Sunteți pe pagina 1din 1

Conf. univ.

Adrian Niță
Etică și integritate academică
Anul II master FC, master FB

Studiu de caz

Verificați îndeplinirea normelor de etică și integritate academică în următorul text:

In studiul introductiv la “Trilogia cunoaşterii”, Dorli Blaga spune: “Lucian Blaga a clădit, cum ştie el mai
bine, cel mai monumental şi original sistem filosofic din gândirea românească. Gândul filosofic ca şi cel
poetic – complementare şi interferente – au fost consubstanţiale firii sale intelectuale încă de la primele
iluminări ale tânărului Blaga, fascinate de timpuriu atât de lumea aspră de ordine şi rigoare disciplinatoare
a adevărurilor teoretice ca şi de cea mirifică, vitalizatoare de spirit a adevărurilor artistice” (Dorli Blaga,
Studiu introductiv la Blaga, Trilogia cunoașterii, București, 1983, p. 7).

Lucian Blaga porneşte lucrarea în 1931 cu “Eonul Dogmatic”. Cu aceasta Blaga lămureşte existenţa
dogmelor provenite sub idea unor formule din teologia creştină. Dar dacă în timp ce pentru teologi dogma
este o formă de credinţă, pentru istorici ea este nimic altceva decât un fapt al trecutului. Mai interesant pare
să fie dogma tratată din punct de vedere filosofic, pentru că atunci când nu a negat-o, filosofia a reuşit doar
să falsifice dogma. Blaga spune atunci că în sens criticist şi nu sub un alt sens dogmele sunt “teze filosofice
care depăşesc experienţa şi sunt acceptate fără un control critic al cunoaşterii.”

Blaga a mai pus în discuţia referitoare la dogmă şi “gândirea prelogică” deoarece este important să
cunoaştem gândirea primitivă pentru a o înţelege pe cea creatoare de dogme. Blaga spune că primitivul
confundă ceea ce noi deosebim şi deosebeşte ceea ce noi nu deosebim şi acest lucru se întâmplă deoarece
“primitivul vede cauze unde noi, nu le căutăm şi nu întreabă de ce acolo unde noi avem nedumeriri
cauzaliste. (…) Lumea spirituală a primitivului nu diferă de a noastră printr-o logică aparte ci prin concept
de imagini.” Blaga doreşte să demonstreze că mintea primitivului se deosebeşte ce cea a civilizatului prin
elemente fundamentale de conţinut şi nicidecum prin cele logice.

Din punct de vedere istoric, dogmatismul a avut un înţeles reacţionar. “Gânditorii elenişti şi moderni se
întreabă de-o potrivă, care e sensul diferitelor culturi, care e scopul sau direcţia istoriei. Un accent amar
pentru unii, de nădejde cerească pentru alţii, se pune pe fatalitatea istoriei. A existat atunci ca și astăzi
sentimentul că ceva e pe sfârşite şi că ceva nou începe. Sentimental acela de sfârşit şi de început nu e un
sentiment al unui oarecare sfârşit şi al unui oarecare început. E vorba de un sentiment de sfârşit de lume şi
de un sentiment eonic de început de lume.

Doi ani mai târziu, în 1933 Lucian Blaga continuă “Trilogia Cunoaşterii” cu partea a doua “Cunoaşterea
Luciferică”. Încă din “Eonul Dogmatic” Blaga ne-a familiarizat cu denumirile de “cunoaştere paradisiacă”
şi “cunoaştere luciferică”, însă din introducerea la acest studiu autorul ne precizează pentru a nu ajunge la
o confuzie, că problematica în cauză, ţine exclusiv de “teoria cunoaşterii” şi nu au nimic de-a face cu
teritoriul religios. Cunoaşterea paradisiacă este cunoaşterea înţelegătoare care se caracterizează printr-o
ataşare faţă de obiectul spre care este îndreptată.

Trebuie să imi trimiteți pe email (pe adresa adrian.nita@ucdc.ro)


studiul de caz rezolvat (scanat, fotografiat etc).

S-ar putea să vă placă și