Europenii au descoperit, din secolul al XV lea, nu doar noi
teritorii ci și populații necunoscute de ei până atunci, cu obiceiuri și credințe diferite. Deși, ca nivel al dezvoltării, populațiile amerindiene se aflau încă în Preistorie, ele au format civilizații agrare originale, bazate pe cultura porum bului. Printre acestea s au numărat civilizațiile mayașă, aztecă și incașă. Cunoașterea lor a fost posibilă mai ales datorită eforturilor europenilor (îndeosebi oameni ai Bisericii) de a le descrie și a le afla tainele.
Mayașii, localizați în Peninsula Yucatan (Mexic), dețineau
cunoștințe matematice și astronomice deosebit de înaintate. Orașele lor, ce aveau un caracter religios, erau dominate de temple piramide în trepte, construite din piatră. Aztecii, popor războinic, au întemeiat Tenochtitlan (azi, orașul Mexico), centrul unui imperiu ce cuprindea zeci de populații diferite. Incașii reprezentau un ansamblu de populații ce formau un imperiu întins de a lungul coastei de vest a Americii de Sud. În fruntea statului se afla Marele Inca (regele) Populațiile precolumbiene au intrat sub dominația europenilor care le au impus un alt mod de viață și o nouă religie: creștinismul. Vechile culturi amerindiene au dispărut, formându se o civilizație cu trăsături europene , cea a Americii Latine. Misionarismul. Convertirea la creștinism a populațiilor cucerite. Instaurarea stăpânirii spaniole și portugheze în America a fost însoțită de o activitate intensă de impunere a creștinismului în rândul populațiilor cucerite. Biserica, prin misionari reprezentanți ai acesteia însărcinați cu răspândirea religiei catolice a urmărit convertirea la creștinism a amerindienilor. Prima organizație misionară din Lumea Nouă a fost întemeiată în 1523 în Noua Spanie (Mexic). Unii dintre misionari, precum spaniolul Bartolomeo de Las Casas sau portughezul Manuel da Nóbrega au lăsat, prin scrierile lor, mărturii istorice importante despre relațiile dintre europeni și cei cuceriți.În teritoriile americane ocupate, spaniolii și portughezii au instaurat un regim de exploatare a localnicilor. Pământul a fost împărțit în plantații întinse stăpânite de noii veniți (coloniștii europeni) S au înființat mine de aur, argint, cupru, în care locuitorii supuși erau obligați să muncească în condiții deosebit de grele. Numărul acestora a scăzut rapid, din cauza epidemiilor, a muncii epuizante și a diferitelor abuzuri. Prin urmare, coloniștii europeni au recurs la aducerea sclavilor negri din Africa ca să și asigur forța de muncă de care aveau nevoie