UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

MANAGEMENT IN AGROTURISM SI CALITATEA

PRODUSELOR AGROALIMENTARE

BALANTA ALIMENTARA ROMANEASCA LA ARDEI IN

CONTEXT INTERNATIONAL

PROFESOR COORDONATOR : MASTERAND :

Conf. dr univ. PANZARU LUCIAN EANICEANU ROXANA

1
Cuprins

Importanta si avantajele economice ale ardeiului

Date referitoare la indicatorii menționați în tabelele puse la dispoziție

Concluzii

Bibliografie

2
 A.Importanta si avantajele economice
Agricultura, cu sectoarele sale principale - producția vegetală și producția animală,
se dezvoltă după aceleași legi economice, dar cu forme specifice de manifestare,
determinate de anumite particularități tehnice și economice, fapt ce impune o analiză mai
profundă a fenomenelor economice din agricultură în comparație cu aceleași fenomene
economice din industrie.

În acest context, valorificarea superioară a producțiilor agro-zootehnice este un

subiect adesea evocat în cadrul analizelor de specialitate și, totodată, constituie un
deziderat încă nerealizat pe deplin în România. Perspectivele din care poate fi abordată
această temă sunt multiple, dar putem porni atât de la ideea că prin valorificarea superioară
a produselor agricole se înțelege comercializarea acestora la prețuri superioare (echilibrând
raportul cost/profit), cât și de la conceptul creșterii valorii adăugate prin procesare.

De ce valorificare superioară? Deoarece poate fi o soluție viabilă, întrucât caracterul

de ramură biologică a agriculturii face ca exploatarea plantelor și a animalelor în medii de
producție cu grade diferite de industrializare să constituie o problemă mult mai complexă
decât în alte ramuri ale producției materiale. Managementul procesului de producție
agricolă este o activitate deosebit de complicată, diferențiată inclusiv in funcție de zona de
producție unde se materializează procesul agricol.

3
 Una dintre particularitățile agriculturii actuale este practica de a nu avea o
concordanță între momentul și durata de avansare a cheltuielilor de producție și momentul,
respectiv durata de recuperare a acestora. Ca să exemplificăm, fermierii pot prefera să
recupereze banii mai târziu, în ideea de a primi mai mulți bani pe o marfă procesată, de
calitate superioară. Din această perspectivă se impune în România creșterea gradului de
competitivitate a procesatorilor locali.

Una dintre personalitățile marcante ale agriculturii românești, Gheorghe Ionescu

Șișești (1885-1967), studiind în Germania și cunoscând îndeaproape resorturile
capitalismului, sublinia unele principii de bază prin care România putea realiza optimul de
exploatare în economia rurală, agricultura având un rol determinant.

Între acestea, se numără sporirea producției agricole și adaptarea la cerințele pieței

interne și externe prin îmbunătățirea calității și prin dezvoltarea ramurilor intensive ”care
dau produse mai scumpe, precum fructe, animale, alimente etc”. Măsurile pentru
prosperarea agriculturii și a claselor agricole din România, definite în sec. XIX, au rămas
actuale, fiind condiționate de aceleași principii de susținere din partea statului, ca urmare a
existenței unei concepții generale asupra dezvoltării continui și echilibrate a economiei
naționale.

”Consolidarea agriculturii trebuie să se sprijine pe progres tehnic și științific, pe

organizații puternice de cercetare, de învățământ agronomic, de educare agricolă a
țărănimii, de credit agricol, de valorificare superioară a producției”, nota savantul român.

Sprijin financiar din fonduri europene

4
 1. Schemele de plăţi directe:

a)Schema de plata unica pe suprafata.

b)plata redistributivă;

c)plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

d)plata pentru tinerii fermieri;

e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Sprijin financiar pentru organizaţiile de producători.

Organizaţiile de producători beneficiază de sprijin financiar pentru finanţarea

programelor operaţionale.

Programele operaţionale şi finanţarea acestora de către producători şi organizaţiile

de producători, pe de o parte, şi de către Comunitatea Europeană, pe de altă parte, au o
durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Sprijinul financiar comunitar pentru organizaţiile de producători este egal cu

valoarea contribuţiilor financiare ale membrilor sau ale organizaţiei de producători plătite
efectiv, dar limitat la 50 % din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizaţia de
producători, conform programului operaţional aprobat.

Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din Valoarea Producției

Comercializate (VPC) de fiecare organizaţie de producători.

5
 Procentul poate fi majorat la 4,6% din VPC, cu condiţia ca suma ce depăşeşte 4,1%
din VPC să aibă ca destinaţie măsurile de prevenire şi gestionare a crizelor.

II. Sprijin financiar din fonduri naţionale

1.Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita

prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

2. Ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr.1174 din 29 decembrie 2014 privind instituirea unei scheme de
ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Cantităţile maxime de motorină achiziţionate şi utilizate în sectorul legume fructe

pentru care se acordă sprijin financiar sunt:

- legume cultivate în câmp - 148 litri/hectar;

-legume în spații protejate -75 litri/hectar;

- pepeni verzi şi galbeni - 150 litri/hectar;

Dintre speciile legumicole cultivate in tara noastra, ardeiul ocupa un loc

important, avand numeroase intrebuintari.

6
 Fructele de ardei se pot consuma in stare proaspata, ca atare, ceea ce
prezinta mare importanta deoarece vitaminele sunt utilizate integral de catre
organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game foarte largi
de mancaruri, se preteaza pentru a fi prelucrate in industria conservelor sau pentru
boiaua de ardei.
 
Unele specii si varietati de ardei au o deosebita valoare decorativa si pot fi
cultivate in ghiveci, in casa. Datorita numeroaselor varietati, ardeiul
prezinta importanta deosebita pentru imbunatatirea consumului de legume si asigurarea
unei nutritii corespunzatoare. Valoarea economica ridicata a ardeiului rezulta si din faptul
ca asigura venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piata interna si externa.
 
Exigente ecologice
Ardeiul este o planta pretentioasa fata de factorii de vegetatie.
Temperatura minima de germinare a semintelor este de 14 – 150 C, iar cea
optima de 25 – 280 C. La temperatura minima, germinarea are loc dupa 18 – 20 zile si
chiar mai mult, iar la cea optima in 9 – 11 zile.
Productia cea mai mare se obtine atunci cand in sol se mentine o umiditate de 65%
din capacitatea de camp pentru apa a solului.
Temperatura apei de udare este foarte importanta, mai ales la cultura in sere, unde
productia cea mai mare s-a obtinut atunci cand apa de udare a avut temperatura de 25 –
27 grade C.
Asigurarea hranei este importanta pentru obtinerea de productii ridicate de ardei.
Pentru o tona de fructe ardeiul consuma 5,3 kg N, 1,4 kg P2O5 si 7,0 kg K2O. Consumul

7
de substante nutritive depinde de natura solului, faza de vegetatie, soiul cultivat si sistemul
de cultura practicat. Reactioneaza foarte bine la fertilizarea cu ingrasaminte organice,
aplicate atat la ingrasaarea de baza, cat si in cursul perioadei de vegetatie. Necesita o
buna aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influenteaza pozitiv calitatea
recoltei.
Continutul plantelor in azot, fosfor si potasiu este diferit. Azotul se gaseste cel mai
mult in frunze, mai putin in tulpina.
Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai usoare, nisipo-lutoase, aluviale,
cu reactie neutra sau usor acida (pH=6,8).
Ardeiul are pretentii foarte ridicate fata de aer, in mod deosebit in sere, in perioada
fructificarii, cand plantele cer aer proaspat. Este sensibil la curentii reci de aer.
In vederea asigurarii unei bune esalonari a productiei, ardeiul se cultiva in camp, in
solarii si in sere.
Ardeiul este una dintre cele mai consumate legume din țara noastră și o cultură de
interes pentru fermieri. Aflăm împreună secretele producțiilor de calitate.

Conform Uniunii pentru Protecţia Originii Varietale (U.P.O.V.) exista nouă forme
de bază ale fructelor de ardei: aplatizat, rotund, sub formă de inimă, pătrat, dreptunghiular,
trapezoidal, triunghiular, îngust triunghiular și în formă de corn. Mărimea fructelor variază
de la câţiva centimetri și câteva grame până la 20-25 cm în lungime, respectiv 250-300 de
grame. Suprafaţa fructelor este lucioasă, netedă sau uşor muchiată (lobată), cu trei până la
5-7 muchii rotunjite.

Conform statisticilor FAO (Food and Agriculture Organisation of the United

Nations), în lume se cultivă în prezent peste 1,2 milioane ha, cu o producţie totală de peste
14,5 milioane tone. Cele mai mari suprafeţe se întâlnesc în China (peste 95 mii ha) și în

8
Mexic (90 mii ha). În Europa se cultivă peste 135 mii ha, cei mai mari cultivatori fiind
Spania cu 23 mii ha, Bulgaria cu 23 mii ha, România cu circa 15-20 mii ha şi Ungaria cu
peste 16.000 ha.

Oferta primară mondială de ardei– structură

2011 - 2013
Tabelul 1.

Nr. Suprafaţa Randamentul mediu Producţia totală

crt. Dinamică Dinamică Dinamică
Anul Mii t
Mii ha Kg/ha
  Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2011 545316 100 100 8870 100 100 483714 100 100
2 2012 562412 103.1 103.1 8511 95.9 95.9 478643 98.9 98.9
3 2013 482358 88.4 85.7 10374 116.9 116.9 500399 104.5 103.4
4 Media 530028.6 97.1 96.3 9251.6 104.3 104.3 487585 101.1 100.8

9
 Balanța mondială la ARDEI - structură

2011 - 2013

-Mii
tone
-
Nr ANUL
MEDIA
crt. 2011 2012 2013
Specificare
Str.
  Efectiv Efectiv Str. (%) Efectiv Str. (%) Efectiv Str. (%)
(%)
104.
1 Producţie 450432 451582 105.06 472096 109.4 458036.6 106.4
7
2 Import 300530 69.9 295786 68.8 322811 74.8 306375.6 71.1
3 Stocuri 180 0.04 670 0.1 1650 0.3 833.3 0.1
4 Export 321316 74.7 337533 78.5 365113 84.6 341320.6 79.3

Disponibil
5 429826 100 429826 100 431444 100 430365.3 100
total intern

Consum
6 429826 49.9 410505 49.9 431444 49.9 423925 49.9
furajer
7 Seminţe - - - - - - - -
Consum
8 420605 48.9 398586 48.5 408403 47.2 409198 48.2
uman

Materii
9 prime - - - - - - - -
procesate

10 Alte 1369 0.1 4442 0.5 15499 1.7 7103.3 0.8

10
 utilizări
11 Pierderi 8301 0.9 7825 0.9 8277 0.9 8134.3 0.9
Consum
12 860101 100 821358 100 863623 100 100 100
total
-
13 Balanță -430275 0 0 -432179 - -417995.3 -
391532

Dinamica elementelor balanței mondiale la ardei

2011 - 2013

Nr. ANUL MEDIA

crt. 2011 2012 2013  

Specificar
e
  Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm

1 Producţie 100 100 100.2 100.2 104.54 104.1 101.5 101.4

2 Import 100 100 98.4 98.421 109.1 108.7 102.5 102.3

3 Stocuri 100 100 372.2 372.2 246.2 245.3 239.4 239.1

4 Export 100 100 105.04 105.04 108.1 107.7 104.4 104.2

11
 Disponibil
5 100 100 100 100 100.3 100 100.1 100
total intern

Consum
6 100 100 95.5 100.02 105.1 99.9 100.2 99.9
furajer

Consum
8 100 100 94.7 99.2 102.4 97.4 99.07 98.8
uman

Alte
10 100 100 324.4 339.7 348.9 331.8 257.7 257.2
utilizări

11 Pierderi 100 100 94.2 98.7 105.7 100.5 100.01 99.7

12 Consum 100 100 95.4 100 105.1 100 100.2 100

12
 Uniunea Europeană. Oferta primară de ardei– structură
2011 - 2013

Nr. Suprafaţa Randamentul mediu Producţia totală

crt. Anul Dinamică Dinamică Mii t Dinamică
Mii ha Kg/ha
  Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2011 3913 100 100 164225 100 100 64263 100 100
2 2012 3855 98.5 98.5 166806 101.5 101.5 64303 100.06 100.06
100.
3 2013 3864 98.7 169576 103.2 101.6 65523 101.9 101.8
2
64696.
4 Media 3877.3 99.08 99.5 166869 101.6 101.07 100.6 100.6
3

13
 Uniunea Europeană. Balanța la ardei – structura

2011 - 2013

Nr ANUL
MEDIA
crt. Specificar 2011 2012 2013
e Str. Str.
  Efectiv Str. (%) Efectiv Efectiv Efectiv Str. (%)
(%) (%)
1 Producţie 60845 94.1 55021 85.9 61814 92.08 59226.6 90.7

2 Import 96875 149.8 95998 150 100693 150 97855.3 149.9

3 Stocuri 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Export 36163 55.9 40977 64.02 38879 57.9 38673 59.3

Disponibil 63998.
5 64627.6 100 100 67128.6 100 65251.6 100
total intern 6

Consum
8 60712 100 55021 100 61814 100 59182.3  
uman
Consum
12 60712 100 55021 100 61814 100 59182.3 100
total
13 Balanță 3915.6 - 8977.6 - 5314.6 - 6069.3 -

14
 Uniunea Europeana. Dinamica elementelor balanței la ardei

2011-2013

Nr. ANUL MEDIA

crt. Specificar 2011 2012 2013  
e
  Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 Producţie 100 100 90.42 91.3 112.3 107.1 100.9 99.4
100.0
2 Import 100 100 99.09 104.8 100 101.3 100.02
6
4 Export 100 100 113.3 114.4 94.8 90.4 102.7 101.6
Disponibil
5 100 100 99.02 100 104.8 100 101.3 100
total intern
Consum
7 100 100 90.6 100 112.3 100 100.9 100
uman
Consum
11 100 100 90.6 100 112,3 100 100.9 100
total

ROMANIA Balanța la ARDEI - structură

2011 - 2013

Nr ANUL MEDIA
crt. 2011 2012 2013
Specificare
Efecti Str.
  Efectiv Str. (%) Str. (%) Efectiv Str. (%) Efectiv
v (%)
2 Import 2018 101.4 1476 100 1345 104.8 1613 102
4 Export 29 1.4 61 4.1 62 4.8 50.6 3.4
Disponibil total
5 1989 100 1476 100 1283 100 1582.6 100
intern
Consum
8 1989 100 1476 100 1283 100 1582.6 100
uman
Consum
12 1989 100 1476 100 1283 100 1582.6 100
total
13 Balanță 0 - 0 - 0 - 0 -

15
 România. Dinamica elementelor balanței la

2011-2013

Nr. ANUL MEDIA

crt. Specificare 2011 2012 2013  
  Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1454.
2 Import 100 100 98.5 91.1 104.8 548.6 101.1
7
4183. 1461.
3 Stocuri 100 100 283.4 101.6 116.9 166.7
7 7
4 Export 100 100 1476 100 86.9 100 554.3 100
5 Disponibil total intern 100 100 74.2 100 86.9 100 87.04 100
8 Consum uman 100 100 74.2 100 86.9 100 87.03 100
Consum
12 100 100 74.2 100 86.9 100 87.04 100
total

16
 CONCLUZII

Valorificarea superioară a producțiilor agro-zootehnice este un subiect adesea

evocat în cadrul analizelor de specialitate și, totodată, constituie un deziderat încă
nerealizat pe deplin în România. Perspectivele din care poate fi abordată această temă sunt
multiple, dar putem porni atât de la ideea că prin valorificarea superioară a produselor
agricole se înțelege comercializarea acestora la prețuri superioare (echilibrând raportul
cost/profit), cât și de la conceptul creșterii valorii adăugate prin procesare.

Pe langa importanta economica adusa din vanzarea ardeiului, atata pe plan extern
cat si la noi in tara, ardeiul are si numeroase beneficii asupra sanatatii, vitamin, elemente
esentiale unei vieti active si sanatoase .

Ardeiul nu este pretentios la conditiile climatice ,putand fii cultivat atat in solarii cat
si in camp liber, find foarte profitabil pentru fermieri.

BIBLIOGRAFIE

http://www.fao.org/faostat/en/#data/BC

agroromania.manager.ro › Vegetal

www.cartiagricole.ro › Carti › Horticultura › Gradinarit

www.academia.edu › Legumicultura

17
18
19
20
21
22
23