Revolutia unui spic

“Dimineaţa următoare am auzit o fetiţă de 4 ani întrebându-şi mama, “De ce m-am

născut pe lume? Ca să merg la creşă?”

La origine, fiinţele umane nu aveau nici un scop. Acum, visând la un scop sau altul,
ei se străduiesc să găsească scopul vieţii. Este o luptă cu tine însuţi. ”

MASANOBU FUKUOKA- a fost un fermier și filozof japonez cunoscut pentru

abordarea sa privind agricultura naturală și revegetarea terenurilor deșertificate. El a fost un
susținător al metodelor de cultivare fără erbicide și pesticide, din care a creat o anumită metodă
de agricultură, denumită în mod obișnuit „agricultura naturală” sau „agricultura fără a face
nimic”.
Revolutia unui spic a fost publicată în 1975 și tradusă în engleză în 1978.
Fukuoka a fost autorul mai multor cărți, lucrări științifice și alte publicații și a fost
prezentat în documentare și interviuri de televiziune.
Influențele sale au mers dincolo de agricultură pentru a inspira oameni în mișcările
naturale despre alimente și stilul de viață. El a fost un susținător deschis al valorii respectării
principiilor naturii.
Fukuoka s-a născut la 2 februarie 1913 în Iyo, Ehime, Japonia, fiu al lui Kameichi
Fukuoka, un proprietar de pământ educat și bogat și lider local. A urmat cursurile Colegiului
Agricol al Prefecturii Gifu și s-a pregătit ca microbiolog și om de știință agricol, începând o
carieră ca cercetător de știință specializat în patologia plantelor. A lucrat la Divizia de inspecție a
plantelor a Biroului Vamal Yokohama în 1934 ca inspector vamal agricol. În 1937 a fost internat
cu pneumonie și, în timpul recuperării, a declarat că a avut o experiență spirituală profundă care
i-a transformat viziunea asupra lumii.
A demisionat imediat din postul său de cercetător, revenind la ferma familiei sale de pe
insula Shikoku din sudul Japoniei.

Din 1938, Fukuoka a început să exerseze și să experimenteze noi tehnici pe livezile

organice de citrice și a folosit observațiile obținute pentru a dezvolta ideea de „Agricultura
naturală”. Sistemul funcționează împreună cu biodiversitatea naturală a fiecărei zone cultivate,
încurajând complexitatea organismelor vii atât plante, cât și animale care modelează fiecare
ecosistem particular pentru a prospera împreună.
Printre alte practici, a abandonat tăierea unei zone de citrice, ceea ce a făcut ca copacii
să fie afectați de insecte și ramurile să se încurce. El a declarat că experiența l-a învățat diferența
dintre natură și non-intervenție.

Cele patru principii ale agriculturii naturale sunt următoarele:

-cultivarea solului, arătul sau lucrarea solului nu sunt necesare, la fel ca și utilizarea
mașinilor cu motor
-îngrășămintele pregătite nu sunt necesare, la fel ca și procesul de pregătire a
compostului
 -plivitul, fie prin cultivare, fie prin erbicide, este inutil; în schimb, ar trebui folosită
numai suprimarea buruienilor minimă cu perturbări minime
-aplicarile de pesticide sau erbicide sunt inutile.
Ideile lui Fukuoka au contestat radical practicile care sunt esențiale pentru agro-
industriile moderne; în loc să promoveze folosirea de nutrienți și substanțe chimice, el a sugerat
o abordare care profită de mediul local. Deși agricultura naturală este considerată o subcategorie
a agriculturii ecologice, ea diferă foarte mult de agricultura ecologică convențională, pe care
Fukuoka o considera o altă tehnică modernă care perturbă natura. În principal, agricultura
naturală minimizează munca umană și adoptă, cât de aproape practic, producția naturii de
alimente precum orez, orz, daikon sau citrice în ecosistemele agricole biodiverse. Fără arătură,
semințele germinează bine la suprafață dacă condițiile locului îndeplinesc nevoile semințelor
așezate acolo. Fukuoka precizează că pământul rămâne acoperit de buruieni, trifoi alb, lucernă,
leguminoase erbacee și uneori plante erbacee însămânțate în mod deliberat. Acoperirea solului
este prezentă alături de cereale, legume și livezi. Plantele stratificate măcinate periodic, inclusiv
buruienile, pot fi tăiate și lăsate la suprafață, returnându-și nutrienții în sol, în timp ce suprimă
creșterea buruienilor.
Agricultura naturală este un sistem închis, unul care nu necesită inputuri furnizate de
om.
Fukuoka a văzut agricultura nu doar ca un mijloc de producere a hranei, ci ca o
abordare estetică și spirituală a vieții, al cărei scop final era „cultivarea și perfecțiunea ființelor
umane”.