Mexic (México în spaniolă) este o țară situată în America de Nord, mărginită de Statele

Unite ale Americii la nord și Belize și Guatemala la sud. Este cea mai nordică țară
hispanică din America Latină și cea mai populată țară vorbitoare de limbă spaniolă din
lume. Întrucât Mexic este de fapt o republică federală, numele oficial complet este Statele
Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). Țara este frecvent numită Republica
Mexicană (República Mexicana), dar și simplu Mexic, deși nu acestea sunt titlurile
recunoscute oficial.
Etnonimul mexican a fost folosit în limba spaniolă de la contactul dintre europeni și
americani în moduri diferite. Pentru Spania secolului al XVI-lea, mexicanii au fost
locuitorii din Mexic-Tenochtitlan, vorbitori ai limbii náhuatl. În perioada colonială unii creoli
și spanioli rezidenți în Noua Spanie au folosit etnonimul pentru a se referi la ei înșiși.
[7] Liderii Războiului de Independență ezitau ca numele țării să fie ca și numele
locuitorilor săi. Conform Planului de la Iguala, țara va adopta în cele din urmă numele de
Mexic și a locuitorilor săi mexicani. México este un toponim de origine náhuatl a cărei
semnificație este discutabilă. Toponimul derivă din cuvântul náhuatl Mēxihco [me:ʃiʔko],
care desemna capitala mexicanilor. După Bernardino de Sahagún, cuvântul
semnifică Ombilicul lunii[8], ipoteză care apoi a fost îndată preluată de Cecilio
Robelo, Alfonso Caso și Gutierre Tibón și devenit popular prin cărți gratuite.
Epoca precolumbiană[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul actual al Mexicului s-a descoperit că în urmă cu 30 000 de ani locuiau
grupuri de oameni care se ocupau cu vânatul și cultivarea plantelor. În jurul anilor 9000
î.Hr. au avut loc niște procese de dezvoltare, care au condus la cultivarea unor soiuri
de dovleci (cum ar fi de exemplu soiurile cucurbita pepo și lagenaria siceraria)[9] în
regiuni, cum ar fi valea Tehuacán și Sierra de Tamaulipas. Cultivarea porumbului a avut
loc în cel de-al cincilea mileniu înainte de era noastră și a fost o etapă importantă care
apoi a condus la apariția satelor sedentare în Mezoamerica.[10]
Locuitorii din regiunea cunoscută sub numele de Aridoamérica și-au continuat cultura lor
nomadă, dar au menținut contactul cu mesoamericanii. Unele situri arheologice ne arată
că ocupația a continuat din cele mai vechi timpuri, cum ar fi Cueva de la
Perra (12000 Î. Hr.)[11] Peștera Candelaria (8000 Î. Hr.),[12] El Conchalito[13] și câteva
picturi din munții Sierra de San Francisco (Baja California Sur).
Civilizației Mesoamericană a apărut în jurul anului 2500 Î. Hr., în anul 1500 Î. Hr. era
folosită ceramica și satele de acolo erau agricole.[14][15] În timpul Preclasicii Mijlocii
(sec. XIV-IV Î. Hr.) cultura olmecilor s-a răspândit în întreaga Mezoamerica.[16]
Cucerirea Mexicului[modificare | modificare sursă]
După expedițiile lui Francisco Hernandez de Córdoba (1517)[17]:115-128 și Juan de
Grijalva (1518),[18]:15-27 Hernan Cortes și oamenii lui au ajuns în Cozumel și au atins
coasta Tabasco, unde în Centla a fost bătălia cu maiașii.[17]:193-210 În această regiune
s-a fondat Santa Maria de la Victoria și a fost primită drept cadou Malinche, care a jucat
un rol important pentru străini în cucerirea Mexicului.[18]:145-148
Spaniolii au mers până la coasta Veracruz, unde au intrat în Mezoamerica. Acolo au fost
stabilite parteneriate cu unele popoare indigene și s-au mutat în Mexic-Tenochtitlan. Pe
drum, aliații au învins aztecii, ca și în Cholula. Montezuma al II-lea (Moctezuma
Xocoyotzin) i-a primit pașnic pe spanioli,[19]:702-703 dar uciderea Toxcatl i-a pus pe
azteci pe picior de război.