Aruncarea sarcinilor la noduri

Să se determine circulația de curenți și să se verifice rețeaua pe baza criteriului căderii

admisibile de tensiune știind că U n = 20 kV ,  = 2,5% . Se consideră că tronsoanele au parametrii
specifici omogeni: r0 = 0,628  km  fază şi x0 = 0,119  km  fază . Se cunosc puterile
consumatorilor: s 2 = (1020,7 + j346) kVA şi s 4 = (1114,12 + j519) kVA

Fig. 1. Schema monofilară a rețelei electrice.

Calculul circulației de curenți prin rețea
Pentru a determina circulația de curenți prin tronsoanele rețelei este necesar calculul
curenților consumatorilor, din expresia puterii aparente:
*
 s  p − jq
s = 3U i → i =   =
*

 3U  3U n
Astfel curenții utilizatorilor sunt:
p2 − jq2 1020, 7 − j346
i2 = = = ( 29, 47 − j9,99 ) A
3U n 3  20
p4 − jq4 1114,12 − j519
i4 = = = ( 32,94 − j14,98 ) A
3U n 3  20
Nodul A se separă în două noduri, iar rețeaua inițială devine o rețea buclată, fiind
alimentată la două capete, Fig.2.

Fig. 2. Schema monofilară a rețelei electrice complex buclată.

 Pentru determinarea circulației de curenți prin tronsoanele rețelei este necesară
transformarea rețelei complex buclată, într-o rețea simplu buclată, Fig.6. Astfel este necesară
punerea în paralel a laturii 1-2-3 cu latura 1-4-3. Aceasta se poate realiza după ce sarcinile i2 și i4
sunt “aruncate” la capetele acestor tronsoane de linie. Cu alte cuvinte tronsoanele în paralel sunt
eliberate de sarcină, Fig.3.

Fig. 3. Schema rețelei electrice complex buclată, cu sarcini „aruncate” la capete.

Valorile curenților echivalenți i1 și i3 sunt determinate pe baza regulii divizorului de
curent, aplicată pe fiecare latură în paralel:
a) Latura 1-2-3:

Fig. 4. Transformarea laturii 1-2-3.

l23 6
i12 = i2 = ( 29, 47 − j9,99 ) = (16, 07 − j5, 45) A
l12 + l23 5+6
l12 5
i 32 = i2 = ( 29, 47 − j9,99 ) = (13,39 − j 4,54 ) A
l12 + l23 5+6
b) Latura 1-4-3:

Fig. 5. Transformarea laturii 1-4-3.

l34 4
i14 = i4 = ( 32,94 − j14,98) = (10,14 − j 4, 61) A
l14 + l34 9+4
l14 9
i 34 = i4 = ( 32,94 − j14,98) = ( 22,81 − j10,37 ) A
l14 + l34 9+4
Valorile curenților echivalenți i1 și i3:
i1 = i12 + i14 = (16, 07 − j5, 45 ) + (10,14 − j 4, 61) = ( 26, 21 − j10, 06 ) A
 i 3 = i 32 + i 34 = (13,39 − j 4,54 ) + ( 22,81 − j10,37 ) = ( 36, 2 − j14,91) A
În continuare se pun în paralel laturile 1-2-3 și 1-4-3. Lungimea echivalentă a laturii 1-3
va fi:
l1−2−3  l1− 4−3 1113
l13 = = = 5,96 km
l1−2−3 + l1−4−3 11 + 13

Fig. 6. Schema simplu buclată pentru calculul circulației de curenți prin tronsoane.
Determinarea curentului injectat de nodul sursă A’:
2

 L ' i k k
( l13 + l3 A'' )  i1 + l3 A''  i 3
I A' = k =1
=
LA ' A '' l A '1 + l13 + l3 A ''

I A' =
( 5,96 + 8)  ( 26, 21 − j10, 06 ) + 8  (36, 2 − j14,91)
8 + 5,96 + 8
I A ' = ( 29,85 − j11,83) A
Determinarea curentului injectat de nodul sursă A’’:
2

L k  ik
l A '1  i1 + ( l A '1 + l13 )  i 3
I A '' = k =1
=
LA ' A '' l A '1 + l13 + l3 A ''
8  ( 26, 21 − j10, 06 ) + ( 8 + 5,96 )  (36, 2 − j14,91)
I A '' =
8 + 5,96 + 8
I A '' = ( 32,56 − j13,14 ) A
Curenții prin tronsoanele rețelei simplu buclată:
I A '1 = I A ' = ( 29,85 − j11,83) A
I 13 = I A '1 − i1 = ( 29,85 − j11,83) − ( 26, 21 − j10, 06 ) = ( 3, 64 − j1, 77 ) A
I 3 A '' = i 3 − I 13 = ( 36, 2 − j14,91) − ( 3, 64 − j1, 77 ) = ( 32,56 − j13,14 ) A
Odată determinată circulația de curenți prin rețeaua echivalentă, se revine la rețeaua
inițială ce are configurația din figura următoare:
 Fig. 6. Schema monofilară debuclată a rețelei electrice studiate.
Pentru a determina circulația de curenți în rețeaua inițială, complex buclată
I 12 , I 32 , I 14 , I 34 se pleacă de la ideea că valoarea căderii de tensiune pe latura 1-3 din rețeaua
echivalentă este egală cu căderea de tensiune ce se produce pe latura 1-2-3, dar și cu cea de pe
latura 1-4-3. Astfel rezultă egalitatea:
I 13  l13 = I 123  l1−2−3 = I 143  l1−4−3
Curentul prin tronsonul 1-2-3:
l13 5,96
I 123 = I 13 = ( 3, 64 − j1, 77 ) = (1,97 − j0,96 ) A
l1−2−3 11
l13 5,96
I 143 = I 13 = ( 3, 64 − j1, 77 ) = (1, 67 − j0,81) A
l1−4−3 13
Circulația curenților prin tronsoanele rețelei complex buclată:
I 12 = i12 + I 123 = (16, 07 − j 5, 45 ) + (1,97 − j 0,96 ) = (18, 04 − j 6, 41) A
I 32 = i 32 − I 123 = (13,39 − j 4,54 ) − (1,97 − j 0,96 ) = (11, 42 − j3,58 ) A
I 14 = i14 + I 143 = (10,14 − j 4, 61) + (1, 67 − j 0,81) = (11,8 − j5, 42 ) A
I 34 = i 34 − I 143 = ( 22,81 − j10,37 ) − (1, 67 − j 0,81) = ( 21,14 − j9,56 ) A
Verificarea rețelei electrice conform criteriului căderilor admisibile de tensiune
Nodul cu cea mai mică tensiune este nodul alimentat de la ambele surse, față de care
apare cea mai mare cădere de tensiune în raport cu nodul sursă. În cazul studiat, nodurile 2 și 4
sunt noduri alimentate de la ambele surse. Astfel, expresiile căderilor de tensiune
corespunzătoare acestora sunt:
V A '2 = V A ''2
V A '4 = V A ''4
Expresiile fazoriale ale căderilor de tensiune:
V A '2 = V A '1 + V 12 = z A '1 I A '1 + z12 I 12
V A '4 = V A '1 + V 14 = z A '1 I A '1 + z14 I 14
Parametrii tronsoanelor:
z A '1 = z 0l A '1 = ( 0, 628 + j 0,119 )  8 = ( 5, 02 + j 0,95 ) 

z12 = z 0l12 = ( 0, 628 + j 0,119 )  5 = ( 3,14 + j 0, 6 ) 

 z14 = z 0l14 = ( 0, 628 + j 0,119 )  9 = ( 5, 652 + j1, 071) 
Căderea de tensiune între nodul sursă A’ și nodul 2:
VA '2 = ( rA '1 I a , A '1 + xA '1 I r , A '1 ) + ( r12 I a ,12 + x12 I r ,12 )
 VA '2 = ( xA '1I a , A '1 − rA '1I r , A '1 ) + ( x12 I a ,12 − r12 I r ,12 )

VA '2 = ( 5, 02  29,85 + 0,95 11,83) + ( 3,14 18, 04 + 0, 6  6, 41) = 191,5 V

 VA '2 = ( 0,95  29,85 − 5, 02 11,83) + ( 0, 6 18, 04 − 3,14  6, 41) = 118, 7 V
Căderea de tensiune algebrică:
1  VA2'2 1 1192
DVA '2 = VA '2 + = 192 +  192 V
2 Vn 2 20 103
3
Căderea de tensiune între nodul sursă A’ și nodul 4:
VA '4 = ( rA '1 I a , A '1 + xA '1 I r , A '1 ) + ( r14 I a ,14 + x14 I r ,14 )
 VA '4 = ( xA '1I a , A '1 − rA '1I r , A '1 ) + ( x14 I a ,14 − r14 I r ,14 )

VA '4 = ( 5, 02  29,85 + 0,95 11,83 ) + ( 5, 65 11,8 + 1, 07  5, 42 ) = 200 V

 VA '4 = ( 0,95  29,85 − 5, 02 11,83) + (1, 07 11,8 − 5, 65  5, 42 ) = 131 V
Căderea de tensiune algebrică:
1  VA2'4 1 1312
DVA '4 = VA '4 + = 200 +  200 V
2 Vn 2 20 103
3
Căderea maximă de tensiune a rețelei electrice:
max DVA'2 ; DVA'4  = max 192; 200 = 200 V

Căderea admisibilă de tensiune:

 2,5 20 103
DVadm = Vn =  = 289 V
100 100 3
Reţeaua este corect dimensionată din punct de vedere al căderii admisibile de tensiune
întrucât:
DVA'4  Vadm