UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE SPECIALIZAREA

MANAGEMENT IN AGROTURISM SI CALITATEA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE

POTENTIALUL AGROTURISTIC AL JUDETULUI

PRAHOVA

PROFESOR MASTERANT

…….MEDNELETE ROXANA EANICEANU

1
 Prahova este un județ aflat în regiunea istorică Muntenia din România.
Este al treilea cel mai populat județ din România, după București (oraș aflat
în vecinătatea sa) și județul Iași, deși este doar al 33-lea din țară ca suprafață. De
asemenea, este unul dintre cele mai urbanizate județe ale țării, cu două municipii și
alte 12 orașe.
Prinicipalul centru urban este municipiul Ploiești, reședința județului, oraș
cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului, care se extrage în zonele
deluroase ale județului, în preajma orașelor Boldești-Scăeni și Urlați.
Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în
partea de nord-vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de
la Tohani și Valea Călugărească.
Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora,
judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor
pana in campie, pe malurile Ialomitei, caracterizat de diferite forme de relief -
munti 26,2 % (Vf. Omul - 2505 m), dealuri 36,5 % si campii 37,3%. Aceasta
situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si,
implicit, a celor economico-geografice.
Relieful se dispune pe 3 trepte cu o desfasurare nord-vest -  sud-est cu o
descrestere a altitudinilor dinspre nord spre sud. In nord se regasesc Muntii
Bucegi (Vf. Omu de 2505 m, Vf Jepii - 2195 m, Piatra Arsa - 2075 m) cu o gama
variata de obiective turistice spectaculoase precum Babele sau Sfinxul.
De asemenea Muntii Ciucas cu Vf. Ciucas de 1954 m apartin tot de judetul
Prahova dupa care urmeaza un sir de depresiuni si dealuri ce apartin Subcarpatilor
Curburii urmate de intinse campii (Campia Piemontana a Ploiestiului).
Hidrografia este tributara in mare parte raului Prahova care la randul lui este
afluent al   Ialomitei , cu afluentii Doftana, Teleajen, Cricov. Lacurile naturale sunt

2
fie limane fluviatile (Balta Doamnei, Saracineanca, Fulga) fie lacuri din zona
subcarpatica (Vitioara, Slanic). In ceea ce priveste lacurile artificiale, este demn de
mentionat lacul Paltinu construit pe raul Doftana.

Clima Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt
punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea
reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe
verticala si de la regiune la regiune. Temperatura medie anuala a aerului variaza pe
teritoriul judetului intre mai putin de -2ºC in regiunea celor mai mari inaltimi in
Bucegi si peste 10ºC in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa
13º. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in
functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-
4ºC . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2º fata
de cele de pe culmi, consemnate mai sus. In luna ianuarie temperatura aeruluidin
Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10º, iar in muntii cu altitudine mijlocie
ea urca la –5 sau la -8ºC. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este
de - 3ºC si chiar -2ºC, iar in campie ea coboara din nou la sub -3ºC.
In iulie temperatura aerului este de 21-22ºC in regiunea de campie, 16-20ºC
in regiunea de deal, 12- 14ºC in zona muntilor mijlocii si sub 8ºC in Masivul
Bucegi. Cea mai ridicata temperatura (39,4ºC) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea
Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai
scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38ºC).
Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe
teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si
altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in

3
regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste
2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm.
Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900
mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de
conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul
ca mai ales masivele proeminente, Grupul de Suport Tehnic al CJSU Prahova -
Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova 3 pantele cu expunere vestica si nordica
primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si
est. Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de
provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese
de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. In asemenea cazuri, intr-un
interval scurt pot cãdea ploi abundente, totalizând o cantitate mai mare decât intr-o
lunã de zile.
Amintim astfel cantitãtile maxime de precipitatii cãzute in 24 de ore : 121
mm la Doftana, 122.0 mm la Slãnic, 115 mm la Vf. Omu , 117,1 mm la Tesila,
108,1 mm la Comarnic, 106,3 mm la Vãrbilãu, 103,5 mm la Adunati, 123,0 mm la
Scorteni 110,0 mm la Alunis. Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si
la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor.
Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde
predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la
Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest. Variatia pe verticala a
tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de
clima cu aspecte particulare si anume :  clima de munte care se desfasoara in zona
reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m si se caracterizeaza prin
temperaturi medii anuale mai mici de 5-6ºC si prin amplitudini termice sezoniere,
in general reduse.

4
 Clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-
1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9ºC si prin
precipitatii de 600-800mm anual.  clima de campie care este localizata in partea
sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10ºC
si prin precipitatii de 550-600 mm.

Cai de acces:
Rutiere –Autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti ,DN1(E60) Bucuresti - Ploiesti
- Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea; DN1A Brasov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia -
Valenii de Munte - Ploiesti; DN71 Sinaia -(Paduchiosu) - Targoviste; DN72
Ploiesti - Targoviste - Gaesti (DB); DN1A Ploiesti - Buftea - Bucuresti; 1B Ploiesti
- Buzau; DN1D - Albesti Paleologu - Urziceni (IL);
Feroviare- linia-300 Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sghisoara - cluj -
Oradea - Episcopia Bihor; Ploiesti - Targoviste; Ploiesti - Buzau - Bacau -
Suceava; Ploiesti - Urziceni - (Braila, Galati, Vaslui);
Aeroport -Nu.

OBIECTIVE TURISTICE

Ploiești

Orașul Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova. Localitatea a fost

atestată documentar în anul 1503 și a fost ridicată la rang de târg domnesc în jurul
anului 1597 de către Mihai Viteazu.

Orașul adăpostește în prezent numeroase obiective turistice, unele dintre ele

unice în țară. Printre acestea se află: Muzeul Național al Petrolului, Muzeul

5
Ceasului, singurele obiective de acest gen din țară și printre puținele din Europa,
Casele memoriale ale scriitorilor Ion Luca Caragiale și Nichita Stănescu, Casa
Hagi Prodan, o casă-muzeu tipică târgoveților bogați (negustorilor) din secolele
XVII – XIX, Halele Centrale din Ploiești, construite între anii 1929–1935, pentru a
servi drept spațiu de vânzare a alimentelor și Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul,
cea mai impunătoare biserică din Ploiești, construită în prima parte a secolului XX,
dar și Parcul Memorial Constantin Stere care adăpostește o Grădină Zoologică. În
plus, în apropierea orașului de află și Pădurea și Lacul Păulești, unul dintre locurile
de recreere a ploieștenilor, unde este amenajat și un parc distracții și aventură.
Valea Prahovei este probabil cea mai cunoscută zonă turistică din țara noastră,
ce atrage anual mii de turiști români și străini. Aceasta se întinde pe teritoriile
județelor Prahova și Brașov și include stațiunile Azuga, Breaza, Bușteni, Cheia,
Pârâul Rece, Sinaia, Slănic Prahova (județul Prahova) și Poiana Braşov, Predeal și
Râșnov (județul Brașov). Nu ai cum să ajungi pe Valea Prahovei și să te plictisești.
În stațiunile de aici sunt amenajate pârtii de schi, de asemenea, turiștii pot urca
cu telecabina, din Bușteni, în Munții Bucegi pentru a admira Sfinxul și Babele sau pot
vizita Crucia Caraiman, situată pe Vârful Caraiman. Pe Valea Prahovei se află și
câteva mănăstiri importante precum: Mănăstirea Caraiman, Mănăstirea Sinaia sau
Mănăstirea Cheia.

6
 Parcul Natural Bucegi este situat pe teritoriul județelor Prahova,
Dâmbovița și Brașov. Acesta a fost înființat în anul 1974 și a devenit arie protejată
de lege în anul 2000, datorită formațiunilor geologice (roci calcaroase, șisturi
cristaline) din care este formată și a biodiversității bogate.
Aici pot fi întâlnite păduri cu arbori foarte vechi și rari, dar și vegetație
specifică zonei montane, ce include și floarea de colț. De asemenea, în parc trăiesc
și numeroase specii de animale specifice zonei de munte, dintre care amintim doar
ursul carpatin, râsul, cerbul lopătar, capra neagră, liliacul cu urechi, cocoșul de
munte, acvila de munte sau vulturul pleșuv sur.
Pe lângă fauna și flora, aici există și numeroase formațiuni carstice unice în
țară, dar și peșteri, chei, cascade impresionante și lacuri. În Parcul
Natural Bucegi sunt amenajate și câteva zeci de trasee montane marcate, unele
dintre ele accesibile tot timpul anului.
Castele Peleș și Pelișor
Castelul Peleș, numit și „Perla Carpaților”, datorită frumuseții sale, este
unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din România. Acesta se află în
Stațiunea Sinaia și a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (între
1873 şi 1914), din dorința Regelui Carol I, pentru a servi drept reședință de vară a
Casei Regale a României.
Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii arhitecturale din
România, fiind unic în țara noastră, prin valoarea sa istorică și artistică și printre
cele mai importante monumente de acest gen din Europa. Castelul regal, ce
cuprinde nu mai puțin de 160 de camere, a fost declarat muzeu, vizitatorii putând
participa la tururi ghidate de prezentare a palatului și a istoriei lui și al Casei
Regale a României.

7
 Pe domeniul Castelului Peleș a fost construit, tot din ordinul Regelui Carol I
și Castelul Pelișor (între anii 1899 și 1902) un palat de mici dimensiuni ce servea
drept reședință de vară a principilor moștenitori Ferdinand și Maria. Și acesta a fost
transformat în muzeu, fiind singurul în stilul Art Nouveau din România. Cea mai
vizitată încăpere de aici este Camera de aur, încăperea principală a palatului. În
acest castel sunt expuse și lucrări artistice ale Reginei Maria.
Tot în stațiunea Sinaia poate fi admirată și Gara Regală.

Castelul Peleș

Castelul Pelisor

8
 Casa memoriala George Enescu - Sinaia
Casa memorială a celui mai important muzician și compozitor român,
George Enescu, este un alt obiectiv turistic important aflat în din stațiunea Sinaia,
de pe Valea Prahovei.
Această casă a fost construită de către compozitorul român între anii 1923 şi
1926, din bani câștigați din primul său turneu în America. Acesta a locuit în ea
până în anul 1946, când a părăsit România, donând apoi casa Statului Român, în
anul 1947, pentru a deservi drept loc de recreere pentru artiști.
Casa lui Enescu de la Sinaia devine muzeu abia în anul 1995. Aceasta este
compusă din mai multe încăperi în care pot fi admirate obiecte personale ale
compozitorul român și ale soției sale, printre care se află și un pian, precum și
mobilierul original, casa păstrându-și aspectul și decorul ales de George Enescu.
Castelul Cantacuzino din stațiunea Bușteni este un alt monument istoric și
arhitectural cu care se poate mândri județul Prahova. Acesta a fost construit, în stil
neoromânesc, în anul 1911, la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino.
Palatul princiar poate fi vizitat de către turiști, el fiind compus din mai multe
săli de o deosebită frumusețe, printre care se remarcă Salonul Princiar, Vestibulul,
Logia, scările de lemn și marmură, dar și Salonul de Onoare, care adăpostește o
colecție, unică în țară, a blazoanelor tuturor familiilor de boieri înrudiți cu
familia Cantacuzino, dar și picturi de dimensiuni mari reprezentând membrii
familie.
Castelul este înconjurat de o curte ce cuprinde o frumoasă grădină în care
sunt amenajate alei, cascade și fântâni arteziene, o biserică de lemn, ctitorită de
familia Cantacuzino și un turn de vânătoare. De asemenea, turiștii ajunși aici pot

9
vizita și grota antropică de la poalele dealului aflat în fața palatului. Se spune că
din fața palatului se vede cel mai bine crucea de pe Caraiman.
Tot în stațiunea Bușteni se află și muzeul memorial dedicat scriitorului
român Cezar Petrescu. Acesta a locuit în vila de la Bușteni între 1937-1960, aici
scriind o mare parte din operele sale. După moartea sa (1961), vila și tot ce se afla
în ea a fost donată statului de către moștenitorii lui, cu condiția de a deschide aici
un centru cultural.
Casa lui Cezar Petrescu din Bușteni a fost transformată în muzeu în anul
1967 și în ea încă se mai păstrează mobilierul original, obiecte de artă populară,
tablouri, volume de cărți, colecții de ziare și reviste, statui și alte obiecte personale
ce au aparținut scriitorului. Cele mai multe dintre încăperile de la etaj – biroul,
salonul, camera de lucru, dormitorul – și-au păstrat amenajarea originală, în
majoritatea (cu excepția dormitorului) existând biblioteci, Cezar Petrescu fiind
mare iubitor de cărți.
Muzeul memorial al celebrului pictor român Nicolae Grigorescu se află în
localitatea Câmpina. Casa în care și-a trăit ultimii ani din viață Nicolae Grigorescu
(în perioada 1904 – 1907) a fost transformată în muzeu în anul 1957.
Casa inițială, construită de Nicolae Grigorescu, a ars în timpul Primului
Război Mondial, aceasta fiind refăcută de către fiul său, Gheorghe Grigorescu, aici
fiind apoi înființat muzeul dedicat pictorului român.
În muzeu pot fi admirate tablouri realizate de artistul român, un autoportret
al acestuia, atelierul său de pictură, o parte din obiectele de mobilier ce au aparținut
lui Nicolae Grigorescu și au fost salvate din casa originală, precum și suveniruri și
obiecte colecționate în timpul călătoriilor sale prin Europa.
Valea Doftanei, o zonă mai puțin cunoscută decât Valea Prahovei,
impresionează prin sălbăticia sa naturală. Aceasta include, pe lângă Cheile

10
Doftanei, văi, râuri și păduri străbătute de poteci înguste, peisaje desprinse parcă
din povești. De asemenea, aici puteți admira și peisaje autentice românești, cu
pajiști, animale lăsate libere, căpițe de fân și căsuțe mici de munte, cu garduri joase
din lemn. O adevărată oază de relaxare!
În Valea Doftanei se află și Rezervaţia Glodeasa, o pădure seculară în care
trăiesc arbori foarte bătrâni de fag și brad, cu vârste cuprinse între 200–300 de ani
și înălțimi de 40-45 m.
Ca să ajungeți pe Valea Doftanei trebuie să treceți prin Câmpina, unde se
află Castelul Iuliei Hașdeu, fiica scriitorului român Bogdan Petriceicu Hasdeu. De
asemenea, pe același traseu veți întâlni și Barajul Paltinu, unul dintre cele mai
frumoase din țara noastră.
Podgoriile de pe Dealu Mare, numit adesea și „patria vinurilor” românești
datorită poziționării sale prielnice pentru creșterea viței de vie, fiind situată pe
paralela 45, la fel ca și regiunile Bordeaux sau Toscana, recunoscute la nivel
internațional pentru calitatea vinului lor.
Podgoria, de aproximativ 70 de kilometrii, se întinde pe două județe,
Prahova și Buzău. Printre vinurile care se produc aici de află Cabernet Sauvignon,
Feteasca Neagră, Pinot Noir, Merlot (vinuri roșii) sau Riesling, Fetească Albă,
Pinot Gris și Sauvignon Blanc (vinuri albe).
Turiștii pot vizita Podgoria Dealu Mare pentru degustări de vinuri și pentru a
afla istoria acestei regiuni, dar și secretele preparării vinurilor făcute aici.
De asemenea, trebuie neapărat să vizitați și zona viticolă Valea
Călugărească. Aici veți descoperi și o cramă-muzeu veche, declarată monument de
artă medievală țărănească.

11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22