CUPRINS

CAPITOLUL I SITUAȚIA ACTUALIZATĂ A RUJEOLEI IN ROMÂNIA

I.1. Informații despre rujeolă
I.2. Situația rujeolei in România 2017
I.3. Situația rujeolei in România 2018
I.4. Situația rujeolei in România 2019

I.5. Vaccinarea

Page 1 of 21
 CAPITOLUL I

SITUAȚIA ACTUALIZATĂ A RUJEOLEI IN ROMÂNIA

Concret, în ultimii doi ani, cu peste 15 000 de cazuri confirmate și multe altele suspectate,
România este în primele 15 țări din lume ca număr de persoane infectate (în perioada 2017-2018) și
a înregistrat 59 de decese. De asemenea, numărul de decese (3,8 din 1000) depășește cu mult media
mondială de 2,5 la 1000 (2-3 cazuri din 1000). Comparația cu media europeană este și mai
îngrijorătoare, practic 2 din trei persoane decedate în spațiul UE ca urmare a pojarului sunt în
România. Italia, Grecia și Franța mai au probleme, dar dacă luăm în considerare numărul de infecții
raportat la totalul populației numai Grecia este aproape. Este de asemenea posibil ca România să fie
focarul în zona UE. Totuși, în regiune mai avem state  cu probleme mari în acest sens de unde
probabil a ajuns virusul și aici. Ucraina a avut peste 32 000 de persoane infectate în ultimele 12 luni
(date actualizate în octombrie 2018) și este pe locul doi în lume ca număr de persoane infectate în
ultime 12 luni. Și Rusia este aproape cu peste 20 000. Oricum dacă sistemul medical de la noi ar fi
fost mai bine pregătit și organizat, epidemia nu ar fi trebuit să existe sau cel puțin numărul
persoanelor infectate ar fi trebuit să fie mult mai mic, ceea ce ar fi protejat și vecinii noștri sau țările
unde călătoresc cei mai mulți români. Despre situația sistemului medical din România s-a mai
vorbit și problemele sale sunt bine cunoscute, însă în acest caz apare evidențiată una anume: lipsa
vaccinurilor. Cu o epidemie de rujeolă îngrijorătoare la nivel mondial în imediata noastră vecinătate
(Ucraina) rata vaccinării la noi este sub 85%, în condițiile în care minimul necesar pentru a opri
răspândirea bolii este de 95%. Mai mult, procentul de acoperire a fost în scădere drastică în ultimii
ani după ce în 2010 s-a apropiat de 95%.  Suntem destul de departe, pe ultimul loc în UE, în ceea ce
privește rata vaccinării și același lucru este valabil și în cazul vaccinurilor pentru rubeolă. Totuși
încă nu ne confruntăm cu acestă boală, deși potențial există având în vedere numărul mic de
vaccinări. Epidemia de rubeolă este încă localizată în Polonia, unde se află 75% din cazurile
confirmate în UE.
Lucrurile au fost înrăutățite și de dezbaterea legată de legea vaccinării obligatorii care a
generat multă rezistență și a venit fix în mijlocul unei epidemii (ceea ce a determinat opozanții
vaccinurilor să fie și mai hotărâți). Nu a fost deloc o decizie fericită din partea parlamentului, chiar
dacă intențiile poate au fost bune.

Page 2 of 21
 I.1. Informații despre rujeolă1

Rujeola (sau pojarul) este o boală infecto-contagioasă, specific umană, determinată de

virusul rujeolic, se manifestă prin febră, erupţie, complicaţii frecvente şi severe.
Sursa de infecţie este exclusiv umană, prin bolnavii acuţi în diverse forme de boală. Nu
există purtători sănătoşi. Perioada de contagiozitate se extinde din ultimele zile ale perioadei de
incubaţie până în convalescenţă.
Calea de transmitere este aerogenă, prin contact direct, şi, mai rar, indirect, prin obiecte,
lenjerie.
Receptivitatea este generală, cu excepţia sugarilor sub 4-6 luni, care sunt protejaţi prin
anticorpii transmişi de la mamă. Poate apărea la orice vârstă la persoanele nevaccinate sau, în cazul
celor vaccinate cu o singură doză, boala se poate manifesta la un interval de 18-20 ani (prin
epuizarea anticorpilor),
Bolile copilăriei par banale, dar ele trebuiesc diagnosticate corect, la timp, iar asta pentru că
necesită tratament simptomatic şi izolare, în caz contrar putând duce la complicaţii serioase şi
mortalitate. Ele se pot manifesta atât la copii, cât şi la adulţi, iar în cazul celor din urmă formele
sunt mai grave.
Rujeola (sau pojarul) este o boală infecto-contagioasă, specific umană, determinată de
virusul rujeolic, se manifestă prin febră, erupţie, complicaţii frecvente şi severe.
Sursa de infecţie este exclusiv umană, prin bolnavii acuţi în diverse forme de boală. Nu
există purtători sănătoşi. Perioada de contagiozitate se extinde din ultimele zile ale perioadei de
incubaţie până în convalescenţă. Bolnavii răspăndesc virusul prin picăturile de salivă.
Calea de transmitere este aerogenă, prin contact direct, şi, mai rar, indirect, prin obiecte,
lenjerie.
Receptivitatea este generală, cu excepţia sugarilor sub 4-6 luni, care sunt protejaţi prin
anticorpii transmişi de la mamă. Poate apărea la orice vârstă la persoanele nevaccinate sau, în cazul
celor vaccinate cu o singură doză, boala se poate manifesta la un interval de 18-20 ani (prin
epuizarea anticorpilor).
Rujeola, sau pojarul, aşa cum îl ştim cu toţii, face parte din bolile copilăriei. Este o boală
contagioasă, cu un procent foarte mare, 95%. Este important de reţinut că transmiterea se face prin
contact direct cu picăturile de secreţie (aşa zisele picăturil ale lui Flugge) prin strănut, tuse sau
conversaţie, picături care rămân pentru o perioadă lungă de timp în aer, mai ales în spaţiile închise,
de aceea este bine să aerisim des, mai ales după ce a strănutat sau tuşit cineva.

1
https://www.csid.ro/health/sanatate/rujeola-pojar-simptome-diagnostic-si-tratament-16930796
Page 3 of 21
 După ce ne-am lămurit cum se transmite şi am dedus că sursa de infecţie este omul, ţin să
precizez că rujeola este o boală virală, nu bacteriană, dată de un ARN virus, numit virusul rujeolic.

Simptomele de rujeolă

Se manifestă prin febră, alterarea stării generale, dureri de cap (cefalee), greaţă şi chiar
diaree, erupţie externă (exantem) şi internă (enantem).
După o incubaţie de 10-11 zile, apare debutul, cu febră, alterarea stării generale, astenie,
inapetenţă, cefalee, uneori chiar greaţă şi vomă, după care (caracteristic pentru rujeoală) afectarea
oculară-respiratorie şi digestivă.
Rujeola este o afecţiune cu durată lungă, de aproximativ 21 de zile, incluzând perioadele de
incubaţie, debutul, perioada catarală, eruptivă şi convalescenţa.’’Este bine de ştiut cum evoluează
această boală: perioada de incubaţie (adică timpul care trece de la pătrunderea în organism a
virusului şi până la apariţia primelor simptome) este de până la 11 zile.
Debutul bolii este brutal şi apare cu febră foarte mare T= 40-41° C, la care se adaugă
cefaleea (durere de cap), stări de astenie şi anorexie. Urmează perioada catarală, care este cea mai
grea, aş putea spune din postura de pacient, care durează 3-4 zile. Perioada eruptivă durează 3 zile.
Iniţial, erupţiile se manifestă retroauricular, apoi se propagă descendent , într-o zi pe faţă, a doua pe
gât- trunchi-membre superioare, iar în a treia zi pe abdomen şi membre inferioare.
Erupţia dispare în aceeşi ordine în care a apărut, în aproximativ 6-7 zile. Ultima etapă a bolii
este convalescenţa, care se întinde pe o perioadă de 10-14 zile, în această perioadă pot apărea
complicaţii datorită imunitaţii deprimate’’, susţine medicul pediatru Flavia Vornicu. 
Copilul cu rujeolă are aspect de „faţă plânsă”,  cu ochii înroşiţi, secreţii nazo-faringiene şi în
guriţă îi apar puncte albe, sidefii – semnul Koplick sau “pete hemoragice“ pe palat. „Erupţia de pe
corp este uşor reliefată, cu dimensiuni de 0,5-1 cm , la început pe faţă, apoi exantemul “se scurge
de sus în jos” şi pot conflua formand plaje întinse. În perioada de convalescenţă, febra scade, iar
starea generală şi apetitul încep să se amelioreze cam în 10 zile. În unele situaţii, virusul poate
rămâne în organism, determinând, ulterior, complicaţii.
Complicaţiile rujeolei

Complicaţiile rujeolei cele mai frecvente, în funcţie de condiţiile socio-economice şi nivelul

de sanitaţie, apar la nivelul aparatului respirator: laringită acută obstructiva, bronsiolita capilară,
pneumonia interstiţială virală, bronşite purulente, pneumonii bacteriene, redeşteptarea unor leziuni
mai vechi, tuberculoase.
Complicaţii nervoase: encefalita, panencefalita sclerozanta subacuta care se poate
manifesta destul de tardiv (şi la 10 ani după boală) sau alte complicaţii: miocardită acută, keratita

Page 4 of 21
morbilioasă. Rujeola în sarcină poate determina moartea fătului, avort spontan, malformaţii fetale
sau naştere prematură.
 Rujeola apare la orice vârstă, dar vârful de incidenţă este între 2 şi 5 ani, deşi în ultimii 2
ani au fost cazuri numeroase la copiii sub 2 ani, categorie de vârstă la care prognosticul este mai
prost, evoluţia fiind una gravă!
Pentru a nu se agrava trebuie consultat medicul pediatru sau medicul de familie. Pacienţii cu
risc trebuie internaţi şi supravegheaţi în spital.

Tratamentul pentru rujeolă

Tratamentul nu este specific, ci sunt necesare măsuri simptomatice, suportive: izolare la

domiciliu, aerisirea camerei, alimentaţie adecvată toleranţei digestive. În cazurile severe, cu
complicaţii, este necesară internarea. Se pot administra antibiotice, antiinflamatorii steroidiene şi
perfuzii cu vitamine. O foarte bună recomandare ar fi suplimentarea cu vitamina A, deoarece
reduce durata şi riscurile bolii.
În unele cazuri, poate surveni decesul, iar asta datorită complicaţiilor respiratorii şi
nervoase.
Se poate preveni prin efectuarea vaccinării ROR (este un vaccin care protejează copii
contra rujeolei, oreionului şi rubeolei), prin medicul de familie.
Din cauza scăderii ratei de vaccinare din ultimii ani şi apariţiei epidemiilor de rujeolă din
ţara noastră, în vara acestui an, Ministerul Sănătăţii a modificat schema de vaccinare, introducând o
nouă doză de ROR la vârsta de 9 luni, păstrându-se şi administrarea de la 12 luni.

Page 5 of 21
Page 6 of 21
 Schema actuală de vaccinare include:

vaccinuri obligatorii: la 2 luni, 4 luni şi 11 luni – vaccin hexavalent (Hexacima sau

Infanrix Hexa) si antipneumococic (Prevenar 13)
 la 9 şi 12 luni- ROR
 la 5 ani - ROR
 la 6 ani - Tetraxim
 la 9 ani, 11 ani - la fetiţe - antipapiloma virus(Cervarix)

 14 ani - dT
vaccinuri facultative: Rotarix sau Rotatec 2/3 doze, administrate în primele 6 luni de viaţă,
care previne enterocolitele cu Rotavirus şi care la sugar pot necesita spitalizare:                                     
 VarilRix - 2 doze

 Havrix - 2 doze
Contraindicaţii ale vaccinării: afecţiune acută cu febră sau boli imunologice severe.
 „Printre reacţiile adverse ale vaccinării aş enumera reacţii generale: febră sau subfebrilitate,
uşoară inapetenta, apatie, modificarea stării generale, scaune semilegate sau locale - o mică
induraţie care se retrage în cateva zile.

Page 7 of 21
 I.2. Situația rujeolei in România 20172

Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în Romania raportate până la data de 15.12.2017 este
10.198, din care 36 de decese. 
În săptămâna 11 - 15.12.2017 au fost raportate în total 82 de cazuri nou confirmate de rujeolă în 15
judete, cele mai multe dintre ele, 35, fiind în Ialomița.

2
https://www.cnscbt.ro 

Page 8 of 21
 Nr cazuri confirmate rujeola raportate in saptamana 11 - 15.12.2017
1 IALOMITA 35
2 BRASOV 14
3 MUN. BUCURESTI 5
4 CALARASI 5
5 PRAHOVA 5
6 IASI 3
7 ILFOV 3
8 BRAILA 2
9 GIURGIU 2
10 NEAMT 2
11 TELEORMAN 2
12 BOTOSANI 1
13 BUZAU 1
14 DAMBOVITA 1
15 HARGHITA 1
TOTAL 82

Astfel, numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate din septembrie 2016, de
la izbucnirea epidemiei și până la 15.12.2017 este 10.198, din care 36 de decese, notează Centrul Național
de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

Page 9 of 21
 I.3. Situația rujeolei in România 20183

Numarul total de cazuri confirmate cu rujeola in Romania raportate pana la data de

21.12.2018 este 15 587, din care 59 de decese.
In perioada 17.12. – 21.12.2018 au fost raportate inca 32 de cazuri nou confirmate in 7
judete si in municipiul Bucuresti, astfel:

Judet Nr cazuri confirmate rujeola raportate* in

perioada 17.12 – 21.12.2018
1 PRAHOVA 10
2 MUN. BUCURESTI 9
3 BIHOR 6
4 BUZAU 2
5 TELEORMAN 2
6 DAMBOVITA 1
7 ILFOV 1
8 SALAJ 1
TOTAL 32

*Cazurile de rujeola raportate saptamanal au avut debutul in urma cu 2-4 saptamani;

confirmarea si clasificarea unui caz dureaza in medie 3 saptamani.

Repartitia numarului de cazuri de rujeola pe grupe de varsta si pe status vaccinal de la

inceputul epidemiei este prezentata in tabelul de mai jos:

Nr. doze Grupa de varsta

vaccin in 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 >40 T
antecedente <1 an 1-4 ani 5-9 ani
ani ani ani ani ani ani ani
0 3259 5145 2492 1183 776 417 462 370 363 306
0 302 140 88 34 14 8 4 8 1
1
2 0 2 71 60 38 17 20 4 3 0
TOTAL 3259 5449 2703 1331 848 448 490 378 374 307

I.4. Situația rujeolei in România 20194

3
https://www.cnscbt.ro 

https://www.cnscbt.ro 
4

Page 10 of 21
 Numarul total de cazuri confirmate cu rujeola in Romania raportate pana la data de
13.12.2019 este 18 832, din care 64 de decese.
In perioada 09.12.2019 – 13.12.2019 au fost raportate inca 71 de cazuri nou confirmate in
9 judete, astfel:

Nr cazuri confirmate rujeola raportate* in

Judet perioada 09.12.2019 – 13.12.2019

1 NEAMT 18
2 SUCEAVA 16
3 SALAJ 14
4 IASI 8
5 TIMIS 8
6 SATU MARE 3
7 CARAS SEVERIN 2
8 DOLJ 1
9 MARAMURES 1
TOTAL 71

*Cazurile de rujeola raportate saptamanal au avut debutul in urma cu 2-4 saptamani;

confirmarea si clasificarea unui caz dureaza in medie 3 saptamani.

Repartitia numarului de cazuri de rujeola pe grupe de varsta si pe status vaccinal de la

inceputul epidemiei este prezentata in tabelul de mai jos:

Nr. doze Grupa de varsta

vaccin in 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 Total
antecedente <1 an 1-4 ani 5-9 ani >40 ani
ani ani ani ani ani ani
0 3954 5845 2866 1405 937 503 554 440 429 391 17324
1 1 404 209 144 64 24 12 6 13 8 885
2 0 12 123 108 83 35 38 9 6 0 414
Necunoscute 0 24 26 16 16 10 16 26 23 52 209
TOTAL 3955 6285 3224 1673 1100 572 620 481 471 451 18832

I.5. Vaccinarea

Doctorii spun și ei că, spre deosebire de alte vaccinuri din programul național de imunizare
la care s-au înregistrat probleme mari cu aprovizionarea în ultimii ani, cu ROR nu au fost. Acum
Page 11 of 21
însă au apărut în plină epidemie. „Vaccinarea este agresată de atâția factori din care cel mai
important factor este neseriozitatea Ministerului Sănătății”, spune Gindrovel Dumitra, de la
Societatea Națională de Medicina Familiei.
În opinia lui Robb Butler, managerul de programe pentru boli care pot fi prevenite prin
vaccinare de la Biroul European al OMS, lipsa vaccinurilor afectează încrederea în întreg sistemul:
„Dacă vii la medicul de familie și vrei să-ți vaccinezi copilul și doza nu e disponibilă, e mai puțin
probabil să te întorci săptămâna următoare”.
Instabilitatea politică nu a ajutat nici ea. O analiză a Centrului pentru Promovarea
Participării și Democrației (o unitate de cercetare a SNSPA) arată că România a avut 25 de miniștri
ai Sănătății în cei 27 de ani de după Revoluție. E cea mai mare cifră dintr-un grup de șapte state
europene comparate, cu mult peste cei opt din Germania sau 12 din Marea Britanie.
După ce coaliția condusă de Partidul Social Democrat a desemnat în ianuarie 2017 un
guvern ca rezultat al alegerilor parlamentare, noul ministru al Sănătății, Florian Bodog, l-a criticat
pe predecesorul său tehnocrat, Vlad Voiculescu, pentru că ar fi lăsat în urmă o situație
„dezastruoasă” în privința stocurilor. Fostul oficial își apără însă mandatul, spunând că stocurile de
ROR erau suficiente la plecarea sa, iar în privința altor vaccinuri care lipseau, Voiculescu acuză
contracte defavorabile statului, semnate cu distribuitorii înaintea mandatului lui, în anii 2014 și
2015. Ex-ministrul tehnocrat spune că aceste contracte au protejat firmele de medicamente în
privința plății unor penalități când nu-și onorau contractele la timp.
Voiculescu adaugă că e „o problemă de management” ce s-a întâmplat la minister după
plecarea lui, deoarece instituția ar fi trebuit să comande imediat mai multe doze de ROR dacă
numărul acestora scădea sub un anumit nivel.
Actualul ministru al Sănătății, Florian Bodog, nu a acceptat un interviu, dar biroul de presă
al instituției a răspuns la o listă de întrebări. Firmele de medicamente sunt arătate cu degetul pentru
că „asigurau cantități mari de vaccin pentru export” și nu ar fi onorat solicitările ministerului, care
„a realizat toate eforturile în vederea asigurării necesarului de vaccin ROR pentru anul 2017, cât și
pentru asigurarea unui stoc tampon de vaccin în vederea utilizării lui în situații epidemiologice
deosebite”. În acest context, ministrul a decis, în aprilie 2017, să ceară interzicerea exportului
paralel de vaccin ROR, o practică comercială care presupune că distribuitorii de medicamente
importă de la producătorii de medicamente cu un preț mic reglementat de stat și le exportă cu
prețuri mai mari decât în România. Măsura, care a obținut aprobarea Comisiei Europene la
începutul lunii mai, a împiedicat 9.812 doze ale producătorului de vaccin GlaxoSmithKline să
părăsească România, acestea fiind cumpărate de minister.
De cealaltă parte, prin vocea lui Dan Zaharescu, directorul executiv al grupului de lobby al
producătorilor internaționali de medicamente (ARPIM), firmele de medicamente se plâng că
Page 12 of 21
România a stabilit în 2015 cel mai mic preț pentru vaccinuri din rândul a 12 state din Uniunea
Europeană și că acest lucru afectează interesul acestor societăți pentru piața românească. Inclusiv
din acest motiv unele dintre vaccinuri nici nu sunt disponibile pentru a fi cumpărate din farmacii.
Ce s-a întâmplat în prima parte a anului cu stocurile are și o altă explicație, una birocratică.
Dumitra, coordonatorul grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei,
spune că România, din cauza legii achizițiilor publice, își comanda vaccinurile anual, în timp ce
alte țări europene au contracte ferme pentru doi sau chiar patru ani. Astfel, autoritățile de la
București trebuiau să găsească stocurile necesare pe o piață foarte aglomerată, în care producția
vaccinurilor durează mult, uneori și doi ani.
Dintr-un raport al Ministerului Sănătății către premierul Mihai Tudose, pare că și acest lucru
s-a întâmplat în timp ce stocurile de ROR se diminuau în depozitele diferitelor direcții județene de
sănătate. Conform documentului, în ianuarie GlaxoSmithKline informa ministerul că ar putea livra
380.000 de doze în patru luni de la semnarea unui contract. Al doilea producător de vaccin ROR
existent pe piață, Merck Sharp & Dohme, avea disponibile 550.000 de doze, dar doar la mijlocul
lunii aprilie, „într-o formă de prezentare care nu avea încă prețul aprobat conform prevederilor
legislației în vigoare”.
În consecință, stocurile și-au revenit abia în iulie, după ce guvernul a semnat un contract
important cu furnizorul Farmexpert DCI, al Merck Sharp & Dohme. Din vaccinul lor,
M-M-RVAXPRO, au fost achiziționate 445.000 de doze din care peste 333.000 au fost trimise la
sediile județene ale direcțiilor de sănătate publică. (Acesta este vaccinul care s-a folosit și în trecut
pentru imunizare.)
Informațiile oferite de minister arată că în aceeași lună din 2016 erau disponibile la nivel
național 116.193 de doze, iar în anul de dinainte, 227.250.
Pe 21 iulie și-a primit și Dalida Mosorescu, medicul din Craiova care s-a plâns că nu mai
văzuse niciun vaccin ROR de două luni, cele 18 doze de care avea nevoie. Tot la sfârșit de iulie,
raportul redactat de Ministerul Sănătății pentru premier în privința epidemiei arăta că au fost
identificați 224.202 copii cu vârsta între nouă luni și nouă ani restanțieri la vaccinarea cu ROR.
Documentul enumeră printre punctele slabe ale programului național de vaccinare lipsa stocurilor
de vaccinuri pentru intervenție în situație de epidemie, dar și inexistența unui buget dedicat unei
astfel de intervenții.
În același raport se subliniază că rata mortalității în actuala epidemie (4 la 1.000 de cazuri)
este mult peste cea cunoscută în literatura de specialitate (1–2 la 1.000 de cazuri). Întrebați despre
acest lucru, reprezentanții ministerului au două explicații: vârsta mică a copiilor, majoritatea sub 5
ani, și starea de sănătate de dinaintea îmbolnăvirii cu rujeolă.

Page 13 of 21
 Una dintre măsurile principale pe care actualul guvern le dorește pentru a evita o altă
epidemie ca aceasta este o lege care să facă vaccinarea obligatorie la înscrierea copiilor la grădiniță
și în școli. Există și acum un ordin din 1995 emis de Ministerul Sănătății privind normele de igienă
în instituțiile de educație și instruire care precizează că în acestea „se vor primi numai copiii și
tinerii care prezintă documente medicale, care atestă starea lor de sănătate și efectuarea
imunizărilor profilactice obligatorii”. Pe baza acestui ordin, în ultimii ani, unele grădinițe sau creșe
au refuzat înscrierea copiilor, pentru că nu erau vaccinați. Pe blogurile anti-vaccinare, Ministerul
Educației este însă citat cu un răspuns la o solicitare a Asociației Părinților pentru o Educație
Sănătoasă în care se spune că „dreptul la educație și sănătate trebuie asigurat de instituțiile statului
împreună cu familia”, de aceea „înscrierea copiilor în unitățile de învățământ preuniversitar nu este
condiționată de vaccinarea acestora”. În consecință, situația a rămas nelămurită.
La sfârșitul lui noiembrie, proiectul privind obligativitatea vaccinării trecuse de Senat și se
afla în dezbatere la Camera Deputaților, for decizional. Dacă va fi adoptată în forma de la Senat,
măsura ar putea intra în vigoare chiar din 2018.
Inițiativa a stârnit furie în rândul mișcării anti-vaccin. În august, în fața Guvernului s-au
strâns aproape 200 de protestatari care se opun vehement măsurii susținute de Ministerul Sănătății.
Multe familii au venit împreună cu copiii. Un tată a dat asigurări în fața unei camere de filmat că
bebelușul pe care-l poartă-n brațe nu e vaccinat și nu va fi niciodată. Pe o pânză albă purtată de alți
doi participanți scria cu negru, albastru și roșu: „Vaccinarea obligatorie este moarte obligatorie!”.
Și mai multe proteste au urmat în București și în țară, inclusiv în perioada dezbaterilor din
Parlament, când sute de persoane au format un lanț uman în fața instituției.
Printre cei care se opun ideii de vaccinare există temerea că injecția cu ROR ar provoca
autism. Totul a început în 1998 când un doctor britanic, Andrew Wakefield, alături de alți colegi, a
publicat un studiu care face o legătură între declanșarea acestei boli, simptome intestinale și
administrarea primei doze de ROR. Concluziile lor – bazate pe cercetarea a 12 cazuri – au fost însă
ulterior demontate de cercetători, iar studiul, retras de către publicația care l-a găzduit, pentru că au
fost găsite date incorecte, inclusiv un fals. Acuzat de asemenea că a luat probe în mod lipsit de
etică, supunând copiii la proceduri chinuitoare care nu erau necesare și că nu și-a dezvăluit
conflictul de interese, studiul primind finanțare de la un grup care dorea să dea în judecată firmele
producătoare de vaccinuri, lui Wakefield i-a fost retras în 2010 dreptul de practică de autoritățile
din Marea Britanie. Cu șase ani înainte, 10 din cei 12 coautori ai studiului își retrăseseră susținerea
pentru document.
De-a lungul anilor au existat mai multe cercetări care au concluzionat că nu există nicio
legătură între acest vaccin și autism. În 2002, o analiză făcută în Danemarca, implicând peste
500.000 de copii, arăta că riscul de a dezvolta autism este același la cei vaccinați și la cei
Page 14 of 21
nevaccinați. Cu toate acestea, articolul publicat de Wakefield a beneficiat de o largă mediatizare ce
a dus la o prăbușire a vaccinării cu ROR în Marea Britanie. Temerile au depășit și frontierele.
Ditta Depner este o figură cunoscută a mișcării anti-vaccin din Brașov. Femeie de afaceri în
trecut (a deținut un magazin de design interior), a început să se intereseze de siguranța vaccinării
odată cu prima sarcină. Citind cărți și articole pe internet, a ajuns la concluzia că știința din spatele
imunizării nu este validă. A născut acasă cei doi copii, un băiat și o fată, și nu i-a vaccinat. Acum se
dedică predării de cursuri în care îi pregătește pe viitorii părinți pentru o naștere naturală, iar la
întâlnirile organizate de ea spune că au luat parte peste 2.000 de cupluri.
Homeopatia este alegerea ei, la doctori și spitale dorind să apeleze doar în caz de urgență.
Ditta Depner consideră că există cauze emoționale ale bolilor. „Dacă vorbesc cu copilul și îi explic
că, uite, acum ai fost furios pentru că s-a întâmplat ceva, copilul nu-mi mai face febră. Febra
înseamnă o furie mare interioară.” Depner este sigură că boli ca rujeola, oreionul sau rubeola sunt
rezultatul emoțiilor generate de despărțirea copiilor de părinți când merg la grădiniță sau școală. În
privința actualei epidemii de rujeolă se declară convinsă că e o invenție a autorităților împreună cu
industria farmaceutică, pentru a-i speria pe oameni să-și vaccineze copiii: „Nebunia asta cu rujeola
și epidemiile, astea sunt create din condei”.
Chiar dacă mișcarea anti-vaccin este gălăgioasă, numărul lor nu explică în întregime
scăderile din ultimul deceniu al acoperirii cu ROR.
În februarie 2017, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a
făcut o evaluare a acoperirii vaccinale în rândul a mai mult de 15.000 de copii în vârstă de 18 luni.
Documentul conține și câteva motive pentru care unii dintre ei nu sunt vaccinați. Dintre cei 3.690
de copii care nu erau imunizați corespunzător vârstei, aproape 9% reprezintă un refuz clar al
părinților să-și vaccineze copiii. Cel mai afectat vaccin este ROR-ul. Procentul amintit este doar cu
puțin mai mare față de cel al părinților care au declarat că au fost plecați din țară când era timpul
vaccinării. În cazul a 13,6% a existat o contraindicație medicală.
De departe cel mai mare grup – 42,4% – este cel al copiilor care nu au venit la doctor, ceea
ce poate ascunde multe motive, de la nepăsarea părinților în privința vaccinării, alți anti-vacciniști,
până la neîncredere în sistemul de sănătate.

Page 15 of 21
 Modul de calcul vine și el cu slăbiciunile lui. După cum explică epidemiologul Adriana
Pistol, evaluările cu acoperirea vaccinală sunt făcute pentru copiii care există în documentele
Ministerului Sănătății, adică sunt înscriși la un doctor. Pentru cei care nu se află pe listele unui
medic, e greu de spus care e statusul lor vaccinal. „Ei trăiesc, respiră și viețuiesc. Chiar dacă noi nu
îi avem în catastife, ei sunt neacoperiți cu vaccin. Nimeni nu s-a dus după ei.”
Deci și procente perfecte pot ascunde comunități nevaccinate. Reteag, satul din
Bistrița-Năsăud în care s-a înregistrat printre primele focare de rujeolă din această epidemie, se află
într-un județ care avea, în 2016, acoperire vaccinală raportată la vârsta de 18 luni de aproape 95%,
bună după standardele internaționale.

Page 16 of 21
 Erori ale autorităților devin și confirmări pentru mișcarea anti-vaccin. În Brașov, când am
întâlnit-o pe Ditta Depner la sfârșitul lunii iunie, spitalul de boli infecțioase se confrunta cu un
influx de cazuri de rujeolă, majoritatea copii. Managerul spitalului a anunțat la o ședință de față cu
presa că ar fi 64 de bolnavi, dar o zi mai târziu a declarat că a făcut o greșeală și că numărul real e
jumătate. Pentru Ditta Depner a fost încă o dovadă că autoritățile mint. Chiar și dacă ar fi adevărat,
femeia cu ferme convingeri anti-vaccin nu-și face probleme, pentru că „oamenii ăia nu intră în
contact cu mine, pentru că, de obicei, sunt oameni care provin dintr-o altă, să zicem, pătură
socială”.
Asta pentru că majoritatea cazurilor de pojar din spital erau romi din Zizin, un sat la vreo 20
de kilometri de Brașov. Unul dintre doctorii de familie de aici, Jan Bădan, estimează că jumătate
dintre copiii născuți în ultimii ani erau vaccinați. Comunitatea afectată locuiește la marginea
satului, în case improvizate, cu gunoi în curte, care se prelinge din loc în loc pe ulițele de pământ.
Unii dintre localnici au propriile teorii despre originea bolii care pare să fi trecut prin destule odăi,
căci oamenii nu au probleme în a indica în ce familii au fost cazuri.
„De la gunoaie cam pleacă toate chestiile astea”, crede Constantin Oțelaș, un consilier local
tatuat și nesigur dacă vreunul din cei nouă copii ai săi a fost vreodată vaccinat. Un tânăr e de părere
că virusul „a fost aruncat din avion”. Faptul că boala are două nume în limba română, rujeolă și
pojar, nu ajută în clarificarea situației, unii dintre săteni crezând că sunt afecțiuni diferite.
Cu Marcela Țăranu, 20 de ani, am stat de vorbă în fața căsuței cât o cameră înghesuită, cu
pereți acoperiți de carpete. Cu două săptămâni înainte, fiica ei de șase ani făcuse pojar. Era
nevaccinată pentru că s-a născut cu o problemă medicală, iar apoi, spune femeia, când a încercat să
facă injecția, la cabinetul medical i s-a spus că nu există vaccin. Nici nu mai înțelege prea bine cum
e cum vaccinurile: „Sunt în țigănie care au făcut, dar tot prinde”. Vaccinarea după expunerea la
virus nu înseamnă neapărat că boala nu mai apare. Conform OMS, există însă șanse ca, în cazul în
care doza de ROR este administrată în cel mult trei zile de la contactul cu virusul, forma de rujeolă
care va apărea să fie una mai ușoară și de durată mai scurtă.
Eșecul autorităților de la București de a preveni această criză a permis virusului, după ce a
fost importat din Italia în 2016 și a pornit o epidemie în România, să călătorească mai departe în
alte țări cu teren fertil, spun experții în sănătate.
La începutul acestui an, în Ungaria a existat temerea că 29 de cazuri de rujeolă ar avea o
legătură cu ce se întâmplă în România. De asemenea, o epidemie în desfășurare în Serbia a dus la
aceleași întrebări, deși autoritățile sunt mai îngrijorate de posibilul import din Kosovo, teritoriu care
se confruntă acum cu cel mai mare val de îmbolnăviri de la terminarea conflictului de acolo în anul
1999. Epidemiologul Predrag Kon, de la Institutul de Sănătate Publică din Belgrad, spune că în
Serbia virusul are același genotip ca cel importat la noi din Italia, B3, dar nu există încă un caz
Page 17 of 21
confirmat care să aibă ca origine România. Deși șansele ca virusul să fi provenit de la noi sunt
reduse, specialistul nu exclude această variantă.
Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, nouă țări din UE au
identificat în total 104 cazuri de rujeolă care probabil au avut ca sursă România în perioada
2016-februarie 2017: Austria, Cehia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Spania, Marea Britanie și
Belgia.
„E nevoie doar de un caz ca să pornești o epidemie, ca virusul să intre într-o comunitate care
nu e protejată”, avertizează Remy Demesteer, specialist în boli infecțioase la Spitalul „Marie Curie”
din orașul belgian Charleroi. „Nu e nevoie de migranți ilegali ca să aducă boli cu ei. Oricine poate
fi purtătorul unui agent patogen [un virus sau o bacterie].”
Charleroi, unul dintre cele mai mari orașe din regiunea belgiană Valonia, a devenit centrul
unei epidemii care a început în decembrie 2016, cu aproape 300 de cazuri. Factorul declanșator a
fost un român care locuia în Belgia și care, la întoarcerea dintr-o vizită la rudele din România, a
adus cu el și virusul. Așa a rezultat din ancheta făcută de Carole Schirvel, șefa Centrului de
Supraveghere a Bolilor Infecțioase din Valonia. În scurt timp s-au îmbolnăvit rude, prieteni și
vecini. Carole Schirvel povestește că mulți dintre cei atinși au fost din comunitatea românească și
sârbească de romi care trăiesc în regiunea valonă. Unii nu sunt acoperiți de sistemul de sănătate
belgian pentru că fac naveta între țări sau nu-și trimit copiii la școală.
Fără a fi sub supravegherea unui doctor local, câțiva dintre ei, când s-au îmbolnăvit, au mers
direct la camerele de gardă ale spitalelor și acolo alte persoane au luat rujeola. În Belgia doar
vaccinarea împotriva poliomielitei este obligatorie, dar grădinițele cer dovada vaccinării și pentru
alte boli, inclusiv rujeola.
„În trei sau patru săptămâni, totul a explodat”, își amintește
Carole Schirvel.
Chiar și personalul medical s-a îmbolnăvit de pojar, el însumând cam 12% din cazuri.
Întârzierea diagnosticelor din cauză că doctorii nu au recunoscut într-o primă fază boala fiindcă nu
o mai întâlniseră în cariera lor medicală, a contribuit la contagiunea în spitale. Remy Demesteer,
care a tratat la Spitalul din Charleroi cazul românului care a adus rujeola din țara noastră,
recunoaște că la început nu și-a dat seama că e vorba de pojar, căci nu s-a mai confruntat cu un
astfel de caz de când e doctor.
Italia, țara din care a fost adus inițial virusul în România, se luptă în paralel cu propria
epidemie. Ca număr de cazuri în Uniunea Europeană Italia este pe locul al doilea după România –
până la începutul lunii noiembrie, 4.797 de persoane au făcut boala în 2017, iar patru și-au pierdut
viața.

Page 18 of 21
 Epidemiologul Adriana Pistol descrie un fel de „schimb de viruși” între România și Italia.
După ce a fost importat la noi, românii au dus cu ei virusul înapoi în Italia. Pentru Giovanni Rezza,
directorul Departamentului de Boli Infecțioase de la Institutul Național de Sănătate Publică din
Roma, ce se întâmplă în Italia este o problemă de prevenție, nu de migrație.
Acoperirea vaccinală în Italia împotriva rujeolei era undeva la 87% în 2016, după cum arată
documentele Ministerului Sănătății de acolo. În Tirolul de Sud, regiune de la granița cu Austria și
Elveția, rata coborâse la 67%. Ca și în cazul Belgiei, pojarul a afectat, în mod neobișnuit, mai mulți
adolescenți și adulți decât copii, acest lucru scoțând la lumină realitatea că rata de vaccinare nu a
fost suficientă în anii de după introducerea imunizării în Italia în 1976, consideră experții
Institutului Național de Sănătate Publică într-un studiu. În același document se precizează că, în
acest val de rujeolă din Italia, populația de etnie romă nu a fost afectată, doar 1% din cazuri (47)
fiind din această comunitate.
Surpriza a venit de la cei peste 300 de angajați din sistemul medical care s-au îmbolnăvit,
ceea ce e interpretat și ca o deschidere a acestui grup profesional spre ideile avansate de mișcarea
anti-vaccin. Un studiu publicat în martie de Universitatea Sapienza din Roma arată că doar 38% din
personalul din sistemul de sănătate din Roma și împrejurul capitalei crede că vaccinarea împotriva
pojarului ar trebui să fie obligatorie pentru angajați. Rezultatele l-au înfuriat pe Giuseppe La Torre,
profesorul universitar care a condus cercetarea. „Dacă ești pediatru, doctor sau asistentă care
lucrează în unitățile de terapie intensivă, în unitățile de terapie intensivă neonatale, trebuie să fii
vaccinat împotriva tuturor bolilor”, spune el apăsat.
În fața epidemiei, guvernul de la Roma a promovat și obținut în Parlament în acest an
aprobarea unei legi care face obligatorie pentru înscrierea copiilor la grădiniță și în clasele primare
vaccinarea împotriva a 10 boli, inclusiv rujeola.
Speranțele de evitare a unei noi epidemii în România sunt la Ministerul Sănătății, în legea
care face obligatorie vaccinarea pentru înscrierea în grădinițe și școli. Problema stocurilor de vaccin
ROR e rezolvată, spun oficialii, iar ministrul Florian Bodog a anunțat că noile contracte cadru de
achiziții de vaccin sunt făcute pentru până la patru ani în avans, ca să fie evitate sincopele în
aprovizionare. Totodată oficialul se declară optimist că acoperirea vaccinală e în creștere.
Autoritățile au făcut liste cu localitățile cu risc de focare de rujeolă (fără medic de familie, cu rată
de vaccinare scăzută) și susțin că sunt în desfășurare campanii de recuperare la imunizare. Cu toate
acestea, chiar Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile atrage atenția
într-un document că rezultatele campaniei suplimentare de vaccinare cu ROR din octombrie 2017
„sunt nesatisfăcătoare și nu ating nivelurile optime recomandate”. În aceeași lună, au fost vaccinați
31,2% din totalul celor care ar fi trebuit imunizați.

Page 19 of 21
 Pentru Florentina Mărcușan, mama care și-a pierdut fetița din cauza rujeolei, toate acestea
nu înseamnă nimic și nu-i aduc nicio alinare. Spune că merge câteodată noaptea la mormântul
Karlei împinsă de o dorință de a fi cu ea. În alte seri s-a rugat să adoarmă și să nu se mai trezească.
Pericolele a ceea ce părea un banal pojar le-a înțeles, povestește tânăra, doar când era prea târziu.
„Dacă eu nu am știut, să știe restul.”

BIBLIOGRAFIE

https://www.libertatea.ro/stiri/epidemia-de-rujeola-de-neoprit-alte-208-cazuri-noi-in-ultima-
saptamana-2327255

Page 20 of 21
http://www.euro.who.int/en/media-centre/sections/press-releases/2018/measles-cases-hit-record-
high-in-the-european-region

https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/measles-rubella-monthly-monitoring-report-
november-2018.pdf

https://www.mediafax.ro/social/alti-trei-copii-au-murit-din-cauza-rujeolei-numarul-total-de-decese-
a-ajuns-la-49-17129921

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0022519366901615?via%3Dihub

https://cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1015-situatia-rujeolei-in-romania-la-
data-de-02-11-2018/file

https://cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/809-situatia-rujeolei-in-romania-la-
data-de-22-12-2017/file

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4997572/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK8200/

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22257286-sistemul-medical-romanesc-perceput-drept-cel-
mai-slab-din-europa-romania-ocupa-ultimul-loc-indexul-european-consumatorului-sanatate-pentru-
doilea-consecutiv.htm

Page 21 of 21