REGNUL FUNGI

CIUPERCI COMESTIBILE ȘI OTRĂVITOARE

 REGNUL FUNGI
• Regnul Fungi cuprinde eucariote imobile, heterotrofe,
organisme cu roluri ecologice fundamentale în
asigurarea circuitului substanțelor în natură.
• Mediul de viață: apă, sol, arbori în descompunere,
orice substrat organic dacă acesta nu este total lipsit
de apă.
• Modul de viață: în general, fungi sunt imobili; există
puține specii cu faze mobile în cadrul ciclului lor de
viață. Toate speciile sunt parazite sau saprofite.
• Caractere generale: reprezentanții regnului fungi
sunt eucariote cu corpul format fie dintr-o celulă
sferică sau ovală (drojdiile), fie dintr-una sau mai
multe celule filamentoase ramificate numite hife care
se împletesc formând o masă compactă numită
miceliu. După structura meterialului nuclear, hifele
pot fi haploide, dicariotice și diploide, unicelulare cu
structură de sincițiu sau multicelulare.
Celulele fungilor au pereți celulari, dar aceştia nuconțin celuloză, ci
chitină şi ergosterol (substanță specifică). Fiind heterotrofi, fungii se
dezvoltăре substraturi care conțin substanțe organice. Hrana este
inițialdigerată în exterior sub acțiunea enzimelor digestive şiulterior
moleculele organice de dimensiuni mici suntabsorbite prin peretele celular
şi membrană. Acest modde hrănire este uşor de realizat deoarece hifele
sedezvoltă stăpungând substratul cu care se hrănesc.
Substanta de rezervă depusă în celule este glicogenul, ca şi în celulele
animale. Celula fungilor prezintă asemănări cu celula animală.
Fungii se reproduc asexuat şi sexuat. Reproducereaasexuată se poate
realiza prin fragmentare, prin diviziune directă sau prin spori asexuati.
Reproducerea sexuată se realizează prin spori sexuați rezultati
prindiviziune cariochinetică de tip meioză. Adesea, acelaşiindivid produce
atât spori asexuaţi, cât și sexuați.Organul în care se diferențiază sporii
sexuați este sporangele, după a cărui formă sunt identificate speciile.
• Clasificare: Regnul Fungi cuprinde patru filumurimajore delimitate prin
modul în care se formeazăsporii: Chytridiomycota, Zygomycota,
Ascomycota,Bazidiomycota.
 FI LU M
C H YT R I D I OM YC OTA

Filum Chytridiomycota: cuprinde

reprezentanți predominant acvatici care se
reproduc prin spori asexuaţi şisexuați,
prevăzuți cu flageli. În peretele celular conțin
chitină şi celuloză. Ca reprezentant -
Synchytriumendobioticum parazit care
provoacă negii cartofului.
 FI LU M ZYGOM YC OTA

Filum Zygomycota: cuprinde fungi tereştri

carenu eliberează spori decât în atmosferă
umedă. Hifelelor sunt de tip sinciţii. În condiții
de uscăciune formează spori de rezistenţă
numiți zigospori. Cea mairăspândită specie
este Rhizopus stolonifer.
 FI LU M ASC OM YC OTA

Filum Ascomycota: cuprinde cele mai răspânditeşi mai

numeroase specii de fungi (75%). Caracteristicăeste
prezența hifelor septate şi a sporangelui în formăde sac
numit ască. Acest filum cuprinde numeroase genuri
parazite atât la plante cât şi la animale, cum sunt
Aspergillus şi Candida, care provoacă la om meningite,
endocardite şi diverse infecţii ale urechilor, unghiilor,
ochilor şi organelor genitale. Acestea sunt greu de tratat
deoarece ascomicetele sunt eucariote şi sunt greu de
obținut antibiotice care să aibă efect numai asupra fungilor.
Alte specii sunt extrem de valoroase şi utile:
Saccharomyces cerevisiae, folosită pentru obținerea
alcoolului sau Penicillium sp., folosită pentru obtinerea
antibioticelor.
FI LU M B AZI D I OM YC OTA

Filum Bazidiomycota: cuprinde fungii cei

maiavansaţi din punct de vedere evolutiv, cu
miceliiformate din hife multicelulare, care se
înmulţescprin spori produşi în bazidie
formațiune cubică.Acest grup este bine
cunoscut pentru speciilede ciuperci
comestibile pe care le consumăm, cumsunt:
Agaricus bisporus, Pleurotus ostreatus,
Boletusedulis.
Importanta fungilor: speciile saprobite dinregnul fungi sunt un grup extrem de importantde descompunători care
asigură circuitul materieiin natură.
Multe specii saprofite au o mare importanţăeconomică fiind sursă directă de hrană sau suntutilizate pentru
producerea de antibiotice, alcool,vitamine, tonice, citostatice, imunostimulatoare etc.
Alte saprofite, cum sunt genuri ale filumului Chytridiomycota, care trăiesc în tubul digestiv al unormamifere,
contribuie la realizarea procesului de digestie.
Speciile parazite sunt cauza diminuarii productiilor agricole, a multor boli la plante şi animale saudeclanşatori de
reactii alergice la om.
Ascomicetele şi bazidiomicetele formează cu rădăcinile plantelor superioare simbioze (asocieri) numite de
micorize. Fungii, cu abilitatea lor de a absorbiapa si nutrimentele de pe o suprafață mare, aprovizionează plantele
cu apă şi săruri minerale din sol, iaracestea în schimb furnizează glucidele bogate în energie pe care le produc prin
fotosinteză. Genuri de fungicare realizează micorize sunt: Auricularia şi Tuber.
În cazul plantelor din Familia Orchidaceae, plantulele nu se pot dezvolta decât cu ajutorul fungilor.Micorize
realizează multe grupe de plante ca: muşchiide pământ, ferigile, coniferele şi plantele cu flori.
Deoarece micorizele sunt atât de răspândite, uniibiologi consideră că această simbioză a reprezentat unelement
esențial în trecerea plantelor din mediulacvatic la cel terestru.
 CIUPERCI COMESTIBILE

• Ciuperci comestibile din regnul Fungi de tip

Ascomycota precum Basidiomycota care au pălărie și
picior (a nu se confunda cu ciupercile microscopice,
mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze),
există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva
exemplare. Și în România sunt cunoscute peste 2.500
de soiuri de ciuperci basidiomicete din care mai mult
de 500 sunt comestibile, fiind mai mult sau mai puțin
gustoase.
 BOLETUS EDULIS (HRIB)

• Boletus edulis este o ciupercă comestibilă, din

încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de
genul Boletus, numită în popor în primul rând hrib, hrib
cenușiu sau mănătarcă. Ea coabitează, fiind un simbiont
micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Pot fi
găsite în Europa continentală din nordul Scandinaviei până
în Grecia și Italia, în Asia, Mexic, Maroc și în vestul
Americii de Nord, în regiunea Munților Stâncoși la altitudini
de până la 3500 metri. Ciupercile pot crește solitar sau în
grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de
stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris),
pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa),
mesteacăn (Betula pendula), fag (Fagus sylvatica) și brad.
Dau roade din iunie până în noiembrie, după ploi abundente.
 BOLETUS AEREUS (HRIB
ARĂMIU)

•basidiomycete
Boletus aereus, este o specie de ciuperci comestibile
de genul Boletus în familia Boletaceae.Acest
burete, numit în popor hrib arămiu,hrib pucios, hrib negru sau
mânătarcă, coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează
micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și
Bucovina de Nord, el se dezvoltă, crescând solitar sau în
grupuri mici, numai în păduri călduroase de foioase, în primul
rând sub stejari dar de asemenea sub fagi sau carpeni, fiind
găsit chiar și prin parcuri sau cimitire sub arborii lui preferați,
din (mai) iunie până în octombrie.
 SUILLUS LUTEUS (TURTA
VACII)

• Suillus luteus din încrengătura Basidiomycota în

familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă
comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza
(formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele
este numit în popor turta vacii, de asemenea văcuțe și
se dezvoltă foarte des în România, Basarabia și
Bucovina de Nord în grupuri mari și cercuri, pe soluri
nisipoase sărace, în păduri de conifere rare, la marginea
lor și cea de drumuri ierboase, sub pini, chiar și în
plantări de molizi tineri, printre iarbă și Ericaceae, pe
mușchi, din iunie până în octombrie (noiembrie).
 BOLETUS
SUBTOMENTOSUS (BUZA
C APREI)

• Boletus subtomentosus sin. Xerocomus

subtomentosus, din încrengătura Basidiomycota în
familia Boletaceae și de genul Boletus, este o specie
de ciuperci comestibile, denumită în popor buza
caprei, ciupercă moale sau hrib mic. Acest burete
coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând
micorize pe rădăcinile de arbori). În România,
Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, izolat sau
în grupuri, prin păduri de conifere și de foioase, în
special la margini mușchioase de pădure, pe
povârnișuri și poteci ierboase. Timpul apariției este
din (iunie) iulie până toamna târziu, în noiembrie.
 CIUPERCI OTRĂVITOARE

• Ciuperci otrăvitoare sunt denumite toate tipurile de

ciuperci din Regnum Fungi de tip Ascomycota
precum Basidiomycota (care au pălărie și picior), a
nu se confunda cu ciupercile microscopice
mucegaiurile și cele care produc bolile numite
micoze. Există peste 200 de specii care sunt sigur
toxice, dar numai puține provoacă intoxicații
mortale.
 GYROMITRA ESCULENTA
(ZBÂRCIOG GRAS)
• Gyromitra esculenta, din încrengătura Ascomycota în
familia Discinaceae și de genul Gyromitra este o ciupercă
care poate cauza otrăviri mortale. Ea este denumită în popor
zbârciog gras. Acest burete saprofit este în mod
predominant locuitor de sol, arătând însă de asemenea
caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe
rădăcinile arborilor). El se poate găsi în România, Basarabia
și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci
deja din martie, privind afară din zăpadă, până în iunie,
crescând solitar sau în grupuri pe soluri nisipoase în special
prin păduri de conifere mai ale sub pini și larici, adesea oară
la margini de drum, dar, de asemenea, sub vreascuri, pe
defrișări sau arsuri vechi.
 B OLE TUS
SATANAS ( B URE TE LE
DRACULUI)

• BOLETUS SATANAS, cunoscut în popor sub numele

buretele (hribul) dracului sau hrib (burete) țigănesc este
o specie de ciuperci otrăvitoare nu prea rară din
încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de
genul Boletus. Acest burete coabitează, fiind un
simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de
arbori). El este răspândit de-a lungul zonei temperate în
Europa, crește prin pășuni, tufișuri și în poienile din
păduri de foioase, preferat pe soluri calcaroase. În
România, Basarabia și Bucovina de Nord poate fi găsit
adeseori în zonele mai călduroase ale Munții Carpaților
din (mai) iunie până septembrie (octombrie).
 AMANITA PHALLOIDES
(BURETELE VIPEREI)

• Boletus satanas din încrengătura Basidiomycota, în

familia Amanitaceae și de genul Amanita este împreună cu
gemenele ei albe Amanita verna și Amanita virosa precum
Cortinarius orellanus și Cortinarius rubellus una din cele
mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este
numită în popor buretele viperei. Ea coabitează, fiind un
simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile
arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și
Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie, mai
ales în păduri de foioase sub (stejari, fagi, mesteceni), mai
rar în cele de conifere, sub molizi, dar de asemenea, prin
tufișuri, preferat pe lângă aluni, chiar și câteodată în livezi.
 AMANITA MUSCARIA
(BURETELE MUȘTELOR)

• Amanita muscaria, cunoscută și ca buretele

muștelor sau muscăriță, este o ciupercă otrăvitoare și
psihoactivă din genul Amanita care coabitează, fiind
un simbiont micoriza (formează micorize pe
rădăcinile arborilor). Inițial răspândită în regiunile
temperate și nordice ale emisferei boreale, Amanita
muscaria a fost neintenționat răspândită și în unele
regiuni din emisfera sudică, devenind astfel o specie
cosmopolită. Este frecventă în pădurile de conifere,
fiind extrem de ușor de recunoscut datorită pălăriei
roșii-purpurii (cu un diametru de pana la 20 cm), cu
puncte albe.