toate genurile: simfonic,
tiştii şi patrimoniul Asociaţiei
coral, cameral, vocal-simfonic,
„Amicii Muzicii”, ce fusese
devenind locul în care multe
Căi de Acces înfiinţată în 1920, rădăcinile
dintre partiturile celebre erau
instituţiei sunt mult mai vechi.
º Blvd.16 Decembrie 1989 cântate în primă audiţie.
nr. 6, Piaţa Maria, Astfel că în 1821, instituția
municipiul Timişoara 1. Teatrul de păpuși
funcţiona sub forma unui mic 2. Filarmonica Banatul
Domul romano-catolic și Palatul Baroc

îl reprezintă pe Sfântul
Gheorghe. Căi de Acces
º Piața Unirii, municipiul
La decorarea interiorului au Timişoara
participat artişti celebri,
printre care: Michael Angelo
Unterberger (pictor şi director
al Academiei Artelor Frumoase Banatului din fostul Imperiu
din Viena), pentru pictarea Austro-Ungar.
altarului principal (1754);
sculptorul vienez Johann Edificiul de o arhitectură cu
Joseph Rossler, pentru execu- totul specială care aminteşte
tarea statuilor Sfântului Carol de familiile nobiliare
Boromeus, Sfintei Theresia şi a timişorene s-a format prin
perechii de heruvimi care contopirea şi supraetajarea a
domină ornamentaţia din două clădiri, în fostul Palat al
1
partea centrală a altarului; Vechii Prefecturi. Fântâna de la
precum şi Johann Schopf parter confirmă faptul că
(1772), pentru decorarea odinioară aici se afla o mare
Domul romano- curte nobiliară.
altarelor laterale.
catolic
Cu o lungime de 55 m şi o Deşi construit în stil baroc
Una dintre cele mai reprezen- vienez, aceste elemente
înălţime a navei de aproape 17
tative construcţii baroce ale m, Domul rămâne una din cele arhitecturale au dispărut la
oraşului şi ale regiunii Banat, mai importante şi valoroase sfârşitul secolului al XIX-lea, în
Domul mai este cunoscut şi construcţii existente în zonaprezent păstrându-se
sub denumirea de Catedrala Banatului. înfăţişarea Casei Comitatului,
Episcopiei Romano-Catolice care a activat în această
din Timişoara. clădire între anii 1779-1848. La
Palatul Baroc sfârşitul anilor '70 edificiul
Locaşul ce poartă hramul prezintă semne notabile de
Unul dintre cele mai valoroase deteriorare, dar Muzeul
„Sfântul Gheorghe” a fost monumente ale Timişoarei,
construit în stil baroc între anii Palatul Baroc reprezintă fosta Banatului, devenind noul
1736-1774, fiind realizat după clădire guvernamentală, proprietar al clădirii, începe
planurile arhitectului Joseph renovarea. În 2008 aici se
construită în anul 1754, care a deschide Muzeul de Artă.
Emanuel Fischer von Erlach. devenit reşedinţa
Construcţia este formată din guvernatorului regiunii
1. Domul romano-catolic
cărămizi şi decoraţii de piatră 2. Palatul Baroc
şi stuc, în interior remarcându-se
2
uşile de stejar decorate cu
grilaje din nichel; cele 9 altare,
sculptate de către Johan
Muller, în care se găsesc
icoane vechi; o orgă în stil
Ludovic al XVI-lea şi pictura ce
Parcul Botanic
toată ţara, din colecţii

particulare sau schimburi Căi de Acces
Întins pe o suprafaţă internaţionale de seminţe. A º Str. Gheorghe Dima nr. 5,
de 9 ha, frumosul fost declarat prima dată municipiul Timişoara
parc dendrologic, rezervaţie ştiinţifică în anul
cunoscut şi sub 1995.
denumirea de Astăzi, aici se mai găsesc doar
În interiorul parcului sunt
Grădina Botanică, 218 de specii din cele peste
cuprinse mai multe sectoare:
conţine o mare 1.000 iniţiale, însă parcul
cel ornamental în care se
deţine specii de colecţie, ce nu
varietate de specii găseşte flora României, cu
se regăsesc în celelalte parcuri
arboricole. subsectoarele fitogeografice
ale oraşului.
flora şi vegetaţia forestieră,
flora Banatului şi flora
Dobrogei, flora
Primele planuri ale parcului au mediteraneană, flora Americii
fost elaborate în 1966, de de Nord, flora Asiei (cu
către arhitectul Silvia subsectorul grădina
Grumeza. În perioada 1986- japoneză), sectorul sistematica
1990 în parc s-au plantat 1650 plantelor, sectorul plante
de specii de plante după medicinale şi sectorul flora
criterii fitogeografice şi tropicală.
estetice, plante aduse din 1, 2 Parcul botanic 2
Statuia Sfintei Treimi
Căi de Acces
º Piaţa Unirii, municipiul
Timişoara
Sculptura realizată în acord

perfect cu elementele
arhitecturale ale Pieţei Unirii
înfăţişează o coloană înaltă, de
formă triunghiulară,
înconjurată de nori, având în
vârf statui ce reprezintă Sfânta
Treime: Dumnezeu Tatăl, Iisus
Hristos şi porumbelul ce îl
simbolizează pe Sfântul Duh.
Cei Trei ţin o coroană deasupra
capului Fecioarei Maria.
La bază sunt statuile Sfântului

Ioan de Nepomuk, protectorul
Banatului, a regelui David şi a
Sfintei Barbara, ocrotitoarea
minerilor. Mai jos de acestea,
se regăsesc alte trei statui
aşezate pe colţurile
postamentului din piatră,
reprezentându-i pe Sfinţii
Rochus şi Sebastian, protectori
1 împotriva bolilor grave, dar şi
pe Sfântul Carol Boromeus,
patronul dragostei.
Denumită popular şi „Coloana Ciumei”, Pe cele trei laturi se mai pot
monumentul din Piaţa Unirii a fost înălţat în vedea sculpturi în relief,
memoria celor răpuşi de ciumă în perioada reprezentând cele trei
1738-1739. calamităţi - războiul, foametea
şi ciuma, care au lovit Banatul
secolului al XVIII-lea.
Realizată în gresie la Viena în vreme, prin consilierul Johann

stil baroc, statuia a fost Anton Deschan von Hannsen,
ridicată la un an de la care a fost şi iniţiatorul şi
epidemie, cu ajutorul finanţatorul realizării
administraţiei locale de la acea monumentului. 1. Statuia Sfintei Treimi
trandafirul negru şi albastru.

Din 1996, găzduieşte Muzeul Căi de Acces
şi Cercul Militar. º Piaţa Libertăţii nr. 7,
Muzeul Militar este amenajat
în şase săli în care sunt expuse
peste 2000 de obiecte: Ulterior anilor 1990, poarta
machete ale unor monumente Bastionului prin care a fost
istorice, fotografii, armament prins acest cadru a fost
şi ţinute militare, hărţi, modificată pentru a găzdui un
2 documente de epocă. magazin comercial. Astfel,
deschiderea bolţii a fost
Edificiul este considerat astăzi micşorată, iar cărămida veche
Cazinoul Militar monument istoric şi rămâne acoperită cu tencuială. Astăzi
unul din cele mai importante acest magazin nu mai există,
Una din cele mai importante obiective turistice ale
construcţii militare ale poarta fiind folosită ca
Banatului, demne de vizitat. element decorativ.
Timişoarei din secolul XVIII a
fost finalizată în 1775 şi
extinsă de-a lungul timpului
Fântâna punctelor Înconjurată de o fâşie verde de
cardinale gazon, fântâna îndulceşte un
cu încă un nivel şi o terasă.
pic atmosfera încordată a
În trecut găzduia balurile Fântâna punctelor cardinale traficului timişorean, oferind
ofiţerilor în Sala mare de este un important punct de posibilitatea trecătorilor să se
festivităţi, jucând un rol reper timişorean şi o delecteze cu sunetul plăcut al
important în viaţa socială a deosebită atracţie turistică. Pe apei şi cu imaginea jeturilor
acestora. În 1924 aici a fost timpul verii, apa este aruncată care se ridică spre cer.
organizată Expoziţia de la câţiva metri înălţime,
trandafiri la care a fost obţinându-se astfel un efect
1. Fântâna punctelor cardinale
prezentat pentru prima dată vizual fantastic. 2. Cazinoul Militar
Primăria Veche și Bastionul Cetății
Bastionul Cetății
Bastionul Maria Therezia a fost
construit între anii 1730-1735
și este cea mai mare bucată de
zid păstrată din vechea Cetate
a Timișoarei. Astăzi este folosit
ca pasaj, dar găzduiește și
două expoziții permanente ale
Muzeului Banatului, cea de
Tehnologia Informației și
Comunicațiilor și „Vioara - o
pasiune de o viață", precum și
Secția de Etnografie a
1 Muzeului Satului.
Primăria Veche
Căi de Acces
Căi de Acces
Reper deosebit de important º Piaţa Libertăţii nr. 1,
º Str. Popa Şapcă, Str.
în itinerariul arhitectural al municipiul Timişoara
Proclamaţia de la
oraşului, clădirea Primăriei
Timişoara, str. Vasile
Vechi a fost construită între
Goldiş, Blvd. Take Ionescu,
anii 1731-1734, după ce Structurată pe trei nivele (un municipiul Timişoara
coloniştii germani care au parter înalt şi două etaje),
obţinut dreptul exclusiv de a Primăria Veche se remarcă prin
locui în cetate, cer autorităţilor poarta monumentală deasu-
o primărie a lor. pra căreia se află un balcon şi
Vechea primărie a fost ridicată patru ferestre arcuite. 1. Primăria Veche
pe locul unei foste băi turceşti 2. Bastionul Cetății
din 1716, fapt pentru care în

dreapta intrării se află o
inscripţie în limba arabă pe o
tablă de marmură ce conţine
următoarele: „Anul ridicării
acestei băi, din timpul de
groază sub Ibrahim Ehan,
Hedşa 1053”.
Clădirea a fost refăcută în

1872, faţada fiind redecorată
în stil renascentist, moment în
care s-a schimbat şi emblema
localităţii, Timişoara devenind
oraş liber regal. 2
Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română a Banatului
Căi de Acces
º Blvd. Ferdinand nr. 1,
de compozitorul Sabin Drăgoi.
Pridvorul deschis al catedralei

este susținut de șase coloane
mari din marmură, așezate pe
câte un soclu pătrat. Intrarea
în pridvorul închis se face prin
trei uși masive în două
canaturi, frumos sculptate,
atât pe fața exterioară, cât și
pe cea interioară.
Iconostasul catedralei
impresionează printr-o
sculptură realizată de Ștefan
Gajo. Sculptura mobilierului
este opera lui Traian Novac.
Între anii 2003-2006, pictura
catedralei mitropolitane a fost
1
restaurată redobândind astfel
strălucirea originală.
Catedrala Mitropolitană a fost construită între Catedrala Mitropolitană

anii 1936 și 1940 și este cel mai mare edificiu adăpostește la subsol o
religios din Timișoara. bogată colecție de artă
bisericească bănățeană veche
și o valoroasă colecție de
icoane. De asemenea, aici se
Catedrala cu hramul „Trei tiri precum Cozia sau Prislop, află și moaștele Sfântului Iosif
Ierarhi" se deosebeşte prin tipice secolului al XIV-lea. cel Nou de la Partoș, protecto-
stilul arhitectural unic, de rul ortodocșilor români din
dimensiuni impresionante, În turnurile catedralei sunt Banat. Aici pot fi văzute manu-
care îmbină tradiția religioasă așezate șapte clopote mari, scripte românești timpurii
română cu cea bizantină- deosebit de puternice, care au precum „Noul Testament de la
moldovenească. Stilul, cu o greutate totală de 8.000 kg. Bălgrad" din 1648 sau „Cazania
firide sub streșini, cu bolte Acestea au fost confecționate lui Varlaam" din 1643.
înstelate în interior, cu discuri dintr-un material adus din
lăcuite într-o multitudine de insulele Sumatra și Borneo, iar
1. Catedrala Mitropolitană
culori, poate fi găsit la mănăs- armonizarea lor a fost făcută Ortodoxă Română a Banatului
Casa Eugen de Savoya
În anul 1716 trupele austriece

conduse de Eugeniu de Căi de Acces
Savoya au trecut prin această º Str. Eugeniu de Savoya
poartă, alungându-i pe turci. nr. 24, municipiul
Casa Prințului Edificiul a fost construit în Timişoara
Eugeniu de Savoya amintirea perioadei istorice
datează din prima glorioase în care turcii au fost
jumătate a secolului învinși, fiind ridicată pe locul
vechilor șanțuri turcești. În Timișoara se mai pot
al XIX-lea, mai exact vizita:
din anul 1817, fiind Pentru o perioadă de timp 1. Biserica Romano Catolică,
construită pe locul casa a avut rolul de aşezământ Piaţa Romanilor nr. 2
uneia dintre porțile de rugăciune evreiască, fiind
demolată în anul 1817. Noua 2. Fântâna cu „apă sacră”
Cetății Timișoara, din Piaţa Unirii
clădire are două etaje, iar
Poarta Forforosa. 3. Vechea Catedrală
deasupra ușii este reprodusă
imaginea Porții Forforosa, Ortodoxă
protejată de sticlă. 4. Palatul Administrativ,
1. Casa Prințului Eugeniu de Savoya Blvd Revoluţiei nr. 17
Biserica sârbească
orientată către strada

Ungurianu, este predominant Căi de Acces
Între anii 1744-1748 clasicistă, cu unele elemente º Str. Ungurianu nr. 12,
se construieşte baroce. În interiorul criptei se municipiul Timişoara
Biserica Episcopală găsesc mormintele a șapte
episcopi și 21 de ctitori
Ortodoxă, pe
ortodocşi.
amplasamentul
vechilor fortificații Biserica, având hramul
existente în secolul al „Înălţarea Maicii Domnului”,
înlocuieşte o biserică mai
XVI-lea și demolate veche, care a fost amenajată în
după 1740. fosta moschee Seidi Ahmed,
amplasată pe actuala stradă
Gheorghe Lazăr, la mijlocul
distanţei între intersecţiile cu
Ansamblul arhitectural al străzile Ungureanu şi respectiv
locaşului de cult a fost Mărăşeşti. Această primă
executat în stil baroc, cu unele biserică a fost distrusă de un
elemente clasiciste, integrate incendiu la 1737.
la începutul secolului al XIX-
1. Interior Biserica Sârbească
lea. Faţada principală, 2. Biserica Sârbească 2
Observatorul astronomic
Înfiinţat pe 7
decembrie 1962,
Observatorul
Astronomic
Timişoara este un
institut de cercetare
de referinţă din
Timişoara.
Edificiul a fost ridicat cu grupul sanitar, biblioteca şi

ajutorul a 11 studenţi de la atelierul mecanic. Aceasta Căi de Acces
Facultatea de Construcţii din prezintă o formă º Piaţa Axente Sever nr. 1,
Timişoara, care au fost paralelipipedică cu un singur municipiul Timişoara
îndrumaţi de doi zidari cu nivel, cu terasă de observaţie
experienţă. Un ajutor orientată spre sud, este
însemnat a fost dat şi de către deplasată spre est faţă de
studenţii de la Institutul turnul cupolei ca să lase loc de
1. Observatorul astronomic
Pedagogic. observaţie şi spre nord. 2. Telescopul observatorului astronomic
Clădirea observatorului
cuprinde o construcţie
cilindrică cu trei nivele: un
subsol, la parter un laborator
şi deasupra lui sala pentru
instrumentul ecuatorial
acoperit cu o cupolă rotativă.
Având un diametru
impresionant de 6 m, cupola
reprezintă un utilaj pretenţios
şi costisitor.
Atașată turnului, a fost

construită şi o anexă, în
interiorul căreia se găsesc
antreul, camera obscură, 2
Canalul Bega
contele Mercy a dispus

săparea unui canal care să Căi de Acces
Canalul Bega contribuie la asanarea º DN 69/E 671 Arad –
reprezintă primul terenurilor inundabile din Timişoara
canal navigabil jurul Timişoarei. În 1739, º DN6: Lugoj – Timişoara –
inginerul olandez Fremaut Cenad
construit în România, º DN 59A: Timişoara –
continuă canalizarea
lungimea totală intervenind cu diguri pentru Jimbolia
navigabilă a acestuia reglementarea cursului º DN 59/E 70: Timişoara -
Deta - Moraviţa
era de 44 km pe Begheului.
teritoriul României şi
În 1869, pe canalul Bega se fac
72 km pe teritoriul primele curse de pasageri. de pasageri fiind retrase în
Serbiei. Timişoara devine astfel primul anul 1967. O mică parte
oraş din România ce utilizează rămâne navigabilă pe raza
acest mijloc de transport în municipiului Timişoara pentru
comun. Transportul de un număr mic de nave de
Canalizarea Râului Bega sau pasageri pe canal a cunoscut agrement.
Begheiului a început în 1728 un vârf de circa 500.000
în amonte de Timişoara, când pasageri în anul 1944, navele
1. Canalul Bega
Rezervația naturală Mlaștinile Umede de la Satchinez
Aici trăiesc 40% dintre speciile

de păsări întâlnite pe teritoriul Căi de Acces
României. Datorită structurii º DN 6 Timişoara-Sânnicolau
geomorfologice ale straturilor Mare, dreapta DJ 693,
Supranumită „Delta aluvionare, aici s-au format comuna Satchinez
terenuri mlăştinoase
Banatului” este o intercalate de băltiri la
rezervație naturală suprafaţă, fâneţe umede şi
ornitologică ce se sărături. Excesul de umiditate faună specifice. Pe lângă
întinde pe 242 ha, al acestor zone a fost bogăţia piscicolă şi cinegetică
reprezentând astăzi întreţinut permanent prin a Văii Ierului s-au semnalat
izvoare proprii de apă aglomerări de păsări acvatice.
una dintre ultimele arteziană şi termală, periodic Rezervaţia atrage un număr
porțiuni mlăștinoase, prin precipitaţiile tipice de însemnat de specii acvatice şi
întinse din Valea sezon şi, în mod deosebit, prin nu numai, atât în perioada
Ierului. revărsările pârâurilor, cu cuibăritului, cât şi în perioada
ocazia debitelor excesive. de migraţie.
În aceste habitate umede au

convieţuit speciile de floră şi 1. Rezervația naturală
Mlaștinile Umede de la Satchinez
Stațiunea Băile Călacea

Căi de Acces
Staţiune balneo- 1. Rezervația Sărăturile
climaterică de interes º DJ 693, comuna Orțișoara de la Diniaș,
general, principalii DN 59/E70 Timisoara-Deta,
factori naturali de dreapta DJ 591 care se con-
medie anuală de 11°C. Apele tinuă cu DJ 591A până în sat
tratament din Băile Diniaş, comuna Peciu Nou
termale de aici au 38-39°C.
Călacea sunt climatul 2. Expoziţia de etnografie
şi apele minerale Acestea au fost descoperite cu şi artă populară,
bicarbonatate şi ocazia unor foraje făcute în DN 59/E70 Timișoara-Deta,
clorurate. zonă în anul 1880. Indicaţii dreapta pe DJ 693B, oraşul
terapeutice: tratarea Ciacova
afecţiunilor reumatismale 3. Expoziţia de istorie locală,
degenerative (spondiloze, DJ 693B, oraşul Ciacova
Suprafaţa de peste 15 ha a artroze, poliartroze,
coxartroze), tratarea 4. Expoziţie de arheologie
staţiunii (din care 14 ha de
afecţiunilor căilor urinare şi istorie locală,
parc, ce cuprinde şi o pădure
DN 59/E70 Timișoara-Deta,
de salcâm) include şi un lac cu (litiaza renală necomplicată,
stări de după infecţii urinare). oraşul Deta
nuferi albi şi raţe sălbatice.
Staţiunea se află într-o regiune 5. Muzeul etnografic
de influenţe climaterice Giarmăta,
temperate şi oceanice, DJ 691 Timişoara-Lipova,
prezentând o temperatură 1. Stațiunea Băile Călacea
comuna Giarmăta.
Sânnicolau Mare, centrul orașului
SÂNNICOLAU MARE
Sânnicolau Mare
Purtând numele protectorului său Sfântul

Nicolae, localitatea Sânnicolau Mare este cel
mai vestic oraş al României şi al judeţului Timiş.
Oraşul este atestat

documentar cu numele de Căi de Acces
Sân-Nicolau, după numele
º DN 6 Timişoara-Sânnicolau
mănăstirii de aici care apărea
Mare
cu hramul „Sfântul Nicolae” în
Diplomele privilegiate regale
din secolul al XIII-lea. Cu toate
acestea cercetările arheologice Aici a fost descoperit în 1799
au scos la iveală dovezi care un tezaur medieval timpuriu,
2
atestă că vatra satului a fost compus din 23 de obiecte din
locuită încă din epoca aur, din vremea voievodatului
bronzului. Ulterior, romanii au lui Glad, dar care este expus în 1. Sânnicolau Mare, centrul orașului
2. Piesă din cadrul tezaurului medieval timpuriu
ridicat aici un castru. prezent la Viena. expusă la Viena
Castelul Nako
alcătuită din 5.000 de volume

din biblioteca familiei şi un Căi de Acces
Construcţia altar Cinquecento. Alături de
castelului a fost º Str. Republicii nr. 15,
aceste obiecte valoroase, în
orașul Sânnicolau Mare
începută de către interiorul castelului au fost
groful Nako Kalman expuse numeroase picturi
realizate de mari maeştri ai
în anul 1864,
perioadei şi diverse obiecte fasciste, clădirea devenind în
devenind în scurt decorative. În camera cu mod special cazarmă şi
timp centrul trofee vânătoreşti erau expusedepozit de arme. Într-un final,
activităţilor culturale trofeele nobilului. pe timpul comunismului
şi politice din oraş. ajunge internat al şcolii
Toate aceste obiecte valoroase agricole, deteriorarea
şi multe altele s-au pierdut interiorului castelului
însă după anul 1919, când accentuându-se în această
Monumentul arhitectural a începând cu 1920, Castelul perioadă. Din 1974 este
fost realizat în stil neoclasic cu Nako îşi schimbă proprietarii amenajată în incinta palatului
elemente romantice, specifice la intervale de cel mult două Casa de Cultură, funcţie
secolului al XIX-lea. În decenii. I s-au dat diverse păstrată până astăzi, găzduind
interiorul acestuia a fost întrebuinţări, în funcţie de expoziţii, spectacole şi
amenajat şi un veritabil muzeu regimurile politice care se conferinţe. În prezent, Castelul
în care erau expuse obiecte de succedau cu repeziciune. Nako găzduieşte și Muzeul de
valoare din colecţia personală Castelul a ajuns să fie folosit Istorie şi Arheologie.
a familiei Nako. Colecţia era inclusiv ca sediu al gărzii 1. Castelul Nako
Biserica romano-catolică
Căi de Acces
º Str. Independenţei nr. 2,
orașul Sânnicolau Mare
În Sânnicolau Mare se mai

pot vizita:
1. Expoziţia memorială
1
Bela Bartok,
Muzeul a fost înființat în anul
1981 cu scopul de a deservi
Fost locaș de cult al comunităţii de germani unei expoziţii de panouri și
şvabi din regiune, Biserica a aparținut de vitrine cu fotografii și
Parohia Cenad (localitate din judeţul Timiş) documente originale din
până în anul 1918, fiind şi cea mai înaltă şi viața și activitatea compozi-
torului Bela Bartok, ce a trăit
impunătoare clădire din centrul oraşului.
între anii 1881-1945.
Str. Republicii nr. 15
2. Biserica Sârbeascã
Biserica romano-catolică a fost m, iar în interior prezintă două Adormirea Maicii
construită în anul 1824 de rânduri de coloane puternice Domnului,
către contele Nako. Până la de cărămidă de 140 cm Str. Republicii nr. 3
construirea bisericii, slujbele diametru, ce susţin bolta 3. Aşezare din Epoca
se ţineau într-o capelă, aşezată semicilindrică ,,borceaux’’. Bronzului
în mijlocul Comunei Germane.
Biserica tencuită în stil Biserica are patru altare de 4. Aşezare romană
romanic renașcentist a fost marmură, închinate Sfintei 5. Aşezarea medievală
zidită din cărămidă arsă, după Tereza, Sfântului Ioan Selişte
planurile arhitectului Mar din Nepamuk, Sfintei Ana şi
Viena. Are o lăţime 50 m în Sfântului Antonie. Sub altarul
exterior, 25 m în interior, iar principal se află o criptă mare,
înălţimea turnului este de 64 în care sunt înmormântaţi şi
1. Interior Biserica romano-catolică
m. Zidurile au o grosime de 8 membrii ai familiei Nako. 2. Biserica romano-catolică
Muzeul vinului
Căi de Acces
º DN 59C Sânnicolau Mare-
Jimbolia, comuna Teremia
Mare

1. Muzeul de Istorie și
Muzeul Pompierilor,
DN 59C Sânnicolau Mare-
Jimbolia, comuna Teremia
Mare
2. Expoziția memorială
Ștefan Jager,
DN 59C Sânnicolau Mare -
Jimbolia, oraşul Jimbolia
1
3. Casa memorială
Nikolaus Lenau,
DJ 594 nord de localitatea
Jumbolia şi dreapta pe DJ
Muzeul Vinului are la bază tradiţia şvabilor din 594B, comuna Lenauheim
sat, foarte pricepuţi în cultivarea viţei de vie şi din Jimbolia.
obţinerea vinului şi a coniacului de Teremia.
1. Capac de butoi
2. Butoi de vin
1. Muzeul Pompierilor
2. Exponate din Muzeul Pompierilor
În muzeu sunt expuse unelte

specifice viticulturii şi
prelucrării vinului, cum ar fi
pluguri de lemn cu brăzdare
din metal forjate manual,
prese pentru stors struguri,
vermorele pentru stropit via, 3
cleşti cu o vechime de peste
două sute de ani, o unealtă de
altoit via, butoaie pentru
păstratul vinului, unelte
pentru execuţia acestor
butoaie.
2 4
Ruinele Mănăstirii Cisterciene de la Igriș
Căi de Acces
º DJ 682 Sânnicolau Mare-
Lipova, stânga pe DJ 682E,
sat Igriş, comuna Sânpetru
Mare
Mănăstirea Igriș a fost o mănăstire medievală

de călugări cistercieni care a funcționat în
Regatul Ungariei.
3
Abația a fost întemeiată de invaziei tătare din 1241 și identificate în partea de vest a
călugări de la Pontignz, Franţa, reconstruită ulterior, pentru ca localității Igriş.
în anul 1179. Biblioteca acestei într-un final să fie ruinată în
mănăstiri este prima timpul ocupației otomane.
bibliotecă atestată Urmele mănăstirii au fost
documentar pe teritoriul
actual al României. Mănăstirea 1. Robert of Molesme - Fondatorul ordinului cistercian
2. Bucată de coloană din ruinele fostei abatii cisterciene
a fost distrusă în timpul 3. Roza cistercienilor
Vedere de ansamblu, Lipova
LIPOVA
lipoVa - vladimireScu - cHișineu criș
Lipova
Căi de Acces
Situat în zona de contact dintre Munţii º DJ 682 Sânnicolau Mare-

Lipova
Zarandului şi Dealurile Lipovei, oraşul Lipova
este străbătut de Râul Mureş, care desparte
localitatea în două: Lipova propriu-zisă pe
malul stâng, Radna şi Şoimoş pe malul drept.
Cetatea Lipovei a fost clădită disputată de habsburgi şi de

în timpul domniei lui Bela al otomani. Între 1552 - 1595 şi
IV-lea (1235 - 1270). Prima 1613 – 1718, a ajuns sub
menţiune documentară a dominaţie turcească, dar din
oraşului este din 1245, 1718, odată cu semnarea Păcii
reprezentând actul prin care de la Passarowitz, oraşul a
regele dădea ordin să fie revenit definitiv în mâna
refăcută cetatea distrusă de habsburgilor. Lipova
invazia tătară din 1241. reprezintă astăzi una dintre
puţinele localităţi stăpânite de 2
Fiind amplasată pe râul Mureş, turci în care s-au mai păstrat 1. Mănăstirea Maria Radna
Lipova a fost permanent urme ale acestora. 2. Interior Mănăstirea Maria Radna
Muzeul Orășenesc Lipova
Salonul „galben”, ambele

având o tapiserie în culorile Căi de Acces
Muzeul a fost
amintite. º Str. Gheorghe Doja,
înființat în anul 1952
oraşul Lipova
şi a aparținut omului Eleonora Costescu și Vasile
politic Sever Bocu, Varga donează muzeului
fiind găzduit de lucrări de artă românească și cuprind secția etnografică,
Castelul Misici. universală (Ioan Andreescu, familiarizând vizitatorul cu
Ştefan Luchian, Nicolae etnografia și arta populară din
Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Valea Mureșului.
Theodor Pallady, Dimitrie
Muzeul încă își păstrează Ghiaţă), pictură flamandă,
piesele originale de mobilier, italiană, engleză, franceză, 1, 2. Muzeul Orășenesc Lipova
obiecte autentice, cărora le-a maghiară şi obiecte de artă

fost înlocuită doar tapițeria, decorativă – argintărie,
inițial lucrată manual. S-au mai porţelan, sticlărie, mobilier.
păstrat parchetul, şemineul
din marmură de Carrara, În cadrul secției de istorie sunt
sobele de teracotă, expuse o seamă de
candelabrele şi oglinzile din descoperiri arheologice
cristal ce au fost aduse din provenite din aceste părţi. Alte
Viena de către Sever Bocu două săli sunt dedicate evului
după 1930. Dintre cele 8 săli mediu, iar o sală este dedicată
ale muzeului se remarcă în evenimentelor revoluției de la
special Salonul „roșu” și 1848-1849. Ultimele trei săli 2
Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului
Căi de Acces
º Str. 9 Mai nr. 3,
oraşul Lipova
Biserica dispune de valori

picturale deosebite. Frescele
din nava veche, situate lângă
intrare, au fost datate de către
Nicolae Iorga în jurul anului
1500, asemănătoare cu cele de
la Mănăstirea Viforâta (sec. XV)
din Țara Românească. În 1732
cea mai mare parte a zidurilor,
atât în interior, cât și în
exterior au fost acoperite de
splendidele fresce ale
pictorului Nedelcu, lucrate în
stil bizantin. În exterior
picturile au fost acoperite cu
tencuială, fiind parţial
dezvelite începând cu anul
1928, împreună cu străvechea
poartă a „Eternităţii”.
1 Dintre picturile ce se află pe

iconostas, unele aparţin lui
Pocroniu (sec. XVIII), iar cele
Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului mai însemnate sunt datorate
este o capodoperă a artei feudale românești. lui Ștefan Tenetchi-Ponerechiu,
dintre care „Sfântul Ioan
Botezătorul”, pictată în 1785.
A fost construită în trei etape, Comunitatea românească din De interes deosebit este tronul
în secolul al XIV-lea (pe la Lipova era semnificativ de arhieresc frumos sculptat,
1338) fiind ridicate pronaosul puternică şi investind sume adus din Moldova.
și aproximativ jumătate din considerabile, a prelungit
actuala navă în stil bizantin. biserica în 1797 până a luat
După câte se ştiu despre forma actuală. În anul 1928 i
această perioadă, se pare că a s-au adăugat galeriile din
fost ridicată pe cheltuiala interior. Exteriorului bisericii și
cnejilor români din Valea turnului li s-au adăugat la
Mureşului și poate, potrivit sfârşitul secolului al XVIII-lea 2
tradiţiei, chiar a lui Basarab I, elemente de stil baroc și

1. Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului
domnul Țării Românești. rococo. 2. Picturi exterioare
Bazarul turcesc
Căi de Acces
Unic pe teritoriul românesc, Bazarul turcesc
este una din cele mai vechi clădiri ale orașului. º Piaţa Republicii nr. 6,
oraşul Lipova
Este o clădire impunătoare, cu găseşte un frontispiciu În Lipova se mai pot vizita:

proveniență din a doua etapă triunghiular, decorat cu 5
a stăpânirii otomane (1613- discuri ceramice figurale care 1. Monument La Ruga,
1716) și figurează în catalogul par a fi de provenienţă mai Monument de piatră şi
monumentelor Semilunii în târzie. În spatele coloanelor marmură ridicat în anul
lume. Bazarul era folosit există un larg pasaj, unde 1933, La Ruga aminteşte de
pentru schimbul de produse comercianţii, potrivit datinei mişcările populare din anul
de către comercianți, proveniţi orientale, expuneau marfă la 1744, îndreptate împotriva
din cele trei ţări române, îndemâna cumpărătorilor. unirii cu Roma şi împotriva
precum şi din ţări din centrul Încăperile bazarului au fost stăpânirii habsburgice
Europei. transformate în timp şi 2. Vechea şcoală
adaptate altor cerinţe. Sub românească Lipova
Clădirea este străjuită de 8 bazar însă se mai păstrează o 3. Monumentul Eroilor
pilaștri masivi cu aspect uriaşă pivniţă, folosită iniţial Români şi Francezi din
cilindric, legați între ei cu pentru magazii. Războiul pentru
arcade. În centrul clădirii se Reîntregire
4. Monumentul Eroilor
Români din Al doilea
Război Mondial
5. Biserica Buna Vestire,
Str. Principală nr. 132
1. Pilaștrii cu arcade
2 2. Bazarul turcesc
Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna
1 2
terminate în cruci ajunge să

depășească 50 m înălțime. Căi de Acces
Ridicată în stil baroc,
mănăstirea datează º Piaţa Avram Iancu nr. 1,
Prima biserică a fost construită oraşul Lipova
din anul 1551 și a în anul 1520, dar a fost distrusă
fost întemeiată de în repetate rânduri de către
călugării franciscani turci. Piatra de temelie a celei
păstrate până astăzi a fost Altarul principal are trei
veniți din Bosnia. ferestre, cea din mijloc fiind
pusă la 7 iunie 1756. Biserica
de formă dreptunghiulară este mai mică şi rotundă. Toate trei
construită din piatră şi ferestrele sunt cu vitralii.
cărămidă, cu absida orientată Laturile longitudinale ale
În interiorul mănăstirii se
navei sunt prevăzute cu câte
găseşte icoana Sfintei Maria, o către nord-vest și pronaos
trei absidiale în grosimea
lucrare în stilul Renaşterii târzii supra-lărgit ca urmare a celor
două turnuri-clopotniţă ce-i zidurilor, care adăpostesc câte
– secolul XVII, care este
flanchează orientarea sud-est. un altar. Peretele de legătură
așezată în altarul principal din
al navei cu sanctuarul este
marmură de Carrara. În
rotunjit în ambele părţi şi
spatele altarului este așezat un Nivelele 2 şi 3 au ferestre spre
adăposteşte câte un altar în
tablou al „Bunei vestiri” de I. sanctuar, decorate cu
fiecare. În total, biserica are 8
Roskovics (1891), iar în navă se elemente baroce la nivelul 2 şi
m, altare secundare şi unul
găsesc opt altare în stil baroc, simple la nivelul 3. Uşa ce dă
principal din marmură albă de
datând din secolul al XVII-lea. spre parter este sculptată şi cu
Carrara.
ancadrament baroc. La apus,
Mânăstirea poate fi observată sanctuarul dinspre coridor
de la mari distanțe, deoarece comunică cu sanctuarul de la
este așezată pe o colină. În parter, iar celelalte două nivele
1. Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna
plus, înălțimea turnurilor sunt identice cu cele din nord. 2. Orga Bisericii de pelerinaj Maria Radna
Bisrica de pelerinaj Maria Radna

Rezervația Balta Șoimoș și Cetatea Șoimoș
Balta Șoimoș (din specia Emis orbicularis),

scoica (specia Unio pictorium), Căi de Acces
Balta Şoimoş se întinde pe o melcul (din genul Planorbis º DN 7/E 68 Arad-Deva,
suprafață de 1 ha și este sp.) etc. nord de oraşul Lipova,
localizată în cartierul Șoimoș satul Şoimoş
al orașului Lipova, pe partea Cetatea Șoimoș
nordică a Văii Mureșului.
La limita de nord-est a satului
Rezervația zoologică s-a Şoimoş (astăzi parte a oraşului
format pe un braț al Văii Lipova), pe Cioaca Tăutului, în
Mureșului, sub forma unei dreapta Mureşului, se află
bălți (luciu de apă). Aceasta ruinele uneia dintre cele mai
reprezintă o zonă de protecție frumoase cetăţi medievale de
pentru mai multe specii de: pe teritoriul României.
mamifere (vidra), păsări (stârci,
rațe, berze) și pești, precum și Cetatea Şoimoş este atestată 2
broaște, moluște sau melci, documentar pentru prima

printre care broasca țestoasă dată în anul 1278, fiind renascentiste aparţin secolului
ridicată în centrul unui cnezat următor când, vremelnic,
românesc cu scop de apărare cetatea a devenit reşedinţa
contra invaziilor tătare. Către principelui Transilvaniei.
Căi de Acces sfârşitul primei jumătăţi a
º Oraşul Lipova, secolului al XIV-lea a fost
cartierul Șoimuș reconstruită de Iancu de
1. Rezervația Balta Șoimoș
Hunedoara. Elementele 2. Castelul Șoimoș
Stațiunea Băile Lipova
Climatul continental moderat

cu influenţe submediteraneene Căi de Acces
favorizează factorul cel mai º Str. Lugojului nr. 50,
Una din stațiunile cu important pentru tratament oraşul Lipova
specific din stațiune.
balneoclimateric,
La începutul secolului XX,
având ape minerale Staţiunea Băile Lipova era una Staţiunea a început să fie
carbogazoase, din cele mai apreciate stațiuni cunoscută şi pentru apa
bicarbonate, sodice, turistice ale vremurilor, minerală, aceasta fiind folosită
pentru tratamente în cură
calcice, magneziene impresionând prin potenţialul
natural, calitatea, externă şi internă, agrement şi
şi feruginoase, pentru îmbuteliere.
originalitatea şi costul
utilizate în serviciilor. Încă de la sfârșitul
tratamentul secolului al XIX-lea, odată cu
afecţiunilor realizarea unui stabiliment
cardiovasculare şi balnear alimentat cu apă de la
hepatobiliare. două puţuri armate în lemn în
anul 1894, a fost favorizată
desfăşurarea de activităţi
balneare. 1. Stațiunea Băile Lipova
Rezervația Locul fosilifer Zăbalț
1 2
Localizată pe o păşune comunală, în locul Căi de Acces

numit „Râpa Galbenă”, în cuprinsul rezervaţiei º DJ 682 Lipova-Făget,
fosilifere și paleontologice din Zăbalţ se găsesc sat Ususău şi Zăbalţ,
moluşte fosile din Ponţianul mediu. comuna Dorgoş
Aceste moluşte fosile sunt ponţiană din întreg bazinul argilos al colinei, unde cuibă-
acumulate în zona litorală, fără panor. resc colonii de rândunele.
a fi suferit deplasări din poziţia
iniţială. Rezervaţia prezintă o Din cele 121 de forme fosile
bogăţie paleontolgică descrise în aceste locuri, 60 îşi În zonă se mai pot vizita:
asemănătoare cu cea de la au aici locul lor de tip, adică
Rădmăneşti (judeţul Timiş) aici au fost descrise pentru 1. Biserica din Lemn,
aflată în apropiere, iar ca prima dată: Unio porumbeus, DJ 682 Lipova-Făget,
valoare este comparabilă cu Limnocardium sp., Congeria comuna Dorgoș
zăcămintele din Iugoslavia şi rădmăneşti, Teoxus rădmăneşti 2. Peştera Sinesie,
Ungaria. Este unul dintre etc. Aceste fosile de moluşte DN 7/E 68 Deva – Arad,
zăcămintele de referinţă se găsesc cu uşurinţă la 5-19 comuna Săvârşin
pentru intervalul stratigraf pe cm adâncime în stratul de sol.
care-l reprezintă, fiind printre
cele mai interesante Râpa Galbenă este reprezenta-
zăcăminte fosilifere cu faună tă de o tăietură în peretele 1, 2. Rezervația Locul fosilifer Zăbalț
Peștera lui Duțu
Peștera este declarată

rezervație naturală datorită Căi de Acces
prezenţei, în mod special, a º DN 7/E 68 Deva – Arad,
Situată în apropierea faunei cavernicole pe care o dreapta pe DJ 707A,
comunei Săvârşin, adăposteşte. Este și rezervație sat Căprioara,
Peștera lui Duţu se speologică, aici regăsindu-se comuna Săvârşin
colonii de chiroptere și două
află la o altitudine
specii de anelide.
absolută de 245 m,
pe versantul stâng al Conform legendelor locului, 2
Văii Fundata, de Duțu a fost haiduc și un
unde ni se dezvăluie revoluționar implicat în
Revoluția de la 1848, care a
o priveliște găsit adăpost în acest loc.
minunată.

1. Rezervația Locul fosilifer
Monorostia,
DN 7/E 68 Arad-Deva,
1. Peștera lui Duțu
2. Rezervația Locul fosilifer Monorostia comuna Bârzava
Castelul Regal de la Săvârşin
numeroase schimbări atât la

interior, cât și la exterior. Căi de Acces
Monument de
arhitectură laică, º DJ 707A, sat Căprioara,
Castelul este înconjurat de un comuna Săvârşin
castelul a fost con- splendit parc dendrologic cu
struit pe locul unui arbori seculari prevăzut cu lac
alt edificiu, castelului și debarcader.
1, 2. Castelul Regal de la Săvârşin
familiei nobiliare
Forray din secolul 2
XVIII, după ce a fost

cumpărat de regele
Mihai I în 1941 și
naționalizat în 1948.
Refăcută în stil neoclasic la

începutul secolului al XIX-lea,
când i s-a adăugat încă un etaj
și un frumos balcon, clădirea
castelului a fost supusă la
Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie
VLADIMIRESCU
lipova - VladimireScu - cHișineu criș
Vladimirescu
Prima atestare documentară a

localităţii Vladimirescu Căi de Acces
Descoperirile datează din anul 1752, satul º DN 7/E 68 Deva-Lipova-
arheologice din zona Cicir fiind totuşi atestat Arad
documentar în anul 1552,
comunei satul Horia în anul 1315 şi
Vladimirescu au scos satul Mândruloc în anul 1471. Colonizarea şvabilor din
la lumină vestigii Prima denumire a localităţii perioada 1717-1733 a dus la
importante care este Glogovăţ. Numele strămutarea românilor şi a
atestă continuitatea provine de la coloniştii sârbi sârbilor din această zonă.
aduşi de regatul ungariei ca Denumirea de Glogovăţ a
locuirii pe aceste graniceri, în perioda 1404-
meleaguri încă din rămas până în jurul anilor
1412, conducătorul acestora 1945 când localitatea a
secolele II-III. numindu-se Glogov. devenit Vladimirescu.
1. Primăria comunei Vladimirescu

Ruinele catedralei în stil romanic
În locul denumit „La Bisericuţă”

Căi de Acces
se află ruinele mănăstirii
romanice, atestată º Situată în centrul
Lângă Biserica documentar în secolul al XIII- satului Vladimirescu,
lea cu denumirea de „Bizere”. comuna Vladimirescu
romano-catolică se
găsesc ruinele unei Din această mănăstire
catedrale în stil benedictină se mai pot vedea bazilică romanică mare, cu trei
romanic, care doar ruinele bisericii, acestea nave, transept (naos transver-
datează probabil din păstrându-se până astăzi. sal), cor (presbyterium) cu
Biserica a fost construită din deambulatoriu și două turnuri
a doua jumătate a în partea vestică.
piatră șlefuită şi avea proporții
secolului al XIII-lea. impunătoare, având un ax
principal (intrarea - altarul) de
cca. 60 m. Edificiul a fost o
1. Ruinele catedralei în stil romanic
Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie
Căi de Acces
º satul Vladimirescu,
comuna Vladimirescu
În anul 1930 se zideşte Biserica cu hramul
„Sfântul Mucenic Dimitrie” din comuna
Vladimirescu, pictată în 1942 în interior de În zonă se mai poate vizita:
Cornel Cenan din Cluj. Exteriorul bisericii a fost
1. Biserica din lemn
pictat în 1972 de Gheorghe Răducanu din Sfântul Nicolae,
Bucureşti. satul Vladimirescu,
comuna Vladimirescu.
3. Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel
CHIÕINEU-CRIÕ
văliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânicolau mare
lipova - vladimireScu - cHișineu-criș
Chişineu-Criş
Descoperirile arheologice au
scos la lumină urme de locuire Căi de Acces
Localitate în care care aparţin unor perioade
º DN 79/E671 Arad - Oradea
istoria şi cultura se preistorice, chiar şi de mai
îmbină armonios cu bine de 2500 de ani. Prima
atestare documentară a
dezvoltarea
oraşului datează din anii 1202- În zonă se mai pot vizita:
economică şi socială, 1203 când aşezarea a fost 1. Monumentul eroilor
Chişineu-Criş se află menţionată sub denumirea de grăniceri,
în Câmpia Crişului villa Jeneusol. oraşul Chişineu-Criş
Alb de-o parte şi de 2. Biserică Sfinţii Apostoli
alta a râului omonim. Petru şi Pavel,
oraşul Chişineu-Criş.
1. Turnul Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Rezervația de soluri sărăturate
1 2
Căi de Acces
Rezervația din Câmpia Crişurilor face parte din º DN 79A vest de localitatea
staţiunea experimentală pentru ameliorarea Chişineu Criş, comuna
sărăturilor Socodor, cercetările din acest loc Socodor
având ca ţintă solurile saline şi alcaline,
împreună cu biotopurile specifice. Rezervaţia serveşte astăzi ca
bază didactică, ştiinţifică şi de
agrement, având o vegetație
foarte diversificată formată din
Rezervaţia ocupă o suprafaţă rezervaţii. Viitorii proprietari,
specii de fitocenoze halofile și
totală de 95 ha şi datorită Petru Csernivics (care în 1820
xerofile și unele neofile.
complexităţii ei este unică pe începe construirea castelului)
teritoriul României. Iniţial, şi apoi Tiberiu Karoly
rezervaţia a fost realizată pe realizează în continuare noi
fondul unei păduri naturale, amenajări, introducând şi noi 1. Necropola de inhumaţie
cu arborete de şleauri de specii de arbori şi arbuşti a avarilor,
câmpie (stejar, ulm, frasin). ornamentali. DN 79A, comuna Socodor
Primele lucrări de amenajare 2. Biserica ortodoxă
s-au făcut după anul 1724 din După 1945, rezervaţia este Buna Vestire,
iniţiativa lui Mihai Cserhovics, lăsată în paragină, vegetaţia se DN 79A, comuna Socodor
care construieşte şi un conac- dezvoltă haotic, se distruge o
3. Rezervaţia Arboretul
reşedinţă nobiliară. De atunci parte din speciile valoroase. În
Macea, DJ 709B Socodor -
datează probabil exemplarele 1968, suprafaţa actuală a
Sânmartin-Curtici, comuna
monumentale de tisă, stejar, parcului se declară parc
Macea.
castan, arţar, în vârstă de peste dendrologic şi se iau măsuri
1. Pătlagina îngustă / Rezervația de soluri sărăturate
250 de ani, din cadrul acestei de protecţie şi reamenajare. 2. Rezervația Arboretul Macea
Castelul Csernovics
Căi de Acces
º DN 79A vest de
localitatea Chişineu-Criş,
comuna Socodor
aparținut familiei Csernovics.

Tot în partea veche se observă
elemente de inspirație
bizantină (turnulețele), în timp
ce partea mai nouă, ridicată
de familia Karolyi, este mult
mai simplă, mai modernă.
Intrarea principală în castel se

1
face printr-o ușă mare din
lemn de stejar, plasată sub
terasa dinspre vest. Pereții
Construcţia castelului a fost demarată în anul interiori ai castelului, au fost
zugrăviți simplu la început, cu
1724 de către Mihai, din familia nobiliară var, peste care se aplicau
Csebovici, şi fiul său Ioan. diferite modele colorate (flori,
struguri, fructe etc.), în funcţie
de destinația camerei. Mai
La jumătatea secolului al XVIII- prin construirea celei de-a târziu, familia Karolyi a aplicat
lea castelul avea o singură doua aripi și îmbogăţit prin un tapet, iar camerele de la
aripă, cea de est, pentru ca din ridicarea unui turn înalt de 30 etaj erau îmbrăcate în draperii
1845 să se facă noi amenajări m. A fost extins şi parcul care de diferite culori.
a domeniului, de către acum va avea o suprafaţă de
Pereții exteriori au fost
membrii familiei Csernovics. 100 de holde de pădure
tencuiți, cu forme
Tot în acea perioadă au fost plantată. În 1939, castelul și
dreptunghiulare imprimate cu
aduse specii exotice, precum parcul trec în proprietatea
un model asemănător
Gingko Biloba, plantate în medicului Adam Iancu din
fagurelui de miere. Mai târziu,
grădina parcului ce Curtici, care le va poseda până
pereții au fost îmbrăcați cu
împrejmuia castelul. la naționalizarea lor în anul
iederă, fiecare latură având o
1948.
În cele din urmă, castelul altă specie. Iedera era fixată în
ajunge în proprietatea familiei Din punct de vedere cuie speciale și tunsă plastic la
Nagy Karolyi, când au fost arhitectural, castelul prezintă ferestre. Odată cu venirea
demarate noi modificări ale o îmbinare de stiluri. Există comuniștilor a fost dată jos cu
acestuia. Edificiul devine elemente de baroc târziu (la ajutorul unui tractor.
asemănător modelelor în vogă parter și intrarea principală),
din Franţa după ce este extins din perioada în care castelul a 1. Castelul Csernovics
Turnul Castelului Csernovics
Lacul Cicoș
Rezervația Balta Rovina
INEU
ineu - guraHonț - vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău
102 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău
Ineu
Dealul Viilor, satul de vacanţă

al locuitorilor din regiunea Căi de Acces
Străveche aşezare Ineului. Cea mai veche º DN 79A Chișineu-Criș -
românească, oraşul atestare a localităţii este din Ineu - Vârfurile
Ineu este astăzi unul secolul XII, iar prima atestare
dintre cele mai documentară a numelui
frumoase oraşe ale localităţii datează din anulreprezintă dovezi importante
1214, când este menţionată privind viaţa economică şi
judeţului Arad. sub numele de Villa Ieneu. socială a dacilor din perioada
preromană. După cucerirea
Vestigiile arheologice romană, chiar dacă pe
Aşezat pe cursul mijlociu al descoperite în această regiune teritoriul Crişanei şi al Ineului
Crişului Alb, în şesul Țării dovedesc existenţa omului au existat încă dacii liberi, a
Zarandului, oraşul este străjuit preistoric în Ineu încă din avut loc şi aici un proces de
de Dealul Mocrea de origine neolitic, epoca pietrei. romanizare a populaţiei.
vulcanică, unde se întinde Monedele descoperite 1. Rezervația Balta Rovina
Cetatea Ineu
Căi de Acces
º Calea Traian, oraşul Ineu
secolului al XVII-lea, când este

ocupată de către trupele
habsburgice şi devine centru
de regiment grăniceresc, iar în
1745 este părăsită. Ulterior,
după anul 1870 cetatea
interioară, respectiv castelul, a
fost reconstruită în stil
neoclasic, cu elemente ale
renaşterii târzii şi ale
1 barocului.
Întregul complex de fortificaţii

dispune de o curte interioară
Monument de o valoare inestimabilă, Cetatea în formă de patrulater, unde se
Ineu prezintă însemnele unei istorii tumultoase află o cetate interioară dispusă
a ţinutului în care se află, fiind un important pe două niveluri. Cetatea
exterioară este așezată la o
punct strategic şi de frontieră. distanță de câteva sute de
metri și forma brâul de ziduri
din piatră, tot în formă de
Vechea cetate din Ineu este cucerită de trupele pătrat, cu bastioane la colțuri.
atestată documentar încă din habsburgice şi a devenit În fiecare bastion etajat sunt
anul 1295. În anul 1541, centru de regiment vizibile urmele unor
aceasta devine o verigă de grăniceresc. deschizături adaptate pentru
apărare însemnată în lupta gurile de foc. Au rămas puţine
antiotomană a celor trei ţări Cetatea actuală a fost urme din brâul de ziduri, care
române, făcând parte din construită între anii 1645- erau înconjurate din trei părţi
lanțul de cetăți de apărare ale 1652, în timpul principilor de şanţuri cu apă, pe cea de a
lui Iancu de Hunedoara. În transilvăneni Rakoczi şi patra latură curgând Crişul
1566 este cucerită de către Rakoczi al II-lea (fiind folosită Alb.
otomani, aceştia capitulând de către aceştia şi ca reşedinţă
abia în 1595. După ce Mihai de vară), după planurile
Viteazul obţine victoria la arhitectului austriac Gabriel
Șelimbăr în 1599, acesta pune Haller. Cucerită în 1658 din 1. Rezervația Poiana cu
stăpânire pe aceste locuri, nou de turci, fapt relatat narcise Rovina,
garnizoana Ineului pentru importanţa sa şi de Situată în estul oraşului Ineu
alăturându-i-se în lupte. În Miron Costin, aceştia o
cele din urmă, cetatea a fost stăpânesc până la sfârşitul 1. Cetatea Ineu
Rezervația Balta Rovina
Rezervaţie naturală Căi de Acces

de tip zoologic, Balta º Situată în apropierea
Rovina se întinde pe oraşului Ineu,
o suprafaţă de 120 ha la nord-est de acesta
şi se află în partea de
sud-est a orașului
Ineu.
Întindere de ape şi de zone

terestre împrejmuitoare, Balta
Rovina reprezintă locul ideal
de cuibărit şi vieţuire pentru 3
specii migratoare de baltă.
Printre aceste specii pot fi
văzute exemplare de lopătar,
barză neagră, vultur codalb, 1. Rezervația Balta Rovina
2. Nagâț în zbor
buhaiul de baltă sau nagâţul. 2 3. Nagâț
Staţiunea Moneasa
Supranumită „Perla Munţilor Apuseni” şi Căi de Acces

Menyháza în limba maghiara, adică „Orașul º DN 79A Chişineu-Criş -
Ineu - Vârfurile, stânga pe
Paradisului”, Staţiunea Moneasa este locul ideal DJ 793 Buteni - Beliu şi
de petrecere a vacanţei sau concediului, dreapta pe DJ 792B până
în comuna Moneasa, apoi
indiferent de anotimp. drum forestier
Staţiunea balneoclimaterică se tate, calcice, magnezice, precum şi boli metabolice şi

află într-o mică depresiune, la sodice. Climatul staţiunii de nutriţie (diabet, obezitate).
poalele Munţilor Codru-Moma, Moneasa este esenţial pentru Staţiunea nu este, însă, una
la altitudinea de 280 m, fiind terapeutica balneară, având exclusiv de tratament, aici
înconjurată de peisaje un efect calmant asupra existând şi posibilităţi de
pitoreşti de un farmec sălbatic. sistemului nervos central şi, în petrecere a timpului liber.
general, asupra organismului
Apele termominerale cu certe uman. În zonă se mai pot vizita:
proprietăţi curative de aici au
fost cunoscute, se pare, încă În staţiune se tratează 1. Peștera Liliecilor,
de pe vremea romanilor care afecţiunile reumatismale DJ 792B Comuna Moneasa
au avut aici terme. Acestea degenerative şi abarticulare, 2. Cascada Boroaia,
cuprind o gamă largă şi se afecţiunile ginecologice, bolile DJ 792B Comuna Moneasa
împart între ape bicarbona- sistemului nervos periferic, 1. Stațiunea Moneasa
Peșterea Valea Morii și Pădurea Sic
1 2 3
Peștera Valea Morii Pădurea Sic În zonă se mai pot vizita:

1. Rezervaţiile Pădurea de
Monument al naturii, în Rezervația zoologică Pădurea stejar pufos de la Cărand,
Rezervaţia speologică Peștera Sic este reprezentativă pentru DJ 793 Buteni-Beliu,
Valea Morii se găsesc colonii colonia de stârci cenuşii care comuna Cărand
de lilieci care aparţin ordinului şi-au făcut cuiburi în pâlcurile
chiropterelor, specia Myotis m.. de arbori existente aici. 2. Balneo-izvorul mineral
Cuprinzând o suprafaţă de 5 Pădurea Sic oferă condiţii „Ştiubei”,
ha, peştera prezintă o lungime prielnice de adăpost şi de DJ 793 Buteni-Beliu,
de 2012 m şi o diferenţă de hrană pentru această specie comuna Cărand
nivel de 35 m. deosebită.
Căi de Acces Căi de Acces

º DJ 792B º DJ 793 Buteni-Beliu, sat
Comuna Moneasa Seliştea, comuna Cărand
1. Peștera Valea Morii

2. Vedere spre Pădurea Sic
3. Pădurea de stejar pufos de la Carând
4, 5. Stârc cenușiu 4 5
Gurahonț
GURAHONÑ
Gurahonţ
1 2
mai vechi monede

Căi de Acces
descoperite în Zărand sunt
Cunoscută la început drahmele de argint. º DN 79A Chişineu Criş-
sub denumirea de Descoperirile monetare de la Ineu-Vârfurile
Grohonch sau Feniș cuprind monede care au,
Honytok, localitatea în general, pe verso capul lui
Hercules, iar pe cealaltă parte astfel o populație românească.
Gurahonţ este
calul și călărețul, ambele efigii
atestată documentar destul de degenerate.
pentru prima dată în În zonă se mai pot vizita:
anul 1386. În ciuda istoriei tumultoase şi
pline de transformări 1. Castel din Gurahonţ,
semnificative, populația Comuna Gurahonţ
autohtonă romanizată din 2. Monumentul lui Ioan
Săpăturile arheologice ținutul Gurahonțului și zonele Buteanu,
efectuate în satul component din jur și-a păstrat nealterată Satul Gurahonţ, comuna
Iosășel au dezvăluit urme de ființa, limba, tradițiile și Gurahonţ
civilizație încă din perioada formele social-politice de
1. Castel din Gurahonț
Paleoliticului timpuriu. Cele organizare, cristalizându-se 2. Parc dendrologic
Rezervaţia Baltele Gurahonţ
jumătatea lunii august.

Habitatul specific rezervaţiei Căi de Acces
este caracterizat prin versanţi º DN 79A Chişineu-Criş -
Situată pe versantul abrupţi, pietroşi, acoperiţi de Ineu - Vârfurile, comuna
sud-estic al Dealului vegetație naturală, iar Gurahonţ
Baltele, rezervația exemplarele acestei specii rare
reprezintă o zonă de preferă petecele cu vegetație
înaltă sau cele ușor umbrite de
protecție pentru
tufișurile mărginașe.
specia floristică rară,
unicat, de Centaurea Alături de această specie se
simonkaiana. găsesc exemplare de specii
ierboase, precum usturoiul
sălbatic Allium flavum, garoafa
de câmp Dianthus
carthusianorum, prunella din
Perioada de înflorire a speciei specia Prunella laciniata etc.
Centaurea simonkaiana la
Gurahonț se întinde de la
1. Rezervaţia Baltele Gurahonţ
jumătatea lunii iulie până spre 2. Centaurea simonkaiana 2
Rezervaţia Dosul Laurului
când barbarii îi atacau. O altă

Căi de Acces legendă vorbeşte despre
Situată în pădurea de
fag din comuna º Nord-est de satul contele Jelinski, care ar fi adus
Gurahonţ, sat Zimbru, acest arbust pentru a
Zimbru, Rezervaţia impresiona localnicii, dar şi
comuna Gurahonţ,
Dosul Laurului pentru a-şi marca locul unde
reprezintă singurul îşi ascundea partea
loc din ţară în care se tezaurizată din avere.
de 3-8 cm şi sunt de culoare
găsesc exemplare de verde închis, cu luciu puternic,
laur, plantă rară iar marginea lor ondulată
ocrotită prin lege. prezintă ţepi ascuţiţi. Arbustul
vegetează bine şi are o
înalţime de 2,5 m, înflorind în
luna mai, când pot fi văzute
Poiana cu laur este străjuită de petalele florilor sale de culoare
dealuri cu păduri dese albă. Fructul este sferic, iar
descriind tabloul unui peisaj când se coace în luna august
plăcut şi odihnitor. Situat în este de culoare roşie, fructele
locul cel mai nordic al ariei rămânând pe ramuri până în
sale mediteraneene şi cel mai anul următor.
estic al ariei sale atlantice, 2
laurul creşte sub formă de Legenda spune că în pâlcul
tufe, creând desişuri greu de des de laur localnicii îşi
1. Rezervația Dosul Laurului
pătruns. Frunzele au lungime ascundeau toată agoniseala 2. Fructe de laur
Vașcău
VAÕCÅU
ineu - guraHonț - Vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău
Vaşcău
Străjuit de Munţii Bihorului la răsărit şi Munţii Codru-Moma spre apus,

oraşul Vaşcău şi localităţile din jurul său formează una dintre cele mai
pitoreşti zone ale judeţului, din regiunea Ţara Beiuşului.
Bogăţia bazinului hidrografic, Conscrierea porţilor Liber

clima destul de blândă şi regius, întocmită în anul 1552 Căi de Acces
formele de relief, cu întinse de către Fiscul Regal. În acest
º DN 76/E 79 Vârfurile-
zone muntoase acoperite de document localitatea apare
Beiuş-Oradea
păduri, loc de refugiu în menţionată sub denumirea de
vremuri de restrişte, au creat Nagyhko („Cuptorul Mare”).
condiţii pentru formarea de Totuşi, există şi alte documente
aşezări omeneşti în această care menţionează existenţa torilor, aceea de lucrători la
regiune. Primele aşezări localităţii încă din secolele XI-XII. fierărie: Vaskoh – nume
omeneşti din această zonă provenit din limba maghiară şi
sunt atestate arheologic încă Începând cu secolul al XVIII-lea, format din două cuvinte: vas =
din paleolitic. mai exact anul 1851, fier şi koho = cuptor de topit.
denumirea oraşului va fi
Cea mai veche menţiune schimbată pentru a face
documentară a localităţii referire la principala bogăţie şi
Vaşcău este cea din la ocupaţia de bază a locui- 1. Țara Beiușului
Muzeul Nicolae Bocu

Căi de Acces
Inaugurat la 9 mai 1. Biserica Romano-Catolică,
º Str. Unirii nr. 4,
1980, Muzeul Nicolae Orașul Vașcău
oraşul Vaşcău
Bocu a căpătat 2. Biserica Ortodoxă,
contur şi s-a Orașul Vașcău
dezvoltat din dorinţa 3. Biserica Ortodoxă
costume populare, vase de lut,
profesorului Nicolae din Câmp și Biserica
cărţi vechi, documente
Ortodoxă din Colești,
Bocu din oraşul istorice, elemente de
Situate la vest de orașul
Beiuş, colecţie numismatică, printre
Vașcău
muzeală pentru care exponate se numără şi
obiectele din colecţia 4. Biserica ortodoxă din
acesta a pus multă personală a profesorului Vărzarii de Jos și
pasiune. Nicolae Bocu. Biserica ortodoxă din
Vărzarii de Sus,
În cele din urmă, profesorul Situate la est de orașul
Nicolae Bocu a reuşit să Vașcău
Împreună cu elevii şcolilor din recupereze o parte a
zonă, profesorul a căutat să trecutului şi obiceiurilor
adune obiecte etnografice cu acestei zone, pe care să le facă
valoare istorică, care să poată cunoscute şi generaţiilor
fi expuse ulterior. Alături de viitoare.
vechi obiecte de uz casnic, 1. Muzeul Nicolae Bocu
Rezervația Avenul Câmpeneasa şi Izbucul Boiu
Pârâul Tarinii se varsă în

Avenul Câmpeneasa, lung de Căi de Acces
11 km. De asemenea, şi apele º DN 76/E 79 Vârfurile-
Situată pe platoul Pampărului intră în peşteră, iar Beiuş-Oradea, fiind situată
carstic Vaşcău, după ce străbat adâncurile la 1,5 km de orașul Vașcău
Peştera Câmpeneasa pământului, ies la suprafaţă la
Vaşcău.
este un monument al
naturii unic în De aici se trage şi numele
Europa, acesta izvorului, căruia la Vaşcău i s-a
găzduind cea mai dat numele de „Izvorul Boiu”.
Boiu era denumirea localităţii
înaltă cascadă
străvechi din vatra de azi a
subterană Vaşcăului şi figura în docume-
permanentă din ntele din anul 1600 cu acest
România. nume.
1. Peştera Câmpeneasa
2. Izbucul Boiu 2
Mănăstirea Izbuc
1 2
Situată într-un superb decor montan înconjurat Căi de Acces

de păduri şi pajişti de la poalele Munţilor Codru º DN 76/E 79 Oradea-Beiuş-
Moma, Mănăstirea Izbuc este cea mai veche Vârfurile, sat Călugări,
mănăstire din Bihor. comuna Cărpinet
Mănăstirea se găseşte lângă De o mare valoare de atunci al mănăstirii. Biserica

un izvor intermitent care arhitectonică, Biserica de lemn din zid în formă de cruce este
ţâşneşte din crăpăturile cu hramul Adormirea Maicii joasă, dar foarte spaţioasă,
stâncilor, un fenomen carstic Domnului și a fost ridicată în naosul şi pronaosul avînd 20
deosebit de interesant, foarte 1696 şi adusă de la Beiuş la m lungime şi 9 m lăţime (în
rar întâlnit, despre care se Izbuc în 1957. Este construită zona absidelor naosului 12 m).
spune că are puteri în formă de navă pe fundaţie Are o catapeteasmă simplă
tămăduitoare. Apa Momii, din bolovani de piatră. Piesă din lemn, dar stranele pentru
cum l-au numit localnicii, a extrem de frumoasă, credincioşi sunt sculptate. Nu
fost preţuit ca un loc sfânt, de catapeteasma din lemn a fost are pridvor, iar intrarea în
unde se înalţă rugăciuni donată de meşterii din judeţul biserică se face printr-o uşă
evlavioase. Neamț. Toate ferestrele sunt din lemn simplă, în două
simple, de formă aproape canaturi. Pictura acestei
Încă din cele mai vechi pătrată şi au câte patru biserici este în ulei şi a fost
timpuri, pe 15 august are loc geamuri, iar pereţii, ca şi bolta, executată în 1969-1972 de
un pelerinaj la Mănăstirea sunt tencuiţi şi pictaţi. pictorul Nicolae Popa, pictura
Izbuc, atraşi de miracolul paraclisului fiind executată de
Izvorului Tămăduirii. Oamenii În anul 1989 începe familia Moldoveanu din
n-au găsit până astăzi o construirea bisericii de piatră, Bucureşti.
explicaţie ştiinţifică Biserica Nouă, din iniţiativa şi
fenomenului de la Izbuc. directa îndrumare a stareţului 1, 2. Mănăstirea Izbuc, Biserica de lemn
Rezervația Valea Sighiștelului
Căi de Acces
º DN 75 în direcţia
localităţii Vârtop,
stânga pe drum comunal
până în satul Sighiștel,
comuna Câmpani
peştera din Dealul Secăturii

(1.450 m), cu bogate şi variate
concreţiuni; Peştera Măgura
(1.885 m) cu galerii labirintice,
săli de dimensiuni
impresionante şi galerii
înguste.
În sectorul inferior, Valea

Sighiştelului a luat forma unui
canion cu pereţi verticali.
După bifurcaţia cu drumul
care merge la Peştera Măgura
înfăţişarea văii se schimbă și
devine tot mai îngustă, pereţii
înalţi de stâncă se apropie şi se
trece prin apă. Spre finalul
drumului sunt un fel de trepte
formate din pietre şi copaci
1
căzuţi. Canionul se termină cu
un perete vertical, de jur
împrejur fiind pereţi de stâncă,
Deşi întreaga vale se întinde pe o distanţă de iar pe jos pietre de râu.
numai 9 km, Valea Sighiştelului reprezintă un
adevărat paradis speologic, aici găsindu-se
unul dintre locurile cele mai interesante și
frumoase complexe carstice din Munții Bihor. 1. Rezervaţia Fâneața
Izvoarelor Crișul Pietros,
DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-
În Bazinul Sighiştelului se cunoscute peşteri se numără Oradea, dreapta pe DN 75 în
găsesc peste 200 de peşteri pe şi Peştera Corbasca (300 m) cu direcţia localităţii Vârtop, cu
2
o suprafaţă de numai 10 km , Lacul de Cristal, cu frumoase acces din comuna Câmpani
fiind arealul cu cel mai mare gururi, stalactite, coloane şi
potenţial de endocarstificare mari depozite de montmilch;
din ţară. Printre cele mai Peştera Coliboaia (310 m) şi 1. Valea Sighiștelului
Rezervaţia Groapa Ruginoasă - Valea Seacă
Reprezintă un fenomen cu totul aparte, care Căi de Acces

înfăţişează o imensă ravenă săpată în pieptul º DN 75 în direcţia localităţii
Muntelui Țapu până în creasta culmii care Vârtop, până în satul Băiţa,
închide spre sud Valea Seacă. oraşul Nucet
Ravena este în formă de totul aparte. Eroziunea cascade. În aval de la Groapa

„potcoavă” în lungime de continuă şi în ziua de astăzi, Ruginoasă, Valea Seacă a săpat
1.000 m, cu un diametru de săpând regresiv şi mărind un canion care este greu de
aproximativ 600 m și o rapid dimensiunile Gropii străbătut datorită săritorilor
adâncime de peste 100 m. Pe Ruginoase. dese.
toată suprafaţa ei, un proces
de eroziune foarte activ a scos Prăpăstiile abrupte cu margini
la zi straturile de cuarţite de ascuţite sunt toate orientate
culoare roşie violacee, care către mijlocul Gropii, unde se
conferă zonei un aspect cu află Valea Seacă, plină de 1. Groapa Ruginoasă - Valea Seacă
Rezervaţia Gheţarul Focul Viu
Căi de Acces
º DN 75, comuna Pietroasa,
cu acces din zona satului
Vârtop. Se merge cu
maşina pe drumul forestier
Balaleasa-Valea Seacă, iar
de aici se mai merg cam 2
km pe jos până la peşteră,
marcaj bandă roşie.
duce către sala mică a peşterii

coborând cu grijă cam 4 m pe
partea stângă a alunecării de
gheaţă. Aici pot fi admirate
câteva concreţiuni de calciu
aranjate printre stalagmitele
de gheaţă de diferite
dimensiuni. Peştera se încheie
cu o gaură verticală blocată.
Temperatura dinăuntrul
peşterii este mult mai scăzută
decât cea de afară, fereastra
deschisă din tavan favorizând
acumularea de aer rece.
Peştera nu este ventilată şi
1 aerul rece în combinaţie cu
umezeala au format blocurile
de gheaţă.
În Peştera Gheţarul Focul Viu se găseşte
Denumirea gheţarului se
al treilea bloc de gheaţă fosilă ca mărime din datorează unui moment cu
ţară, având un volum de circa 25.000 m3. totul aparte din timpul zilei. În
jurul prânzului, lumina
soarelui pătrunde în cavernă
Situată la o altitudine de 1165 printr-o intrare joasă, urmată prin deschizătura din tavan,
m, pe culmea care separă spre de o galerie care coboară până luminând locul într-un mod
sud Groapa de la Bârsa de în Sala Mare. Sala Mare deosebit, ca de basm. Aceste
bazinul Văii Galbenei, peştera măsoară 68 m în lungime şi 46 reflexii scânteietoare au dat
ocupă ca mărime locul trei în m în lăţime, în ea găsindu-se numele peșterii: Focul Viu.
rândul gheţarelor subterane blocul de gheaţă, iar tavanul ei
din ţară şi este formată din este deschis printr-o fereastră
două săli. Aceasta se deschide naturală uriaşă. O galerie
la baza unui perete de calcar aflată dincolo de stalagmite 1. Peștera Ghețarul Focul Viu
Rezervația Valea Galbenei
confluenţă cu afluenţii de pe
Situată în sud-vestul şi vestul Bazinului închis partea stângă. Această
Padiş, Valea Galbenei reprezintă un culoar de porţiune de chei nu este
accesibilă, însă poate fi
drenare a majorităţii apelor din bazin spre admirată de deasupra lor, în
Depresiunea Beiuşului. ambii versanţi fiind construite
drumuri forestiere care permit
pe alocuri contemplarea
Valea Galbenei cuprinde De la un punct apa râului intră sălbăticiei acestora.
sectoare de chei înguste, într-o gură de peşteră, de aici
mărginite de pereţi verticali şi începând tunelul subteran din Datorită dificultăţii şi gradului
pante abrupte cu numeroase Cheile Galbenei, lung de peste sporit de periculozitate,
cascade, fiind cam greu de 100 m şi foarte greu de traseul de vizitare este
străbătut. parcurs. Acest sector de chei recomandat doar turiştilor cu
se termină printr-o cascadă experienţă şi condiţie fizică
Sectorul amonte este cel mai evantai deosebit de bună. Nu se recomandă
spectaculos, porţiunea dintre pitorească, înaltă de 7 m, la parcurgerea lui pe vreme rea
Izbucul Galbenei şi confluenţa baza căreia se găseşte un lac. sau în perioadele de viituri.
cu Valea Luncşoara,
constituind un canion îngust, În aval, până la confluenţa cu 1. Cheile Galbenei
mărginit de pereţi verticali de Crişul Pietros, se găseşte un alt

peste 100 m. În acest sector, sector denumit Cheile Căi de Acces
Valea Galbenei creează Jgheabului, şi el deosebit de º DN 75, comuna Pietroasa,
jgheaburi şi marmite spectaculos prin cascadele cu acces din satul Vârtop
inaccesibile. situate în zonele de
Pietrele Galbenei și Piatra Bulzului
Rezervaţia Pietrele Rezervaţia Piatra

Căi de Acces
Galbenei Bulzului
Din Rezervaţia Piatra Galbenei Punct de belvedere asupra cu acces din satul Vârtop
(1.243 m) ni se dezvăluie zonei lacului Leşu, Piatra
peisaje de-a dreptul Bulzului este o stâncă
ameţitoare reprezentând unul impresionantă care domină un
dintre cele mai frumoase întreg peisaj, adevărat turn de
puncte de belvedere din observaţie a zonei.
Munţii Apuseni.
Piatra Bulzului este considerat
Piatra Galbenei este situată la monument al naturii
limita superioară a unei păduri cuprinzând abrupturi
de fag cu mici poieni presărate calcaroase cu aspect
cu adăposturile cosașilor care antropomorfic. Aici pot fi
alcătuiesc împreună Poiana văzuţi bolovani negricioşi
Florilor. Văzută dinspre nord, andezitici împinşi pe versantul
rezervaţia reprezintă versantul abrupt presărat cu molid la tot
situat în extrema sudică a pasul. În aria protejată se
Gropii de la Bârsa. Partea găsesc câteva exemplare de
sudică a versantului prezintă a arbore de tisă (Taxus baccata),
parte calcaroasă mai abruptă specie ocrotită prin lege și
de peste 200 de metri declarată monument al
adâncime. În partea dreapta naturii.
se găsesc culmile vârfurilor
Ştirbina, Guinasu şi Tătăroaia.
Căi de Acces
cu acces din satul Vârtop 1. Rezervația Piatra Galbenei
2. Sfinxul Bihorean din Rezervația Piatra Bulzului, 2
Rezervația Platoul Carstic Padiș
La altitudinea de 1200-1400 m
a rezervaţiei naturale Căi de Acces
complexe se remarcă dolinele, º DN 76/E 79 Vârfurile-
Cea mai frumoasă lapiezurile, marmitele, Beiuş-Oradea, comuna
ponoarele, izbucurile, cheile, Pietroasa, cu acces din
zonă din Munţii localitatea Sudrigiu
peşterile, avenele, văile oarbe.
Apuseni, zona Padiş Cetăţile Ponorului reprezintă
constituie una dintre una dintre principalele atracţii
cele mai preţioase, turistice ale acestui tărâm de forma unui portal ogival înalt
mai fastuoase, mai neuitat, alcătuit din de 10 m. În tavanul peşterii
numeroase ponoare, doline şi sunt 5 spărturi ce funcţionea-
impresionante arii ză ca adevărate ferestre, prin
un izbuc a cărui apă formează
peisagistice ale un pârâu ce străbate Poiana care pătrunde lumina
Carpaţilor Rădesii. În această poiană se naturală, iar ieşirea se face
Româneşti. găsesc impresionante forme printr-un culoar îngust, ce
carstice, între care locul princi- comunică în exterior cu un
pal îl ocupă Peştera Rădesii, cu defileu larg.
o intrare monumentală sub 1. Șesul Padiș
Rezervația Depresiunea Bălileasa
Rezervaţie naturală şi mixtă, Depresiunea Căi de Acces

Bălileasa cuprinde un şes alungit situat în º DN 76/E 79 Vârfurile-
partea de vest a Padişului, lipsit de pădure, dar Beiuş-Oradea, comuna
Pietroasa, cu acces din
cu numeroase doline. localitatea Sudrigiu
Străjuit în amonte de două de un curs de apă regulat. În numită „La Grajduri”,

masive impunătoare, Vârfurile aval de Bălileasa se pătrunde important loc de popas.
Oselu şi Bălileasa, între care se în bazinul Văii Cetăţilor, la
află şaua „La Scăriţa”, şesul se început printr-o pantă destul
prezintă ca o vale cu o luncă de accentuată, apoi se
largă, care nu este străbătută desfăşoară o luncă largă 1. Depresiunea Bălileasa
Rezervația Groapa de la Bârsa
mai multe pâraie cu debit mic,

care reîntregesc peisajul unuia Căi de Acces
dintre cele mai sălbatice zone º DN 76/E 79 Vârfurile-
Depresiune de formă din Apuseni. Climatul umed a Beiuş-Oradea, comuna
ovală constituită favorizat dezvoltarea unei Pietroasa, cu acces din
localitatea Sudrigiu
dintr-un agregat vegetaţii ierboase dense,
specifice mlaştinilor.
mineral natural
(stâncă), în Groapa Cea mai mare cavernă a Situată în partea nordică a
de la Bârsa se găsesc rezervației este Peştera de la depresiunii, Gheţarul de la
numeroase forme Zapodie, din partea vestică a Bârsa este o altă peşteră care
depresiunii, de aproape 7 km merită vizitată. Aceasta face
carstice deosebit de
lungime, peşteră cu un parte din acelaşi sistem de
interesante prin drenaj subteran cu
parcurs extrem de dificil.
varietatea lor. Peştera Neagră ocupă locul al precedentele, fără să se fi
doilea ca dimensiuni şi este putut realiza până acum
situată în partea de est a joncţiunea dintre ele.
depresiunii, fiind recomanda- Porţiunea de intrare este
tă, de asemenea, doar speolo- accesibilă şi prezintă un bloc
În această mică lume carstică gilor antrenaţi. Aceste două de gheaţă, a cărui mărime
toată gama de procese peşteri sunt legate printr-un variază în funcţie de sezon.
specifice s-a înscris cu formele sifon, împreună atingând o
cele mai tipice. De aici izvorăsc dezvoltare de aproape 11 km. 1. Peștera Groapa de la Bârsa
Platoul carstic Lumea Pierdută
determinat prezenţa unor

doline mascate de vegetație la Căi de Acces
Rezervaţia Lumea suprafață. Două doline
Pierdută cuprinde un reprezintă punţi de trecere
Beiuş-Oradea, comuna
platou carstic către universul subteran al Pietroasa, cu acces din
acestor formaţiuni carstice localitatea Sudrigiu
împădurit de un specifice, cu verticale
farmec sălbatic, cu spectaculoase care sunt
totul deosebit prin printre cele mai mari din
tabloul de forme şi patrimoniul carstic românesc. având o galerie descendentă
în trepte, cu numeroase
de culori pe care îl
Rezervaţia este străbătută de cascade. Apele sunt drenate
întregeşte. două văi: Pârâul Ursului și spre galeria subterană a
Pârâul Sec, cu izvoare Cetăților Ponorului.
apropiate și care se unesc în
aval delimitând un platou
Platoul Lumea Pierdută izolat de regiunile din jur. În
ascunde în subteran o imensă Peștera Căput se revarsă apele
rețea de galerii active, care a acestui bazin hidrografic, 1. Rezervația Lumea Pierdută
Rezervația Poiana Florilor
Situată pe versantul ce coboară de sub abrup- Căi de Acces

tul Pietrei Galbenei până în Valea Galbenei, º DN 76/E 79 Vârfurile-
Poiana Florilor este constituită dintr-un grup Beiuş-Oradea, comuna
de poieni care brăzdează pe alocuri pădurea de Pietroasa, cu acces din
fag. localitatea Sudrigiu
Poiana Florilor este un nume, având un portal

adevărat paradis în lunile de impunător şi o galerie
vară când sute de specii de concreţionată de 440 m.
flori învăluie în culori vii
pantele însorite. Versantul Terenul poienii este destul de
opus este un abrupt împădurit mlăştinos, aici existând mai
despicat de Valea Seacă, ce multe pâraie, marcate de benzi
coboară de pe Muntele Ţapu, de pădure şi tufărişuri. Aceste
aducând aluviuni loesice din pâraie traversează partea
Groapa Ruginoasă. În dreapta superioară a poienii, creând o
Văii Seci, Dealul Vârseci vale cu debit considerabil. 2
adăposteşte peştera cu acelaşi 1, 2. Rezervația Poiana Florilor
Rezervația Pietrele Boghii
Căi de Acces
localitatea Sudrigiu
şi Gardul Boghii, între care se

află un culoar foarte abrupt şi
plin de grohotişuri.
Sub Piatra Boghii sălășluieşte

dincolo de timp un sector de
chei situat în aval de izbucul
Boga. Această zonă este greu
accesibilă şi adăposteşte o
pădure intactă de foioase care
se prelungeşte pe văile şi
coamele ce urcă spre Cârligate
(dreapta) şi Scăriţa (stânga).
Pe o brână cu grohotişuri, se
află intrarea în Peştera Şura
Boghii, o peşteră uşor
ascendentă de 212 m, având
câteva concreţiuni în sectorul
final. La aceasta se ajunge pe o
potecă abruptă marcată.
1
Punct de belvedere de mare importanţă din

punct de vedere turistic, din zona Pietrelor
Boghii ni se dezvăluie o amplă privelişte asupra
zonei vestice a Munţilor Bihor şi Depresiunii
Beiuşului.
Vârful Boghii (1436 m) scurtă coborâre destul de lină,

2
mărgineşte în partea de nord- s-a creat o prăpastie adâncă
vest Şesul Padiş. În panta de peste 300 m formată din
vestică a vârfului, după o două sectoare: Pietrele Boghii 1, 2. Rezervația Pietrele Boghii
Rezervația Săritoarea Bohodeiului
Căi de Acces
localitatea Sudrigiu. La
cascada se ajunge cel mai
uşor urmând marcajul
triunghi albastru de pe
Valea Aleului, aproximativ
6 km pe drum forestier din
Pietroasa şi 1 km pe
potecă.
Aflată pe Valea Aleului la

aproximativ 1350 m altitudine,
sub Vârful Bohodei, Cascada
Bohodei este constituită din
numeroase trepte înalte
constituite din cuarţite de
culoare gălbuie, ruginie și
violacee. Întregul tablou
peisagistic este întregit de
molizii care o înconjoară.
De la Săritoarea Bohodeiului,
urcuşul are părţi foarte
expuse, cu porţiuni de
căţărare (zone cu lanţuri), zonă
recomandată a fi parcursă
numai în urcare. La cascadă se
ajunge cel mai uşor urmând
marcajul triunghi albastru de
pe Valea Aleului, aproximativ 6
km pe drum forestier din
1 Pietroasa şi 1 km pe potecă.
Rezervaţie complexă geologică, floristică şi

forestieră se întinde pe o suprafaţă de 174 ha,
în care se găseşte o interesantă cădere de apă 2
de 80 m înălţime.
1. Cascada Bohodei
2. Crișul în comuna Pietroasa
Rezervația Vârful Biserica Moțului
lemnoase de molid şi fag,

unde, la nivelul ierburilor, Căi de Acces
Punct de belvedere vegetează specii floricole rare, º DN 76/E 79 Vârfurile-
deosebit, cu largi dintre care: păiușul (Festuca Beiuş-Oradea, comuna
perspective asupra cinerea), piciorul cocoşului Pietroasa, cu acces din
(Ranunculus repens), vulturica localitatea Sudrigiu
întregului platou, de stâncă (Hieracium oillosum),
Rezervația naturală scorușul de munte (Sorbus
Vârful Biserica acuparia), stânjenelul mic de
Moţului cuprinde o munte (Iris ruthenica) etc.
suprafaţă de 3 ha
Versantul estic al Bisericii
situată la altitudinea Moţului este domol, oferind
de 1458 m. însă privelişti largi asupra
Vârfului Călineasa, Platoului
Scărişoara, Platoului Lumea
Pierdută şi Masivului Biharia
Vârful Biserica Moțului este o (recunoscut prin Vârful
arie naturală cu stâncării, Curcubăta Mare de 1.848 m, 2
fânețe și suprafețe împădurite. pe care se află releul de

1. Rezervația Vârful Biserica Moțului
Flora este alcătuită din specii televiziune). 2. Piciorul cocoșului
Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor
cu substrat silicios. Senzaţia

stranie este dată şi de calitatea Căi de Acces
Rezervaţia acidă şi antiseptică a turbei, º DN 76/E 79 Vârfurile-
Molhaşurile este un care conservă perfect plantele Beiuş-Oradea, comuna
complex de turbării şi animalele căzute pe fundul Pietroasa, cu acces din
fostei mlaştini. Datorită localitatea Sudrigiu
din Valea Izbucelor, grosimii turbei de peste 1 m,
situată la altitudinea plantele se izolează de sol şi
de 950 – 1000 m, devin dependente de
precipitaţii. De remarcat sunt plante, printre care şi „Roua
fiind înconjurată de cerului”, singura plantă
zona de izvoare a numitele „taurii fără fund”,
lacuri cu apă de culoare de carnivoră terestră din
Someşului Cald. neagră, care reîntregesc România, ocrotită de lege.
tabloul rezervaţiei făcându-l Alături de această specie,
de o sălbăticie aparte. deosebită este şi prezenţa
Jneapănului (numit şi pinul
Molhaşurile sau turbăriile sunt Locul are o deosebită valoare tărător), relicvă glaciară,
mlaştini oligotrofe, vestigii din ştiinţifică, păstrând informaţii considerat monument al
perioada glaciaţiunilor, cu rol esenţiale nealterate, despre naturii, care aici se află la cea
ecologic în regimul hidric al evoluţia etapizată a plantelor mai joasă altitudine din ţară.
întregului areal. Turbăriile se şi animalelor, de-a lungul
formează în zone cu umiditate mileniilor. Aici se găseşte un
excesivă, pe un teren orizontal număr de specii aparte de 3. Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri de Beiuş
Din Evul Mediu datează altarul

şi biserica bărbaţilor, care Căi de Acces
Biserica
împreună rezumă planul iniţial º DN 76/E 79
impresionează prin Vârfurile-Beiuş-Oradea,
al unei biserici arhaice de tipul
aparenta simplitate a celei de la Putna. De la stânga din localitatea
structurii portalul de intrare al acestei Sudrigiu pe DJ 764G,
arhitecturale, creând părţi s-a păstrat o uşă de lemn satul Lazuri de Beiuş,
cu totul excepţională, care a comuna Lazuri de Beiuş
totodată o punte
fost datată ipotetic ca
către cultura şi religia
aparţinând secolelor XIV-XVI.
unor perioade verticale şi pictaţi, probabil în
istorice din trecut. Grinda tirant din naos a doua jumătate a secolului
reprezintă un alt element cu XVIII.
caracter arhaic, iar axul
altarului este, de asemenea,
Construcţia din lemn a fost În zonă se mai poate vizita:
important în datarea
ridicată în două perioade
construcţiei lăcaşului de cult.1. Biserica Înălţarea
diferite, amândouă
necunoscute, cea dintâi Domnului din Hinchiriş,
Câteva secole mai târziu,
probabil din Evul Mediu, iar DJ 764F, nord de satul
biserica a fost extinsă, cu un
cea din urmă probabil în Lazuri de Beiuş şi stânga pe
pronaos neobişnuit de mare în
secolul XVIII. Este greu de drum comunal până în satul
raport cu naosul (biserica
identificat data ridicării Hinchiriş, comuna Lazuri de
bărbaţilor) şi un turn
bisericii deoarece nu există Beiuş
deasupra. Pereţii interiori au
izvoare istorice sau inscripţii în fost acoperiţi cu scânduri
acest sens. 1. Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri
Avenul Borțigului
Căi de Acces
Beiuş-Oradea, dreapta pe
DJ 763 până în satul
Pietroasa, comuna
Pietroasa
Pentru accesul în peșteră care

este îngreunat de blocul de
gheaţă a fost construită o
scară de lemn cu peste 150
trepte, iar în blocul de gheaţă
au fost scobite coridoare între
sălile cu formaţiuni de gheaţă.
Lungimea galeriilor au ajuns
atunci la 300 m, dar trebuiau
resculptate în fiecare an,
fiindcă în timpul iernii aceste
tuneluri îngheţau.
Monument al naturii, Avenul Borțigului

adăposteşte un impresionant bloc de gheaţă cu
un volum de 30.000 m3, al doilea ca mărime din
ţară (după Gheţarul Scărişoara), situat la baza
puţului de intrare.
2
Peştera este spectaculoasă, cu galerie și o sală mare. Avenul

o intrare cu un diametru de 35 se află deasupra traseului
m. Lungimea avenului este de subteran al Cetăţilor
150 m, cu o adâncime de 54 m Ponorului.
1. Avenul Borțigului
și are în componență o mică 2. Cetățile Ponorului
Peșteri din comuna Pietroasa
Peștera Urșilor – este cel deschis circulaţiei

Căi de Acces
turistice, acolo putând fi
Chișcău admirate formaţiunile carstice, º DN 76/E 79 Vârfurile-
care au făcut peştera Beiuş-Oradea, dreapta pe
DJ 763 şi dreapta pe un
Descoperită accidental la 17 cunoscută în toată lumea. drum comunal până în
septembrie 1975 în urma satul Chișcău, comuna
dinamitării unei cariere de În acest nivel se găsesc 3 Pietroasa
marmură de la Chişcău, galerii: Galeria Urşilor, Galeria
Peştera Urşilor este cunoscută Emil Racoviţă şi Galeria
drept una din cele mai Lumânărilor, şi 4 săli: Sala stalagmite, domuri, bazine de
spectaculoase obiective Lumânărilor, Sala Spaghetelor, apă și stalactite.
turistice ale Munţilor Apuseni. Sala Emil Racoviţă şi Sala
Oaselor. Vizitarea peşterii În ultima galerie pot fi
Numele peşterii se datoreză începe cu Galeria Urşilor unde admirate impresionantele
numeroaselor fosile de urşi de au fost găsite resturi scheletice stalagmite şi stalactite care au
cavernă descoperite aici. Din ale ursului de cavernă (Ursus dat naştere unor „statuete” de
cauza căderii unei stânci gura Spelaeus) de acum mai bine de basm (Mastodontul, Draperiile
peşterii a fost blocată şi peste 15000 de ani. În Galeria Emil din Galeria Urşilor, Portalul,
140 de urşi au rămas blocaţi Racoviţă se află un schelet de Pagodele, Lacul cu nuferi),
înăuntru. urs expus în poziţia în care a asemenea celor de ceară de
murit, precum şi fosilele altor un alb pur ce provoacă
Peştera are o lungime de 1,5 animale dispărute în urmă cu imaginaţia oricărui vizitator.
km, dintre care numai o parte sute de ani: o specie de capră Galeria se încheie cu un tunel
este deschisă vizitării sau neagră, leul şi hiena de artificial lung de 16 m greu
cercetării ştiinţifice. Nivelul peşteră. Galeria este accesibil turiştilor.
superior în lungime de 488 m împodobită cu numeroase 1. Peștera Urșilor
Căi de Acces
º Se continuă drumul din
satul Chişcău până în satul
Giulești, comuna Pietroasa
Peștera lui Micula stalagmite, coloane.
Monument al naturii, în După Sala Macrameelor se

Peștera lui Micula se găseşte ajunge la Lacul Rozelor, apoi la
un lac subteran, Lacul Rozelor, Valea Perlelor, Sala Cascadei,
pe care plutește un calcitul Cascada Mare (formată pe un
flotant (mineral de carbonat plan alunecos) şi Galeria
de calciu), fenomen de rară Minunilor, deosebită datorită
amploare care îi dă un aspect formaţiunilor intens colorate.
aparte. La capătul Galeriei Minunilor
se află Sala Iadului cu cea mai
Situată în Valea Crăiasa la o mare cascadă a peşterii de 40
altitudine de 500 m, peştera m înălțime.
este alcătuită din mai multe
săli (Sala Mare, Sala Mică, Sala În Peştera lui Micula s-au găsit
Macrameelor, Sala Cascadei, vestigii paleontologice ale
3
Sala Iadului) şi galerii (Galeria ursului de peşteră. Deşi oferă
Minunilor, Valea Perlelor), cu un peisaj deosebit (între
concreţiuni specifice unui primele 5 peşteri din ţară ca
astfel de mediu: stalactite şi frumuseţe), peştera nu poate
stalagmite, coloane, cristale, fi amenajată turistic, vizitele 1. Rezervația Ferice Plai și
ghirlande. Prima cascadă a limitându-se doar la explorare Hoanca,
cavităţii este Cascada Mică. sau cercetare turistică. DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-
Apoi urmează galeriile Sala Oradea, dreapta pe DJ 764I
Mare şi Sala Macrameelor în până în comuna Buntești
care se găsesc elemente de
depunere chimică: gururi, 1. Formațiuni calcaroase
2. Peștera lui Micula
formaţiuni de bazin, stalactite, 3. Năpârcă in rezervația Ferice Plai și Hoanca
Crișul Pietros / Comuna Pietroasa
Lacul Cârligate
BEIUÕ
Beiuş
Belenus, Voyuoda de Bivinis sau

Belenyes. Până la începutul Căi de Acces
Aşezat pe cursul secolului al XX-lea s-a folosit º DN 76/E 79 Deva - Brad -
mijlociu al Crişului mai mult denumirea de Bins, Ştei - Beiuş - Oradea
Negru, oraşul Beiuş localitatea continuând să fie
numită aşa în graiul regiunii.
este considerat oraş-
cetate naturală, fiind Beiuş fără a ţine seama de
Ceea ce a impulsionat în mod
teritoriul denumit generic Ţara
flancat din trei părţi deosebit dezvoltarea oraşului,
Beiuşului, cu străveche
de masive ale mai ales din punct de vedere
rezonanţă istorică. Aflată în
Carpaţilor cultural, a fost înfiinţarea unui
bazinul superior al Crişului
gimnaziu român unit (greco-
Occidentali. Negru, regiunea se
catolic) în 1828 de către
individualizează atât prin
episcopul Samuil Vulcan.
configuraţia geografică, cât şi
Înfiinţarea acestuia a
prin trăsăturile proprii, prin
reprezentat un eveniment de
evoluţia istorică aparte.
Veche aşezare care s-a mare însemnătate pentru
dezvoltat continuu odată cu românii din Transilvania,
trecerea timpului, prima deoarece aici s-au format În zonă se mai poate vizita:
menţiune cunoscută a intelectuali români care au
Beiuşului datează de la 1096, devenit purtători ai 1. Monumentul Eroilor
iar sub titulatura de oraş apare emancipării culturale şi Români din Al Doilea
încă de dinainte de 1241. În politice a românilor Război Mondial
documentele din perioada transilvăneni. din Beiuș
1291-1242 localitatea apare cu
toponimele Benenus, Benens, Nu se poate vorbi despre 1. Beius, centrul orașului
Staţiunea Stâna de Vale
fiind caracterizate de căderi

masive de zăpadă (stratul Căi de Acces
ajungând până la 50-90 cm), º DJ 764A, est de Beiuș,
Situată în apropiere care durează până la mijlocul comuna Budureasa
de oraşul Beiuş, la o lunii aprilie.
altitudine de 1100 m,
Stâna de Vale este Principala atracţie din această
regiune o reprezintă Izvorul graniţele ţării, despre apele
una dintre cele mai miraculoase de aici, ape
Minunilor, despre care legenda
mirifice staţiuni de spune că are un efect minerale feruginoase şi
odihnă şi tratament tămăduitor, fiind una dintre hipotomice, auzindu-se în
toată Europa. Acest loc este
din ţară. cele mai pure şi apreciate ape
de izvor de la noi din ţară. recomandat în tratamentul
asteniilor, unor dereglări
Întreaga staţiune se întinde pe endocrine, dereglărilor
o suprafaţă de 2.700 ha şi respiratorii, organismului
Staţiunea este complet izolată constituie un important punct slăbit, suprasolicitărilor fizice şi
şi înconjurată de munţi, de convergenţă pentru foarte intelectuale, anemiilor,
beneficiind de nenumărate multe trasee turistice. rahitismului şi dereglărilor de
atracţii şi trasee montane, Renumele acesteia în ceea ce creştere la copii.
alături de pârtia de schi dotată priveşte tratamentele curative,
cu teleschi. La Stâna de Vale tratamentele pentru odihnă şi
precipitaţiile sunt abundente, recreere a turiştilor depăşeşte 1. Staţiunea Stâna de Vale
Rezervaţii naturale din comuna Budureasa
Vârful Cârligate continuă spre vest cu Vârful lismul (motismul) a grăi care
Cornu Munţilor (1652m) şi înseamnă a vorbi. Când
Întinsă pe o suprafaţă de 10 Coasta Brăiesei, iar spre est cu vremea este liniştită, un cuvânt
ha, rezervația naturală Şaua Cumpănăţelul. strigat în apropierea ei (25-100
reprezintă o zonă turistică m) este repetat de 4-5 ori.
importantă datorită peisajului Culmea este caraterizată
și florei sale specifice. Aici este Vârful Piatra Grăitoare este un
printr-un platou, orientat est-
întâlnită o specie rară a vest, foarte abrupt spre sud real martor de eroziune,
pajiștilor alpine, cunoscută (Padiş) şi cu pantă mai rezultat în urma modelării
sub denumirea populară de domoală spre nord (Valea periglaciare, ce se ridică cu
oiță (Anemona narcissiflora). Drăganului). puţin peste nivelul platformei
Cârligate. Acesta prezintă un
Culmea Cârligate suscită un Piatra Grăitoare aspect de cupolă, care oferă
interes deosebit datorită prin poziţia sa o panoramă
largilor privelişti pe care le La stânca situată în Şaua largă spre sud, ce îmbraţişează
deschide atât asupra Vârtop se produce un în totalitate Munţii Bihor, până
Padişului, cât şi asupra unei fenomen interesant de ecou în la orizont unde se găseşte cea
mari părţi a Munţilor Apuseni. partea de sud-est a pereţilor mai mare înălţime a acestora,
Aceasta este formată din ei, iar denumirea de Piatra Vârful Cucurbăta Mare (1849 m).
Vârful Cârligate (1694 m) şi se Grăitoare vine de la regiona- 1. Piatra Grăitoare
Cetatea Rădesei cavernamentelor în chei de

amploare. Căi de Acces
Situată înainte de zona de º DJ 764A,

Lumea subterană a peşterii comuna Budureasa
formare a Cheilor Someşului
Cald, Peştera Cetatea Rădesei prezintă o galerie unică, de
are 862 de m dezvoltare, fiind forma unui tunel lung de 212
sculptată în calcare de-a m, cu săli de mari dimensiuni lipsit de lumină, cu marmite
lungul timpului de către şi hornuri ce răzbat în tavanul turbionare tipice de eroziune.
pârâul omonim. peşterii până la suprafaţă.
Intrarea se află pe malul stâng Peștera are un grad de
Peştera prezintă o străpungere şi are un portal monumental dificultate mediu și nu este
hidrologică accesibilă, cu o înalt de 15 m şi lat de 7 m, de recomandată pe timp ploios.
lungime de peste 260 m și o formă ogivală. De aici, se Necesită surse de iluminat şi
denivelare de 36 m. În drumul ajunge în Sala Mare luminată poate fi vizitată datorită
subteran al pârâului se prin 4 hornuri, unde podeaua amenajărilor efectuate (scări
observă prezenţa a cinci avene este acoperită cu blocuri mari de lemn şi podeţe).
care contribuie la spectaculo- de stâncă, printre care se 1. Accesul către peștera Cetatea Rădesei
2. Piatra Grăitoare
zitatea peşterii. La ieşire apele strecoară apele cu un vuiet
curg printr-un canion strâmt, asurzitor şi formează 2
apărut ca urmare a prăbuşirii repezișuri și cascade. Urmează

tavanului peşterii. Peştera o zonă îngustă și lipsită de
Cetatea Rădesei este într-un lumină până ajungem în zona
stadiu avansat de evoluţie, de sub Fereastra I, un alt aven
exemplificând perfect modul în calcar. Într-un final se
în care are loc transformarea traversează un canion strâmt,
Peştera Meziad
La intrarea în peşteră eşti

întâmpinat de un portal Căi de Acces
Obiectiv de nelipsit º DJ 764 nord-est de Beiuş
impresionant a cărui înălţime
din nici un itinerariu atinge 15 m, formând o boltă şi dreapta pe DJ 764C,
turistic, peştera se satul Meziad,
care se arcuieşte într-o comuna Remetea
număra la începutul geometrie aproape perfectă.
secolului al XX-lea După 400 m, cavernamentul
se reduce brusc, nivelul
printre cele mai mari Podului Natural creează un
inferior prelungindu-se prin
peşteri din Europa, spectacol deosebit de
două galerii greu accesibile şi
fiind printre primele impresionant, înălţimea totală
care nu sunt incluse în
a cavernamentului ajungând
amenajate din ţară. sectorul turistic al peşterii.
aici la 35 m.
Nivelul superior se întinde pe
Planşeul de calcar al peşterii a
o lungime de 3.208 m,
fost acoperit cu un strat gros
Peştera se desfăşoară pe două descriind un arc de cerc larg
de pietriş şi nisip, care a ajuns
niveluri de carstificare, deschis, cu trei zone principale
pe alocuri până la boltă,
deosebite în mare măsură atât de racord cu galeria inferioară:
contribuind la accentuarea
din punct de vedere al Galeria Descendentă, Galena
aspectului labirintic
lungimii lor, cât şi al aspectului de Joncţiune şi Gâtul Dracului.
caracteristic nivelului superior
pe care îl prezintă. Având Galeriile nivelului superior
al peşterii. Aici s-au conservat
forma unei galerii neobişnuit prezintă o topografie mult mai
numeroase fosile aparţinând
de spaţioase de 20-30 m labirintică şi printr-un grad
ursului de cavernă,
lăţime şi 15-20 m înălţime, mult mai ridicat de
concentrate îndeosebi în Sala
nivelul inferior al cavernei se concreţionare. Suprapunerea
Oaselor.
întinde pe o lungime de 1.542 m. celor două niveluri în regiunea 1. Peștera Meziad
Peşteri în comuna Roșia
Căi de Acces
º Se continuă pe DJ 764
până în cătunul Țarina,
comuna Roșia
Parte din cel mai fascinant

sistem carstic din Munţii
Apuseni, complexul Peştera
Ciur Ponor-Topliţa cuprinde
una din cele mai lungi peşteri
din ţară având o dezvoltare de
14,9 km.
După explorarea peşterii mai
1 2
în amănunt şi descoperirea a
încă 8 sifoane, ulterior celui de
Peştera Vacii ascendente se poate ajunge la la intrare, s-a ajuns la
suprafaţă, pe fundul dolinei concluzia că Peştera Ciur
Se continuă pe DJ 764 până în Hârtopul Simioanii. Ponor comunică cu Peştera
cătunul Țarina, comuna Roșia
Topliţa. Astăzi întregul sistem
Peştera a fost locuită de om, în de caverne este cunoscut sub
Aflată în versantul drept al Văii sala mare fiind descoperite
Cuţilor, Peştera Vacii este numele de Ciur Ponor-Topliţa.
materiale ceramice din epoca O mare parte din peşteră, pe o
cunoscută şi folosită de bronzului, piese scheletice
localnici din cele mai vechi lungime de 7.700 m, prezintă
fosile de animale, care repre- un curs subteran activ.
timpuri. zentau parţial dieta omului
Intrarea în cavernă se află la preistoric. Dispune de o gamă Pârâul Tinoasa ce izvorăşte din
circa 40 m deasupra albiei şi largă de formaţiuni stalagmi- dealul Tinoasa este înghiţit de
are o deschidere de 27x13 m. tice (scurgeri parietale, Ponorul Tinoasa și străbate
Din sala mare de la intrare, cu stalagmite şi stalactite, masive Peştera Ciur-Izbuc, pătrunzând
dimensiuni mari (40x20 m) şi stalagmitice, microgururi, ulterior şi în Peştera Ciur-
înălţime ce ajunge la 12 m, se perle de cavernă etc.), câteva Ponor, pe unde este şi locul de
ajunge la o galerie îngustă şi resturi scheletice şi guano de acces în peşteră.
scundă, situată spre dreapta, la populaţia de lilieci.
la capătul căreia se ajunge Pârâul Ciurului se varsă
deasupra unei săli Peștera printr-o cascadă în cursul de
impresionante. apă al galeriei principale.
Ciur Ponor-Topliţa Direcția peșterii urmărește
Se coboară 22 m şi se ajunge Se continuă DJ 764, comuna Roșia axul longitudinal arcuit al
într-o sală care prezintă galerii pentru acces prin Peştera Ciurul platoului sub care se află.
ascendente spre dreapta şi Ponor sau DN 76/E 79 Vârfurile-
Beiuş-Oradea, dreapta pe DJ 767,
descendente spre stânga. comuna Dobreşti pentru acces prin
1. Peștera Vacii
Printr-una dintre galeriile Peştera Topliţa 2. Peștera Ciur Ponor-Topliţa
Peștera Ciur Izbuc Peştera Ciurului Izbuc se morfologia de detaliu.

desfăşoară pe 2 nivele, cel
DJ 764, comuna Roșia superior sau fosil având o Nivelul inferior corespunde
Nu departe de Peştera Ciurului lungime de 605 m, iar cel actualei galerii temporar-
Ponor-Topliţa, este Peştera inferior, unde se află şi galeria active, drenată de apele
Ciurului Izbuc, situată în activă, 425 m. Nivelul fosil este captate în subteran prin
Groapa Ciurului, care a fost de origine freatică, fiind Ponorul Tinoasei, situat la 20
explorată pentru prima dată în constituit din săli şi galerii cu m de extremitatea dinspre
1952, pe o lungime de 150 m. nume sugestive în ceea ce amonte a peşterii. Aceasta
priveşte elementele prezintă o succesiune de
Datorită importanţei sale adăpostite. nivele de eroziune, câteva
antropologice, paleontologice fragmente de terase
şi morfologice, peştera Sala Paşilor şi Galeria Urşilor aluvionare, unele deosebit de
trezeşte atât interesul cercetă- adăpostesc numeroase urme bine conservate, tunele,
torilor, cât şi al turiştilor. plantare ale omului preistoric, poduri şi canale adânci săpate
Importanţa sa arheologică urme ale locuirii acestuia şi în rocă.
este dată de faptul că aici au resturi scheletice ale ursului
fost găsite peste 400 de urme de caverna (Ursus spalaeus), iar
ale omului preistoric, de acum Galeria Aragonitei şi Galeria
12000 – 15000 de ani. Gururilor se remarcă prin 1. Peștera Ciur Izbuc
Peştera Grueț de apă care străbate o zonă În zonă se mai pot vizita:
mai îngustă şi mai scundă, la
DJ 764, comuna Roșia capătul căreia este un sifon 1. Peștera Farcz,
impenetrabil. De aici pot fi DJ 764, comuna Roșia
Amplasată în versantul stâng
al Văii Şteaza, Peştera Grueț, văzute mai multe galerii 2. Rezervația Defileul
Gruieţului sau Grust este înguste şi hornuri. Crișului Negru,
importantă prin galeriile DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-
concreţionate, dar şi din punct Este preferabil ca peştera să Oradea, stânga pe DJ 709A,
de vedere arheologic. nu fie vizitată în perioadele satul Borz, comuna Șoimi
ploioase deoarece nivelul 3. Rezervația Dealul Păcău,
Peştera prezintă un portal apelor din peşteră creşte DJ 709A, comuna Șoimi
mare lat de circa 15 m şi înalt considerabil. Pe perete se
de circa 8 m. Sala principală vede şi o dungă neagră, ce
are o lungime de 50 m şi un indică înălţimea la care poate 2
tavan cu concreţiuni de calcar ajunge apa.
sau calcit. Pe partea stângă
sunt coloane groase de calcit,
înalte până la plafon. Dinspre
stânga se poate vedea cursul 1. Peștera Grueț
2. Crișul Negru
Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani
Căi de Acces
Răbăgani
1 2

Rezervația este formată din două bazine cu ape 1. Rezervația Calcarele
mezotermale în care se menține o faună de tortoniene de la Miheleu,
gasteropode (melci), relicte pleistocenice din DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-
speciile Theodoxus prevostianus și Fagotia Oradea, stânga pe DJ 795, în
direcţia Salonta şi dreapta
acicularis, precum și specii de broaște. pe DJ 768 până în comuna
Lăzăreni
2. Arborele secular de la
Temperatura medie a apa este limpede, bogată în Izvorul Osoi,
izvoarelor mezotermale de la vegetaţie şi faună acvatică. DJ 768, comuna Lăzăreni
Răbăgani este de 35-40 C, 0
După străbaterea celui de-al 2. Rezervația Poiana cu
favorabilă menţinerii faunei de doilea bazin, apa se stochează narcise de la Goroniște,
gasteropode relicte, care a într-un alt bazin, mic, DJ 795 Răbăgani-Salonta,
supravieţuit în arii restrânse şi neamenajat, care traversează comuna Tinca
izolate, adaptându-se de la drumul printr-un canal.
condiţii marine la cele de apă
dulce. În primul bazin, la izvor, 1, 2. Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani
Turnul Ciunt din Salonta şi Muzeul Memorial Arany Janos
Căi de Acces
º Se continuă pe DJ 795
până în Salonta, Piaţa
Libertăţii nr. 4
de poetul Arany Janos, 129 de

scrisori originale ce fac parte
din corespondenţa poetului
cu Charles Darwin, biblioteca
şi mobilierul din camera de
lucru a poetului din perioada
1867-1882.
1
Construit în secolul al XVII-lea, în jurul anului

1620, Turnul Ciunt (Csonka) din Salonta a fost
construit în scopul de a fi punct de observaţie
în războiul împotriva invaziei otomane.
Turnul Ciunt reprezintă ultima denivelare de pământ de

mărturie rămasă din întregul formă trapezoidală care indică
complex al Cetăţii Salonta. existenţa unui şanţ şi val de
Este un monument istoric de apărare sau a unui zid de
arhitectură laică, turnul fiind incintă. Edificiul a avut iniţial
2
restaurat în 1889, din iniţiativa patru sau cinci nivele
şi prin contribuţia poetului despărţite între ele de planşee
Arany Laszlo. Acesta a donat o de grinzi.
parte a bibliotecii, manuscrise
originale şi mobilierul din La etajul 1 pot fi văzute o serie
camera de lucru a tatălui său. de documente ce privesc
Turnul este un simbol al dezvoltarea culturală a
oraşului, în care astăzi se Transilvaniei şi câteva portrete
găseşte primul muzeu literar ale unor reprezentanţi de
din România, Muzeul seamă ai Şcolii Ardelene
Memorial Arany Janos. (Alexandru Roman, Iosif
3
Vulcan). La etajele 2, 3 şi 4 sunt
Turnul are un plan hexagonal expuse culegerile de folclor 1. Muzeul Memorial Arany Janos
2. Turnul Ciunt din Salonta
şi este înconjurat de o din zona Salontei, întocmite 3. Turnul Ciunt, Statuia poetului Arany Ianos
Staţiunea Tinca
1 2

Căi de Acces
Staţiunea 1. Muzeul Ţăranului Român,
balneoclimaterică º DJ 795 Răbăgani-Salonta
Str. Monetăriei, oraşul
Băile Tinca reprezintă Salonta
o adevărată oază de 2. Situl arheologic de la
în tratamente curative. Cura Salonta
linişte şi refacere, este recomandată în caz de
beneficiind de un afecţiuni ale tubului digestiv şi 3. Rezervația Colonia de
climat continental hepatobiliare, boli metabolice păsări de la Pădurea
şi de nutriţie, afecţiuni asociate Rădvani,
moderat cu DN 79/ E671 Salonta-
temperatura medie (ale aparatului locomotor, ale
sistemului nervos periferic, Oradea, comuna Cefa
anuală de 10,5°C. cardiovascu-lar, renale şi ale
căilor urinare, boli 1. Stațiunea Tinca
2. Egretă albă
profesionate). 3. Pădurea Rădvani
Situată pe terasa inferioară a

Crişului Negru şi străjuită la
nord de dealurile Miersigului,
acoperite cu păduri de gorun,
staţiunea este bogată în
izvoare cu ape minerale
bicarbonatate, calcice,
magneziene, hipotone, sodice,
slab carbogazoase, atermale;
bioclimat de crutare, factori
naturali extrem de importanţi 3
Palatul Vulturului Negru
ORADEA
Oradea
Oradea se află într-un peisaj

mirific între dealurile care Căi de Acces
despart şi unifică într-un mod º DN 79/ E 671
armonios Câmpia Crişanei şi Salonta-Oradea
Unul dintre dealurile de la poalele
importantele centre º DN 76/E 79
Munţilor Apuseni. Localitatea
Vârfurile-Beiuş-Oradea
economice, sociale şi denumită în latină Varadinum
culturale din nord- este de origine romano-
dacică, însă este menționată
vestul României,
pentru prima dată în anul
municipiul Oradea 1113, într-o diplomă a abației
reprezintă de secole benedictine din Zobor.
un punct de referință
pentru zonă, fiind cel În Evul Mediu aici convieţuiau În zonă se mai poate vizita:
numeroase grupuri etnice,
mai important centru determinând ca până în 1. Biblioteca din Oradea,
cultural și comercial. prezent activitatea socio- Str. Armatei Române nr. 1,
culturală a Oradiei să municipiul Oradea
întregească un adevărat
mozaic etnic. 1. Primăria din Oradea
Șirul Canonicilor
caracterul neomogen al
fațadelor. Elementul comun, Căi de Acces
Reprezintă un de altfel și cel mai spectaculos º Str. Șirul Canonicilor,
ansamblu urban al ansamblului, este coridorul municipiul Oradea
baroc, format din cu arcade al faţadei, sprijinit
zece case cu un pe 56 de stâlpi pătraţi, al cărui
interior boltit şi ritmat de arce
singur etaj aliniate canonicii erudiţi din a doua
dublouri oferă variate aspecte
într-un șir în faţa jumătate a secolului al XIX-lea,
ale aceluiaşi spaţiu baroc.
care au trăit și creat în aceste
grădinii Palatului case o perioadă mai
Episcopal. Mai poartă Cea mai veche este casa
îndelungată sau mai scurtă,
numărul 7, denumită după
denumirea de Şirul reprezentanţi de seamă ai
numele canonicului, care a
capitlului. începuturilor istoriografiei de
construit-o, Casa Alapy.
artă şi arheologiei maghiare
sau cercetători celebri ai
Restul caselor construite
istoriei bisericeşti, precum
ulterior păstrează mai mult
Fiecare din cele 10 clădiri au Flóris Rómer, Arnold Ipolyi,
sau mai puțin stilul baroc
fost construite în perioade Vilmos Fraknói, János
suferind și alte influențe, cum
distincte (prima casă constru- Karácsonyi sau Vince Bunyitay.
ar fi cel neogotic.
ită în „zona rezidențială”
datează din 1750, iar ultima în Printre locatarii celebri ai
1875), fapt ce reiese din acestor edificii se remarcă 1. Șirul Canonicilor
Palatul Baroc
aproximativ 1.000 de Căi de Acces

revoluționari comuniști greci
Palatul în formă de U º Str. Șirul Canonicilor,
refugiați în România. În
constituie alături de această situație episcopia a
municipiul Oradea
Bazilica Sfânta Maria fost nevoită să părăsească
și Șirul Conacilor cel palatul. Pe timpul șederii aici,
Austriei și împăratul Josif al II-
mai valoros complex copiii refugiaților au distrus
lea al Austriei.
interiorul palatului, astfel că în
în stil baroc construit
anul 1963, episcopia a fost Interioarele Palatului Baroc
în România, valoarea nevoită să cedeze orașului impresionează prin rigoarea
lui fiind recunoscută dreptul de folosire a palatului, organizării spațiale și
și în restul Europei. fiind în imposibilitatea finan- sobrietatea decorativă,
ciară de a renova deteriorările. caracteristici ce se regăsesc
prezente în holul central și la
La data de 17 ianuarie 1971 în
nivelul etajului de referință din
Inițial, clădirea palatului Palatul Baroc se deschide
configurația clădirii, spre care
trebuia să servească drept Muzeul Ţării Crişurilor. În 1996
se ajunge prin intermediul
sediu al Episcopiei romano- Episcopia romano-catolică
unei scări monumentale. Aici
catolice din Oradea. maghiară începe procedurile
se află Sala festivă, impozantă
Construcția lui a durat 15 ani legale pentru recuperarea
prin volumetrie și prin
(1762 – 1777), elaborat pe 3 palatului, iar după un proces
decorurile pictate datorate lui
nivele, avându-l ca architect îndelungat de revendicare
Francisc Storno (1879), de
pe Anton Frantz Hillebrandt. dreptul de proprietate asupra
inspirație renascentistă.
palatului a fost recunoscut
Palatul are şi o capelă de o rară
De-a lungul timpului, palatul a vechiului proprietar.
frumuseţe, având tavanul şi
cunoscut mai multe
pereţii împodobiţi cu fresce.
funcționalități. În perioada Palatul i-a avut ca oaspeți pe
1945 – 1989 a adăpostit împărăteasa Maria Tereza a 1. Palatul Baroc
Palatul Vulturului Negru și Palatul Justiției
1 2
Palatul Vulturului este mai ordonată și sobră.

Căi de Acces
Motivul central îl reprezintă un
Negru corp ieșit, împărțit în două º Parc Traian nr. 10,
registre, care se termină în atic municipiul Oradea
Desemnat recent de către trilobat, având un vitraliu în
locuitorii orașului drept simbol timpan. Vitraliul cu vulturul
al orașului, palatul a fost Construcțiile la noua clădire
negru, devenit o emblemă a
construit între 1907-1908 de impozantă au fost finalizate în
ansamblului, a fost executat în
arhitecții orădeni Marcell august 1898. Edificiul este
1909. Cel mai spectaculos
Komor și Dezső Jakob, în stil format din parter și două
element rămâne pasajul, care
Secession. etaje, împrejmuind două curți
a stârnit senzaţie prin
interioare. Fațada principală
imensitatea proporţiilor lui şi
Palatul Vulturul Negru este un care a fost executat după impune printr-un rezalit
monument arhitectonic central, decorat în partea
modelul Galeriei Victor
reprezentativ pentru Oradea. Emmanuel din Milano. superioară cu patru statui
alegorice. Nivelele superioare
Clădirea are parter înalt și ale rezalitului central sunt
Loc de întâlnire pentru
patru etaje și este formată din personalităţile vremii, hanul a delimitate pe verticală de
două corpuri unite printr-un coloane cu capiteluri ionice.
găzduit recepţii grandioase în
pasaj vitrat. Fațada principală cinstea împăratului Franz şi a Ferestrele de la parter şi
este asimetrică, fiind formată reginei Elisabeta. ultimul nivel sunt rectangulare,
din două corpuri mari, inegale, iar ferestrele de la etajul I în
ce relevă cel mai bine stilul plin cintru, poartă deasupra
Secession. Fațada secundară
Palatul Justiției lor coronamente decorative.
Atât rezalitul central, cât şi cele
Clădire declarată monument laterale au acoperişuri de tip
Căi de Acces istoric, a fost construită în anul mansardă.
1898 în stil eclectic, pe locul
º Str. Independenței nr. 1, fostului Palat Frimont.
municipiul Oradea 1. Palatul Vulturului Negru
2. Palatul Justiției
Palatul episcopal greco-catolic
Clădirea a fost
edificată în stil
eclectic, fiind
combinate elemente
romanice, bizantine,
neogotice şi unele
detalii ornamentale
Art Nouveau.
Construcția nouă a palatului a

fost realizată între anii 1903 -
1905. Episcopul Demetrie
1
Radu, neinstalat încă la acea
dată, fiind nemulțumit de
vechea construcție, a dat ordin bogată în decoraţii exterioare,
Căi de Acces
ca arhitectul orădean Kalman mai ales etajul, unde raportul
Rimanóczy junior să întocmea- de plinuri şi goluri este mai º Str. Ep. Mihai Pavel nr. 4,
scă planurile pentru reconstrui-pronunţat, precum şi ritmul municipiul Oradea
rea vechiului palat. În locul formelor ascuţite, rotunde sau
actualei clădiri s-a aflat o ondulate. Centrul etajului este
clădire cu etaj în stil baroc. dominat de ferestre mari în coloane, balustrade și loggii
segment de arc, purtând din marmură de Vaşcău.
Până în prezent, istoricul asupra lor coronamente în Zidurile ei sunt placate tot cu
palatului a fost marcat de formă de triunghi, iar mai sus marmură. Capela, care se afla
câteva momente importante. un atic bogat decorat, având la în partea de nord a clădirii, a
Astfel, în 1948 palatul epis- mijloc blazonul episcopal. La fost pictată de Augustin Pall în
copal a fost sechestrat şi cele două extremităţi ale părţii stil bizantin.
transformat în şcoală populară. principale a palatului sunt
1, 2. Palatul episcopal greco-catolic
Ulterior, aici, s-a instalat așezate două turnuleţe, iar
Biblioteca Judeţeană. În 1989 colţul palatului este încoronat
reprezentanții Bisericii greco- cu un turn impozant. Poarta
catolice au început să lupte principală aminteşte de
pentru clădirile ei. După portaluri romanice. De fapt,
îndelungi procese, în anul întreaga clădire poartă
1992, Biserica a intrat în amprenta unui eclectism
posesia clădirii episcopale. rafinat, predominând
elementele decorative
În ceea ce privește descrierea romanice şi bizantine. Casa
arhitecturală a palatului se scărilor era impozantă, cu
remarcă faţada principală, 2
Muzeul Țării Crișurilor
1 2
După anul 1971, muzeul are

parte de cea mai prolifică Căi de Acces
perioadă din existenţa sa,
º Str. Iosif Vulcan nr.16,
Instituție culturală de ajungând centru cultural-
municipiul Oradea
renume la nivel ştiinţific de referinţă.
național, muzeul Muzeului Țării Crișurilor deține
funcționează în o secție de istorie care dintre care cea de
cadrul Palatului prezintă piese de arheologie paleontologie și zoologie cu
Baroc de la data de datând din paleolitic până în piese de valoare națională,
17 ianuarie 1971. epoca modernă. Secția de mondială, unicate; rezervații și
etnografie se remarcă prin monumente ale naturii din
ceramică țărănească produsă municipiu și județ.
în centrele din Crișana; port
popular și textile din Crișana; În administrarea Muzeului Ţării
colecția de mobilier și în Crişurilor, unul din cele mai
În anul 1872, Societatea de primul rând cea de scaune cu mari muzee pavilionare din
Arheologie și Istorie a spătar din zona Beiușului; România, se află Muzul
Comitatului Bihor inaugurează feronerie de Vărzari; icoane pe Memorial Ady Endre şi
primul muzeu în Oradea, care sticlă produse în Nicula, Scheii Muzeul Memorial Iosif
cunoaște o evoluție importan- Brașovului, Maierii Albei Iulia; Vulcan.
tă de-a lungul timpului. Acesta împletituri din Valea Ierului.
și-a îmbogățit în permanență
colecțiile de arheologie, istorie Secția Științele naturii prezintă
1. Opinci pastorale
și etnografie. colecții știintifice diverse, 2. Ceramică și țesături din Crișana
Lăcaşuri de cult în municipiul Oradea
1 2
Bazilica romano- Altarul principal în stil Biserica

neorenascentist este sculptat
catolică Înălțarea în marmură de Carrara de ortodoxă „cu Lună”
Fecioarei Maria artistul italian Triscornia după Piaţa Unirii nr 10, municipiul Oradea
planurile lui Toth Ștefan.
Str. Şirul Canonicilor nr. 2, Piatra de temelie a Bisericii cu
„Ridicarea în ceruri a Maicii
municipiul Oradea Lună sau a Catedralei
Domnului”, tabloul altarului
Declarată monument istoric, principal, a fost pictat de Adormirii Maicii Domnului,
având hramul „Înălțarea austriacul Vincent Fischer în cum mai este denumită, a fost
Fecioarei Maria” constituie cel anul 1778. așezată în anul 1784 în ciuda
mai mare edificiu baroc din protestelor și împotrivirilor de
România, fiind una dintre cele Orga bazilicii a fost oferită de la acea vreme, la insistențele a
mai frumoase bazilici din împărăteasa Maria Tereza a doi reprezentanți de seamă ai
Europa. Bazilica a fost ridicată Austriei, datând din anul 1780. comunității ortodoxe din
între anii 1752 – 1780, la Oradea, juriştii Mihai
doleanțele împărătesei Maria Bazilica adăposteşte herma cu Püspöki şi Mihai Kristoff.
Tereza a Austriei. moaştele Sfântului Ladislau. Construcțiile au durat până în
Herma este un bust de 60 cm anul 1787.
Clădirea catedralei este opera din argint aurit, copiind fidel
arhitectului vienez Franz trăsăturile Sfântului Ladislau şi Sculptura și operele de pictură
Anton Hillebrandt. Fresca conţine o bucată din craniul din biserică au fost realizate
cupolei „Triumful ceresc al lui acestuia. Legenda spune că de către frații Alexandru și
Cristos” a fost realizată în anul bazilica ar adăposti şi trupul
1778 de pictorul Ioan Schopf regelui. 1. Bazilica romano-catolică
Înălțarea Maicii Domnului
în stilul Il Correggro. 2. Biserica ortodoxă „cu Lună”
sale, în 28 de zile, indicând

astfel, în permanentă, fazele
Lunii de pe firmament.
Biserica
Sfântul Ladislau
Piaţa Unirii, municipiul Oradea
Reprezintă una dintre cele mai

vechi așezări de cult din
Oradea. Nu se cunoaște cu
exactitate perioada de
construcție, însă surse
documentare indirecte indică
perioada 1717 – 1734.
Altarul principal al bisericii

este unul dintre cel mai vechi
altare care se păstrează în
bisericile din Oradea și se află
în uz din anul 1730. Pictorul
Friedrich Silcher este autorul
tabloul altarului și îl reprezintă
pe Sfântul Ladislau înmânând
cheile episcopului de Oradea.
Cele patru altare laterale
datează tot din secolul al XVIII-
lea, cu tablouri din secolul
următor.
Frescele de pe boltă, pictate în

anul 1908 de Gyula Turz, redau
pasaje din viața regelui
1 Ladislau: cum face să izvorască
apă din stâncă, cum supra-
veghează construcția primei
Arsenie Teodorovici. Interiorul În anul 1793, au fost montate catedrale din Oradea, etc.
bisericii a fost repictat de orologiul şi globul, opera unui
pictorul Eremia Profeta, inventiv şi iscusit mecanic Sfințirea bisericii a fost oficiată
deoarece picturile de aici orădean, Georg Rueppe. Acest de episcopul Paul Forgách în
fuseseră distruse. mecanism a dat şi cea mai anul 1756.
cunoscută denumire a
Interiorul bisericii impresio- bisericii, de „Biserica cu Lună".
nează prin armonia policoloră Mecanismul de „Lună" din
a picturilor murale şi a turnul-clopotniţă a fost astfel
iconostazului. conceput, încât să facă o
rotaţie completă în jurul axei 1. Biserica Sfântul Ladislau
Biserica de lemn
Sfinții Martiri
Constantin
Brâncoveanu și fiii
săi
Str. Universităţii nr. 1,
municipiul Oradea
Biserica ortodoxă de lemn,

construită între anii 1760-
1762, în localitatea Letca, este
declarată monument istoric.
A fost strămutată în incinta 1

Universităţii din Oradea,
primind destinaţia de Paraclis
biserică reformată din oraș nu 1871. În turnul estic se află
al Facultăţii de Teologie şi de
este suficientă pentru numărul unul dintre cele mai mari
Biserică a Universităţii.
mare de adepți. clopote din Oradea, având
3.600 kg.
Primul hram al lăcaşului de cult
Biserica a fost finalizată în cele
este „Sfinții Arhangheli Mihail
din urmă în anul 1853. Turnurile ritmate de cornişe
şi Gavriil”, iar după ce interiorul
Mobilierul a fost definitivat intermediare au colţurile teşite
ei a fost decorat cu pictură, la
abia în 1860, din iniţiativa la 45 de grade pe toată
data de 4 octombrie 1993, a
breslei cojocarilor, odată cu înălţimea, la parter fiind
fost sfinţit, ocazie cu care pri-
construirea tribunei estice. prevăzute cu pilaştri cu
meşte şi cel de-al doilea hram
Spaţiul interior este deosebit capiteluri tip cornişă profilată.
de „Sfinții Martiri Constantin
de sobru, lipsit de orice fel de Deasupra timpanului faţadei
Brâncoveanu şi fiii săi”.
decoraţii, fiind acoperit cu un principale se înalţă un atic
tavan drept. prevăzut cu patru urne din
Ansamblul Bisericii piatră. În acelaşi registru la
Reformate – Biserica Construită în stil neoclasic, se turnuri apar ferestre circulare,
dezvoltă pe un plan peste ele ferestre mari, înche-
Reformată și iate semicircular, apoi ferestre
dreptunghiular, având o
Turnurile cu compoziţie simetrică, cu cu forme identice, dar duble.
clopotnițe faţadele ieşite la colţuri în
rezalit. Frumoasa parohie găzduiește
Piaţa Libertăţii nr.4, un mic, dar bogat muzeu
municipiul Oradea bisericesc. Aici pot fi admirate
Construcția turnurilor după
În anul 1835 a fost așezată proiectul inițial a fost numeroase exponate
prima piatră de temelie a celei terminată în 1871. Între 1897 valoroase, cum ar fi: sigilii
mai mari biserici reformate din şi 1904 turnurile au servit ca parohiale, cărţi vechi
Oradea, proiectată de Szász puncte de observaţii pentru (exemplar al Bibliei de la
József în stil eclectic, asta pompierii oraşului. Dintre cele Belgrad), ţesături.
după ce protestanții de rit două clopote ale bisericii unul
calvin consideră că singura a fost turnat în 1857, celălalt în 1. Biserica Reformată și Turnurile cu clopotnițe
Biserica de lemn
Sfânta Cuvioasă
Parascheva și Sfinții
Arhangheli Mihail și
Gavril
Str. Făcliei nr. 24A,
municipiul Oradea, situată în incinta
Mănăstirii Sfânta Cruce
Este cea mai veche biserică

din cadrul Mănăstirii Sfânta
Cruce, având peste 400 de ani.
Declarată monument istoric,
biserica de lemn a fost adusă
din satul Corbești, județul
Bihor într-o stare de degradare
avansată. Lucrările de
restaurare i-au redat
strălucirea de altădată.
Biserica este o construcţie din

lemn, pe fundaţie din bolovani
de piatră. Are formă de navă şi
este compartimentată în altar,
naos, pronaos şi pridvor închis.
Deasupra pridvorului are o
1
turlă oarbă. Pardoseala este
din duşumea de scândură,
învelitoarea din şindrilă Biserica este de dimensiuni Oradea, care i-a dat hramul
(draniţă). Faţadele exterioare modeste, cu o navă „Sfântul Spirit”.
au un brâu median torsionat. dreptunghiulară, altar
pentagonal, tavan drept și un În anul 1948, după instaurarea
Biserica Ortodoxă mic turn din lemn. regimului comunist, biserica
trece în posesia Bisericii
Sfânta Treime În anul 1703 este cuprinsă de Ortodoxe Române.
Parc Traian nr. 5, municipiul Oradea
un incendiu, fiind refăcută în
anul 1722. Din elementele specifice
Este prima biserică ridicată în fațadelor de factură barocă de
Oradea după înlăturarea Biserica este renovată în jurul după 1700 se mai păstrează
ocupației turcești și stabilirea anului 1760 și a trecut în frontonul marcat de o
ocupației habzburgice. patrimoniul comunității succesiune de acolade. Turnul
Biserică romano-catolică, pe catolice a armenilor. de bază pătrată este decorat
atunci, a fost construită în anul cu un coronament în formă de
1693 din banii bisericii Micuța bisericuță cu turn de bulb de ceapă.
romano-catolice, cu hramul lemn este donată în anul 1786
1. Biserica de lemn Sfânta Cuvioasă Parascheva
„Sfânta Brigitta a Suediei”. comunității greco-catolice din și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
Biserica Seminarului
Greco-Catolic
Parc Traian nr. 18,
municipiul Oradea
Poartă hramul „Sfântul

Gheorghe” și face corp comun
cu clădirea Seminarului
Teologic Greco-Catolic din
Oradea. Monument istoric și
de arhitectură, biserica este
zidită în stil neoromanic din
cărămidă, cu fundație de
piatră.
Inițial, pe locul actualului

edificiu se afla o altă biserică
de rit latin (romano-catolică)
închinată „Sfântului Egidiu".
Iconostasul este sculptat, iar

pictura este realizată în patru
registre pe pânză și lemn.
Frescele bisericii, realizate în
anul 1907 în stil clasic, urmea-
ză schițele și cromatica picturii
din Catedrala Greco-Catolică
Sfântul Nicolae a Oradiei. 1
Istoria Bisericii Seminarului

În 1714, aici au fost înmor- de seminariști, cât și de
Greco-Catolic cunoaște un
mântați mareșalul General credincioșii români uniți
traseu tumultos pornind din
Friederic de Lovenburg, iar în greco-catolici din Oradea.
secolul al XIV-lea. Vreme de 10
1759 prefectul iezuit Francisc
ani (1569 - 1579), Biserica
Polentari. În 1948 Biserica Română Unită
Sfântul Egidiu s-a aflat sub
a fost scoasă în afara legii,
stăpânirea calvinilor. În 1579
astfel că regimul comunist a
biserica a fost predată Odată cu întemeierea
trecut bunurile Bisericii Unite
iezuiților, pentru ca imediat în Episcopiei Greco-Catolice de
(Greco-Catolice) în folosința
1588 să revină pe mâna Oradea în 1777, împărăteasa
Bisericii Ortodoxe Române. Cu
calvinilor. Pe timpul stăpânirii Maria Terezia a Austriei
această ocazie, comuniștii au
turcești (1660-1692) biserica cedează biserica canonicilor
încredințat Biserica
este distrusă, rămânând doar români, solicitând în schimb
Seminarului Greco-Catolic
unele porțiuni din fundație. În cedarea complexului pentru
Episcopiei Ortodoxe a Oradiei,
1692, după recucerirea un seminar. Acum este
care a înființat aici Parohia
orașului de către austrieci pe momentul în care biserica
Ortodoxă Sfântul Gheorghe.
locul fostului locaș se iezuiților devine biserică
construiește o bisericâ nouă. seminarială, lăcaș folosit atât 1. Biserica Seminarului Greco-Catolic
După proteste de stradă ale

seminariștilor greco-catolici,
după întâlniri bilaterale și
dialoguri între Episcopatul
Ortodox al Oradiei și
reprezentanții Seminarului
Teologic Greco-Catolic, dar
mai ales după acțiunile din
instanță ale seminariștilor,
Biserica este încredințată
proprietarului inițial.
Sinagoga Neologă
Sion
Str. Independenței nr. 22,
municipiul Oradea
Scindarea comunității 1
evreiești în două, comunitatea

ortodoxă și cea neogenă, a ferestre impunătoare în plin anul 1890, în stil neomaoric
dus la ridicarea a două lăcașe cintru, delimitate de sub atenta supraveghere a
de cult distincte. Astfel, semipilaștri. Fresca din inginerului Ferenc Knapp.
comunitatea evreiască sinagogă îi aparține pictorului
neologă a construit pe malul Mór Horovitz din Kosice. Planul clădirii este unul
Crișului o sinagogă rectangular. Fațada principală
monumentală, după planurile Orientarea spaţiului interior se distinge fiind mai bogat
inginerului șef al orașului, este determinată de direcţia decorată față de restul
David Busch și sub Ierusalimului, astfel volumului. Intrarea centrală,
coordonarea inginerului majoritatea sinagogilor din pentru bărbați, este încadrată
Kálmán Rimanóczy tatăl. Europa sunt orientate spre de o parte și de alta de vitralii
nord-est şi sud-vest. terminate în arc de cerc. În
Perioada de construcție a părțile laterale, cele două uși
durat din 1877 până în 1878, Intrarea în sinagogă se face de de acces pentru femei,
iar stilul abordat a fost cel pe partea vestică, bărbații completează în mod simetric
neomaur. intrând prin trei uși în arc nivelul parterului, purtând
semicircular, iar femeile prin descendent gradul de ornare
Construită după un plan două uși rectangulare al fațadei.
pătrat, cu aspect de renaștere amplasate pe partea laterală a
italiană, clădirea este fațadei. Decorația este exclusiv
acoperită de o cupolă centrală antropomorfă, motivele
de dimensiuni mari, susținută geometrice dominând
de patru pandantivi pe patru Sinagoga ortodoxă complet pereții. Pictura este
arce mari. foarte bine conservată și nu a
Str. Mihai Viteazu nr. 6,
municipiul Oradea necesitat nicio intervenție
Cea mai impozantă parte a ulterioară.
sinagogii o constituie fațada Lăcașul de cult evreiesc, numit
principală pe care se află Hevra Sas, a fost construit în 1. Sinagoga Neologă Sion
Stațiunea Băile 1 Mai
tratamente care se făceau erau

Căi de Acces
cu nămolul extras de pe
fundul albiei Pârâului Peța și º DN 76/ E 79 Oradea-Deva,
Stațiune foarte stânga pe drum comunal
din jurul izvoarelor termale.
veche, Băile 1 Mai Acesta era aplicat direct pe până în staţiune.
este recomandată în părțile dureroase ale corpului
tratarea mai multor și astfel a fost descoperit
efectul terapeutic. un motor construit de ingineri
afecțiuni cu ajutorul austrieci în jurul anului 1835).
apelor minerale și a Principalele atracții de
nămolului sapropelic agrement de aici sunt cele Datorită izvoarelor cu apă
extras din lacul aflat două ștranduri: Venus, cu o caldă localitatea de aici era
capacitate de câteva mii de numită și „localitatea unde
în localitate. cântă broaștele și iarna".
locuri și cu multe bazine (din
care unul olimpic și unul cu
În stațiune se află izvorul
trambuline pentru sărituri) și
Pârâului Peța. Lacurile formate
„ștrandul cu valuri", cu o
pe acest pârâu reprezintă
Efectul de vindecare și capacitate mai mică, dar care
Rezervația botanică Pârâul
ameliorare a bolilor reumatice are o atracție deosebită
Peța.
al apelor termale de la Băile 1 datorită valurilor care se
Mai a fost descoperit cu foarte produc în apa din bazin
mult timp înainte. Primele (aceste valuri sunt produse de 1. Băile 1 Mai
Rezervația botanică Pârâul Peța
1 2
Căi de Acces
Este singurul º DN 76/ E 79 Oradea-Deva,
ecosistem acvatic din stânga pe drum comunal
până în staţiune.
România ce
reprezintă o
importanță trăiește în mod spontan într-o
deosebită datorită climă temperată. Specia de
nufăr termal, reprezintă
prezenței nufărului rămășița unei vegetații de
termal, a melcului climă caldă din perioada
melanopsis și a terțiară care a supraviețuit
3
subspeciei de pește răcirii climei din timpul
endemic roșioara lui glaciațiunilor din cuaternar,
datorită apei calde a pârâului.
Racoviță. În zonă se mai pot vizita:
Având o importanță științifică 1. Rezervația botanică
deosebită atât pentru flora Fâneața Valea Roșie,
României, cât și a Europei, Se urmează un drum
Rezervația este împărțită în nufărul termal a fost declarat comunal la est de Oradea
trei zone, prima la „Ochiul monument al naturii, iar până în satul Săldăbagiu de
Țiganului” (a fost primul izvor Pârâul Peța ca rezervație Munte, comuna Cetariu
al Pârâului Peța), „Ochiul Mare” științifică.
(izvorul principal de apă) care 2. Rezervația Locul fosilifer
se întinde până la puntea Plantă originară tocmai din de pe Dealul Şimleului
Rontau, urmată de cea de-a zona Nilului, se presupune că Se continuă drumul
treia zonă care merge până la semințele de nufăr au fost comunal din Băile 1 Mai
limita complexului „Venus”. aduse aici fie de către turci, fie până în satul Betfia, comuna
de păsările călătoare. Sânmartin
Aici se întâlnește unicul caz Semințele s-au dezvoltat 1. Rezervația botanică Pârâul Peța
2. Nufăr termal
când o specie tropicală datorită apei termale de aici. 3. Salvia amplexicaulis
Stațiunea Băile Felix
balneare. Stațiunea este

ofertantă și pentru efectuarea Căi de Acces
Este cea mai mare unui turism de relaxare. º DN 76/ E 79 Oradea-Deva
stațiune balneară cu Documentele vorbesc de
regim permanent din călugărul Felix, parohul
România. mănăstirii din Sânmartin, care nuferi și lotuși, populate cu
ar fi descoperit izvoarele broaște țestoase și pești
termale de aici și efectele exotici și ștrandul cu apă
acestora încă din anul 1000. termală Apollo (1900);
fenomenul carstic de pe
Efectele terapeutice ale apelor Primele spații amenajate Dealul Şomleului, avenul de la
de aici permit tratarea cu pentru tratament apar între Betfia sau avenul „Hudra
succes a reumatismului și 1711-1721 sub numele de Bradii” (impropriu numit de
afecțiunilor neurologice, „baia lui Felix”. În anul 1885 se localnici „Craterul de la Betfia”).
ginecologice, iar bazele captează un izvor nou cu o Acesta are o adâncime de 86
medicale dispun de instalații temperatură de 49°C. m, puţul său având o cădere
pentru metode ca aproape verticală de 54 m.
electroterapia, hidroterapia, Stațiunea este extrem de
aerosoli, masaje, împachetări atractivă din punct de vedere
cu parafină și alte operațiuni turistic. Printre obiectivele ce
specifice tratamentelor merită vizitate sunt: lacurile cu 1. Stațiunea Băile Felix
Rezervația Gruiul Pietrii

Căi de Acces
Rezervația 1. Rezervația Pădurea cu
º DN 1/E 60 Oradea-Cluj
narcise din Oșorhei,
paleontologică este Napoca, comuna Lugașu
DN 1/E 60 Oradea-Cluj
reprezentativă prin de Jos
Napoca, comuna Oșorhei
punctul fosilifer cu 2. Rezervația Peștera Osoiu,
vertebrate aflat în DN 1/E 60 Oradea-Cluj
Fauna de vertebrate marine
comuna Lugașu de Napoca, dreapta pe DJ 767
triasice de la Gruiul Pietrii până în satul Fâșca, comuna
Sus. reprezintă cea mai veche Vârciorog
asociație faunistică de
vertebrate din România (o 3. Rezervația Locul fosilifer
faună veche de aproximativ din Valea Lionii-Peștiș,
Comoara fosilieră întinsă pe o 220 milioane de ani). DN 1/E 60 Oradea-Cluj
suprafață de 0,40 ha Cercetările realizate de Napoca, stânga pe DN 1H,
reprezintă importante specialiștii români și francezi satul Peștiș, orașul Aleșd
depozite fosilifere a faunei de au subliniat importanța
vertebrate marine, din prima paleontologică și
perioadă a erei mezozoice, cu paleogeografică a faunei de
o varietate de pești, reptile și o vertebrate marine, fiind
mare gamă de nevertebrate comparabile cu faunele
cu o deosebită importanță descoperite în Germania, Italia
paleontologică. și Elveția. 1. Rezervația Gruiul Pietrii
Rezervația paleontologică ”Lentila 204” Brusturi - Cornet
1 2
fost găsit, din întâmplare, cu

Căi de Acces
aproximativ 40 de ani în urmă
”Lentila 204” de către minerii care lucrau la º DN 1/E 60 Oradea-Cluj
adăposteşte singurul extracțiile de bauxită. Napoca, dreapta pe DJ
loc din lume unde 764, comuna Aștileu
Specialiștii susțin că istoria
s-au păstrat fosile de
Lentilei 204 începe acum 135
dinozaur în zăcământ – 140 de milioane de ani când Paleocursornis biharicus. Ei au
de bauxită. fosilele au fost cărate de ape. mai semnalat şi prezenţa
Din păcate apele le-au spart și strămoşului tuturor păsărilor.
le-au erodat. Traseul apelor le-
a strâns la un loc, claie peste „Lentila 204" este unul dintre
Denumirea de ”lentilă” vine de grămadă, deteriorându-le și siturile paleontologice extrem
la faptul că aceasta este forma mai mult. Aşa se face că au de rare care conţin fosile de
locului unde s-a descoperit fost găsite doar oase izolate şi păsări de la începutul
acest unicat. Forma ciudată își fragmente osoase, niciunul în Cretacicului.
are originea în modul în care conexie anatomică. În ciuda
s-a format zăcământul cu acestui fapt savanţii au reuşit
multe milioane de ani înainte. să arate că acestea aparțineau
dinozaurilor erbivori bipezi.
Rezervația se întinde pe o
suprafață de 0,10 ha. Faptul că Marea surpriză pe care „Lentila
aici este un zăcământ 204" a oferit-o au fost fosilele
important de bauxită la care unor păsări străvechi. În urma
se adaugă bogăţia de fosile a studiilor mai multor frag-
făcut ca zona să intre în mente de oase savanții au
atenţia savanţilor şi i-a descris două noi specii de
rezervat un loc de cinste în păsări primitive, pe care le-au
3
tratatele de specialitate. Locul şi botezat legându-le numele
unde zăceau de milioane de de locul unde au fost găsite:
ani scheletele vertebratelor a Eurolimnornis corneti şi
1, 2, 3. Fosile din “Lentila 204”
Rezervația Peștera Igrița
copii depuse în peșteră la

sfârșitul eneoliticului în cadrul Căi de Acces
Peștera stârnește
unor ritualuri greu de înteles º DJ 764, satul Peştere,
interesul turistic astăzi. Tot aici a fost descoperit comuna Aștileu
datorită vestigiilor de un tezaur de 26 dinari romani
ordin paleontologic imperiali, din perioada anilor
și mai ales arheologic 138 – 191, ceea ce arată faptul
puternic proces de colmatare,
descoperite de către că aici existau relații
peștera are în prezent un
comerciale de schimb între
celebrul arheolog dacii liberi și Provincia
aspect de labirint cu
francez Henri Breuil, numeroase diverticule care se
Imperială Romană.
închid în fund de sac. La
venit aici la invitația
acestea se adaugă
lui Emil Racoviță. Importanța paleontologică
dimensiunile uriașe ale Sălii
ridică valoarea peșterii. Aici
Oaselor din extremitatea finală
este adăpostit un depozit
a peșterii, lungă de 838 m.
fosilier consistent de faună
Aici au fost scoase la lumină pleistocenă ce a aparținut
urme de viață din paleolitic Condițiile de vizualizare nu
ursului de peșteră, hienei de
(asemănătoare cu cele necesită niciun echipament
peșteră, lupului de peșteră,
aparținând omului de special în afară de mijloace
leopardului de peșteră și a
Neanderthal din Vestul individuale de iluminat.
altor animale.
Europei). Numeroasele
cercetări arheologice au scos Din punct de vedere
la iveală resturi scheletice de ”arhitectonic”, datorită unui 1. Rezervația Peștera Igrița
Rezervația Peștera Gălășeni
Este constituită din două

sisteme de coridoare: unul Căi de Acces
activ, care după ce captează º Se continuă pe DJ 764
cursul de apă de la suprafață până în satul Gălășeni
(Valea Deblei) îl conduce spre comuna Măgești
Rețeaua subterană a un grup de izvoare din Josani,
peșterii se desfășoară iar cel de-al doilea este fosil,
pe trei niveluri princi- orizontal și concreționat, paralel aproximativ 2,5 m, până la o
pale de carstificare, și la un nivel superior. Peștera săritoare de 5 m peste care
are o lungime de 2.357 m. apa formează o cascadă.
racordate între ele în
mai multe puncte și Aici pot fi admirate o serie de În interior pot fi admirate
alcătuite din galerii lacuri subterane şi cascada de stalactitele şi stalagmitele din
cu desfășurare în la intrare, dar şi o serie de Sala Căpiţei de Argint sau
forme de coroziune şi Galeria Sânilor. Biospeologic,
general liniară, slab peștera este destul de bogată
eroziune.
meandrate. în faună, în peşteră trăind 16
Se pătrunde de-a lungul specii de lilieci.
pârâului care dispare în
peșteră printr-un coridor
îngust, dar înalt de 1. Rezervația Peștera Gălășeni
Defileul Crișului Repede
Întregul defileu se întinde pe o distanță de Căi de Acces

aproximativ 40 km și cuprinde o porțiune º DN 1/E 60 Oradea-Cluj
extrem de interesantă pentru turişti, situată Napoca, dreapta pe DJ
108O, comuna Vadul
între localităţile Şuncuiuş şi Vadu Crişului. Crișului
Rezervația este una complexă re. Importanța botanică a trei specii relictare din Terțiar:
– faunistică, floristică și rezervației este dată de coada iepurelui, ceapa
geologică - și include 11 conviețuirea a mai multor sălbatică și iarba surzilor.
peșteri și defileul calcaros al specii europene (untul vacii, Majoritatea speciilor
Crișului Repede (de la izvoare albăstrița, mierea ursului); enumerate se înscriu pe lista
până lângă Bucea). Principale euro-asiatice (omagul galben, celor ocrotite, fiind vulnerabile
atracții ale defileului sunt: cuibul pământului, dumbră- sau rare. Deşi este o zonă cu
peșterile Vadu Crișului, vița, orchidaceae, crinul de înălţimi mici (500-600 m
Deventului, Fugarilor, Caperi, pădure, ghințura cruciată, deasupra defileului) farmecul
Vântului, Unguru Mare, Casa tulichina și migdalul pitic); întregii zone este dat de
Zmaului; stâncăriile și pereții mediteranean-eurasiatice abrupturile stâncoase şi de
de calcar cu înălțimi de până (vinarița și ciuboțica cucului); relieful carstic prezent.
la 200 m (Stanul Stupului, mediteraneene (fierea
Deventului); cascada de la pământului); atlantic - Pentru amatorii de alpinism,
Vadu Crișului; flora și fauna mediteraneene (ghimpele); Crişul Repede, înainte de a
caracteristică. circumpolare (floarea paștilor) ajunge la Şuncuiuş, şerpuieşte
sau specii carpato - balcanice printr-o zonă cu stânci
Inventarul floristic al Defileului (brândușa de primavară sau calcaroase abrupte, unde se
Crișului Repede însumează toamnă) și altele. poate face căţărare şi alpinism.
peste 1.500 de specii, din care
peste 750 sunt plante vascula- Rezervația mai adăpostește și 1. Defileul Crișului Repede
Rezervația Peștera Vântului
elemente unicat. Peștera

Căi de Acces
Vântului este unică nu numai
Se află situată în º DJ 108O se continuă cu DJ
pentru lungimea ei, ci și
Munții Pădurea pentru morfologia proprie, 108I până în comuna
Craiului, în pentru geomorfologia și Șuncuiuș
apropierea localității „colecția de cristale” rară pe
Șuncuiuș, și este care o deține.
s-au format la întâlnirea a
declarată ca fiind cea Nivelul inferior este activ, două falii sau ca urmare a
mai mare peșteră din pârâul subteran modelându-l prăbușirilor din zona faliilor.
România având o continuu prin acțiunea lui Așa sunt Sala Titanilor, Sala
Mare, Amfiteatrul, Sala Neagră
lungime de 47 km. corozivă și erozivă chiar și în
și Sala Ascunsă.
zilele noastre. Peștera
cuprinde galerii principale
Peștera de o frumusețe rară
(Galeria Activă, Etajul I, Etajul
este închisă publicului larg, în
Cavitatea se dezvoltă pe 4 II, Galeria Albă, Galeria Roșie,
prezent fiind destinată
nivele: cel inferior este parcurs Galeria cu Lacuri) și galerii
cercetărilor științifice.
de un pârâu și trei nivele fosile laterale (Galeria 7 Noiembrie,
Denumirea acesteia provine
suprapuse, legate între ele Galeria 1 Mai, Galeria Moravek,
de la curenții de aer extrem de
prin puțuri. În prima parte a Galeria Mikulas). Un lucru
puternici care pot fi simțiți în
coridorului inferior sunt specific pentru Peștera
peșteră, dar în special la
porțiuni bogat ornate. Pe Vântului o constituie
intrare.
întregul traseu de aproape 50 meandrele, care în unele
de km sunt întâlnite toate locuri ajung și la 25-30 m
formațiunile endocarstice înălțime, oferind o imagine
posibile dintr-o peșteră, dar și impozantă. Majoritatea sălilor 1. Peștera Vântului
Rezervația Calcarele cu hippuriți de la Valea Crișului
În aceste bancuri de calcare

Căi de Acces
sunt identificate numeroase
exemplare de Acteonella. º Se continuă cu DJ 108I
Este o rezervație de până în satul Bratca,
tip paleontologic, În aceste depozite, cu o Comuna Bratca
care se întinde pe o grosime de aproximativ 200
suprafață de 0,40 ha. m, s-au evidențiat două
Aceasta este bancuri masive de rudiști, una În zonă se mai poate vizita:
localizată pe bine dezvoltată în formă de
cupă și alta redusă care are rol 1. Rezervația Locul fosilifer
teritoriul satului de capac. Aceste bivalve se de la Corniţel,
Bratca din Valea fixau de substrat și formau DJ 764D din localitatea
Negruții. colonii care sunt bine conser- Bratca până în comuna
vate în aceste depozite, unde Borod, de pe DN 1/E 60
se pot vedea milioane de Oradea-Cluj Napoca
indivizi înghesuiți și suprapuși,
formând un perete compact
Văile celor două pâraie, Gruieț cu o grosime de 10-15 m.
și Petrele, se despart în aceas-
tă regiune și sunt constituite În aceste bancuri au fost iden-
din gresii conglomeratice ce tificate 12 specii de rudiști.
alternează cu bancuri de
calcare cenușii. 1. Calcare cenușii
2. Acteonella 2
Peștera Valea Leșului
Căi de Acces
º DN 1/E 60 Oradea-Cluj
Napoca, dreapta pe DJ
108I care se continuă pe
DJ 108K până în comuna
Bulz
coleoptere în număr mai mare

decât pe Plaja Coleopterelor.
La atributele turistice de mai

sus se mai adaugă și climatul
subteran de o remarcabilă
constantă cu amplitudini
1
termice anuale de maxim 0.8 °
C, cu amplitudini ale umidității
Din punct de vedere relative a aerului de 3% și o
morfologic, peștera prezintă ionizare puternică a aerului,
două sectoare. Primul sector toate acestea conferind
Peștera se află la este dominat de neobișnuita peșterii valențe curative
aproximativ 3 km în orizontalitate a tavanului, iar deosebite.
cel de-al doilea de un aspect
amonte de
haotic cu numeroase prăbușiri, Condițiile de vizitare impun
confluența Văii hornuri gigantice, dar și de mijloace proprii de iluminare,
Leșului cu Valea frumoase speleoteme. iar când apele sunt mari sunt
Iadului, la o necesare cizme de cauciuc
altitudine de circa Peștera orizontală, dezvoltată lungi, barcă de cauciuc și o
în caractere jurasice, are o cordelină de aproximativ 25 m
700 m. importanță biospeologică prin pentru legarea bărcii.
fauna de anfipode și
coleoptere.
Prin terasele și martorii de

Rezervația este de tip eroziune pe care îi prezintă (în
speologic, având o lungime de special tavanul plan-orizontal), 1. Rezervația Vârful Buteasa,
1.295 m și o lățime de 15 m. peștera este propice studiilor DJ 108K, comuna Bulz
Întreaga peșteră se prezintă de speleomorfologie. 2. Rezervația Valea Iadei cu
sub forma unei galerii unice, Biospeologic, ea este Syringa josichaea,
străbătută de un curs de apă importantă atât prin resturile DJ 108K satul Remeți,
subteran. Are puține scheletice de Ursus spelaeus, comuna Bulz
diverticule, ce meandrează pe existente în zona Coridorului
primii 300 m, apa formând Urșilor, cât și prin fauna
terase aluvionare. actuală cu amfipode și 1. Peștera Valea Leșului
Statuia lui Avram Iancu / Huedin
HUEDIN
Huedin
Situat în Depresiunea Huedinului la umbra

protectoare a masivelor care domină întreaga
vale a acestuia, oraşul Huedin este cunoscut
pentru bogăţia sa istorică şi frumuseţea 2
peisajelor sale pitoreşti. Prin urmare, nu este de
mirare că denumirea oraşului semnifică după una dintre cele mai mari
tradiţie „loc de hodină”. fortificații din zonă, întinzân-
du-se pe aproximativ 13 ha.
Localitatea a fost atestată În zonă se mai pot vizita:

documentar pentru prima Căi de Acces
dată în anul 1332, când a fost º DN 1/E 60 Bucureşti - 1. Biserica Romano-Catolică
menţionată cu denumirea de Braşov - Sibiu - Alba Iulia - 2. Altarul funerar roman
Sacerdos de villa Hunad, Cluj-Napoca - Huedin - 3. Conacul Barcasay
Hunok. Poziţionarea sa Oradea
º DN 1G Huedin - Zimbor - 4. Fortăreaţa Sebesvár
geografică a determinat
Tihău Bologa,
transformarea imediată a
DJ 571C, comuna Ciclova
Huedinului într-un centru
Romană
comercial situat pe drumul
care leagă Câmpia de Vest de neolitic, 7000-4500 î.e.n., fapt 5. Ruinele castrului roman
Depresiunea Transilvaniei. dovedit în urma descoperirilor Resculum,
arheologice. În perioada DJ 571C, comuna Ciclova
Cu toate acestea, aşezările Hallstatt (secolele XII-V î.e.n.), Romană
omeneşti din ţinutul pe dealul numit „Cetatea de
1. Biserica Ortodoxă Sfânta Treime
Huedinului datează încă din pământ” avea să fie construită 2. Biserica Reformată-Calvină
Biserica 1931 a fost clădit întregul corp

al bisericii (inclusiv cele două
Reformată-Calvină turnuri), iar în anul 1932 a fost
Sat Bicălatu, oraş Huedin terminată și cupola, în acelaşi
an fiind executate şi tencuiala
Comunitatea maghiară din interioară și cea exterioară.
Huedin a fost iniţial de religie
catolică, când şi-a construit o Iconostasul a fost făcut la
biserică pe la începutul Școala de Arte și Meserii din
secolului al XIII-lea. Aceasta a Huedin, care a donat
trecut la religia reformată spre policadrul. Pictorul-zugrav
sfârșitul secolului al XVI-lea. Petru Crăciun din Huedin a
pictat Pantocratorul, vestibulul
Biserica reformată din Huedin cu Sfântul Nicolae, stranele,
a fost supusă la numeroase amvonul și pe Cuvioasa
1
intervenţii, ajungând astfel la Paraschiva. Cele patru icoane
forma arhitecturală actuală, principale de la iconostas au
după ce în jurul anilor 1200 în stil baroc de la intrări. fost pictate de către Grigorie
exista o biserică mai mică sub Nagoșan din Cluj, iar cele
formă de navă. Partea centrală Orga a fost realizată de către patru de pe uși de către Eugen
a bisericii actuale a fost marele meșter Kolonics István Profeta din Cluj.
construită în secolul al XIV-lea. din Târgul Secuiesc în anul
Ulterior, i s-a adăugat turnul 1874, înlocuind o orgă mai Ridicată în anul 1910 în stil
care reprezenta partea vestică veche. Candelabrele din lemn neobizantin, Biserica Ortodoxă
a fortificației. Partea de est cu simbolizează cele trei regiuni - Huedin II prezintă la interior
elemente specifice stilului ale zonei Călata. o altă frumoasă pictură în stil
arhitectonic gotic a fost bizantin.
construită în anul 1483, prin Bisericile ortodoxe -
grija familiei Bánffy, şi a servit
drept capelă acestei familii.
Huedin I şi Huedin II
Sat Bicălatu, oraş Huedin
Lăcaşul de cult a fost asediat
Numită și „Catedrala Moților”,
în anul 1661 de către tătarii lui
Biserica Ortodoxă - Huedin I a
Ali Pașa, acesta fiind întărit cu
fost ridicată între anii 1931-
ziduri groase și bastioane.
1934 în stil neobizantin, având
Biserica a fost incendiată şi a
la interior o frumoasă pictură
stat în ruine mai mult de 30 de
în stil bizantin.
ani, pentru a fi reconstruită după
cutremurul din 1693. În acest În doua jumătate a secolului al
an au fost ridicate şi coiful cu XIX-lea, comunitatea ortodoxă
galeria, turnulețele-fiala și din Huedin aparţinea de
acoperișul. După cutremurul parohia Călata, motiv pentru
din 1765, biserica a necesitat care, după Marea Unire, a fost 2
alte reparaţii, astfel că i-au fost înfiinţată o parohie ortodoxă
adăugate cele două porticuri şi în interiorul oraşului. În anul 1. Turnul Bisericii Reformate-Calvină
2. Catedrala Ortodoxă
Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului
Căi de Acces
º DN 1G Huedin-Jibou,
De mare importanţă peisagistică, rezervaţia comuna Hida
este constituită din gresii oligo-miocene care
au fost supuse fenomenelor de eroziune și au
căpătat această formă ciudată. a fost adusă de un drac, care
vroia să se răzbune pe
oamenii satului. Acesta a
scăpat uriaşul bolovan şi a
fugit, speriat de cântecul de
dimineaţă al cocoşului, fiind
Misterioasa stâncă situată la permanenţă curiozităţi, pentru
astfel împiedicat să-şi ducă
capătul localităţii Hida, lângă numeroase legende în care i
planurile până la capăt.
drum, reprezintă o adevărată se atribuie diferite puteri. Una
sursă de inspiraţie, stârnind în dintre legende spune că piatra
1. Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului
Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş
Căi de Acces
Univers de basm, Poiana cu narcise din Racâş º DN 1G Huedin-Jibou, satul
impresionează în perioada de înflorire (25 Racâș, comuna Hida
aprilie - 20 mai) când poiana este inundată de
mirosul deosebit şi împodobită cu flori albe de
Narcisa sălbatică este
narcisă sălbatică, Narcissus angustifolius Curt.
cunoscută de oamenii locului
şi sub denumirea de
„cocorotica”.
În această perioadă de specii endemice ca: sorcu-

înflorire, densitatea firelor de frate, Melampyrum bihariense,
flori ajunge şi la 70 fire/mp. sau crucea voinicului, Hepatica
Poiana este înconjurată de o transsilvanica.
pădure care adăposteşte 1. Narcise în Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş
Rezervaţia Grădina Zmeilor
În trecut, aici s-a desprins o

bucată imensă de rocă din Căi de Acces
Rezervaţie geologică deal, care a alunecat pe stratul º DN 1G Huedin-Jibou,
şi morfologică de argilă. Astfel au apărut satul Gâlgău Almașului,
impresionantă formaţiuni modelate de ape în comuna Bălan,
timp, cu siluete de tancuri,
situată la 10 km de
pilieri, hornuri, fisuri, cuburi,
Jibou, Grădina ciuperci. Acestea prezintă Rezervaţia Grădina Zmeilor
Zmeilor se coloane de 20 m înălţime şi reprezintă un fenomen natural
caracterizează prin cuburi împrăştiate aleatoriu. deosebit de spectaculos, fiind
prezenţa unor Cele mai mari şi mai considerat de specialişti unic
impresionante stânci poartă în Europa.
blocuri de stâncă de
denumirea de Zmeu şi
toate formele şi Zmeoaică. Alte blocuri de 2
mărimile, care se piatră au fost denumite
găsesc parcă într-o sugestiv Moşu, Eva şi
mare dezordine. Dorobanţu.
1, 2. Rezervaţia Grădina Zmeilor

Grădina Botanică „Vasile Fati"
JIBOU
Jibou
activitatea şi necesităţile
locuitorilor zonei. Căi de Acces
Parte din ţinutul Prima atestare documentară a º DN 1H Băbeni-Zalău
Someşului, străvechi Jiboului datează încă din anul
ţinut românesc, 1205, sub numele de Chybur.
oraşul Jibou se Dintre numeroasele denumiri unde oricine este încântat de
pe care le-a purtat Jiboul, sunt posibilitatea de a admira o
numără printre cele demne de menţionat Villa gamă variată de specii de
mai tinere centre (oraş) în 1219 şi Oppidum (oraş plante provenite din toate
urbane ale ţării. întărit) în 1564, care atestă colţurile lumii.
importanţa localităţii în acele
vremuri. Izvoarele minerale din partea
sud-vestică a oraşului sunt cu-
Aflat într-un cadru natural noscute încă din anul 1906 din
Situat pe malul stâng al deosebit şi pitoresc, Jibou Monografia Sălajului scrisă de
Someşului, rolul apei în dispune de toate atuurile unei Petry Mór, dar au început să fie
dezvoltarea aşezării a fost zone cu valenţe turistice. valorificate abia din anul 1966.
deosebit de complex şi de Principalul punct de atracţie îl
fluctuant în funcţie de constituie Grădina Botanică, 1. Grădina Botanică „Vasile Fati"
Trasee naturale în zonele carstice din vestul Munților Apuseni 179
Castelul Béldy
Cei doi tineri s-au bucurat de

construcția de 1.100 m2, Căi de Acces
amenajată cu teren de tenis,
º Str. Stejarilor nr. 287,
hipodrom și un parc frumos
oraşul Jibou
până în momentul
Familia Béldy a naționalizării.
ridicat în anul 1903
După acest moment, castelul a După revoluția din 1989,
un castel cochet fost transformat la început moştenitorii au reintrat în
împrejmuit de o într-un spital, iar apoi în azil de posesia castelului şi a
pădure de stejari, în bătrâni. terenului de 5 ha care îl
cinstea căsătoriei înconjoară.
În prezent, aici funcţionează
fiului lor, groful Béldy
spitalul de neuropsihiatrie. Cu Pentru a asigura funcţionarea
Kálmán cu Pálma, toate că marea parte a în continuare a spitalului de
fata grofului mobilierului a dispărut, neuropsihiatrie şi pentru a nu
Wesselényi Béla. clădirea a fost păstrată într-o plăti lunar chiria cerută de
stare bună. Pare incredibil, dar urmaşi, Consiliul Judeţean a
s-a păstrat şi mobilierul cumpărat castelul devenind
bibliotecii, lipsesc doar astfel proprietarul acestuia.
oglinzile şi sticlele vitrinelor.
1. Castelul Béldy
Rezervația naturală Stâna Clițului
joasă de doar 140-150 m,

habitatul obişnuit al plantei Căi de Acces
Întinsă pe o
fiind la o altitudine de 800- º DN 1H Jibou-Băbeni, satul
suprafață de 16 ha, 1200 m. În perioada de Cliț comuna Băbeni
rezervația a fost înflorire, iarba neagră
declarată arie alternează între trei nuanțe:
protejată deoarece negrul ramurilor uscate de la
pe stâncile golaşe şi bază, verdele aprins al
ramurilor tinere și rozul delicat
abrupte creşte o al inflorescențelor.
specie de plantă rară,
și anume „iarba Drumul spre rezervaţie duce
neagră”. prin Ciocmani, de unde se
coteşte la stânga pe malul
Someşului, până la Cliţ.
Rezervația se remarcă și prin
Exemplarele de iarbă neagră existența unor pereți stâncoși,
s-au adaptat foarte bine la cu o inclinație de 60 - 70
2
mediul de pe stâncile din Cliţ, grade, care se ridică chiar
la o altitudine neobişnuit de lângă şosea. 1, 2. Rezervația naturală Stâna Clițului
Rezervația Pădurea
„La castani”
Se continuă pe DN 1H şi se face
dreapta pe DN 1C/ E 58/ E81 până în
satul Rogna, comuna Ileanda
Este cunoscută datorită

abundenței de castan
comestibil, arbore care are un
important rol economic și
decorativ. Pădurea are în
proporție de 60% castan
comestibil din componența
totală a rezervației. Pe lângă
acesta se întâlnește fagul și
gorunul. Vârsta arborilor de
aici ajunge până la 100 de ani.
Castanii au fost aduși în timpul

Mariei Tereza, iar aceștia s-au
dezvoltat datorită condițiilor
propice de aici.
Rezervația Lunca cu
lalea pestriță
DN 1H Jibou-Zalău, dreapta pe DJ 1
108D până în oraşul Cehu Silvaniei
Laleaua pestriță este o floare a ajuns să fie folosit la prepa-

de primăvară, cu un aspect rarea vopselelor, fapt ce a
exotic, protejată peste tot în atras culegerea ei în mod
Europa. abuziv.
Acest monument al naturii Laleaua crește pe o fâneață

înflorește în lunile martie-mai, higrofilă, variată, sub aspect
în funcție de condițiile floristic și destul de diversă
geografice. Preferă locurile sub aspect fitocenotic.
umede de la șes sau de la Datorită drenărilor și a
marginea pădurilor, fiind pășunatului excesiv, numărul
întâlnită în mai multe zone din exemplarelor de lalea pestriță
Sălaj. s-a redus semnificativ.
Cupele florale ale acesteia

conțin un pigment puternic în
1. Pădurea „La Castani"
nuanța de violet, pigment care 2. Rezervația Lunca cu Lalea pestriță 2
Rezervația Pietrele Moșu și Baba
coboară abrupt spre nord,

spre Pârâul Valea Caselor. Căi de Acces
Pietrele Moșu și Baba Moșul este situat spre
º DJ 108A nord de Jibou,
considerate monu- miazănoapte, cu o înălțime de
dreapta pe DJ 108E,
12-13 m și o grosime ce
mente ale naturii, din variază între 3,5 - 5,5 m și este
satul Someș Guruslău,
punct de vedere comuna Napradea
clădit din trei blocuri, separate
peisagistic și geolo- pe fețe de strat, care-i dau
gic, și sunt situate la înfățișarea de om bătrân. Baba
o altitudine de 400m. se află la numai un metru de frate, vioreaua/furculița
Moș, spre sud, are o înălțime paștelui si ghiocelul (aflat pe
de circa 5 m și un diametru de lista plantelor ocrotite în
7,5 m. Ea are forme mai județul Sălaj).
rotunjite și prezintă mai multe
Aria protejată se află la scobituri cavernoase.
izvoarele pârâului Valea
Caselor, pe Dealul Poeniței, Din punct de vedere turistic,
din culmea Prisnelului. Fără a fi
cei care se încumetă să facă
singulare, stâncile sunt cele drumeții în zonă se pot bucura
mai spectaculoase sculpturi de pădurea de gorun de pe
ale naturii în Gresia de Racoti.
„fața" dealului și de pădurea
de carpen și fag pe „dosul"
Ansamblul de stânci al dealului. Pe versantul estic al
Pietrelor Moșu și Baba Culmii Prisnelului vegetează
cuprinde două stânci mari și o flori, precum brândușe de 2
mulțime de stânci mai mici primăvară, spânzul, călugărul 1. Rezervația Pietrele Moșu și Baba
așezate pe o creastă care alb/măseaua ciutei, sor-cu- 2. Pietrele Moșu și Baba
Complexul arheologic Porolissum
ZALÅU
Zalău
Descoperirile arheologice de
Judeţul Sălaj este pe teritoriul municipiului Căi de Acces
cunoscut din vremuri Zalău au pus în evidenţă º DN 1H Jibou-Zalău
dovezi ale existenţei unor
străvechi ca Ţara aşezări umane în aceste locuri
Silvaniei și Ţara încă din neolitic, respectiv cu
Pădurilor, având ca cca. 6.500 de ani în urmă. În municipiul Zalău, se mai
reşedinţă de judeţ şi Monedele dacice descoperite pot vizita:
centru cultural şi alte importante elemente
din cultura romană atestă 1. Catedrala Adormirea
municipiul Zalău. continuitatea locuirii dacice în Maicii Domnului,
acest areal şi dezvoltarea unor Str. Unirii nr. 2
relaţii economice cu oraşul 2. Biserica Reformată,
Situat în apropierea graniţei Porolissum. Str. Andrei Şaguna, nr. 7
fostului Imperiu Roman, aici se 3. Protopopiatul ortodox,
afla cea mai puternică Prima consemnare scrisă cu Str. Andrei Şaguna nr. 6
fortificaţie cu rol de apărare privire la localitate se găseşte
4. Şcoala generală Simion
din partea de nord-vest a în Gesta Hungarorum, numită
Bărnuțiu,
Provinciei Dacia Romană. În şi Cronica lui Anonymus,
Str. Mihai Viteazul nr. 15-17
epoca medievală reprezenta lucrare apărută în jurul anului
spaţiul de trecere dinspre 1210. Cu toate acestea, se 5. Colegiul Național Silvania,
centrul Europei înspre inima poate afirma că Zalăul există Str. Unirii nr. 1
Transilvaniei, prin ca aşezare omenească încă din
binecunoscutul „drum al sării”. jurul anului 900. 1. Statuia lupoaicei din centrul Zalăului
Clădirea Transilvania și clădirea Primăriei din Zalău
1 2
Clădirea Transilvania Imobilul are o curte interioară susţin balconul de la etaj, a

de dimensiuni reduse, în care cărui balustradă este
Colțul străzii Gheorghe Doja s-a păstrat cursiva aripii executată, de asemenea, din
sudice, cu arcade la parter şi fier forjat, în timp ce uşa
Clădirea Transilvania a fost rând de coloane la etaj, tipică pietonală şi de tranzit este
ridicată între anii 1895 – 1899 arhitecturii neoclasiciste. realizată din lemn masiv.
şi nu se cunoaşte arhitectul
clădirii, dar cel care a dispus Mozaicurile pardoselilor din
ridicarea ei a fost Karoly
Clădirea Primăriei
holuri aveau, la acea vreme,
Orban. din Zalău desene cu motive florale
Piaţa Iuliu Maniu nr. 3 divers colorate, în timp ce
Planul clădirii este complex, coridoarele de la parter încă
fiind modificat de mai multe Reprezentativă pentru
mai păstrează bolţile cu zone
ori de-a lungul timpului. municipiu şi o mândrie pentru
intersectate. Tavanul şi pereţii
Iniţial, imobilul a fost proiectat locuitorii ei, clădirea Primăriei sălii de şedinţă de la etaj sunt
cu trei aripi simetrice, cea din Zalău a fost ridicată în anul
decoraţi cu profiluri, iar pe
centrală fiind perpendiculară 1889, fiind o construcţie tipică pereţii longitudinali, între
pe cele laterale. Faţada pentru epoca sa.
ferestrele înalte, au fost
principală este simetrică şi se Edificiul proiectat în stil montate oglinzi flancate de
împarte în cinci zone. Este neobaroc prezintă un plan aplice din fier forjat. Tâmplăria
bogat decorată în stilul trapezoidal, cu o curte interioară şi exterioară este
eclectic, brâul şi cornişa din interioară şi are trei căi de executată din lemn masiv cu
tencuială sunt puternic acces din exterior. încrustaţii.
profilate. Pot fi admirate
chenarele elegante, ornate Faţada principală (frontonul) În Sala Avram Iancu se găseşte
deseori cu motive florale şi este ornamentată în stil un candelabru impunător,
zoomorfe sau cu măşti neobaroc şi are un acces de tip amplasat în centrul plafonului.
înaripate (geniile artelor) şi „portal”, străjuit de două Acesta cântăreşte 1.450 kg şi a
siluete purtând pe cap coşuri felinare executate din fier fost executat din fier forjat.
cu fructe, simbolurile forjat şi de două console, în
1. Clădirea Transilvania
abundenţei. formă de volute. Acestea 2. Clădirea Primăriei Zalău
patrimoniul expoziţional,
astăzi cuprinzând mai multe
colecţii şi peste 90000 de
exponate: monede, statuete
daco-romane, documente din
evul mediu, epoca modernă şi
contemporană şi piese de artă
populară românească, sculpturi
şi picturi. Exponatele sunt
organizate în mai multe secţii.
Secţia de istorie veche-
arheologie cuprinde
1 numeroase exponate de o
valoare reală. Colecţiile
Istoricul acestui grup statuar arheologice (20.000 obiecte)
Grupul statuar
povesteşte despre anul 1848 şi fac referire la toate fazele
Wesselenyi faptele deosebite ale locuirii în această zonă
Situat în centrul municipiului Zalău baronului Wesselenyi. Acesta cuprinzând picturi rupestre de
şi-a eliberat pălmaşii şi i-a peste 100.000 ani și elemente
Grupul statuar Wesselenyi a împroprietărit cu partea de din epoca bronzului, perioada
fost dezvelit în anul 1902, fiind pământ pe care o munceau dacică şi romană.
o lucrare a sculptorului din propria iniţiativă. Prin
Fadrusz János. urmare, nu este de mirare că Secţia de istorie medievală,
baronul este văzut ca modernă şi contemporană
Grupul statuar aduce un reformatorul vremurilor sale. cuprinde obiecte de uz,
omagiu baronului Wesselenyi În plus, Wesselenyi a susţinut armament, obiecte ale
Miklos de Hodod, una dintre şcoala din localitate, a creat diferitelor bresle şi asociaţii ale
figurile proeminente ale prima grădiniţă din ţară şi a meşteşugarilor din Zalău,
revoluţiei paşoptiste din organizat prima şcoală documente ale meşteşugari-
Ardeal, el fiind cel care a agricolă, unde i-a învăţat pe lor, carte veche românească,
încercat să schimbe statutul tineri cum să se obiecte de podoabă etc.
social al iobagilor şi să îi gospodărească.
elibereze din robie. Alături de Secţia de etnografie recreează
silueta acestuia se găseşte un atmosfera satului tradiţional,
ţăran respectuos, modelat Muzeul Județean de cu interioare ale caselor
după chipul ciobanului Istorie și Artă Zalău ţărăneşti aşa cum erau ele în
Samson Pop. trecut, prezintă portul popular
Str. Unirii nr. 9, sălăjan, obiecte de decor şi
municipiul Zalău
Întreaga creaţie a stârnit obiecte uzuale, iar Secţia de
neîncetat imaginaţia celor Pornind de la organizarea unei artă cuprinde colecţii de
care încercau să desluşească expoziţii din 1926 pentru a pictură, grafică şi sculptură.
semnificaţia întregului edifi- demonstra vechimea şi
ciu. Baronul are mâna întinsă continua locuire a acestor
până peste umărul ţăranului, meleaguri, Muzeul Judeţean
fapt pentru care se spune că de Istorie şi Artă Zalău a fost
grupul ilustrează un dialog inaugurat în 1951. Muzeul şi-a
între aceste două personaje. îmbogăţit în permanenţă 1. Grupul statuar Wesselenyi
Catedrala Sfânta Vineri
Căi de Acces
º Str. Sfânta Vineri nr. 8,
municipiul Zalău
Catedrala Sfânta Vineri este o

biserică imensă din oraşul
Zalău, fiind prima catedrală a
municipiului. Planul său are
forma de cruce greacă, cu
dimensiunea de 36 m pe toate
laturile interioare. Spaţiul
interior este organizat pe mai
multe niveluri, având o
capacitate de 5.000 de
persoane. Pictorul Petru
Botezatu a început pictarea
bisericii în anul 2000, frescele
fiind realizate în stilul bizantin,
1
căruia i-a dat o nouă expresie.
Policandrul turnat în bronz
aurit reprezintă un element de
o rară frumuseţe, având
înălţimea de 7 m și diametrul
la bază de 4 m. Are 360 de
Replică a măreţei Catedrale Sfânta Sofia din
lumini şi a fost realizat ca
Istanbul (cea mai mare biserică ortodoxă din unicat în Atena.
lume), Catedrala Sfânta Vineri a fost realizată
după planurile arhitecţilor Doina şi Mircea În interiorul bisericii se găsesc
Nejur, perioada de construcţie începând după bunuri deosebit de valoroase
din punct de vedere artistic,
revoluţie şi finalizându-se în anul 2000.
istoric şi documentar,
constând din carte veche,
icoane pe sticlă, icoane pe
lemn şi alte obiecte.
Iconostasul şi scaunele sunt
Ansamblul arhitectural Intrarea în catedrală se face pe
sculptate în lemn masiv de
modern al catedralei este sub Monumentul eroilor,
către artistul Mircea Vasile din
extrem de complex şi este compus din două aripi. Sub
Sighetul Marmaţiei.
împărţit în mai multe arcul monumentului se
componente: Catedrala găseşte un clopot de 3.000 kg,
Înălţarea Domnului, iar la subsol se află spaţii
Monumentul obelisc al eroilor muzeale pentru exponate din
(50 m) şi spaţii muzeale. Patrimoniul Cultural Naţional. 1. Catedrala Sfânta Vineri
Biserica romano-catolică din Zalău
Biserica cu hramul
„Sfânta Treime”
datează din anul
1878 când i s-a pus și
piatra de temelie,
după planurile
arhitectului Jenei
Istvan.
Edificiul de cult are un clopot

din anul 1911, turnat în
cinstea Sfântului Apostol Ioan.
În anii din urmă, biserica a fost
renovată de mai multe ori, iar
casa parohială a fost complet
reconstruită.
Căi de Acces
º Bulevardul Mihai Viteazul
nr. 6, municipiul Zalău
1 1, 2. Biserica romano-catolică
Complexul Arheologic Porolissum
După o jumătate de secol,

Unul dintre cele mai centrul militar a crescut în Căi de Acces
mari şi bine păstrate dimensiuni, fiind reconstruit º DJ 191C, satul Moigrad-
din piatră, probabil în timpul Porolissum, comuna Mirşid
situri arheologice din împăratului Marcus Aurelius.
România, Porolissum
a fost un centru După ce Porolissum a fost Viaţa în oraş a continuat până
militar de graniţă ştearsă din sistemul în secolul al XII-lea, deşi au fost
stabilit în anul 106 mediteranean de schimbate construcţiile
aprovizionare, cu centrul la
e.n. de împăratul existente. De exemplu, la
Roma, soldaţii romani au sfârşitul secolului al XI-lea, o
roman Traian pentru depins de populaţia locală casă romană din regiunea
a apăra trecerea pentru hrană şi materiale. civilă a fost transformată într-o
principală dinspre biserică creştină.
Munţii Carpaţi Împăratul Septimius Severus
(Meses) spre Dacia acordă oraşului Porolissum
statutul de municipiu,
Porolissensis.
permiţând liderilor şi pieţei să
se dezvolte în mod
independent. Prin urmare, la
Porolissum a evoluat într-un sfârşitul secolului al II-lea şi
important centru comercial începutul secolului al III-lea
care facilita schimburile dintre e.n. se continuă procesul de
romani şi barbari continuând dezvoltare demografică şi
să prospere de aproape un urbană, fiind renovate 2
mileniu după retragerea amfiteatrul din piatră şi un
romană din Dacia (271 e.n.). număr de temple.
1, 2. Complexul Arheologic Porolissum
Rezervații naturale în Zalău
Rezervația Rezervația aparţinând familiei

Droseraceae şi numără circa
Balta Cehei Mlaștina de la Iaz 200 de specii.
DN 1H Zalău-Nuşfalău, dreapta pe Din localitatea Nuşfalău se face
DJ 108F, satul Cehei, orașul Șimleul stânga pe DJ 191D şi dreapta pe Sedimentul acumulat în
Silvanei, drumul comunal până în satul Iaz, stratul de turbă este
comuna Plopiș important deoarece reprezintă
Situată în lunca largă a Râului
Crasna, Rezervaţia Balta Cehei Destinaţie turistică aparte, un eşantion natural autentic
reprezintă unul din rarele Mlaştina de la Iaz este şi de o pentru desluşirea istoricului
situri naturale cu vegetaţie mare importanţă ştiinţifică pădurilor din regiune, în jurul
acvatică a judeţului Sălaj. pentru regiune. mlaştinii dezvoltându-se
arbori seculari cu aspect de
Lacul de deal şi podiş, aflat la Situată la baza piemontului parc dendrologic.
altitudinea de 198 m s-a nord-estic al Munţilor Plopiş,
format într-un loc cu mlaştina include specii Rezervația
formaţiuni aluvionare deosebite de turbă, o insectă
cuaternare ce se suprapun unicat în ţară, precum şi
Tusa-Barcău
unor depozite de argile şi planta carnivoră denumită DJ 191D, satul Tusa, comuna Sâg
marne ponțiene. Ecosistemul popular „Roua cerului”. Este Rezervația cu o suprafață de
este tipic unui astfel de mediu cuprinsă într-o rezervaţie 13,43 ha este situată în Munţii
şi dispune de multe plante şi naturală de tip floristic, Plopiş, incluzând un sector de
vieţuitoare rare, unele ocrotite faunistic, paleontologic şi pei- pădure (făgete pure de dealuri
de lege. Vegetaţia specifică sagistic, cu suprafaţa de 10 ha. și făgete amestecate), o zonă
acestei zone a lacului s-a de pajiște, precum și două
dezvoltat centrifug fiind Mlaştina s-a format prin izbucuri cu un impresionant
formată în mod special din alunecări de teren de acum debit de apă. Zona aflată la
trestie şi specii helo-higrofite 8000 – 10000 de ani şi dispune obârşia văii Râului Barcău
ca: Utricularia vulgaris (plantă de un strat de depuneri de constituie un mediu optim de
carnivoră), Hydrocharis morsus polen. În prezent, înfăţişează o viaţă pentru o varietate rară
- ranae – iarba broaştelor, mlaştină de turbă activă, în de păstrăv. Din punct de
Scutellaria galericulata – cuprinsul căreia se găseşte o vedere paleontologic, aici s-au
mirgau, Glyceria maxima – floră interesantă, cu un număr conservat cel mai bine formele
mană de apă, Sparganium redus de specii. de viaţă din Sarmaţian, fiind
simplex – buzdugan, dezvoltată întreaga
Ranunculus sceleratus – Multe dintre specii sunt un
succesiune a acestui etaj.
boglari. gen de plante insectofage,
1. Rezervația Stejarișul Panic,
DN 1F/ E 81 Zalău-
Sarmasag, satul Panic,
comuna Hereclean
1. Urticularia vulgaris
2. Rezervația Balta Cehei
3. Rezervația Mlaștina de la Iaz
1 4. Rezervația Tusa-Barcău
191
4
Pășunii cu Corynephorus de la
Voievozi se găseşte o specie
mediteraneană de iarbă
Corynephorus canescens,
cunoscută şi sub denumirea
de „iarbă de argint”.
Acest tip de iarbă se dezvoltă

și se adaptează în condiții
extreme (teren arid, secetă,
căldură etc). Alături de specia
mediteraneană sunt ocrotite şi
alte specii rare, precum dediţel
sau Pulsatilla nigricans (plantă
homeopatică) şi rogozul sau
Riparia.
Rezervația Lacul Rezervația Păşunea În zonă se mai poate vizita:

Cicoș cu corynephorus de 1. Rezervația Complexul
DN 19B Nuşfalău-Săcuieni, la Voievozi hidrografic Valea Rece,
comuna Săcuieni DN 19/ E 61 Săcuieni-Valea
DN 19C vest de localitatea Valea lui lui Mihai, dreapta pe DJ
Unică în această parte a Mihai şi stânga pe DJ 190B,
190C, comuna Sălacea
Europei, Rezervația Lacul Cicoş comuna Şimian
de o suprafaţă de 10 ha Deosebită prin specificitatea
adăposteşte un complex sa, în cuprinsul de 5 ha al
mlăștinos, cu specii relictare 1. Lacul Cicoș
2. Corynephorus
de sfagnete, plauri şi arinişuri
plutitoare.
De jur împrejurul lacului se

găseşte o floră bogată în
rarități floristice (bumbăcăriță,
cucută de baltă, garoafă de
munte, ghințură, stânjenel,
trifoi amar, sadină), dar și o
faună cu mamifere și păsări
protejate prin convenții
internaționale (barza albă,
pescăruşul albastru, uliul
păsărar, uliul porumbar, egreta
mică, stârcul roșu, stârcul
cenuşiu).
2
Mlaștinile de la Iaz
194
Gastronomie Banat
Mergând în zona Banatului, în casă, folosiţi nu numai în cu supă de oase sau de

vom găsi o bucătărie cu prepararea mâncărurilor, dar şi zarzavat, mâncărurile de aici
influenţe puternice austro- a dulciurilor. Din renumiţii se remarcă prin gustul
ungare, sârbești, greceşti, tăiţei de casă se obţin prepara- deosebit şi aroma plăcută.
italieneşti, dar şi franceze. te precum „iofca” cu varză, cu
Mâncărurile preparate aici brânză proaspătă sau sărată Sarmalele bănăţene se
sunt bazate în special pe de vaci, cu nucă, cu mac şi cu pregătesc din carne tocată cu
carnea de porc, vită, pasăre, lapte. satârul, fiind mai mari, nu au
completată cu legume prăjite fineţea celor din Moldova, dar
sau înăbuşite în untură sau Desigur, ce nu poate rămâne sunt foarte gustoase. Se
untdelemn, cu sosuri zdravene neamintit este gulaşul, prepa- foloseşte mult papricaşul cu
din făină, condimentate din rat în toate bucătăriile bănăţe- găluşte din făină şi ouă fierte
belşug cu piper, boia de ardei, ne. Caracterizate prin sosuri cu în apă cu sare.
chimen, cimbru. rântaş din făină încinsă „stinsă” 1. Ciorbă de perișoare
și ciorbă de burtă cu smântană
2. Supă de pui
În această zonă sunt servite
bucate gustoase, hrănitoare şi
grase. Aici ciorbele se acresc
cu lămâie, se dreg cu
smântână şi se îmbunătăţesc
cu un pic de tarhon pentru a
le da o aromă deosebită.
Şi supele sunt la mare căutare,

fiind pregătite cu tăiţei făcuţi
2
Printre specialităţile care se

remarcă se găsește și
„vargabeles”, o budincă din
tăiţei de casă cu brânză de
vaci şi stafide, învelită în foaie
de plăcintă şi coaptă în cuptor
şi renumitele pogăcele
obţinute din aluat cu jumări
care se servesc la ţuică.
Printre mâncărurile
tradiţionale din zona 1
Banatului se numără: ciorba
de viţel, mâncarea bănăţeană
În aluatul ei era strecurat un
din carne de porc, ceapă
ban, iar pentru cel care îl
umplută, sarmalele bătrâneşti
găsea era un semn prevestitor
sau budincile. Aceste bucate
de bun augur cu privire la
atrag prin specificul dozării
recolta din anul respectiv.
materiilor prime, a tehnologiei
Plăcinta era coaptă pe jar, în
de preparare folosite şi a
cuptor, iar apoi era împărţită
condimentelor alese cu grijă.
în ziua de Anul Nou.
O altă trăsătură definitorie
De asemenea, celebra
pentru zona Banatului este
prăjitură „cremşnit” sau
faptul că gospodinele de aici
„crempită” era nelipsită la
gătesc dulce, zahărul și mierea
prânzul de Anul Nou. Și
fiind ingrediente care conture-
această prăjitură ascundea un 2
ază foarte bine personalitatea
bănuț purtător de noroc
bucătăriei de aici. Acest
pentru cel care îl găsea.
amănunt esențial, de altfel, 1. Sarmale
2. Crempita
este de influență maghiară. 3. Plăcinta cu mere
3
Nu putem să încheiem acest
capitol distinct al ghidului fără
să amintim de „specialitățile
casei”, care vorbesc despre
îmbinarea dintre plăcerea
gustului și credința populară a
locului. Aceste preparate erau
pregătite doar o singură dată
în an. Astfel că, în ajun de
Crăciun, femeile obişnuiesc să
facă o plăcintă din mai multe
pături foarte subţiri de aluat,
numită „ceşniţă”.
196
Gastronomie Crișana
vestul ţării. Secretele se
transmit din tată în fiu,
măcelarii bazându-se pe
priceperea lor şi pe
condimentele utilizate care
dau gustul unic al acestor
mezeluri.
Comunităţile de saşi, şvabii şi

trupele de grăniceri au adus
clătite, şniţele, cozonac,
ştrudele şi folosirea smântânii,
ca adjuvant, la ciorbe.
Alte produse tradiționale:

găluştele slovăcești de Nădlac,
întorsurile de Şepreuş, cârnații
de Galşa, sortimente de
brânzeturi, paste fainoase,
murături, miere si alte
preparate ce vor fi stropite cu
țuica de Aldești, Groşii Noi sau
Chisindia, vin de Miniș și
Pâncota.
1. Cârnați din carne de porc

1 2. Cârnați și slănină afumată
Gastronomia Crișanei prezintă 2
preponderent influențe
ungurești și germane.
Unele produse culinare tind să

devină adevărate branduri
pentru această regiune,
produse cum ar fi: pita pe
vatră de Pecica, salamul de
Nădlac, țuica de Chisindia,
mustoasa de Măderat.
E o adevărată tradiţie
prepararea cărnii de porc în
Rețete din Crișana
• Supă de dovlecel: dovlecei,

orez, ceapă, morcov, ulei,
smântână, mărar verde, sare
şi piper.
• Găluște dospite cu magiun

de prune: făina, drojdie
proaspătă, zahăr, lapte, unt,
ouă, lămâie, zahăr vanilat,
magiun de prune, rom, mac
macinat, zahăr pudră.
1 • Supă de gulioare: gulii,

ceapă, morcovi, ouă, făină,
ulei, pătrunjel, mărar,
smântână, sare.
1. Gulaș din carne de vacă

2. Tocană țărănească din carne de porc
3. Tocăniță de vacă
3 4. Cremșnit cu bucăți de fructe
198
CUPRINS
Introducere Crișana-Banat:
Descoperirea misterelor şi frumuseţilor unui adevărat muzeu petrografic ................................. 4
Văliug ................................................................................................ 11
Staţiunea Crivaia ........................................................................................................................................................... 13
Stațiunea Trei Ape și Stațiunea Semenic ............................................................................................................. 14
Parcul Național Semenic – Cheile Carașului ....................................................................................................... 15
Lacul Secu ....................................................................................................................................................................... 19
Muzeul de Locomotive .............................................................................................................................................. 20
Colecţia de minerale şi flori de mină de la Ocna de Fier ................................................................................ 21
Lacul Mic şi Lacul Mare ............................................................................................................................................... 22
Parcul Naţional Cheile Nerei ..................................................................................................................................... 23
Beciurile fostei fabrici de bere, Ciclova Română ............................................................................................... 25
Mănăstirea Călugăra ................................................................................................................................................... 26
Defileul Dunării ............................................................................................................................................................. 27
- Rezervaţia Balta Nera-Dunăre ............................................................................................................................... 28
- Rezervaţia Baziaş ....................................................................................................................................................... 28
- Rezervaţia Râpa cu lăstuni ..................................................................................................................................... 29
- Rezervaţia Valea Mare .............................................................................................................................................. 29
- Peştera cu apă din Valea Polevii ........................................................................................................................... 30
- Peştera Gaura cu Muscă .......................................................................................................................................... 30
- Peştera Gaura Chindiei ............................................................................................................................................ 30
- Cazanele Dunării ........................................................................................................................................................ 31
- Rezervaţia Valea Oglanicului ................................................................................................................................. 31
- Rezervaţia Faţa Virului .............................................................................................................................................. 32
- Rezervaţia Dealul Duhovnei .................................................................................................................................. 32
- Rezervaţia Cracul Găioara ....................................................................................................................................... 32
- Rezervaţia Locul fosilifer Bahna ............................................................................................................................ 33
- Rezervaţia Gura Văii .................................................................................................................................................. 33
- Rezervaţia Cracul Crucii ........................................................................................................................................... 34
- Rezervaţia Dealul Varanic ....................................................................................................................................... 34
Parcul Natural Porţile de Fier .................................................................................................................................... 35
Sfinxul Bănăţean ........................................................................................................................................................... 36
Băile Herculane ............................................................................... 37

Parcul Național Domogled ....................................................................................................................................... 40
Râpa Neagră ................................................................................................................................................................... 43
Ruinele cetății medievale Mehadia ....................................................................................................................... 43
Statuia Pro Patria .......................................................................................................................................................... 44
Hanul Poștei Lugoj ....................................................................................................................................................... 45
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului ................................................................................................. 46
Turnul Bisericii „Sfântul Nicolae” ............................................................................................................................. 47
Stațiunea balneoclimaterică Buziaș ...................................................................................................................... 48
Expoziția Memorială „Traian Vuia” ........................................................................................................................... 49
Parcul dendrologic Bazoș .......................................................................................................................................... 50
Timișoara ......................................................................................... 51
Palatul Culturii din Timişoara ................................................................................................................................... 54
Castelul Huniazilor (Castelul Huniade) ................................................................................................................. 56
Muzee în municipiul Timişoara ............................................................................................................................... 57
-Muzeul Banatului ........................................................................................................................................................ 57
-Muzeul Militar .............................................................................................................................................................. 57

-Muzeul Satului Bănăţean ......................................................................................................................................... 58
Colecţia muzeală a Vicariatului Ortodox Sârb ................................................................................................... 59
Palatul Dicasterial ......................................................................................................................................................... 59
Teatrul de păpuşi .......................................................................................................................................................... 60
Filarmonica Banatul .................................................................................................................................................... 60
Domul romano-catolic ............................................................................................................................................... 61
Palatul Baroc .................................................................................................................................................................. 61
Parcul Botanic ................................................................................................................................................................ 62
Statuia Sfintei Treimi ................................................................................................................................................... 63
Cazinoul Militar ............................................................................................................................................................. 64
Fântâna punctelor cardinale .................................................................................................................................... 64
Primăria Veche ............................................................................................................................................................... 65
Bastionul Cetății ............................................................................................................................................................ 65
Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română a Banatului ............................................................................... 66
Casa Eugen de Savoya ................................................................................................................................................ 67
Biserica sârbească ........................................................................................................................................................ 68
Observatorul astronomic .......................................................................................................................................... 69
Canalul Bega .................................................................................................................................................................. 70
Rezervația naturală Mlaștinile Umede de la Satchinez ................................................................................... 71
Stațiunea Băile Călacea .............................................................................................................................................. 72
Sânnicolau-Mare ............................................................................ 73
Castelul Nako ................................................................................................................................................................. 75
Biserica romano-catolică ........................................................................................................................................... 76
Muzeul vinului ............................................................................................................................................................... 77
Ruinele Mănăstirii Cisterciene de la Igriș ............................................................................................................. 78
Lipova ............................................................................................... 79
Muzeul Orășenesc Lipova ......................................................................................................................................... 81
Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului ................................................................................................ 82
Bazarul turcesc .............................................................................................................................................................. 83
Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna .............................................................................................. 84
Rezervația Balta Șoimoș și Cetatea Șoimoș ........................................................................................................ 86
Stațiunea Băile Lipova ................................................................................................................................................ 87
Rezervația Locul fosilifer Zăbalț ............................................................................................................................. 88
Peștera lui Duțu ............................................................................................................................................................ 89
Castelul Regal de la Săvârşin .................................................................................................................................... 90
Vladimirescu .................................................................................... 91
Ruinele catedralei în stil romanic ....................................................................................................... 93
Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie ....................................................................................................... 94
Chișineu-Criș ................................................................................... 95
Rezervația de soluri sărăturate ............................................................................................................ 97
Castelul Csernovics .................................................................................................................................. 98
Ineu ................................................................................................. 101

Cetatea Ineu ................................................................................................................................................................ 103
Rezervația Balta Rovina ........................................................................................................................................... 104
Staţiunea Moneasa ................................................................................................................................................... 105
Peștera Valea Morii .................................................................................................................................................... 106
Pădurea Sic ................................................................................................................................................................... 106
200
Gurahonț ....................................................................................... 107

Rezervaţia Baltele Gurahonţ .................................................................................................................................. 109
Rezervaţia Dosul Laurului ....................................................................................................................................... 110
Vașcău ............................................................................................ 111

Muzeul Nicolae Bocu ................................................................................................................................................ 113
Rezervația Avenul Câmpeneasa şi Izbucul Boiu ............................................................................................. 114
Mănăstirea Izbuc ........................................................................................................................................................ 115
Rezervația Valea Sighiștelului ................................................................................................................................ 116
Rezervaţia Groapa Ruginoasă - Valea Seacă .................................................................................................... 117
Rezervaţia Gheţarul Focul Viu ............................................................................................................................... 118
Rezervația Valea Galbenei ...................................................................................................................................... 119
Piatra Galbenei ........................................................................................................................................................... 120
Piatra Bulzului ............................................................................................................................................................. 120
Rezervația Platoul Carstic Padiș ............................................................................................................................ 121
Rezervația Depresiunea Bălileasa ........................................................................................................................ 122
Rezervația Groapa de la Bârsa ............................................................................................................................... 123
Rezervația Lumea Pierdută .................................................................................................................................... 124
Rezervația Poiana Florilor ....................................................................................................................................... 125
Rezervația Pietrele Boghii ....................................................................................................................................... 126
Rezervația Săritoarea Bohodeiului ...................................................................................................................... 127
Rezervația Vârful Biserica Moțului ....................................................................................................................... 128
Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor ..................................................................................................... 129
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri de Beiuş .................................................................................. 130
Avenul Borțigului ....................................................................................................................................................... 131
Peșteri din comuna Pietroasa ................................................................................................................................ 132
- Peștera Urșilor – Chișcău ...................................................................................................................................... 132
- Peștera lui Micula .................................................................................................................................................... 133
Beiuș ............................................................................................... 135

Staţiunea Stâna de Vale ........................................................................................................................................... 137
Rezervaţii naturale din comuna Budureasa .................................................................................................... 138
- Vârful Cârligate ......................................................................................................................................................... 138
- Piatra Grăitoare ........................................................................................................................................................ 138
- Cetatea Rădesei ....................................................................................................................................................... 139
Peştera Meziad ............................................................................................................................................................ 140
Peşteri în comuna Roșia .......................................................................................................................................... 141
- Peştera Vacii .............................................................................................................................................................. 141
- Peștera Ciur Ponor-Topliţa .................................................................................................................................... 141
- Peștera Ciur Izbuc .................................................................................................................................................... 142
- Peştera Grueț ............................................................................................................................................................ 143
Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani .................................................................................................. 144
Turnul Ciunt din Salonta şi Muzeul Memorial Arany Janos ........................................................................ 145
Staţiunea Tinca ........................................................................................................................................................... 146
Oradea ............................................................................................ 147

Șirul Canonicilor ......................................................................................................................................................... 149
Palatul Baroc ................................................................................................................................................................ 150
Palatul Vulturului Negru .......................................................................................................................................... 151
Palatul Justiției ............................................................................................................................................................ 151
Palatul episcopal greco-catolic ............................................................................................................................ 152
Muzeul Țării Crișurilor ............................................................................................................................................... 153
Lăcaşuri de cult în municipiul Oradea ................................................................................................................ 154
- Bazilica romano-catolică Înălțarea Fecioarei Maria .................................................................................... 154
- Biserica ortodoxă „cu Lună” ................................................................................................................................. 154
- Biserica Sfântul Ladislau ....................................................................................................................................... 155
- Biserica de lemn Sfinții Martiri Constantin Brâncoveanu și fiii săi ......................................................... 156
- Ansamblul Bisericii Reformate – Biserica Reformată și Turnurile cu clopotnițe ............................... 156
- Biserica de lemn Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril ........................ 157
- Biserica Ortodoxă Sfânta Treime ........................................................................................................................ 157
- Biserica Seminarului Greco-Catolic ................................................................................................................... 158
- Sinagoga Neologă Sion ........................................................................................................................................ 159
- Sinagoga ortodoxă ................................................................................................................................................. 159
Stațiunea Băile 1 Mai ................................................................................................................................................ 160
Rezervația botanică Pârâul Peța ........................................................................................................................... 161
Stațiunea Băile Felix .................................................................................................................................................. 162
Rezervația Gruiul Pietrii ........................................................................................................................................... 163
Rezervația paleontologică ”Lentila 204” Brusturi - Cornet .......................................................................... 164
Rezervația Peștera Igrița .......................................................................................................................................... 165
Rezervația Peștera Gălășeni ................................................................................................................................... 166
Defileul Crișului Repede .......................................................................................................................................... 167
Rezervația Peștera Vântului .................................................................................................................................... 168
Rezervația Calcarele cu hippuriți de la Valea Crișului ................................................................................... 169
Peștera Valea Leșului ................................................................................................................................................ 170
Huedin ............................................................................................ 171

Biserica Reformată-Calvină .................................................................................................................................... 173
Bisericile ortodoxe - Huedin I şi Huedin II ......................................................................................................... 173
Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului ........................................................................................................ 174
Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş ............................................................................................................. 175
Rezervaţia Grădina Zmeilor ................................................................................................................................... 176
Jibou ............................................................................................... 177

Castelul Béldy .............................................................................................................................................................. 179
Rezervația naturală Stâna Clițului ........................................................................................................................ 180
Rezervația Pădurea „La castani” ............................................................................................................................ 181
Rezervația Lunca cu lalea pestriță ....................................................................................................................... 181
Rezervația Pietrele Moșu și Baba ......................................................................................................................... 182
Zalău ............................................................................................... 183

Clădirea Transilvania ................................................................................................................................................ 185
Clădirea Primăriei din Zalău ................................................................................................................................... 185
Grupul statuar Wesselenyi ...................................................................................................................................... 186
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău .......................................................................................................... 186
Catedrala Sfânta Vineri ............................................................................................................................................ 187
Biserica romano-catolică din Zalău ..................................................................................................................... 188
Complexul Arheologic Porolissum ...................................................................................................................... 189
Rezervații naturale în Zalău ................................................................................................................................... 190
- Rezervația Balta Cehei ........................................................................................................................................... 190
- Rezervația Mlaștina de la Iaz ............................................................................................................................... 190
- Rezervația Tusa-Barcău ......................................................................................................................................... 190
- Rezervația Lacul Cicoș ........................................................................................................................................... 192
- Rezervația Păşunea cu corynephorus de la Voievozi ................................................................................. 192
Gastronomie Banat ...................................................................................................................................... 194

Gastronomie Crișana ................................................................................................................................... 196

Ghid Turistic Banat Si Crisana PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Turistic Banat Si Crisana PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Panorama Cazanele Mari

Crișana-Banat: Descoperirea misterelor şi frumuseţilor unui

Crişana este o regiune a cărei forme fabuloase, fenomene

1. Defileul Crișului Repede

Cunoscut şi sub denumirea de Patrimoniul natural și

1. Golful Dubova / Defileul Dunării

Regiunea Banatului este o care merită din plin să fie

Cetățile Ponorului de la Padiș -

Aflată la o altitudine de peste 500 m, comuna Căi de Acces

Stațiunea Trei Ape și Stațiunea Semenic

Staţiunea Trei Ape Staţiunea Semenic Căi de Acces

Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Situat în sud-vestul României, cu o suprafaţă de 36 ha, parcul cuprinde

Parcul naţional se caracterizea- Principalele căi de acces în

În perimetrul parcului sunt

1. Parcul Național Semenic

Lacul Buhui, primul lac

Peştera Popovăţ, aflată în

Lacul Secu și Stațiunea Secu

Aici se poate practica

Lac antropic cu o suprafaţă de

Muzeul cuprinde 16 piese, din

lor din aceste locuri. zate. A fost recuperată în 1961

Colecţia de minerale şi flori de mină de la Ocna de Fier

de ani, care au fost expuse în

Mineralogul a adunat flori de dată în literatura de

Lacul Mic şi Lacul Mare

pe o suprafaţă de 2,30 ha, lacul

Parcul Naţional Cheile Nerei

Constituit pentru conservarea

Cheile Nerei se numără printre

Valea Ciclovei – Ilidia, tablou morfologic (abrupturi

fag cu vegetaţie abundentă. 2

Rezervaţia Ducin are caracter

Beciurile fostei fabrici de bere, Ciclova Română

rezidit fabrica de bere pe locul

Se spune că această fabrică De-a lungul timpului, berea de

cărămidă, sub formă de navă,

Mănăstirea a avut parte de

Actuala mănăstire a fost Monument istoric, la început a

Clisura Dunării, cunoscută şi sub denumirea Căi de Acces

Astăzi, zona constituie un parc

Rezervaţia Balta Rezervaţia Baziaş geologice (depozite

printre care se numără egreta

Zona protejează elemente

Rezervaţie de tip mixt, cu o

Peştera cu apă din Peştera adăpost ideal pentru omul

vest a Cazanelor Mari şi în de splendori, Cazanele rămân

Rezervaţia (mierea-ursului) şi nuc, ce a ocrotirii pădurile seculare de

Pe fondul unui climat variat,

Cu toate astea, scopul

fosile miocene. Printre

În cadrul rezervaţiei este

Rezervaţia Moşul, pe platoul cunoscut Rezervaţia

În zonă se mai pot vizita:

Parcul Natural Porţile de Fier

de intrat în circuitul de valori

documentar încă din anii 153 iveală mai multe statui

din staţiune. Cele mai multe

Stațiunea este vizitată de-a

Parcul Național Domogled

specie de scoruș unică în

Nici speciile de animale nu se