Determinarea sarcinii termice în constructii

STAS 10903/2 - 1979

1. Generalitati
Prezentul standard se refera la modul de evaluare a sarcinii termice, a densitatii sarcinii termice si a cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de structura
ale unei constructii în caz de incendiu, în functie de care, prin prescriptii specifice, se stabilesc masurile de prevenire si stingere a incendiilor în constructii.

Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja prin combustie
completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente în spatiul afectat de incendiu.

Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata

sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal de
determinare a pericolului de incendiu.

Valoarea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de structura

ale unei constructii în caz de incendiu poate fi utilizata la stabilirea limitei de rezistenta la foc ce
trebuie sa o aiba elementele de structura respective.

Aceasta valoare se va determina tinând seama de factorii care pot influenta combustia
materialelor, cum sunt :

- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j capacitatea de ardere a materialelor în functie de natura, starea
fizica, gradul de divizare, amplasare etc.;

- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j influenta dimensiunilor geometrice în plan ale spatiului afectat;

- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j conditiile de ventilare si disipare a caldurii care se degaja;

- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j posibilitatile de dezvoltare pe verticala a incendiului etc.

2. Evaluarea sarcinii termice si a densitatii sarcinii termice.

Sarcina termica (SQ) se determina cu relatia :

în MJ (1)

în care :
Qi - puterea calorifica inferioara a unui material, în MJ/kg (pentru gaze, în MJ/m N3);
Mi masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate în spatiul luat în considerare, în
kg (pentru gaze, în MJ/mN3);
n- numarul materialelor de acelasi fel aflate în spatiul luat în considerare.
Spatiul luat în considerare, pentru care se determina sarcina termica, poate fi un
compartiment de incendiu al unei constructii (definit conform normelor tehnice specifice) sau,
dupa caz, o parte a acestuia (o încapere sau un grup de încaperi, o hala sau o zona a
acesteia, unul sau mai multe niveluri etc.).

Puterea calorifica inferioara (Qi) se determina, conform STAS 8790-71. Valorile puterii
calorifice pentru materiale uzuale sunt indicate în anexa A din prezentul STAS.
 Masa materialelor combustibile de acelasi fel se stabileste luând în considerare cantitatea
maxima a materialelor care au aproximativ aceeasi putere calorifica inferioara si care se pot afla la un
moment dat în spatiul respectiv.

Se vor lua în considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sunt în interiorul
cladirii sau care intra în componenta elementelor de constructii, instalatii, utilaje tehnologice,
mijloace de transport inclusiv cele din componenta pardoselilor, tâmplariei, finisajelor (exceptând
zugravelile si vopsitoriile), izolatiilor, rafturilor, containerelor, paletelor, ambalajelor etc.
Nu se iau în considerare materialele combustibile aflate într-o stare în care aprinderea lor nu este posibila (stare avansata de umiditate, fructe si zarzavaturi proaspete etc.).

Densitatea sarcinii termice (qs) se determina cu relatia :

în MJ/m2 (2)

în care

SQ sarcina termica (detaliata anterior) în MJ;

AS suma ariilor pardoselilor încaperilor ce alcatuiesc spatiul luat în considerare (definit

anterior), în m2.

3. Evaluarea cantitatii de caldura si a densitatii cantitatii de caldura care se apreciaza ca va

actiona asupra elementelor de constructii în caz de incendiu

Cantitatea de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructii (SA), se

determina cu relatia:

în MJ (3)

în care :

c coeficient prin care se tine seama de marimea dimensiunilor geometrice ale

spatiului luat în considerare. Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 1;

p coeficient prin care se tine seama de numarul de niveluri si de conditiile de ventilare si

disipare a caldurii. Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 2;

m coeficient prin care se tine seama de capacitatea de ardere a materialelor, în conditii de

incendiu. Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 3 :

Qi puterea calorifica inferioara (definita anterior)

M masa materialelor combustibile de acelasi fel, în MJ, determinata conform

procedurii prezentate anterior fara a lua în considerare :

 919o141j 919o141j pardoselile lipite direct pe un suport incombustibil masiv;

 919o141j 919o141j gazele si lichidele pentru lubrifiere sau racire din interiorul utilajelor
tehnologice fixe' sau al conductelor, care nu pot fi avariate înainte sau în caz
de incendia;
 919o141j 919o141j lichidele din conducte si recipienti ficsi, de maximum 1 m3;

 919o141j 919o141j carbunele sau cocsul depozitat temporar în buncare de beton sau
zidarie.
 Tabel 1

Valorile coeficientului c
Aria construita a spatiului luat Latura mica (l) a spatiului luat în considerare, în m
l < 20 20 ≤ l < 40 40 ≤ l < 60 l ≥ 60
în considerare (Ac) c (informativ)

m2
≤ 1000 1,0 1,0 - -
1001 ... 3000 1,1 1,1 1,2 1,5
3001 ... 5000 1,2 1,2 1,4 1,5
5001 ... 7000 1,2 1,2 1,5 2,0
7001 ... 9000 1,2 1,4 (1,3) 1,7 2,2
9001 ... 30000 1,2 1,5 (1,3) 2,0 (1,7) 2,4
> 30001 1,2 1,5 (1,3) 2,0 (1,7) 2,6

OBSERVAŢII: 1. Valorile din paranteze se aplica la constructii cu un singur nivel

suprateran;

2. Valorile coeficientului c din tabel sunt date pentru compartimentele de

incendiu care au accese din exterior pe ambele laturi lungi. Pentru celelalte
compartimente, coeficientul c se ia din tabelul 1, corespunzator laturii mici si
pentru o suprafata ce se înscrie într-un inter-val imediat superior celui real.

Tabel 2

Valorile coeficientului p
Numar de niveluri supraterane
Subsol
1 2 3...5 >5
p (informativ)
≤ 0,04 1,4 1,2 1,3 1,5 1,8
0,04...0,08 1,2 1 1,1 1,3 1,5
> 0,08 1 0,6 0,8 1 1,3

*Semnificatia simbolurilor :

Ag aria însumata a sectiunii golurilor care apartin de spatiul luat în

considerare, prin care caldura poate fi evacuata în exterior;

Ac aria construita a spatiului luat în considerare.

La determinarea ariei Ag se iau în considerare:

 deschiderile special amenajate, conform prescriptiilor tehnice în vigoare, pentru

919o141j
evacuarea gazelor fierbinti din constructie;

 919o141j ferestrele sau golurile permanent libere, situate în treimea superioara a peretilor sau pe
acoperis, precum si golurile amplasate în acelasi fel, daca sunt închise cu elemente care
spargându-se sau topindu-se, la temperaturi de pâna la 250°C, lasa libera sectiunea de trecere
a gazelor.
 Nu se iau în considerare ferestrele cu doua rânduri de cercevele si golurile închise cu sticla
armata sau placi (blocuri) de sticla.

Pentru constructii cu mai multe niveluri la care aria golurilor Ag , variaza de la un nivel la altul,
în relatia (3), pentru coeficientul p se ia o valoare medie, determinata cu relatia :

(4)

în care N este numarul de niveluri.

 Tabel 3

Valorile coeficientului m
Nr. m
Denumirea si starea materialelor
crt. (informativ)
1. Nitroceluloza, camfor si alte materiale cu intensitate mare de ardere 1.5
2. Hârtie în stare libera, talas, rigle din lemn, cu grosimea maxima de 1cm 1,3
3. Gaze lichefiate si lichide combustibile încalzite la temperatura lor de fierbere 1.3
4. Deseuri de spuma din material plastic sau de burete de cauciuc 1.3
5. Lemn rotund si ecarisat. cu grosimea de 10...20cm 0,75
6. Ţesaturi de lâna, bumbac si fibre sintetice în baloturi 0,75
7. Paie si fân în stive cu înaltimea peste 0,75
Hârtie in role de peste 50kg sau coale balotate, în pozitie verticala; carti si dosare
8. 0,75
în rafturi
Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 100°C, care nu sunt încalzite în
9. 0,75
exploatarea normala la temperaturi mai mari de 50°C
Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 55°C în butoaie, recipiente
10. 0,75
mobile, închise etans
11. Hârtie în role de peste 50kg în pozitie orizontala, carti si acte stivuite strâns 0,50
12. Rumegus 0.50
13. Lemn rotund ti ecarisat cu grosimea de peste 20cm 0.50
14. Cherestea sau placi din lemn, în stive stratificate dens 0.50
15. Bumbac brut balotat 0,50
16. Cereale si seminte in saci 0.50
17. Lichide combustibile, în conducte si recipienti ficsi închisi 0,50
18. Cereale si seminte în vrac sau în ambalaje incombustibile 0,30
19. Zahar în vrac sau în saci 0,30
20. Alte materiale combustibile 1,00

OBSERVAŢIE : - în cazul în care, în spatiul luat în considerare, felul sau starea materialelor
variaza în timp, pentru coeficientul m se alege valoarea maxima
corespunzatoare situatiei celei mai defavorabile.

Densitatea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de

constructii în caz de incendiu se determina cu relatia:

în MJ/m2 (5)

în care :

SA conform detalierii anterioare, în MJ;

Aa suprafata apreciata, în m2, care se determina conform precizarilor urmatoare

Suprafata apreciata Aa, corespunde suprafetei AS, determinata conform indicatiilor anterioare,
în cazul constructiilor parter sau al constructiilor cu mai multe niveluri, în care planseele dintre
acestea au o limita de rezistenta la foc de cel putin 1 ora si se încadreaza în una din urmatoarele
situatii:
  919o141j 919o141j 919o141j 919o141j nu au goluri;

 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j au goluri protejate prin elemente de închidere cu limita de rezistenta la
foc de minimum 45 minute;

OBSERVAŢIE: Conditiile de limita de rezistenta la foc pot fi reduse cu 15

minute daca qS ≤ 420 MJ/m2 (100 Mcal/m2) sau cu 30 minute daca qS ≤
210 MJ/m2 (50 Mcal/m2).

 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j au goluri neprotejate cu aria sectiunii de cel mult 0,5 m 2 fiecare, iar
aria însumata a acestor goluri nu depaseste 5% din aria planseului.

În calcule aproximative, în aceste cazuri, suprafata A, poate fi asimilata cu suprafata

desfasurata Ad a spatiului considerat.

Suprafata apreciata Aa corespunde suprafetei construite Ac a spatiului considerat, în toate

celelalte cazuri care nu se încadreaza în conditiile precizate anterior.

În cazul amplasarii neuniforme a materialelor combustibile într-un spatiu cu aria construita Ac

≥1000m2 si valoarea qa < 523 MJ/m2 se determina si densitatea sarcinii termice locale qi,
corespunzatoare zonelor cu aria Ai, în care cantitatea de materiale combustibile conduce la valori mai
ridicate decât qa.

Daca ql < 1,5 qa pentru întreg spatiul se ia in considerare qa.

Daca ql ≥ 1,5 qa densitatea sarcinii. termice care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor
de constructie, se considera astfel:

 919o141j în cazul în care diferenta ql - qa < 105 MJ/m2 sau, zonele care au ql < 1,5 qa sunt
protejate cu sprinklere, se ia în considerare valoarea qa ;

 919o141j în cazul în care diferenta ql - qa. < 105 MJ/m2 iar raportul dintre aria Al a zonelor cu
valori mai ridicate (ql > 1,5 qa) si aria Aa (stabilita conform indicatiilor anterioare) este mai
mic decât cel indicat în tabelul 4 corespunzator acestei diferente, se ia în considerare:

 919o141j 919o141j valoare ql pentru zonele în care ql > 1,5 qa ;

 919o141j 919o141j valoarea qa pentru restul spatiului luat în considerare.

 919o141j în cazul în care diferenta ql - qa ≥ 105 MJ/m2 iar raportul (Al / Aa) are o valoare egala
sau mai mare decât cea din tabelul 4 corespunzatoare acestei diferente, se atribuie
întregului spatiu luat în considerare valoarea ql.
Tabel 4

ql - qa
MJ/m2
 105 20

210 10

315 5

>420 2.5

OBSERVAŢIE : Pentru valori intermediare se procedeaza prin interpolare liniara.