Curs 4 (dr.

Scafa) – Noțiuni de bază în ecocardiografie

 sonda trebuie să fie lipită de piele, deoarece aerul este opac ecografic
 pentru copii este nevoie de un alt tip de sondă
 în funcție de tipul de sondă: cu cât penetrăm mai adânc în țesut, cu atât imaginea este mai blurată; cu cât
penetrăm mai puțin în țesut, cu atât imaginea este mai clară
 anumiți parametri ecografici se măsoară în funcție de EKG (e necasară și monitorizarea EKG în timpul
efectuării ecocardiografiei)
 când vrei să ausculți mai bine un suflu, pui pacientul în decubit lateral stâng, cu mâna pe cap (pentru a
apropia inima mai mult de torace)
 modul M:
o prezintă o secțiune monoplan
o trimite un singur fascicul de unde → se întoarce un singur fascicul de unde
o este folosit și acum pentru că arată dimensiunile cele mai exacte → măsurarea cavităților ar trebui
să se facă în modul M
o ghidăm sonda din modul 2D în modul M
o mai este util și pentru observarea mișcărilor valvulare și aprecierea cineticii pereților ventriculari
(poți compara 2 pereți între ei, să vezi cum se mișcă în raport cu celălalt)
o în caz de asincronism ventricular (pereții ventriculari nu se mișcă sincron), funcția sistolică scade
 modul 2D
 ecografia Doppler:
o prin metoda Doppler, estimăm velocități și presiuni (este necesară mai ales la pacienții instabili
hemodinamic)
o fluxul se apropie de transductor → roșu
o fluxul se depărtează de transductor → albastru
o în mod normal, trebuie să avem doar culorile roșu și albastru; orice altă culoare apare ecografic,
exprimă o turbulență → acolo e o problemă
 cea mai bună imagine e când fluxul de fascicule e perpendicular pe organul studiat
 ferestre ecografice (modul 2D):
o fereastra parasternală:
 axul lung: AS + VS + VD + aorta + valva mitrală + valva aortică + SIV + peretele
posterior al VS (imaginea corectă este când vedem toate aceste formațiuni)
 axul scurt: nivel apical, nivel mediu, nivel către valva mitrală, nivel prin planul
valvular/bazal; ne ajută la aprecierea diferențelor de cinetică a secțiunilor VS (mișcare
circulară către centrul VS, în mod normal); vedem pereții VS și ai VD (dar stângul ne
interesează mai mult)
 secțiunea bazală: utilă pentru pacienții cu DSA, trombi în artera pulmonară,
vizualizarea bifurcației arterei pulmonare (dacă angulăm puțin sonda)
 secțiunea medie: cu cât VS apare mai rotund, cu atât e mai sănătos
o fereastra apicală:
 cu 4 camere:
 AS + VS + AD + VD (+ valvele atrioventriculare)
  este fereastra în care se folosește cel mai mult metoda Doppler (curgerea de sânge
e aliniată la fluxul de fascicule)
 cu 5 camere: AS + VS + AD + VD + aorta la mijloc
 cu 2 camere: AS + VS
 cu 3 camere: AS + VS + aorta
 dacă durerea toracică are un substrat ischemic, trebuie să vedem dacă pacientul are
modificări de cinetică ecografică (apar înainte de modificările EKG); aceste 2 ferestre
(parasternal + apical) permit vizualizarea cineticii
o fereastra subcostală:
 e utilă la pacienți emfizematoși
 este asemănătoare cu fereastra apicală 4 camere
 este obligatoriu de efectuat în 2 patologii: pericardită (se vede cel mai bine în fereastra
subcostală; diagnostic diferențial între pericardită și pleurezie / pericardită și țesut adipos
la nivel pericardic) și DSA (se mai vede și în ax scurt parasternal)
o fereastra suprasternală:
 este obligatoriu de efectuat în cazul unei suspiciuni de disecție de aortă (aorta are un
diametru > 30-35 mm)
 de învățat măsurătorile de bază
 FE < 55% → disfuncție sistolică
 inima este împărțită în 17 segmente (VS e ca un trunchi de con, la care ne uităm de sus în jos)
 în prima parte a diastolei, VS se umple datorită gradientului presional, iar în a doua parte a diastolei, VS se
umple datorită contracției atriale; fiziologic, la tineri, prima parte este mai importantă; pe măsură ce
înaintăm în vârstă, a doua parte devine mai importantă (de asta pacienții în vârstă care intră în FiA au
manifestări de IC)
 unda A > unda E → disfuncție diastolică