Tehnici de stimulare prin arta combinata

Tehnici de stimulare prin artă combinată

1. Stimulare prin mişcare

Experienţele trăite în primii ani de viaţă, mişcarea, jocul, stimularea au un rol deosebit
în dezvoltarea psihică, fizică şi socială a copilului.

Lumea se desfăşoară progresiv în faţa copilului, prin experienţe senzoriale şi motrice.

În acest stadiu al dezvoltării copilul poate fi adesea vulnerabil.

Un copil cu nevoi speciale poate să nu fie la fel de doritor să încerce experienţe sau
stimuli noi precum un copil obişnuit. Ar putea chiar să nu se joace şi, fără stimulare,
condiţia sa nu se îmbunătăţeşte prin experienţele zilnice.

În primele săptămâni şi luni de viaţă ale unui copil, părinţii se implică natural şi
instinctiv în jocul cu copilul. Într-un mediu normal acest comportament ajută copilul
să-şi conştientizeze corpul, să simtă siguranţă şi afecţiune. Toate acestea duc la o
relaţie minunată şi se creează bazele dezvoltării psihomotorii şi a limbajului.

Atunci când dezvoltarea unui copil este întârziată sau încetinită din cauza
deficienţelor sau a unui mediu anormal, primii ani de viaţă nu sunt suficienţi pentru un
copil să-şi conştientizeze corpul sau să se simtă în siguranţă cu sau fără alte persoane
– de ex: să înceapă să-şi dezvolte autonomia.

Programele de mişcare încearcă să recreeze primul mediu stimulativ prin

implicarea copilului în experienţe de mişcare.

Definiţie :

Stimularea prin mişcare vizează parcurgerea unui program structurat conţinând

activităţi fizice care să conducă la dezvoltarea psihomotorie a beneficiarilor.
Scopul acestor programe este de a conduce la conştientizarea corpului şi la
coordonarea mişcărilor acestuia. Scopul principal este de a oferi stimulare imediată şi
de a dezvolta abilităţile mentale, fizice şi emoţionale ale indivizilor astfel încât aceştia
să fie apreciaţi pentru ceea ce sunt.

Obiective principale ale stimulării prin mişcare :

- consolidarea deprinderilor motrice de bază,

- consolidarea abilităţilor manuale,
- consolidarea calităţilor motrice de bază,
- corectarea atitudinilor vicioase şi evitarea apariţiei deviaţiilor,
- creşterea autonomiei personale,
- dezvoltarea motricităţii generale,
- exersarea dominanţei laterale,

1
 Tehnici de stimulare prin arta combinata

- formarea de gesturi simple,

- însuşirea corectă a schemei corporale,
- scăderea frecvenţei/dispariţia unor miscări stereotipe,
- educarea mişcărilor simultane şi coordonate,
- imitarea gesturilor simple,
- stimularea activităţilor grafice,
- dezvoltarea motricităţii fine,
- dezvoltarea percepţiei spaţiale şi temporale,
- creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei,
- creşterea capacităţii de coordonare oculo-motorii.

Metodele de lucru se bazează pe mişcări naturale şi dorinţa copiilor de a interacţiona

unii cu alţii şi cu adulţii.

Programul de stimulare prin mişcare se focalizează la început pe corp, utilizând

mişcări care duc la conştientizarea sa: părţile corpului şi corpul în ansamblu,
poziţionarea corpului în spaţiu şi, progresiv, obţinerea calităţii mişcării. Stimularea
simţurilor tactile şi kinetice sunt puncte cheie ale întregului program.

Tipuri de activităţi :

Stimularea prin mişcare fără aparate de gimnastică

Stimularea prin mişcare fără echipament de gimnastică se bazează pe mişcarea

naturală, dorinţele participanţilor, interacţiunea acestora unii cu alţii şi cu lucrătorul
prin arte.

În programele de mişcare fără aparate de gimnastică se pot folosi materiale auxiliare

(mingi, panglici, elastic, material lycra, paraşuta etc.). Lucrătorul prin Arte
coordonează mişcările în funcţie de nivelul de abilitate, orice mişcare simplă se poate
transforma în dans cu ajutorul ritmului, repetiţiei şi folosirii spaţiului.
O sesiune de stimulare prin mişcare fără aparate de gimnastică

Structura unei sesiuni:

 cântecul de “Salut”, în care se foloseşte numele fiecărei persoane - ca recunoaştere

a fiecărui individ

 gimnastică de încălzire,

 masaj pe diferite părţi ale corpului (braţe, antebraţe, picioare, genunchi, coate,
umeri;

 transmiterea atingerii: un exerciţiu care se realizează pe fond muzical, participanţii

dansează pe rând unduindu-şi mâinile, apoi ating uşor persoana alăturată. În felul
acesta mişcarea este transmisă şi continuată de toţi membri grupului de câteva ori.

 jocuri cu materiale diverse cum ar fi: lycra, mătase, figurine confecţionate manual
(ex: broaşte din mătase) – care sunt folosite pentru stimularea senzorială şi tactilă

2
 Tehnici de stimulare prin arta combinata

a asistaţilor. Aceste exerciţii aduc culoare, încurajează aşteptarea rândului,

cooperarea şi oferă plăcere, bucurie.

 exerciţii de mişcare ample care să antreneze cât mai multe părţi ale corpului,

 cântecul de “La revedere” care marchează finalul sesiunii.

O gamă variată de activităţi are un rol substanţial în dezvoltarea lor fizică şi

psihică.

Exemple generale (exerciţii şi jocuri)

Exerciţiu de prezentare personală folosind mingea

Toţi participanţii stau împreună în cerc şi dau mingea de la unul la altul, fiecare
participant trebuie să vină în mijlocul cercului. Rostogolesc mingea pe diferite părţi
ale corpului pentru a rămâne în contact permanent cu el. Mişcările trebuie să fie cât
mai încete cu putinţă şi spaţiul trebuie utilizat la maxim. La un moment dat, o
persoană care joacă “îngheaţă” şi îşi spune numele. Apoi, următoarea persoană intră în
cerc, ia mingea şi continuă prezentarea personală.

Exerciţiu de prezentare personală folosind cercul

Toţi participanţii stau în cerc, pe rând fiecare persoană intră în mijloc şi folosind un
cerc de plastic va dansa încet în acel spaţiu. Când persoana din mijloc consideră că i
s-a terminat dansul, aceasta începe să învartă cercul pe podea, spunând numele
persoanei care va urma să intre în mijloc. Persoana respectivă trebuie să se mişte rapid
ca să prindă cercul înainte ca acesta să atingă podeaua. Ceilalţi continuă să danseze,
până când toţi participanţii, pe rând, vor intra în mijlocul cercului.

Exerciţii derulate în perechi

Folosind mingea şi cercul

Acest exerciţiu se desfăşoară în perechi. O persoană va ţine cercul şi cealaltă va ţine

mingea. Pe un fond muzical, cele două persoane vor dansa împreună, păstrând mereu
un contact vizual. La un moment dat, acestea vor schimba obiectele pe care le au fără
să întrerupă dansul.

Spaţiul de lucru trebuie folosit într-un mod cât mai eficient, iar mişcările corpului
trebuie să fie line dar în acelaşi timp ample. Este important ca ei să-şi controleze
respiraţia pentru a evita să obosească. La sfârşitul dansului, cele două persoane găsesc
un moment potrivit pentru a “îngheţa” într-o poziţie statuară. Apoi, alte două persoane
iau mingea şi cercul şi continuă exerciţiul.

Folosind două mingi mici

Acest exerciţiu se face în perechi, fiecare persoană ţinând o minge mică în mână.
Ascultând muzică, participanţii vor incepe să danseze, ţinând cu grijă mingea în mână.
Folosind cât mai mult spaţiu cu putinţă şi mişcări lente dar ample, persoanele care

3
 Tehnici de stimulare prin arta combinata

dansează trebuie să menţină un permanent contact vizual şi o comunicare non-verbală.

La un moment dat, cele două persoane vor schimba mingile rostogolindu-le pe podea.
Apoi, vor incepe să danseze din nou până când altă pereche le ia locul şi mingile.

Formă şi mişcare folosind elasticul

Ca mai înainte, trebuie să avem un fond muzical relaxant. În următorul exerciţiu avem
nevoie de 3 participanţi. Vom folosi un elastic simplu şi circular. Cei 3 jucători vor
ţine elasticul în 3 puncte, ţinând braţele întinse. Cele 3 persoane se mişcă într-un
spaţiu deja stabilit producând diferite forme. Pentru ca aceste forme să fie menţinute
într-o poziţie statică pentru câteva momente, trebuie să existe o bună coordonare între
jucători.

Pe rând, fiecare jucător trebuie să menţină poziţia statică în timp ce ceilalţi doi se
mişcă pentru a crea diferite forme. Apoi 2 persoane vor ţine elasticul, iar a treia
persoană va executa diferite mişcări. Celelate persoane din grup vor executa acest joc
la fel.

Exerciţiu pentru încredere

Astfel de exerciţii sunt desfăşurate în perechi, pe un fond muzical de relaxare. Unul

din jucători îşi va pune mâna deasupra mâinii partenerului de exerciţiu si va inchide
ochii. Cel care conduce trebuie să se mişte în spaţiul pe care îl are la dispoziţie. La
începutul exerciţiului se execută mişcări simple şi uşoare, până când persoana care e
condusă începe să se încreadă în partener. După aceea, pas cu pas, mişcările devin mai
ample, folosind spaţiul într-un mod eficient. Partenerii trebuie să-şi coordoneze
mişcările foarte bine, evitând mişcări bruşte, fără a forţa persoana condusă. Apoi,
partenerii vor schimba rolurile, pentru ca persoana condusă să poată experimenta şi
cealaltă situaţie.

Dans în pereche folosind voaluri

Pe un fond muzical relaxant, două persoane dansează ţinând capetele unui voal.
Perechea trebuie să-şi sincronizeze mişcările cât mai bine cu putinţă, astfel încât să
legene voalul folosind cât mai mult spaţiu.

În acelaşi timp alte 2 perechi se pot alătura dansului încercând să coopereze şi să

folosească alt voal. Prin acoperirea unui spaţiu cât mai mare prin coordonarea
mişcărilor celor 3 perechi împreună cu legănarea voalurilor se obţine un dans foarte
original. Cu cât voalurile sunt mai divers colorate cu atât activitatea va fi mai
atractivă.