Sunteți pe pagina 1din 7

ACTIVITATI DE DESCHIDERE

PROGRAME DE EDUCARE ADULTI

Activitățile sau exercițiile de deschidere sunt elemente metodologice importante


care sunt implementate la începutul programului de training. Ele permit
participanților să anticipeze, într-o oarecare măsură, natura conținutului pe care
îl vor aborda în cadrul trainingului.
Activitățile de deschidere sunt de cel puțin două tipuri: ice-breakere și exerciții
pregătitoare. Ambele îndeplinesc o serie de funcții bine determinate: de a stârni
interesul participanților, de a-i ajuta să se concentreze pe conținut, de a-i pregăti
pentru experiența de învățare și de a facilita implicarea lor rapidă în activitățile
cursului.

ICE-BREAKERE (exerciții de spargere a gheții)


Ice-breaker-ele seamănă mult cu exercițiile pregătitoare, însă prezintă o serie de
trăsături specifice. Prin felul în care sunt concepute și prin poziția lor în structura
secvenței de formare, ele au rolul de a reduce anxietatea paticipanților, de a
detensiona atmosfera cursului, de a energiza grupul și a implica toți participanții
în formare. Chiar dacă nu au legătură cu conținutul trainingului, scopul lor
principal este de a pregăti participanții pentru învățarea acestui conținut. O
categorie aparte a acestor tipuri de activități sunt cele de team building.
Activitățile de team building (de formare a echipei) ajută participanții să se
cunoască între ei, să creeze un spirit de colaborare și interdependență. Au rolul
de a întreține atitudinea pozitivă în grup. Cea mai simplă modalitate de a atinge
aceste obiective este de a-i invita pe participanți să se prezinte în fața grupului și
să spună câteva lucruri pe care le consideră importante despre ei. Un alt
exercițiu, frecvent utilizat, util mai ales atunci când participanții nu se cunosc
între ei, constă în a le solicita cursanților să se prezinte pe rând, respectând o
anumită ordine (de exemplu, în ordinea mersului acelor de ceasornic dacă
cursanții stau în semicerc). Fiecare participant își spune numele și oferă câteva
informații simple, scurte pe care le apreciază ca fiind reprezentative pentru el.
De fiecare dată când se trece la următorul participant, acesta trebuie, înainte de a
se prezenta, să repete ce au spus colegii dinaintea lui. Informațiile se repetă,
până la ultimul participant care trebuie să rețină tot ce a spus ceilalți și să îi
prezinte la rândul său pe aceștia în ordinea în care ei s-au prezentat. La final, toți
cursanții ajung să cunoască numele și câteva informații reprezentative despre
colegii lor de training. În cazul unui grup cu număr mare de cursanți, exercițiul
este cronofag, nefiind indicat în cazul unui grup mai mare de 10-12 persoane.
Scopul activităților inițiale de team building este, în primul rând, de a ajuta la
creșterea coeziunii de grup, de a-i încuraja pe participanți să se cunoască mai
bine și să comunice la un nivel mai personal. Deseori, ne putem confrunta cu
situații în care colegi care au lucrat împreună, în aceeași organizație de mai
mulți ani, se cunosc prea puțin, iar aceste activități inițiale pot constitui o
oportunitate foarte bună de a dezvolta relații colegiale și a de crea contexte
favorabile pentru imersarea cursanților în învățare.
Alături de activitățile de team building, ice-breaker-ele includ și activități fizice
simple, de mișcare, care cresc, de regulă, activarea fiziologică a participanților.
Deseori, acestea se caracterizează și prin elemente amuzante care destind
atmosfera. Nu vom insista asupra prezentării acestor tipuri de activități deoarece
sunt ușor de găsit online sau chiar la colegi și prieteni care au o minimă
experiență de training. Recomandarea este de a testa cât mai
multe astfel de activități și de a vă opri asupra acelora care se potrivesc cel mai
bine stilului dumneavoastră de formare și se dovedesc eficiente în atingerea
scopului de a energiza cursanții.

ACTIVITĂȚILE PREGĂTITOARE. EVALUAREA INIȚIALĂ CA METODĂ


PREGĂTITOARE
Activitățile pregătitoare, la rândul lor, au rolul de a introduce participanții în
tematica trainingului și sunt, astfel, relaționate cu conținutul acestuia. Cele mai
frecvent utilizate sunt activitățile care introduc tema cursului sub forma unei
scurte evaluări inițiale și activitățile care urmăresc să implice cât mai rapid
participanții în experiențele de învățare.
Activitățile de evaluare inițială, urmăresc obținerea de informații suplimentare
(față de analiza de nevoi) despre atitudinile, cunoștințele și expectanțele
participanților cu privire la training. Ele vizează, totodată, și reglarea acestor
așteptări exprimate de cursanți, în funcție de informațiile pe care trainerul le
oferă.
Pornind de la experiențele, frustrările sau așteptările cursanților, trainerul poate
să introducă principalele idei pe care le va aborda în training, crescând astfel
utilitatea percepută a trainingului. Cursanții se vor convinge de la început că
ceea ce urmează să se întâmple este relevant, că trainerul ține cont de ceea ce e
important pentru ei, că îi ascultă și îi înțelege. În plus, astfel de activități inițiale
de identificare a așteptărilor sau de împărtășire a reușitelor și eșecurilor
anterioare pot scoate la suprafață nevoi noi, care nu au reieșit din analiza inițială
a nevoilor de formare. În măsura în care trainerul stăpânește conținutul
trainingului, ar fi ideal să adapteze din mers programul de formare încorporând
și aceste idei noi, colectate la debutul cursului. Beneficiile nu vor întârzia să
apară, atât pentru participanți, cât și pentru trainer.
În același timp, această evaluare inițială poate să vizeze și alte aspecte nu doar
expectanțele cursanților. Ea se poate constitui într-o evaluare a cunoștințelor
cursanților, sub forma unui test de cunoștințe, a unei probleme sau a unei situații
specifice de rezolvat. O astfel de activitate evaluativă are două beneficii. În
primul rând, trainerul identifică acele teme sau subteme pe care cursanții le
stăpânesc deja și care le sunt familiare, ceea ce-i va permite să aibă, pe parcursul
formării, o abordare la un nivel mai avansat a conținutului respectiv. În al doilea
rând, trainerul poate identifica care sunt aspectele problematice, deficitare ale
conținutului pentru cursanții săi, obținând astfel indicii despre temele care
trebuie analizate cu o atenție sporită.
Un alt beneficiu al evaluării inițiale a cunoștințelor este creșterea nivelului de
activare a cunoștințelor conexe. Întrebările inițiale au și rolul de a le reactiva, de
a le reaminti cursanților anumite idei, anumite cunoștințe. Chiar și atunci când
nu cunosc răspunsul corect, restul de activare rămas va facilita învățarea. În
plus, absența răspunsului corect poate produce și o oarecare tensiune sau chiar
frustrare în rândul participanților care îi va motiva să descopere lucruri noi.
Similare activităților de evaluare inițială, sunt activitățile pregătitoare care
vizează implicarea imediată a cursanților în învățare. Acestea au rolul de a capta
interesul pentru tema cursului încă de la debutul acestuia. Ele solicită
participanților să răspundă la anumite întrebări care sunt legate de conținutul
cursului sau să testeze anumite activități de
învățare fără ca aceștia să fi beneficiat de instruire prealabilă în domeniu.
Exercițiile inițiale sau de deschidere sunt extrem de importante pentru că au
rolul cheie de a forma prima impresie a cursanților despre trainingul la care
participă și de a ajuta la reglarea așteptărilor pe care aceștia le au de la training.
Există o serie tehnici simple utilizate în designul activităților instrucționale
setate pe astfel de obiective pe care le detaliem în cele ce urmează. Ele nu sunt
neapărat specifice doar activităților de deschidere, fiind întâlnite și în cadrul
activităților de prezentare sau de exersare.
O modalitate de a obține input de la participanți constă în utilizarea
cartonașelor sau a post-it-urilor. Adresați cursanților întrebări și apoi dați-le
posibilitatea de a oferi răspunsul anonim, în scris. Economisiți astfel timp și,
totodată, vă asigurați că fiecare participant se implică, iar răspunsurile nu-i sunt
afectate de starea de anxietate. Atunci când întrebările adresate cursanților sunt
simple, închise, se poate utiliza votul pentru a obține rapid o imagine despre
opțiunile cursanților. Votul poate fi realizat prin ridicarea mâinii sau în scris.
Cea de-a doua variantă este preferabilă dacă aveți mai multe întrebări închise la
care doriți un răspuns rapid. Va trebui doar să alocați timp pentru a procesa
răspunsurile.
O altă tehnică de obținere a inputului de la participanți constă în organizarea
participanților în grupuri sau în perechi de discuții. Astfel, grupul mare poate
fi împărțit în subgrupuri de 3 până la 5 participanți care sunt invitați să
împărtășească informații. Când sarcina este complexă sau mai dificilă sunt
recomandate perechile de discuții. În perechi se lucrează de obicei mai eficient,
mai rapid. În plus, perechile asigură implicare concomitentă a tuturor cursanților
și, în același timp, facilitează dezvoltarea relațiilor dintre participanți. Aceștia se
susțin și se completează reciproc, în cadrul unei perechi. De asemenea, această
tehnică a lucrului pe perechi este extrem de versatilă, putând fi utilizată în
nenumărate activități formative și pentru scopuri diferite.
Întrebările circulare (round-robins sau go-arounds) permit și ele colectarea de
informații de la cursanți și presupun adresarea, într-o anumită ordine, a unei
întrebări care necesită un răspuns relativ scurt de la fiecare cursant. Această
metodă este eficientă atunci când se dorește obținerea unor informații relativ
simple de la fiecare participant în parte. Dacă este utilizată în mod repetitiv,
această tehnică devine plictisitoare. În plus, trebuie să menționăm și faptul că nu
încurajează deloc interacțiunea.
O altă variantă de realizare a activităților de deschidere poate fi organizarea
discuțiilor libere cu moderator. Rolul moderatorului poate fi jucat de trainer sau
de către unul dintre participanți. Moderatorul trebuie să se asigure că toată
lumea care dorește să contribuie la discuție o poate face și că dialogul are loc
într-o manieră politicoasă.
Activitățile de deschidere pot să ofere participanților ocazia de se implica și de a
învăța lucruri noi și relevante pentru obiectivele trainingului. Tocmai de aceea
este important ca ele să fie pregătite și adaptate cu grijă astfel încât să servească
realizării mai multor obiective.

S-ar putea să vă placă și