SPALAREA MATERIILOR PRIME

Profesor Student

Conf.univ. Glodeanu Mihnea Eaniceanu Roxana

CAPITOLUL I : NOTIUNI INTRODUCTIVE……………………….3

1. SPĂLAREA MATERIILOR PRIME.....................................................................3

1.1. Funcţiile spălării.................................................................................................3
CAPITOLUL II – METODE DE SPALARE........................................5

1. Înmuierea……………………………………………………………………..5
2. Spălarea prin stropire………………………………………………………..5
3. Metode combinate de spălare..........................................................................7

CAPITOLUL III : TIPURI CONSTRUCTIVE DE MASINI DE SPALAT

PRODUSE……………………………………………………………….7

1.2. Maşini de spălat produse....................................................................................7

1.2.1. Maşini de spălat cu bandă.........................................................................8
1.2.2. Mașini de spălat rotative…………………………………………………14

1.2.3. Maşini de spălat prin flotaţie……………………………………………15

CAPITOLUL IV : CONCLUZII ………………………………..……….17

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..17

2
CAPITOLUL I : NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. SPĂLAREA MATERIILOR PRIME

1.1. Funcţiile spălării
Spălarea materiilor prime face parte din operaţiile preliminare de curăţire a materiilor
prime, înainte de intrarea în procesul de fabricaţie, sau în vederea depozitării sau a
preambalării.
Spălarea materiilor prime are două obiective majore:
- îndepărtarea contaminanţilor care constituie un pericol pentru sănătatea consumatorilor sau
care sunt inacceptabili din punct de vedere estetic;
- reducerea încărcării microbiologice care afectează eficacitatea proceselor ulterioare şi
calitatea produsului.
O operaţie de curăţire acceptabilă trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- eficienţa procesului de separare trebuie să fie cât mai mare posibil, dar cu minimum de deşeuri
din materialul util;
- contaminanţii trebuie să fie îndepărtaţi complet după spălare, astfel încât să nu permită
recontaminarea produsului spălat;
- procesul de curăţire trebuie să lase suprafaţa curăţită într-o condiţie acceptabilă;
- sa se evite degradarea produsului;
- volumul efluenţilor lichizi să fie minim.
În practică, decizia se stabileşte între costul curăţirii (reflectat în materialul rebutat şi
manoperă) şi nevoia de a produce un produs de bună calitate. Astfel, standardele "acceptabile"
pentru curăţirea materiei prime trebuie să fie specificate pentru fiecare produs, ţinând cont de
modul în care contaminarea materiilor prime se va reflecta în produsul final.
Ineficienta îndepărtare şi eliminare a contaminanţilor (îndată ce au fost separaţi) conduce
la recontaminarea produsului.
Îndepărtarea sigură a contaminanţilor, atât din materia primă curăţită, cât şi din spaţiul de
procesare este un pas important în controlarea eficacităţii proceselor ulterioare şi a operaţiilor de
conservare. Astfel, la conservarea prin sterilizare, regimul termic este stabilit plecând de la un
standard iniţial de încărcare microbiologică.

3
 Dacă, din cauza unei spălări necorespunzătoare, această încărcătură iniţială este mai
mare, va rezulta un produs cu o calitate microbiologică necorespunzătoare. În mod similar,
procesarea la temperatură coborâtă (ca de exemplu: congelarea, uscarea prin sublimare şi uscarea
prin pulverizare) reclamă materii prime cu o calitate microbiologică ridicată, deoarece aceste
procese nu conduc decât la o reducere relativ mică a contaminării microbiologice iniţiale.
Condiţiile în care operaţia de curăţire lasă intactă suprafaţa materialului are o foarte
mare importanţă asupra procesării ulterioare. O suprafaţă rugoasă este neatractivă ca aspect, iar
pentru fructe şi vegetale distrugerea stratului superficial de celule duce la o îmbrunare rapidă.
În condiţii de umiditate ridicată, suprafaţa lovită sau deteriorată furnizează un mediu
excelent pentru microorganisme şi insecte ca, de exemplu: musculiţa oţetului şi gărgăriţe.
În urma spălării rezulta un volum apreciabil de efluent lichid. Restricţiile asupra
eliminării efluenţilor şi a reziduurilor sunt factori vitali care controlează eficacitatea spălării şi
costurile.
Contaminanţii cuprind o arie extinsă, de la cei de mărime moleculară (ca de exemplu:
urme de metale grele, reziduuri de pesticide etc.), apoi microorganisme, ajungând până la pietre
sau chiar părţi metalice din utilaje.
Tipurile de contaminanţi mai frecvent întâlniţi sunt:
- minerali: pământ, nisip, pietre, fragmente de sticlă, particule metalice şi ulei mineral;
- vegetali: ramuri, frunze, paie, coji, pleavă, bucăţi de lemn şi de sfoară;
- animalieri: excremente, păr, pene, ouă de insecte;
- chimici: reziduuri de pesticide şi fertilizanţi;
- microbiologici: microorganismele şi produsele lor de metabolism.
O curăţire eficientă depinde în primul rând, de o detectare eficientă a contaminanţilor şi
în al doilea rând, de îndepărtarea eficientă a lor. Spălarea materiilor prime prezintă o serie de
avantaje şi dezavantaje faţă de celelalte metode de curăţire.
Avantaje:
- îndepărtarea eficientă a pământului aderent;
- curăţire flexibilă cu posibilităţi de utilizare a căldurii, sanitizanţilor, detergenţilor,
sterilizanţiior;
- operaţie lipsită de praf;
- distrugerea minimă a produsului.

4
Dezavantaje:
- accelerează activitatea microbiologică şi chimică;
- consum mare de apă (cca. 15 l/kg produs);
- generează un volum mare de efluent cu grad mare de poluare;
- uneori este necesar un proces de îndepărtare a apei de pe suprafaţa produsului ca, de
exemplu, uscare (este cazul grâului);
- un echipament de spălare şi sanitizare necorespunzător poate produce
recontaminarea produsului.

CAPITOLUL II – METODE DE SPALARE

Metodele de spălare pot fi clasificate după operaţia principală care stă la baza
procesului de spălare. Aceasta poate fi:
- înmuierea;
- stropirea;
- flotaţia.
Înmuierea. Este metoda cea mai simplă de curăţire umedă şi este utilizată adesea ca
stadiu preliminar în curăţirea râdâcinoaselor şi a altor produse puternic contaminate.

Pământul aderent este înmuiat şi apoi îndepărtat, împreună cu pietrele, nisipul şi alte
materiale care ar distruge utilajele In stadiile următoare de curăţire.

Tancurile de înmuiere sunt confecţionate din metal, sau din alte materiale uşor de curăţit
şi dezinfectat. Ele sunt prevăzute cu un orificiu de golire cu grătar la fundul aparatului, pentru
îndepărtarea pământului greu, şi un orificiu de golire lateral pentru îndepărtarea nămolului uşor.

Eficienţa înmuierii este îmbunătăţită fie prin mişcarea apei faţă de produs cu ajutorul unor
agitatoare montate în tanc, fie prin mişcarea produsului faţă de apă cu ajutorul unor palete cu
mişcare moderată (sau prin introducerea materiei prime într-o tobă perforată care se roteşte, în
timp ce este parţial imersată în tancul de înmuiere).

Agitarea se poate produce, de asemenea, prin barbotare de aer comprimat în interiorul

tancului. Acest din urmă procedeu poate fi utilizat pentru produsele delicate ca, de exemplu,

5
căpşune şi sparanghel, sau pentru produsele cu murdăria pătrunsă în interior, ca spanac sau
ţelină.

Apa caldă măreşte eficienţa înmuierii, dar viteza de alterare a produsului poate să
crească foarte mult. Utilizarea detergenţilor este o aită soluţie, în special în contaminarea
produselor cu reziduuri de pesticide sau ulei mineral. Trebuie avut grijă însă în selectarea şi
utilizarea unor astfel de agenţi, deoarece poate fi afectata textura şi aspectul produsului. Un
exemplu îI constituie efectul de înmuiere al hexametafosfatului de sodiu asupra mazării şi efectul
de întărire al unor ioni metalici asupra mazării şi a piersicilor destinate conservării.

Frecvent, tancurile de înmuiere sunt aprovizionate cu apă uşor contaminată de la stadiile

următoare de spălare. În acest caz se efectuează o economie de apă şi se reduce volumul de
efluent. Într-o astfel de reutilizare a apei în contracurent se impune efectuarea unui control
microbiologic atent şi schimbarea apei de înmuiere când ea devine prea poluată.

Se poate utiliza, de asemenea clorinarea apei pentru scăderea încărcăturii

microbiologice din tancul de înmuiere, dar nevoia mare de oxigen chimic (COD) reduce rapid
clorul activ, astfel încât este necesară o mare concentraţie de clor. La o concentraţie mare de clor,
produsele alimentare pot fi afectate (de exemplu cartofii pot căpăta pete negre). Totuşi, utilizat în
deplină cunoştinţă a avantajelor şi limitelor sale, clorul este un adjuvant de spălare valoros.

Spălarea prin stropire. Aceasta este metoda cea mai folosită de curăţire umedă,
suprafaţa produsului fiind supusă unor jeturi de apă.

Eficienţa spălării prin stropire depinde de: presiunea apei utilizate, volumul de apă,
temperatura apei, distanţa dintre produs şi dispozitivul de stropire, timpul de expunere a
produsului la stropire şi numărul de jeturi utilizate. Un volum mic de apă la o presiune mare este
cea mai eficientă combinaţie. Aceasta poate produce însă deteriorări pentru fructe, cum ar fi
căpşunele, sau pentru vegetale delicate ca sparanghelul.

Uneori, jeturile cu presiune mare sunt utilizate pentru a rupe părţile vătămate din
piersici sau tomate şi pentru a îndepărta pământul aderent ca, de exemplu, humusul negru de pe
fructe.

6
 Spălarea prin flotaţie. Metoda se bazează pe diferenţa dintre viteza de sedimentare a
părţilor dorite şi nedorite ale produsului supus curăţirii. Astfel, merele lovite sau putrede, care
se depun în apă, pot fi îndepărtate prin imersarea fructelor într-un tanc cu apă şi colectarea prin
deversare a fructelor sănătoase.

Reziduurile grele pot fi îndepărtate prin trecerea produselor murdare peste o serie de
baraje aranjate în serie.

Contaminanţii cu viteză de sedimentare mare cad şi rămân înăuntrul barajului. Produsul

(contaminat acum doar cu material cu viteză de sedimentare asemănătoare sau mai mică) este
purificat în continuare prin trecerea peste o sită vibratoare, prin care jetul de apă îndepărtează
contaminanţii fini.

Procedeul de spălare prin flotaţie consumă aproximativ 4-10 l apă/kg produs, ceea ce
impune recircularea apei. El se foloseşte pentru curăţirea mazării, fasolei, fructelor uscate şi a
altor produse asemănătoare.

Metode combinate de spălare. După cum deja s-a remarcat, metodele de curăţire sunt în
general folosite combinat.
Multe maşini de spălat au mai multe stadii de spălare combinate într-o singură unitate.
Astfel, maşinile pentru spălat mazăre sau fasole adesea constau dintr-un tanc de înmuiere, legat
de o maşină rotativă de spălare prin stropire, urmată de o sită pentru îndepărtarea apei.

CAPITOLUL III

TIPURI CONSTRUCTIVE DE

MASINI DE SPALAT PRODUSE

1.2. Maşini de spălat produse

Maşinile de spălat produse pot fi grupate, după caracteristicile constructive, astfel:
- maşini de spălat cu bandă;
- maşini de spălat cu ax cu palete sau cu şnec;
- maşini de spălat rotative;

7
- maşini de spălat prin flotaţie.

1.2.1. Maşini de spălat cu bandă

Aceste maşini au ca parte constructivă un conveier (de exemplu o bandă perforată) care
transportă produsul pe sub jeturile de apă. Pentru produsele aproape sferice (ca de exemplu,
mere) efectul de spălare este îmbunătăţit prin utilizarea conveierelor cu role, care fac ca produsul
să se rostogolească sub jeturi. Pentru fructele mici, deplasarea sub jeturi poate fi produsă prin
utilizarea transportoarelor vibratoare.
Maşina de spălat cu duşuri (tip 283). Se foloseşte pentru spălarea fructelor şi legumelor
cu textură moale şi care nu necesită o spălare intensă, sau poate fi folosită pentru spălarea
finală a produselor (fig. 1.1).
Spălarea se realizează numai prin stropire. Eficacitatea jetului este determinată de
presiunea cu care ajunge apa la suprafaţa produsului. Se recomandă o presiune de cca. 2 bar.
Din punct de vedere constructiv este un dispozitiv simplu, format dintr-o bandă
transportoare confecţionată din plasă de sârmă, înclinată, care are la partea superioară două
grupuri de duşuri, care asigură spălarea produselor care trec pe bandă. Apa este colectată şi
evacuată la canal printr-un racord.
Banda este acţionată de un electromotor cu reductor prin intermediul unui tambur de
acţionare. Tamburul de întoarcere este prevăzut cu dispozitiv de întindere a benzii.

Fig. 2.1. Maşină de spălat cu duşuri:1 - masă de alimentare; 2 - bandă

transportoare; 3 - postament; 4 - duşuri; 5 - racord evacuare apă; 6 -
electromotor; 7 - reductor; 8 - tambur de acţionare.

8
 Banda se sprijină pe toata lungimea ei pe o serie de role de susţinere, fixate liber pe
cadrul transportorului, la distanţe de 2 m.

Caracteristicile tehnice ale acestei mașini sunt următoarele:

- lăţimea benzii: 800 mm;

- viteza benzii: 0,2 m/s;

- înălţimea stratului de produs: 80 mm;

- putere electromotor : 1,5kW (1000rot/min).

Maşina de spălat cu ventilator (fig. 2.2). Se foloseşte pentru spălarea fructelor şi

legumelor cu textură semitare şi tare (roşii, prune, mere, cartofi etc.). În general se utilizează
pentru spălarea produselor nu prea murdare sau pentru spălarea finală a rădăcinoaselor.

Fig. 2.2. Maşină de spălat cu ventilator :1 - baie de spălare; 2 - bandă metalică; 3 -

conductă barbotare aer; 4 - instalaţie de duşuri; 5 - ventilator; 6 - grup de acţionare; 7 -
cadru metalic; 8 - preaplin; 9-racord golire baie; 10- pâlnie evacuare produs; 11 - tambur
de acponare: 12-dispozitiv de întindere bandă.
Maşina de spălat cu ventilator se compune dintr-o cuvă de spălare, prevăzută cu instalaţie
de barbotare, instalaţie de duşuri şi un transportor cu bandă metalică.

Cuva este metalică, construită din tablă neagră de 2,5 mm, montată pe picioare şi este
prevăzută cu gură laterală de vizitare, racord de golire, două preaplinuri, conducte de apă, grătar
pentru reţinerea impurităţilor şi pâlnie de evacuare a produsului.

9
 Transportorul cu bandă se compune din: bandă transportoare cu raclele, tambur de
acţionare, tambur de întoarcere, dispozitiv de întindere. Banda transportoare este
confecţionată din plasă de sârmă zincată, pe care sunt montate raclete de profil cornier. Pentru ca
produsul să nu cadă de pe bandă, lateral, sub tamburul de întoarcere, s-au prevăzut nişte elemente
de cauciuc între pereţii bazinului şi banda transportoare şi între grătar şi tamburul de întoarcere a
benzii. Tamburii de acţionare şi întoarcere sunt executaţi din ţeavă de oţel pe care se
vulcanizează un strat de cauciuc de 6 mm.

Arborele fiecărui tambur se reazemă pe două lagăre de alunecare cu două bucşe de bronz,
întinderea benzii se reglează cu două dispozitive de întindere cu şurub trapezoidal.

Instalaţia de barbotare este compusă dintr-un ventilator, cu un debit de 425 m3/h, care
asigură aerul necesar barbotării şi trei conducte din ţeava zincată, cu orificii pentru barbotarea
apei din bazin, montate deasupra unui grătar.

Instalaţia de duşuri este montată deasupra transportorului cu bandă şi este executată din
şase ţevi zincate prevăzute cu 49 de duze pentru realizarea perdelelor de apă necesară clătirii
produselor înainte de ieşirea din maşină. Instalaţia este racordată direct la reţeaua de apă.

Spălarea se realizează prin înmuiere, barbotare şi stropire în zona de clătire. Materia

primă circulă în contracurent cu apa.

Caracteristici tehnice ale acestei mașini sunt următoarele:

- capacitatea de prelucrare: 3000-5000 kg/h

- capacitatea cuvei: 1 m3

- consumul de apă: 1,5 m3/h

- lăţimea benzii: 690 mm

- viteza benzii: 0,18 m/s

- electromotor acţionare bandă:1,1 kW; 940 rot/min

- putere electromotor acţionare ventilator: 0,25 kW

- consumul de aer: 425 m3/h

10
- dimensiunile de gabarit: 3775x1173x1635 mm

- masa: 500 kg.

Maşina de spălat BS-1 (fig. 2.3.) Face parte din linia de preparare a sucului de tomate,
realizând operaţia de spălare prin înmuiere, frecare, barbotare de aer şi stropire în zona de
clătire.

Fig. 2.3. Maşină de spălat BS - 1: 1 - baie de spălare; 2 - suflantă; 3 - conductă alimentare

apă; 4 - conductă evacuare apă; 5 - uşă de vizitare bazin; 6 - conductă de barbotare; 7 -
duşuri.

Maşina este prevăzută cu o baie de spălare, care are montat in interior un dispozitiv de
transport sub forma unei benzi cu role. Instalaţia de duşare asigură clătirea finală a tomatelor prin
şpriţuirea cu apă în zona de evacuare din maşină.

Pentru a intensifica şi accelera procesul de spălare a tomatelor, apa potabilă este agitată în
baie prin barbotare de aer sub presiune (2 bar).

Maşina de spălat cu perii (fig. 2.4). Este folosită pentru spălarea castraveţilor, cartofilor
şi a altor produse vegetale cu textură tare, impurificate cu pământ.

11
 Flg. 2.4. Maşina de spălat cu perii: 1 - fund fals; 2 - perii fixe; 3 - perii rotative; 4 - pâlnie
alimentare; 5 - elevator; 6 - racord de golire; 7 - electromotor; 8 - duşuri.

Din punct de vedere constructiv este asemănătoare cu maşina de spălat cu ventilator, cu

deosebirea că spălarea se realizează aici cu un grup de perii montate în Interiorul băii de spălare.
Baia de spălare este prevăzută cu un fund fals, despărţit printr-un grup de perii fixe. Deasupra
acestora acţionează un grup de perii rotitoare care asigură şi înaintarea produsului în baia
maşinii. Materia primă, introdusa printr-o pâlnie de alimentare, trece printre cele două rânduri de
perii unde, din cauza frecărilor intensive şi a curentului de apă, are loc spălarea.

Clătirea finală se realizează pe o bandă elevatoare, cu ajutorul unui sistem de duşuri. În

baia de spălare, nivelul apei se menţine constant cu ajutorul unui preaplin, prin care se
îndepărtează impurităţile uşoare. Mişcarea de rotaţie a periilor se transmite de la un electromotor,
care acţionează şi tamburul ce pune în mişcare banda transportoare, prin intermediul unor roţi de
lanţ.

În timpul funcţionării, trebuie acordată multă atenţie stării periilor, deoarece, prin uzura
acestora, se micşorează eficacitatea spălării şi capacitatea de lucru a maşinii.

În cazul spălării castraveţilor, apa din baia de spălare este încălzită prin barbotare de abur
pentru ca stratul de ceară de pe suprafaţa castraveţilor sa se dizolve.

Maşina de spălat cartofi tip Pasiruk (fig. 2.5). Aceasta maşină combină mai multe
sisteme de spălare şi transport (înmuiere, transport cu şnec, tambur scuturător) pentru a asigura
într-o instalaţie compactă (cu dimensiuni reduse) o mare productivitate şi un grad avansat de

12
purificare. Ea este formată, de fapt, din doua subansambluri: o baie de înmuiere (prevăzută cu
transportor elicoidal), preaplin, dispozitiv de evacuare a impurităţilor, racord pentru alimentare
cu apă, şi un tambur scuturător, prevăzut, de asemenea, cu transportor elicoidal.

Fig. 2.5. Maşină da spălat cartofi tip Pasiruk: 1 - baie de spălare; 2 - preaplin; 3 - dispozitiv
de evacuare a impurităţilor; 4 - racord de alimentare cu apă ; 5 - transportor elicoidal; 6 -
tambur scuturător 7 - arcuri vibratoare.
Cartofii sunt aduşi în baia de înmuiere a aparatului, de unde transportorul cu şnec îi
transferă fn tamburul scuturător, care are circa 1500 vibraţii pe min., ceea ce realizează o spălare
foarte avansată a cartofilor. Vibraţiile se realizează prin arcurile verticale şi orizontale cu care
tamburul este fixat pe postament. Operaţia de spălare durează cca. 3 min.

În tabelul 2.3 sunt redate caracteristicile principale ale maşinilor tip Pasiruk.

Tabelul 2.3

Caracteristicile tohnice ale maşinilor de spălat cartofi tip Pasiruk

Caracteristlci Capacitatea, în t cartofi/24 h

25 40 60 200

Diametrul tamburului, mm 400 500 . 600 900

Lungimea tamburului, mm 800 800 300 1300

13
 Volumul tamburului, m3 0,1 0.2 0,3 0,8
Cantitatea de cartofi, kg 57 90 140 470
Mumărul de vibraţii pe 1500 1500 1500 1500
min.
Amplitudinea vibraţiilor, 4-6 4-6 4-6 4-6
mm
Timpul de agăţare, min 1-3 1-3 1-3 1-3
Puterea instalată, kW 1,7 2,8 4,5 10,0

1.2.2. Mașini de spălat rotative

Maşina de spălat rădăcinoase tip MSR (fig. 2.6). Este construită în două variante: MSR-1
(1 t/h) şi MSR-3 (3 t/h).

Fig. 2.6. Maşină de spălat rădăcinoase tip MSR: 1 - jgheab de alimentare; 2 - baie de
spălare; 3 - suport tambur; 4 - tambur de spălare; 5 - transportor cu vergele; 6 -
mecanism de acţionare; 7 - duze; 8 - dispozitiv de descărcare; 9 - uşă de vizitare.

Mașina realizează spălarea legumelor într-un tambur rotativ, urmată de o spălare

suplimentară cu jet de apă (pe un transportor cu vergele).

Jgheabul de alimentare are la partea inferioară un plan înclinat, realizat dein vergele
(protejate de un strat de cauciuc). Are rolul de a dirija produsele către tambur și de a elimina
corpurile străine neaderente (precum și produsele de dimensiuni prea mari).

14
 Baia de spălare este prevăzută cu un racord de preaplin și o clapetă de evacuare a
nămolului rezultat după spălare.

Tamburul de spălare constituie principalul organ activ al mașinii, care are secțiunea de
intrare compet deschisă, iar secțiunea de ieșire este prevăzută cu un capac (care poate lăsa
deschisă max. jumătate din secțiune). Pentru înaintarea produselor în tambur sunt prevăzute trei
spirale (din furtun de cauciuc). Tamburul se rotește parțial scufundat în apă, astfel încât
produsele introduse sunt spălate prin frecare între ele și cu ajutorul periilor.

Transportorul cu vergele are rolul de a prelua produsele spălate ieșite din tambur și de a
le deversa în gura de descărcare.

Rampa cu duze are rolul de a realiza stropirea apei sub presiunea de la rețea, pentru
spălarea suplimentară.

1.2.3. Maşini de spălat prin flotaţie

Maşinile de spălat prin flotaţie pentru curăţirea mazării sunt amplasate în special în linia
tehnologică a staţiilor de batere a mazării. Ele realizează o ultimă curăţire a boabelor,
îndepărtând impurităţile care au rămas în urma vânturârii, o răcire a mazării şi o reducere a
numărului de microorganisme.

Complexitatea lor depinde de combinarea metodei de spălare prin flotaţie cu alte metode
de spălare: înmuiere, stropire.

Maşina de spălat prin flotaţie, prezentată în figura 2.7 se compune din spălătorul propriu-
zis şi separatorul de apă.

Spălătorul propriu-zis este format dintr-o camera de flotaţie (3), prevăzută cu pereţi
transversali (4). Boabele de mazăre trec din buncărul (1) pe sitele înclinate (6) şi sunt
transportate sub acţiunea duşurilor (13). Impurităţile grele rămân pe fundul compartimentului de
separare a pieliţelor, iar mazărea şi impurităţile uşoare trec în compartimentul de flotaţie (3).

15
 Datorită şicanelor şi lărgirii secţiunii, viteza curentului de apă se micşorează şi ca urmare
mazărea va cădea pe fundul compartimentului de flotaţie, iar impurităţile uşoare vor rămâne la
suprafaţă (şi prin jgheabul colector (8) trec în tamburul de curăţire unde se separă de apă).

Mazărea care a căzut pe fundul compartimentului este antrenată pe jgheabul înclinat (5)
cu ajutorul unui curent de apă trimis de pompa (14) şi este deversată pe sita oscilantă (9), unde se
spală cu duşurile (1)5. Pietrele sunt antrenate de curentul de apă într-o conductă de cauciuc (17)
și se separă de apă tot în tamburul de curăţire (16).

În instalaţie apa este recirculată, deoarece recircularea micşorează pierderile de substanţă

uscată a mazării.

Flg. 2.7. Maşină de spălat prin flotaţie: 1 - pâlnie de alimentare; 2 - camera de

compensaţie; 3 - cameră de separare; 4 - pereţi transversali; 5 - conductă evacuare
mazăre; 6 - site; 7 - spaţiu colectare impurităţi grele; 8 - jgheab colector impurităţi uşoare;
9 - separator de apă; 10 - braţe; 11 - excentric; 12 - rezervor colector; 13 - duşuri; 14 -
pompă; 15- duşuri; 16- tambur de curăţire; 17, 18, 19 – conducte de apă.

Caracteristicile tehnice sunt următoarele:

- capacitatea de prelucrare: 4000 kg/h;

- puterea electromotorului de la pompă

16
de recirculare: 2,8 kW; n=1500 rot/min;

- puterea electromotorului de la tamburul curăţire: 1 kW; n=1000 rot/min;

- debitul pompei de recirculare:10,5 l/s; H=5,7 m;

- dimensiunile de gabarit: 3100x1200x1725 mm;

- masa:175 kg.

CAPITOLUL IV : CONCLUZII
In functie de ceea ce dorim sa obtinem si de materia prima avuta este necesar sa efectuam
diferite procese de curatare : prin inmuiere, stropire, flotatie, etc.
Trebuie sa tinem seama de categoria materiei prime, astfel incat sa indepartam rezidurile si
murdaria, dar fara a vatam in vreun fel materia prima.
Metoda aleasa trebuie sa fie economica ( sa nu necesite cantitati mari de apa sau sa consume
multa energie ), sis a avem randament kg legume curatate/ora.

BIBLIOGRAFIE
https://www.scribd.com/doc/88901555/glodeanu-SPĂLAREA-MATERIILOR-PRIM1
https://vdocuments.site › Category Documents
www.creeaza.com/tehnologie/.../UTILAJE-DE-SPALAT-PRODUSE-SI-A411.php
www.referat.ro/.../spalarea_materiilor_prime_utilizate_in_industria_alimentara.html
www.referat.ro/referate/Pregatirea_materiilor_prime_pentru_prelucrare_250df.html

17
18