SUPORT DE CURS

FRIZER, COAFOR,
MANICHIURA,
PEDICHIURA

Cap. 1.

Notiuni introductive.
 Pe ce se bazeaza profesiunea de coafor?
 este o meserie manuala ( munca fizica)
 coaforul este responsabil de frumusetea, curatenia si sanatatea parului clientei
 este o munca intelectuala
 este o meserie artistica datorita dorintei de perfectionare in munca, pas care poate duce la
arta.

Cerintele meseriei.
 pentru munca manuala trebuie sa aiba plamani si inima sanatoasa datorita atmosferei
vicioase adesea datorata saloanelor slab aerisite
 pentru munca intelectuala si artistica
 coaforul trebuie sa aiba multa imaginatie si un spirit creativ.

El trebuie sa:
 sugereze
 sa imprime si sa dezvolte arta coafurii
 sa fie capabil de a executa o munca care inspira sentimentul frumosului.

Coafatul este o profesie care dezvolta instinctul de cautare in sensul ca trebuie sa fim la zi
cu noile tendinte, renuntand la vechile obiceiuri.

Descrierea salonului de coafura.

Descrierea salonului de coafura

Pentru exercitarea in cele mai bune conditii a meseriei de coafor trebuie, in primul rand,
ca spatiul in care este destinat desfasurarii meseriei de Coafor, sa fie:
 Spatios
 Luminos
 Igienic
 curat si aerisit.

Spatiul trebuie astfel repartizat incat sa se asigure desfasurarea ritmica a lucrului.

In acest scop este necesara amenajarea unui spatiu special pentru primirea clientelei si
pentru asteptare.

In salonul de coafura se va amenaja un loc special pentru montarea unitatii de spalare a

parului.
Salonul trebuie sa fie dotat cu:
 Reclama luminoasa
 Mobilier modern specific meseriei
 Oglinzi foarte mari
 Fotolii specifice meseriei
 Mobilier specific salii de asteptare, masuta pentru reviste, etc.

Salonul mai trebuie sa cuprinda si spatii amenajate special pentru:

 Manichiura-pedichiura

De asemenea salonul mai trebuie sa contina:

 garderoba pentru clientela si personalul angajat
 casa pentru inregistrarea si incasarea veniturilor de catre unitate
 grupuri sanitare., pentru clientela si personal.
 Spatiul destinat pentru salon de coafura trebuie sa detina:
 instalatii electrice
 de alimentare cu apa si de canalizare
 instalatie de aerisire
 magazie pentru depozitarea materialelor necesare productiei si lenjeriei.

Toate in buna stare de functionare.

Fiecare post de lucru, trebuie sa aiba montat deasupra oglinzii iluminatul electric,
corespunzator, iar pe plafon grupuri de iluminat mai puternice, pentru crearea unei lumini
uniforme.

Prizele electrice la fiecare post de lucru, in dreapta.

Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrului, salonul de coafura trebuie sa fie

aprovizionat conform cerintelor cu produse si materiale de calitate necesare procesului de lucru.

Cap. 2.
Notiuni de etica profesionala

 Discretia
 Constiinciozitatea
 Seriozitatea profesionala
 Amabilitatea si demnitatea sunt trasaturile importante care trebuie sa caracterizeze pe
orice lucrator din aceasta ramura profesionala.

Specificul acestor meserii consta in:

 Executarea unor lucrari cu caracter de igiena
  Lucrari menite sa duca la infrumusetarea aspectului fizic
 Lucrari de corectare a anumitor defecte fizice.

Astfel, lucrarile de coafura sunt menite sa mascheze prin diferite procedee si tehnici de tuns si
coafat o conformatie defectuoasa a capului si fetei, urechi departate de cap, sau cum sunt:
 ingrijirile sistematice pentru crearea unui aspect cat mai frumos al parului;
 unghiilor;
 fetei, etc.

Meseria de coafor se dezvolta continuu in fu

nctie de moda, ajungand pana la arta.

Un bun stilist nu trebuie sa se rezume numai la cele ce si-a insusit in anii de ucenicie, ci
este necesar sa tina pasul cu toate noutatile ce survin in meserie, sa-si insuseasca metodele de
lucru avansate.

Exigentele clientilor care cresc pe zi ce trec trebuie satisfacute intr-o masura cat mai
mare.
De aceea, pentru a tine pas cu moda, este indicat ca lucratorii sa-si ridice in continuu nivelul
profesional, participand cu regularitate la toate seminariile organizate de marile companii in
domeniu sau alte cursuri de specializare.

Igiena vestimentara si tinuta lucratorilor

Conditii:
 Ordine si curatenie
 Tinuta impecabila
 Incaltamintea, imbracamintea si unghiile – sa fie curate
 Sa nu vorbeasca la telefonul mobil
 Sa nu fumeze.

Cap. 3.
Unelte, instrumente si aparate

Pentru exercitarea meseriei de coafor, se folosesc in timpul lucrului o serie de

instrumente si aparate concepute si construite pentru lucrarea respectiva.
 Fiecare dintre ele necesita, pe langa o manipulare atenta, respectarea anumitori reguli
tehnice menite sa asigure reusita lucrarilor solicitate de clienti precum, si intretinerea lor in stare
de curatenie si functionare.

Clasificarea ustensilelor.
Lenjeria:

Pelerina de coafat (poate fi de culoare deschisa):

 Pelerina pentru colorat, vopsit:
 Pelerina pentru permanent (poate fi grosa).

Pelerina
Protejeaza clienta de firele de par care cad in urma executarii tunsorilor, a vopsirii si
aranjarii parului.

Prosopul (poate fi colorat):

Piepteni
 Pieptene mare rar pentru descalcire
 Pieptene cu codita, pt permanent, suvite, tapare
 Pieptene furculita pentru tapat
 Pieptene pentru tuns

Perii
Pentru finisat la cocuri sau descalcire, de asemenea pentru eliminarea cararilor dupa
montarea parului pe bigudiuri:
 Perii plate;
 Din plastic;
 Din par natural;
 Sau mixte.

Pentru coafat:
 Perii rotunde din plastic
 Par mistret
 Sau combinate

Ustensile pentru TUNS:

 Foarfeca pentru tuns normala. Este folosită pentru tăierea părului în cadrul realizării
tunsorilor.
 Foarfeca de filat: cu zimti pe o parte sau cu zimti pe ambele lame. Este folosită pentru
filarea părului.
 Lama de tuns.
  Brici
 Masina de tuns: marimi+contur
 Peria de scuturat/pamatuf. Este folosita la indepartarea parului de pe fata.
 Feonul. Este un aparat electric ce se foloseste pentru uscarea si aranjarea parului.
 Fota. Protejeaza clienta de firele de par care cad in urma executarii tunsorilor.

Ustensile pentru ondulatia cu FIERUL :

 Ondulatorul. Se foloseste la aranjarea si ondularea parului.
 Drot si Placa

Ustensile pentru ondulatia cu APA:

 Bigudiuri de diferite masuri din plastic, metal, sarma circulara acoperita cu scai
 Clame si agrafe
 Ac in forma de scobitoare care fixeaza bigudiurile din sarma
 Clipsuri mici, care fixeaza bigudiurile si melcii
 Clipsurile mari, care ajuta la prindere.

Ustensile pentru efectuarea chimica a permanentului la RECE:

 Bigudiuri din lemn, plastic sau ebonita de diferite marimi
 Boneta/capison
 Vazon si manusi

Pensule pentru vopsitul si decoloratul parului:

Vazon din plastic sau sticla:
Se foloseste pentru mixat vopseaua.
Aparate pentru intretinerea PARULUI:
Casca pentru uscat parul:

Se foloseste la uscarea si aranjarea parului.

 Climazon:
 Scafa sau bazin cu scurgere:
Substante dezinfectante pentru distrugerea microbilor:
 apa oxigenata, pt dezinfectarea ranilor si a ustensilelor, deoarece nu ataca metalul
 hipermanganatul de potasiu
 spirt medicinal
 Alcool
 acid boric (cristale fine albe, este un antisptic mai slab, nu este otravitor, nici oxidant,
este folosit ca dezinfectant sub forma de solutie 30 gr acod boric in 1 l apa incalzita)
  bromocet 10 %se dizolva in apa fiarta.
Materiale si produse necesare la executarea anumitor lucrari de coafat:
Produse utilizate pentru igiena:
 vata
 sapun
 sampon, etc.
Produse utilizate cu scop antiseptic:
 alcool
 vata.
Produse utilizate in scop curativ:
 sampon pentru ingrijire
 lotiuni tonice
 creme tratament curative
 creme hranitoare.
Substante dezinfectante pt distrugerea microbilor:
 apa oxigenata, pentru dezinfectarea ranilor si a ustensilelor(nu ataca metalul)
 hipermanganatul de potasiu
 spirt medicinal
 alcool
 acid boric ( sub forma de cristale fine albe, este un antisptic mai slab, nu este otravitor,
nici oxidant, este folosit ca dezinfectant sub forma de solutie 30 gr acid boric in 1 l apa
incalzita)
 bromocet se dizolva in apa fiarta.
Guleras pentru scurgere solutii
Folie aluminiu
Casca pentru suvite
Croseta pentru scos suvite
Ace pentru coc

Cap. 4.
Structura firului de par.
 Firul de par are forma cilindrica, este o structura flexibila si se implanteaza oblic intr-o
cavitate prin infundarea epidermului. Aceasta cavitate se numeste folicul, firul de par impreuna
cu foliculul poarta denumirea de folicul pilos, pe foliculul pilos sunt atasate glandele sebacee.

Firul de par este format din 2 parti:

 prima parte se afla in bulb (folicul) si este denumita RADACINA
 a doua se afla la exterior, este flotanta si se numesteTULPINA (tija sau par)

Radacina este portiunea initiala mai umflata, care seamana cu un bulb de planta, cu
denumirea bulbul firului de par. Aceasta parte prezinta la baza o scobitura care contine vase de
sange si nervi si se numeste PAPILA. Deasupra papilei se afla un rand de celule, care se numesc
CELULE GEMINATIVE BULBARE din care iau nastere noi fire de par.

Tulpina: In sectiune transversala, firul de par este alcatuit din 3 zone:

 epidermicula/sau cuticula
 corticala (scoarta) sau cortex
 medulara sau maduva

Cuticula este o membrana de protectie la exterior, este alcatuita dintr-un singur strat de
celule mai inalte la nivelul bulbului si mai turite la nivelul tulpinei.

Cortexul este tunica cea mai groasa si contine celule keratinizate dure, ce confera
rezistenta. In aceste celule se afla pigmentul numit MELANINA, care da culoare firului de par.

Maduva este formata din 3-4 straturi de celule separate intre ele prin bule de aer, aceste
celule contin pigmentul melanic si grasime.

Keratina este o substanta dura care asigura forma si rezistenta firului. Din punct de
vedere chimic este o substanta bogata in sulf si azot, este rezistenta la acizi, temperaturi ridicate
si fermenti. Keratina se prezinta in 2 forme :
 alphakeratina este dreapta si stabila
 betakeratina este o substanta instabila, buclata.

Proprietatile firului de par.

Rezistenta parului este mare la agenti fizici si biologici (agenti infectiosi) si mai putin
la agenti chimici. Rezistenta firului de par este mai mica la copii si batrani. Rezistenta firului de
par este mai mare la acizi, mult mai slaba la alcaline si foarte mica la oxidanti.

Firul de par este flexibil si elastic, el se poate lungi cu 20-30% sub tractiune, dar isi
revine la forma initiala dupa incetarea tractiunii. Sub actiunea caldurii, elasticitatea scade si parul
devine casabil.

Parul este higroscopic, poate absorbi:

 apa
 vapori
 glicerina
 grasimi animale si vegetale
 in schimb uleiurile minerale nu patrund in par.

Firul de par are proprietate absorbanta sau de fixare.

Glandele sebacee.
 Glanda sebacee este o glanda cu secretie externa care produce sebumul-grasimea
naturala a pielii si a parului.

Glanda este anexata de firul de par si este alcatuita din lobi, glandele impreuna cu muschiul
erector si radacina formeaza un triunghi si in conditii de frig acest muschi de contracta si se
formeaza pielea de gaina pt a produce caldura la nivelul pielii si a bulbului.
Caracteristicile firului de păr:

Proprietatile firului de par

Rezistenta parului este mare la agenti fizici si biologici:

 Firul de par este flexibil si elastic.
 Parul este higroscopic.
 Firul de par are proprietate absorbanta sau de fixare.

Structura chimică:
 85% keratină
 10% apă
 3% lipide
 0,5% pigmenţi
 substanţe minerale.

Dupa Culoare:
 roşie
 neagră.
 Nuanţele diferite sunt rezultatul combinării dintre cei doi pigmenţi.

Alte caracteristici:
 Strălucire
 Grosime
 Rezistenţă
 Elasticitate
 Gradul de ondulare naturală
 Desime.

Cap. 5.
Preocuparea pentru client si discutia de consiliere.

Preocuparea individuala pentru client de la sosire pana la plecare se face prin:

 discutie politicoasa cu folosirea a diferiti termeni de investigare
 evidentierea situatiei initiale ca si a eventualelor probleme si dorinte ale clientului
 o consiliere cu caracter individualizat cu luare in considerare a dorintelor, pentru a
satisface necesitatea de informare a clientului, pentru a oferi servicii si produse necesare
si pentru extinderea posibilitatii ulterioare de tratament
 o servire a clientului care sa contribuie la satisfacerea lui si la formarea unei inpresii
pozitive.
 CUNOSTINTE PRELIMINARE NECESARE:
Fiecare client trebuie sfatuit si servit individual, plecand de la premiza individului ca:
 aspect
 inaltime
 varsta
 imbracaminte
 prezenta fizica.

Prin modelul coafurii, genotipul clientului poate fi influentat si schimbat puternic, acest
lucru este valabil in legatura cu:
 forma capului
 fetei
 corpului si dimensiunii corporale.

Conditiile purtatoare unei discutii de consiliere:

 sa fiti capabil sa evaluati profesional parul si pielea capului
 sa posedati cunostinte despre substante componente esentiale si efectele prepraratelor
 sa aveti o privire generala asupra posibilitatii de modelare
 sa fiti la curent cu moda.

Este necesara cucerirea increderii clientului prin imaginea oferita de coafor:

 tinuta exterioara ingrijita
 un comportament politicos
 atentie si interes fata de dorintele clientului
 competenta concretizata in sfaturi profesionale detaliate, creative.

Comunicarea se realizeaza in cazul preocuparii pentru client:

 atat pe cale vorbita
 cat si prin limbajul corpului.

Discutiile de consiliere se pot face:

 inainte
 in timpul
 sau la incheierea oricarui tratament
 sau ca simpla informare.

Pentru ilustrare se vor folosi si elemente ajutatoare, ca:

 carti despre coafura
 imagini pe calculator
 tiparituri color.

Diferitele tehnici de interogare au o mare importanta in consiliere:

 intrebarile de informare va ajuta sa descoperiti dorinte si motive indica si creaza legaturi
(intrebari libere)
 intrebarile de confirmare nu lasa spatiul raspunsului (intrebari inchise, cu raspuns DA sau
NU). Aceasta tehnica de investigare ar trebui aplicata numai in faza finala a discutiei
avand ca scop inlaturarea neintelegerilor
 intrebarile alternative conduc la un anumit rezultat prin oferta limitata de alternativa.

Discutia de consiliere se imparte in 4 faze:

 Faza de intampinare si contact
 Faza de informare
  Faza de consiliere
 Faza de incheiere si confirmare.

Cap. 6.
Tipuri de par.

In functie de aspectul natural si caracteristic, firul de par se prezinta astfel:

PARUL NORMAL SANATOS.

 este elastic
 se modeleaza
 se piaptana usor
 prezinta finete si luciu deoarece stratul solzos de la suprafata este compact si neted.

El poate fi spalat la un interval de 7-8 zile si se va folosi un sampon cu PH neutru.

PARUL SUBTIRE SI RAR.

 este lipsit de rezistenta
 este determinat de cantitatea si grosimea redusa a firului
 prezinta un aspect moale si ofilit.

Structura firului de par se poate intari cu ajutorul substantelor (compusii de calciu) care
adera la firul de par din exterior si se infiltreaza in stratul solzos cum ar fi:
 Keratina
 Colagenul
 Proteinele.
 Acest tip de par nu trebuie lasat sa creasca mai mult de nivelul umerilor, lungimea lui
trebuie sa fie proportionala cu volumul. Tunsoarea in linie dreapta este mai acceptabila, iar
ondulatia chimica este ideala pt ca firul de par sa devina vizibil mai pufos.

PARUL GRAS.
 este lucios
 umed
 atarna in suvite
 se lipeste de cap
 pieptanandu-l isi pierde volumul si forma pufoasa, cauza consta in excesul de sebum care
fiind fluid se raspandeste usor de-a lungul firului. Daca sebumul este amestecat cu
matreata se formeaza un strat umed care se aseaza pe scalp si duce la astuparea porilor.

In acest mod, parul nu mai poate respira si poate duce la caderea lui. Se recomanda sa se
spele atat de des cat este necesar, este dovedit, ca spalatul des nu afecteaza sistemul secretos de
grasime. Pentru ingrijire se folosesc produse specifice care nu contin grasimi, nici balsam,
substante nutritive cu actiune de incarcare.

Parul gras nu se piaptana des pentru ca se disperseaza grasimea de pe par. Important ca

periile sa fie spalate la fiecare pieptanare a parului. Se vor evita coafurile lipite de cap, este
indicata ondularea chimica si decolorarea suvitelor.

PARUL USCAT.
 este de obicei de culoare inchisa sau roscata
 firul de par contine putine fibre de keratina, care se opun la modelare
 este lipsit de luciu, deoarece glandele nu produc grasimi suficiente.

Se recomanda spalare la 7-10 zile cu sampoane pe baza de galbenus de ou, lanolina sau
lecitina, se recomanda masti hranitoare si hidratante.

PARUL DETERIORAT.
 suprafata firului de par este aspra
 stratul solzos este disontinuu, sfaramicios
 varfurile sunt despictate datorita unui proces de imbatranire.

Se recomanda folosirea preparatelor curative cu substante grase si de refacere care

niveleaza si incleiaza stratul solzos.

PARUL CRET, VALUROS SAU BUCLAT.

  aparente este rezistent si stabil, dar cel mai adesea uscat
 parul ondulat natural poseda din abundenta ceea ce ii lipseste parului drept si anume
elasticitatea;
 parul este vioi si natural insa este greu de a-i impune forma dorita deoarece tinde spre
forma initiala.

Acea forta a parului poate fi imblanzita cu incarcarea parului cu substante nutritive

separate sau cele din seria pentru parul uscat. Buclele pot deveni mai stabile cu ajutorul lacului,
serului ce contine grasimi sau uleiuri (de ex. rapita) dozate corect frecandu-se intre palme si
apoi netezand parul. Cea mai purtata tunsoare este cea in trepte, cararea si bretonul
evitandu-se.

PARUL CIUFULIT, ZBARLIT.

 este la prima vedere neted dar pe alocuri creste in vartejuri ceea ce impiedica aranjarea
lui. Ondularea chimica ce imblanzeste vartejurile este recomandata..

În funcţie de secreţia de sebum:

 Părul normal
 Părul gras
 Părul uscat.

În funcţie de grosime:

 Părul gros
 Părul subţire

În funcţie de gradul de ondulare:

Par cret Par drept

 Cap. 7.
Ingrijirea parului si a pielii capului, in saloanele de Coafura.

Prin spalare se elimina impuritatile si sebumul depus pe par. Spalatul parului este
important, de el depinzand in mai multe cazuri reusita:
 Permanentului
 Vopsitului
 Ondulatului
 Tunsului
 Coafatului.

Tehnica spalarii parului.

Tehnica spalarii parului:

 Determinarea starii parului si a pielii capului
  Alegerea samponului si a tratamentului
 Aplicarea produsului pentru spalat
 Aplicarea tratamentului
 Masuri de igiena.

Inainte de spalare este necesar ca parul sa fie descurcat, mai ales un par moale, tapat sau
buclat. La descurcare trebuie sa se tina seama de sensibilitatea pielii capului si de calitatea
parului, alegand unelte de descurcare corespunzatoare.

Scafa se plaseaza exact la inaltimea cefei clientei avandu-se grija sa stea cat mai comod
cu capul pe spate. Pentru a proteja imbracamintea, se aplica la ceafa un prosop si pelerina.

Se clateste parul cu apa calda, se pune sampon in cantitati mici, se freaca in palme, apoi
se aplica pe par. Se freaca scalpul de la frunte spre ceafa cu buricul degetelor, cu energie, pe
toata suprafata capului. Se insista la curatarea marginilor, contururilor de la frunte, tample, in
spatele urechilor si la ceafa. Samponul nu se lasa mult timp in par deoarece substanta hranitoare
si de curatare actioneaza in cateva secunde.

Dupa spalare parul trebuie clatit foarte bine, pentru ca resturile de sampon pot reduce
luciul si aspectul pufos al parului. Dupa aceea parul se stoarce usor prin presare si se sterge in
prosop fara bruscari. In stare uscata fibrele din constitutia firului de par sunt foarte dure. Aceasta
stare se pierde brusc atunci cand parul este umed. Stratul solzos extern se umfla in apa si devine
mai sensibil. La o pieptenare atenta, unele particule din stratul solzos se aschiaza si se rup,
scanzand rezistenta parului, luciul si elasticitatea, de aceea pentru pieptanat si aranjat parul in
stare uda se folosesc numai pieptene cu dinti rari neascutiti. Este important ca la descalcire sa se
inceapa de la varf si treptat sa se treaca la partea de sus pentru a evita ruperea prin intindere.

Daca parul nu se lasa usor pieptanat este un semnal sigur ca el este deteriorat.
Alegerea samponului potrivit la spalarea parului este foarte importanta si trebuie sa
corespunda firului de par, starii de sanatate, culorii si calitatii lui.

Produse pentru ingrijirea parului:

 Şamponul de păr
 Balsamul
 Măştile capilare
 Uleiurile capilare
 Loţiunile tonice.

Acesta trebuie sa fie potrivit firului de par, starii de sanatate, culorii si calitatii lui:
 Sampon pentru par subtire
  Sampon pentru par gras
 Sampon pentru parul normal
 Sampon pentru par uscat si friabil
 Samponul pentru par vopsit.

Sampon pentru par subtire – contine pe langa substanta de spalare, componente care
intaresc firul de par:
 Keratina
 proteina matasoasa
 extract de ierburi; acestea ii confera parului o duritate suplimentara, datorita lor firele de
par nu se lipesc unele de altele.

Sampon pentru par gras – contine substante de spalare care menajeaza in principiu pielea
capului, acest sampon nu contine substante nutritive care ar ingreuna supletea parului, ci
dimpotriva poate contine alte elemente: bactericide si extracte din plante care confera parului o
asprime la suprafata, aceste substante au rolul sa neutralizeze secretia de grasime a pielii capului
si impiedica lipirea parului dupa spalare.

Sampon pentru parul normal – trebuie sa aiba proprietati necesare spalarii si trebuei sa fie
usor protector.

Sampon pentru par uscat si friabil – contine substante nutritive cu lanolina si lecitina,
ingredienti sintetici care revigoreaza parul facandu-l elastic si neted; aceste ingrediente repara
micile rupturi din stratul solzos si imbunatatesc substantial adaptabilitatea parului ud la
pieptanare.

La parul subtire sau cu grasimi la radacina si care se aschiaza nu se recomanda acest

sampon, adaosurile nutritive pot ingreuna mult parul si el se lipeste repede.

Samponul pentru par vopsit – mentine cuticula inchisa dupa vopsire pastrand in par
pigmentii de vopsea mai mult timp

Tratamente pentru intretinerea parului.

Distrugerea firului de par poate proveni din urmatoarele cauze. Exista mai multe lucruri
care pot deteriora parul:
 cauze naturale: stresul, alimentaţia dezechilibrată, săracă în elemente nutritive, diete
severe, poluarea, soarele, apa dură, apa din piscine.
 cauze mecanice: folosirea şi alegerea incorectă a instrumentelor - duce la ruperea firelor
de păr sau zgârierea scalpului clientei (ex. pieptănarea părului ud cu un pieptene cu dinţii
deşi)
 cauze fizice: folosirea în exces a ondulatorului, a plăcii de întins părul, a foenului.
 cauze chimice: tratamente medicamentoase, alegerea şi folosirea unui şampon neadecvat
tipului de păr, produsele de îngrijire şi styling aplicate în exces sau incorect, executarea
incorectă a unui vopsit, decolorat sau permanent sau executarea prea frecventă a
acestora .
 cauze biologice: apariţia unor afecţiuni datorate microoganismelor (ex. mătreaţa).

Din aceste motive numarul lucrarilor de vopsit, decolorat, permanent nu se pot executa si
trebuie sa fie tratamente corespunzatoare pt regenerarea firului de par.
 Clatirile, conditionarile cu preparate curative pentru par.
Sarcina lor este de a netezi din nou stratul solzos deranjat din spalare, astfel incat parul sa
poate fi usor pieptanat.

Se face dupa spalare. La preparatele normale, puterea de actionare dureaza de la o spalare

la alta. Preparatele mult mai active pe baza de uleiuri si crème trebuie utilizate la parul care se
aschiaza, ele hranesc parul, acesta devenind moale si elastic. Acest procedeu este necesar daca
parul a fost supus la permanent chimic, decolorare si nu a fost supus actiunii apei sarate sau
clorate.

Preparatele curative contin aceleasi substante ca si cele de clatire, dar in concentratie mult
mai mare, este necesar un timp mai indelungat ca parul sa le absoarba 15-30 min. Acest proces
se poate intensifica la caldura dupa aplicarea preparatelor pe par. Capul trebuie infasurat intr-o
folie si deasupra un prosop incalzit.

IMPORTANT: clatirea foarte bine dupa acest procedeu.

Preparatele de acest gen contin extracte din plante si preparate, care stimuleaza circulatia
sangelui. Schimbul de substante are menirea sa intareasca radacina pt formarea noua a firului de
par si sa asigure substante necesare. Ingrijirea suplimentara si intrebuintarea substantelor
nutritive nu dauneaza niciodata pielii capului.

Ingredientele de refacere actioneaza astfel:

 prin distrugerea firului de par si schimbul proprietatilor chimice ale keratinei
 portiunea distrusa atrage substantele nutritive ca un magnet
 rezultatul fiind umplerea golurilor din stratul distrus
 parul devine mai lucios, elastic.
Ingredientele care patrund in par sunt:
 proteina matasoasa
 colagenul si compusii keratinei.

Aceeasi actiune o are si pantenolul, derivatul acidului pantoteic din complexul vit. B care
asigura umiditate si elasticitate.

Uleiurile fine extrase din grau incoltit sau alte asemenea uleiuri acopera parul cu o
pelicula fina care il protejeaza si il fac elastic.

Compusii siliconului “incleeaza” capetele aschiate ale firului de par si il acopera cu o

pelicula protectoare; daca parul este puternic deteriorat este necesara taierea varfurilor.

Problemele pielii uscate si a parului friabil nu constau in deteriorarea zilnica a parului, ci

in starea de inertie a glandei secretoare, acestea produc o cantitate prea redusa de grasime pentru
a gresa suficient masura parul. Pentru ingrijirea acestui tip de par se utilizeaza si masaje care
usureaza si stimuleaza circulatia sangelui.
 Caderea parului.

Durata vietii firului de par este limitata, dupa caderea lui lasa loc altui fir. Cresterea
parului dureaza de la 3 la 7 ani. Parul se misca in radacini timp de 2-4 luni si in final cade astfel
pielea capului pierde intre 1-100 fire pe zi, ceea ce la un volum al parului de peste 100.000 de
fire acest lucru nu este o problema. Daca se observa o pierdere mai mare a parului decat in mod
normal, verificati timp de 3 zile fara a spala parul cat par s-a pierdut, iar socoteala va incepe a 2 a
zi dupa ultima spalare.

Cauzele hormonale sunt cel putin dupa graviditate, cand se schimba brusc componenta
hormonala. Cu nasterea copilului, faza prelungita de crestere a parului se intrerupe brusc si intr-
un timp scurt cade mult dintr-o data, dupa care cresterea parului se restabileste imediat ce
procesul hormonal se echilibreaza, adica 6-8 luni.
Preparatele anticonceptionale pot duce la intensificarea caderii parului.
Alimentatia influenteaza foarte mult cresterea parului pt ca tot ce este necesar cresterii lui
se obtine prin alimentatie. O alimentatie unilaterala si in special deficitara in albumina si fier
poate duce la pierderea parului, care se restabileste cand se reechilibreaza alimentatia.
Stresul puternic poate provoca o cadere evidenta a parului, aceasta se vede dupa 2-3 luni;
cauza fiind distrugerea temporara a echilibrului hormonal.
Boala, in special o infectie cu temperatura ridicata si unele medicamente, pot duce la
caderea parului. O alta cauza poate fi distrugerea pielii capului datorita unei ciuperci ca urmare a
netratarii matretii; aceasta infectie putand distruge pielea, radacina si firul atat de mult incat din
radacina nu mai pot creste decat fire slabe si friabile. Rezolvarea problemei consta in tunderea
scurta, iar cand exista si matreata este necesar un tratament pt vindecarea pielii capului.
 MASAJUL.

Prin masaj se urmareste:

 reglementarea secretiei glandulare
 activarea circulatiei sanguine
 se golesc glandele sebacee si sudoripare de deseuri si se accelereaza schimburile locale
 dezvoltarea suportului muscular, ceea ce are ca rezultat o hranire corespunzatoare a
parului.

Masajul se executa in continuarea spalatului, cand parul si pielea sunt curate. Inainte de
inceperea masajului este indicat sa se observe cu atentie pielea capului si starea firului de par.

Masajul normal este compus din mai multe miscari care se excuta urmarind sensul
circulatiei sangelui, directia nervilor si a muschilor, adica de la ceafa spre crestet, de la tample
spre crestet si de frunte spre crestet. In general, masajul se incepe si se incheie cu o miscare
decongestionata care relaxeaza clientul. Masajul se incepe de la frunte executandu-se cu
amandoua mainile, cu miscari scurte in sens ascendent, apoi se face o alunecare spre tample
apasand usor. Prin aceste masaje repetate de 2-4 ori se obtine un efect calmant. In continuare se
executa miscari cu presiune menite sa influenteze circulatia sangelui.

Tehnici.
Miscarea de presiune pentru hiperemie: (aflux de sange intr-o anumita zona)
Cu degetul mare se impinge, se deplaseaza pielea capului, aducand-o si strangand-o ca si
la
extragerea punctelor negre.

Miscarea de presiune in zig-zag:

Se desparte parul in carari succesive, se aseaza degetele fata in fata, cele de la mana
stanga cu cele de la mana dreapta, la o distanta de 2-3 cm si se deplaseaza pielea capului, astfel
incat sa se apropie degetele; pe urma degetele imping pielea de-a lungul cararii si o mana
impinge pielea in sus si cealalta in jos.

Miscarea de presiune circulara:

Se aplica degetele mainii drepte in regiunea frontala si cele de la mana stanga in regiune
occipitala, podul palmei fiind indepartat de cap si se executa o presiune energica asupra pielii
astfel incat acesta sa se cuteze.

In acest timp sunt imobilizate degetele, nu aluneca pe piele si nu se freaca parul, numai
pielea capului este cea care trebuie sa se miste.
Se repeta aceasta miscare aplicandu-se de aceasta data degetele in regiunea temporala,
deasupra urechilor.
 Miscarea de presiune pentru mobilizarea totala a pielii capului:
Se aseaza palmele intai in regiunea temporala si se deplaseaza pielea capului inspre
crestet, palmele fiind imobilizate in acest timp, apoi se aseaza palmele in regiunea frontala si
occipitala procedandu-se identic.

Masajul de incheiere:
Se face cu o miscare de decongestionare, se aseaza palmele intai in regiunea temporala si
se deplaseaza pielea la ceafa, unde se executa alternativ miscari de alunecare de sus in jos.
In caz de seboree nu se va executa masajul in zona temporala, iar in cazul in care ne
confruntam cu o cadere abundenta de par, masajul nu se va executa.

Cap. 8.
Ondulatia parului.

Se obtine prin mai multe procedee, la ondularea permanenta intervin si substante

chimice.
Ondulatia cu apa – Pentru obtinerea ondulelor se face un mulaj al parului care permite
ca dupa uscare sa se realizeze o coafura. Ondulatia cu apa se practica pe par suplu in stare uda.

O coafura pe baza de ondule se poate realiza cu sau fara carare, in primul rand se
piaptana tot parul spre spate(dupa ce a fost spalat si este ud).
 Executia ondulelor se incepe din partea mare de la carare sau in directia pe care o indica.
Se va pieptana parul in directia opusa cresterii firului de par formand prima ondula. Prin miscari
spre dreapta si spre stanga se formeaza ondulele urmatoare, se usuca parul si se piaptana.
Coafura pieptanata in ondule directe se poate obtine cu ajutorul clipsurilor si din melci. Asezarea
parului in bucle se executa in 2 faze:
 Buclatul – rularea pe biguiduri a parului in stare uda
 Pieptanarea parului dupa uscarea sa pentru realizarea coafurii.

Buclatul este o operatiune care consta in rularea suvitelor de par pe bigudiuri mai mari
sau mai mici sau mai subtiri in functie de felul coafurii urmarite, mai creata sau mai lejera.

Se trece mai intai la impartirea corecta a parului si in acest scop se tine seama de
cantitatea de par necesara coafurii pentru partea superioara a capului (pentru volum), cantitatea
de par necesara in partile laterale si cantitatea de par necesara coafurii pentru partea din spate,
portiunea de par necesara terminatiei coafurii la ceafa.

La rularea parului pe bigudiuri se vor respecta urmatoarele:

 se vor alege bigudiuri in functie de suvita de par ce urmeaza a fi rulata, nu este admis ca
suvita de par aleasa sa fie mai lunga decat lungimea bigudiului sau mai lata decat
diamentrul acestuia
 suvita de par aleasa va fi bine pieptanata si apoi ridicata in sus, aplecata putin in directia
opusa sensului de rularea a bigudiului pt ca dupa rularea suvitei de par s fie amplasat
exact pe radacina suvitei de par rulate pe bigudiu (indiferent de directia data parului sau
de locul unde este aleasa suvita).

Uscarea parului cu FEONUL.

 Parul lung si mediu se usuca pe toata suprafata capului inclinand capul in fata, se lasa sa
cada in jos tot parul si se usuca cu feonul in timp ce se piaptana cu peria contra cresterii
incepand din spate spre fata. Cand parul este semiuscat se indreapta capul si cu ajutorul
feonului si al periei i se da coafurii forma dorita.

 La par scurt pieptanatul se face de la inceput in forma aleasa cu ajutorul feonului si doar
la sfarsit se infoaie cu peria contra directiei de crestere a parului inclinand capul inainte.
 Ambele metode au avantajul ca parul capata o stabilitate suplimentara, mai ales la ceafa.
In afara de aceasta parul de deasupra care este mai afectat prin acest pocedeu este protejat. Este
important sa se tina feonul in asa fel incat aerul sa sufle de la radacina spre capete numai astfel
stratul solzos al parului ramane neted si parul capata un luciu suplimentar.

In timpul uscarii cu feonul se urmareste distanta corecta de 20 cm intre suflatorul

feonului si par. Se recomanda sa introducem in lucru peria atunci cand parul este uscat pe
jumatate si trebuie inceput cu parul de dedesubt. Parul de deasupra se prinde in crestet cu
clipsuri, fiecare suvita separat. Incepand de la radacina se piaptana contra sensului de crestere (in
sus) tragand puternic peria.

Procesul se repeta pana se usuca suvita, este foarte important ca fiecare suvita sa fie
uscata cu aer cald, iar apoi cu un jet de aer rece.

Dupa ce parul a fost bine uscat, in cazul folosirii bigudiurilor, se executa pieptanatul in
felul urmator:
 se piaptana bine parul cu un pieptene cu dinti rari
 se perie bine parul in toate directiile pentru a fi complet eliminate cararile despatitoare de
la rularea bigudiurilor
 se piaptana parul din nou in asa fel incat sa se imprime directia necesara in vederea
obtinerii coafurii alese
 se trece la aranjarea coafurii gandite si concepute executandu-se si o tapare acolo unde
este cazul, apoi se da forma si linia coafurii dorite.

Taparea parului.
Este necesara a fi executata in directia in care se urmareste realizarea coafurii
respective:
 se ridica si se piaptana fiecare suvita de par, iar firele de par mai scurte vor fi impinse
spre radacina cu ajutorul pieptanului sau al periei, suvita avand aspectul unui ghemotoc
de par incurcat.

Important este ca dupa fiecare tapare sa se faca finisarea, respectiv pieptanarea suvitei de
par, parul se va pieptana numai pe deasupra pentru a nu strica taparea executata anterior.

Executarea melcilor.
Pentru aceasta se vor respecta urmatoarele:
 portiunea de par pe care se vor executa melcii va fi pieptanata in directia in care se vor
executa melcii
 primii melci executati vor fi amplasati putin mai in fata suvitei alese, urmarind ca
urmatorii melci sa fie plasati pe radacina melcului anterior executat
  in portiunea parului de la spate respectiv ceafa, mai ales la un par scurt se va tine cont de
felul cresterii parului (vartejuri, goluri)
 parul se piaptana in asa fel incat sa beneficieze de avantajele unei directii deosebite de
crestere a parului, in paralel cu folosirea de bigudiuri mai groase sau mai subtiri.

Se executa melci de diferite forme:

melci plati.
 se folosesc in partile laterale, in spate si la ceafa. Important este ca suvita de par aleasa sa
fie pieptanata in directia dorita a liniei de pieptanatura.

melci semiplati.
 se executa in obtinerea unei linii de coafura cu un volum mai pronuntat, suvita care
porneste de la radacina trebuie sa fie aplatizata, iar terminatia melcului sa fie ridicata.

melci in relief.
 suvita de par este rulata ca si sum ar fi pusa pe bigudiuri, se piaptana suvita in sus in
directia opusa sensului rularii, se rasuceste pana revine la radacina parului si se prinde cu
clipsuri.
Forma acestui melc trebuie sa fie identica cu suvita de par care ar fi pusa pe bigudiuri.

melci de legatura
 se folosesc in fata la breton, spre tample si ca o legatura de la montarea parului de la
spate pe bigudiuri.

La melcii plati se piaptana parul in directia opusa rularii suvitei de par.

Se rasuceste suvita pana revine la radacina, se prinde cu un clips, pentru a obtine o
stabilitate, se intoduce in interiorul melcului de legatura putina vata.
Melcul de legatura se aseamana cu cel in relief, dar este ceva mai mare.
 Cap. Nr. 9.
CLASIFICAREA TUNSORILOR

Tunsori execuate cu masina de tuns

 tunsoare completa.

Tunsori executate cu masina si foarfeca

 tunsoare cu breton pentru baieti
 tunsoare in scari.

Tunsori executate cu briciul

 tunsoare ovala
 tunsoare in linie drepta
 tunsoare in unghi sau in V.

Tunsori executate cu foarfeca

 tunsoare Gacon
 tunsoare demigarcon
 tunsoare in scari
 tunsoare in linie dreapta
 tunsoare carre
 tunsoare bob, etc.

TUNSORI EXECUTATE CU MASINA DE TUNS

Se executa cu masina de tuns la care poti alege oricare din treptele de lungime (0,1,2,3,4),
in functie de lungimea dorita de client.

Tehnica de lucru:
 tunsul se incepe din partea frontala spre crestet, se continua in partile laterale si se
incheie cu portiunea de la spate.
 cu placa nr 0 se curata puful de la ceafa
 se controleaza si se corecteaza eventualele diferente de lungime.

TUNSORI EXECUTATE CU FOARFECA SI MASINA

Sunt tunsori combinate la executarea carora se folosesc mai multe ustensile de tuns:

 masina de tuns
 foarfeca.

TUNSOAREA CU BRETON PENTRU BAIETI

Tehnica de tuns:
 cu marimea nr 2 se tunde parul de jur imprejur si in portiunea superioara a capului,
dupa ce s-au despartit suvitele necesare bretonului
 se inlocuieste placa nr 2 cu marimea nr 1 cu care se subtiaza parul din partile laterale
si ceafa
 se curata parul de la ceafa cu placa nr 0 si se subtiaza usor parul de la conturul cefei
 se tund perciunii si parul de la conturul urechii cu foarfeca si se retuseaza ceafa
 cu foarfeca se retuseaza si se armonizeaza lungimea astfel incat sa nu se observe nici
o diferenta de lungime
 suvitele frontale se tund cu foarfeca in linie dreapta formand bretonul, care poate fi
filat cu ajutorul foarfecii si a pieptanului.
 se curata parul de la ceafa cu placa nr 0 si se subtiaza usor parul de la conturul cefei
 se tund perciunii si parul de la conturul urechii cu foarfeca si se retuseaza ceafa

TUNSORI EXECUTATE CU BRICIUL

TUNSOAREA OVALA – executata cu briciul sau cu lama de tuns.

Se procedeaza astfel:
 Pe parul spalat se traseaza o carare
 Se alege o mica suvita de max 2 cm si se piaptana pe ceafa formandu-se ovalul
 Restul de par se prinde in clipsuri.
 Suvita de par din spate se tunde fara a se scurta prea tare, urmatoarele suvite de la
spate se tund la lungimea suvitei tunse anterior.
 In crestet parul se va tunde pe dedesupt, la fel se procedeaza si in partile laterale ale
capului.
 Urmeaza impreunarea prin pieptanatul celor doua parti tunse controland si taind firele
de par mai lungi.
 Parul din fata trebuie sa ajunga pe cat se poate la sprancene.
 Se face o legatura intre laterale si fata.

TUNSORI EXECUTATE CU FOARFECA

TUNSOAREA GARCON
 Se traseaza o carare despartitoare de la frunte la ceafa si una de la o ureche la alta.
 Parul de la spate spre ceafa va fi tuns pierdut.
 In partea frontala parul se va taia la lungimea dorita fara a depasi linia sprancenelor.
 Partile laterale de vor tunde pe suvite mici in asa fel incat sa fie la lungimea parului
din fata si sa aiba o legatura armonioasa cu partea tunsa de la spate.
 In partea laterala si cea frontala, parul se va tunde prin tehnica de filaj, anume suvita
de par se va tine in mana stanga si cu foarfeca intredeschisa se va taia parul prin
introducerea foarfecii in suvita de par impingand foarfeca spre radacina.
  Se piaptana parul in diferite directii pt a verifica daca are lungimi egale
corespunzatoare.
 Tunsoarea demigarcon este la fel la prima dar mai lunga cu 1-2 cm.

TEHNICI MODERNE DE TUNS

 Tehnica PIVOT-POINT sau point cut .

Este tehnica punctului sau tunderii in zig-zag, se foloseste pentru a da suplete si forma
tunsorii si pentru sustinerea superficiala a suvitelor.

 Tehnica SLICE
Se foloseste pentru a subtia in profunzime suvitele de par in vederea obtinerii lejeritatii.

Pentru asta se lasa foarfeca sa alunece in jos pe diferite suvite.

 Tehnica FREE HAND

Este tehnica prin tapare si se foloseste la tunderea suvitelor din partea superioara a
capului obtinand volumul necesar tunsorii.

De asemenea este tehnica de tundere cu mana libera fara a tine parul in palma sau pe
degete.

 Tehnica UNDER CUT

Este tehnica in care se combina tehnica Slice si Pivot Point, se foloseste la finisarea
tunsorii; se subtiaza varful suvitei de par tunse anterior.

 Tehnica BOB
Este modul de tundere in linie drapta foarte aproape de mana.

Cap. 10.
TUNSORI
Modalitati de tundere.

TUNSUL PE DEGETE
 Determinarea liniei conducatoare.
Prin determinarea lungimii parului din suvita ce trebuie sa fie tunsa prima, stabiliti linia
conducatoare de ea depinzand lungimea parului coafurii intentionate. Linia conducatoare este
linia de baza a celorlalte linii.

Atfel:
 luati in mana pieptanul si foarfeca si separati o suvita ingusta de par
 pieptanati suvita perpendicular pe cap si asezati degetele aratator si mijlociu acolo unde
trebuie scurtat parul
 cu degetele aratator si mijlociu ale mainii stangi tineti suvita intinsa uniform.

Tinerea instrumentelor si taierea:

 introduceti pieptanul intre degetul mare si zona mediana a mainii stangi
 tineti-l in asa fel incat sa nu deranjeze taierea parului
 apucati foarfeca in asa fel incat sa puteti taia cu ea
 taiati parul aflat deasupra degetelor cat mai aproape de ele, acest lucru realizandu-se prin
mai multe taieturi.
Continuarea lucrului:
 separati urmatoarea suvita in timp ce inlaturati o parte din suvita scurtata
 puteti fixa linia conducatoare a urmatoarei taieri
 taiati parul de-a lungul liniei conducatoare
 continuati tunsul in modul descris
 verificati repetat daca parul este egal ca lungime de ambele parti ale capului.

TUNSUL IN MANA
Se procedeaza astfel:
 pieptanati lins portiunea de par mai joasa din zona cefei
 luati portiunea intre aratator si mijlociu in asa fel incat varfurile firelor sa se inalte in
mana
 alunecati cu degetele pana la linia conducatoare ce determina lungimea parului
 taiati parul in imediata apropiere a partii interne a degetelor
(ATENTIE: degetele trebuie sa fie intinse)
 pieptanati parul in directia de cadere si examinati rezultatul.
Controlul final se face prin verificarea rezultatului dupa ce ati taiat parul si eventual corectarea
taierii. Impartiti parul perpendicular pe linia separarilor anterioare, scurtand prin taiere pe degete
sau in mana varfurile rasarite izolat.

TUNSUL PIERDUT
Pierdutul prin taiere pe orizontala:
 la o distanta de 2 cm de radacina efectuati o separare a parului in jurul capului si prindeti
sus parul ramas
 stabiliti linia conducatoare prin taierea pe degete sau in mana
 pentru determinarea ghidului lateral luati ca reper portiunea de par de la capetele
campului de pe ceafa deja scurtat
 paralel cu prima portiune de par, separati o a doua portiune groasa de 0,5 cm si
pieptanati-o in jos
(ATENTIE: ca linia conducatoare sa ramana posibil de recunoscut)
 aduceti la acelasi nivel portiunea de par cu linia orientativa
 continuati lucrul pana la crestet cu atentie ca toate portiunile de par sa fie taiate intr-un
 unghi egal fata de pielea capului
 tineti tot parul apropiat de cap daca doriti un pierdut fin si indepartat daca doriti un
pierdut mai grosier
 verificati rezultatul separand vertical tot parul si pieptanand in unghi drept fata de cap si
luand intre degete, nu trebuie sa rasara varfuri izolate
Pierdutul prin taiere verticala
 Impartiti parul pe verticala.
 Pozitia departata de pielea capului a portiunii de par si directia liniei de taiere determina
gradul de pierdere.

TUNSUL PE CAP
 In crestetul capului separati vertical o portiune de par
 determinati nivelul pierdutului prin alinierea la gradul dorit intre aratator si degetul
mijlociu a acestei portiuni.
Pentru un pierdut relativ puternic aliniati paraalel cu capul portiunea de par.
 Tundeti portiunea de par pe degete si sontinuati taiatul in jurul campului din crestet.
 Parcurgeti etapa de lucru din prelungirea portiunilor tunse spre contur, iar la trecerea de
la o etapa la alta preluati cate o parte din parul deja tuns pentru a respecta ghidul
Verificati rezultatul!

TUNDEREA CONTURURILOR MOI (tunsul exact de-a lungul unui contur stabilit)
Notiuni preliminare necesare:
a) aceasta tehnica este recomandata urmatoarelor tipuri de coafura de baza:
 bob (respectiv dubla linie de tundere pe frunte ) si taietura carre
 taietura rotunda.
b) pentru intreaga tunsoare are importanta numai o linie de taietura de-a lungul unui contur
stabilit in asa fel incat toate portiunile de par sa fie taiate mereu pe aceeasi linie orientativa,
exceptie taietura carre
c) taietura vine in principal perpendicular pe directia de cadere a parului
d) taietura trebuie sa fie perfecta deoarece chiar si micile greseli sar imediat in ochi si corecturile
ulterioare nu mai sunt posibile, de aceea este foarte importanta pozitia de lucru
e) sensul de separare si sensul de taiere trebuie sa fie paralele
f) parul trebuie impartit in portiuni foarte subtiri pentru ca permanent sa se vada linia orientativa

TAIETURA BOB SI CARRE

La un bob veritabil campul pentru breton ramane lung

Taierea liniei orientative la ceafa
 pieptanati parul in directia lui de cadere dupa ce acesta a fost spalat si sters cu prosopul,
stabiliti astfel lungimea dorita.
  Trasati o carare mediana prin zona posterioara a capului pana la ceafa
 pieptanati parul in fata si daca este necesar fixati cu clipsuri parul.
 La ceafa separati o potiune subtire de par si pieptanati parul in jos
 apasati cu mana portiunea respectiva pentru a obtine un ghid exact
 taiati portiunea lipita de piele.
Continuarea activitatii la ceafa
 separati portiunea de par atat de subtire incat ghidul sa fie clar vizibil.
 Potriviti portiunea cu linia orientativa.
 Procedati in acelasi mod cu urmatoarele portiuni de par pana putin deasupra urechii.
Taierea campurilor laterale si din varful capului in prelungirea ultimei portiuni de la ceafa
separati in zona laterala o portiune subtire.
 In prelungirea ghidului cefei taiati parul lateral in linie dreapta.
 Atentie ca parul sa fie lejer, drept pe ureche si sa nu fie intins prea tare.
 Separati noi portiuni de la cararea mediana la conturul fetei si parcurgeti etapele de lucru
pana cand ajungeti la carare.
 intinzand usor, taiati portiunile de-a lungul liniei conducatoare in mana.
 Prelucati identic si cealalta parte.
 Controlati lungimile partilor laterale tinand cu ambele maini in jos.

Continuarea spre taietura carre.

 aspectul carre se obtine prin taierea drepta a portiunii frontale
 separati parul pregatit pentru breton, pieptanati parul pe frunte si stabiliti lungimea si
formatul bretonului.
 din parul de pe frunte separati o portie subtire
 taiati in mana portiunea tragand usor si stabilind ghidul.
 urmatoarea suvita separati-o subtire incat ghidul sa fie vizibil si taiati egal cu ghidul.
 continuati etapele pana cand tot parul pentru breton se pune de acord cu conturul fruntii.

TAIETURA ROTUNDA
 Trasati o carare mediana din varful capului spre ceafa
 din partea cealalta separati o portiune de par care incepe deasupra fruntii si merge oblic
spre ceafa.
 pieptanati portiunea cu grija in sensul natural al caderii parului.
 de comun acord cu clienta aratand cu pieptanul stabiliti forma de baza a coafurii lateral si
la ceafa.
 luati foarfeca in mana si puneti-o cam in zona pometului pe portiunea de par si taiati-o
pana la mijlocul cefei.
 separati urmatoarea portiune paralel cu prima foarte subtire si acordati-o cu ghidul.
 continuati cu separarea si taierea pana la carare.
 procedati identic si pe partea dreapta.
 puneti de acord portiunea de pe frunte cu partile laterale lucrate, la fel ca taiatul
bretonului pentru carre.

TUNSUL DUPA UN MODEL PROPUS

Este vorba despre realizarea de tunsori complete pentru urmatoarele tipuri fundamentale
de coafuri:
 coafura tip paj
 coafura scurta pana la mediu cu par de acoprire mai lung
 coafura in trepte.

Descrierea pas cu pas a activitatii.

Stabiliti caracteristicile prezentate de client de care depinde tunsul, de exemplu:
  lungimea parului
 densitatea
 forma si parcursul contururilor
 forma capului si a fetei
 caderea naturala a parului
 existenta de vartejuri.
In baza acestor constatari verificati daca este realizabila una din cele trei propuneri de
coafura prezentate in continuare, apoi intrebati clienta daca este de acord cu coafura propusa.

COAFURA TIP PAJ

Esenta acestui tip de coafura consta in faptul ca printr-o graduare mai mare sau mai mica
se obtine coafuri diferite tip paj.Taietura de baza este in acelais timp baza de pornire la toate
coafurile cu par lung.

Faza I de tundere consta in:

 stabilirea si taierea liniei orientative la ceafa si daca este necesar pe portiunea frontala ;
 separarea urmatoarelor campuri de par si punerea de acord cu ghidul ;
 pieptanarea intregului par pe linia de cadere, taierea si controlul conform liniei
orientative.

Faza II de tundere:
 prin pozitionarea oblica a portiunilor de par si prin tunderea in unghi oblic orientat in sus
se decide gradul de pierdere;
 printr-o gradare mai mare sau mai mic apar forme foarte diferite de coafuri.

COAFURI SCURTE PANA LA MEDIU CU PAR DE ACOPERIRE MAI LUNG

Esenta acestui tip de coafura consta in faptul ca exista par lateral si pe ceafa gradat, iar
finalul coafurii poate fi foarte diferit.
Se procedeaza astfel:
 separarea conturului cu circa 2 cm de radacina parului pt taierea liniei orientative (la
ceafa, lateral si breton)
 stabilirea conturului prin taierea in mana a liniei orientative pe piele, respectiv in zona
fruntii;
 separarea urmatoarei portiuni de par si punerea de acord cu linia de orietare, iar prin
taierea portiunii de par in unghi mai mare sau mai mic se decide nivelul gradarii
 continuati etapizat pana in crestet, taiati in mana parul de acoperire ramas in continuarea
liniei de taiere
 pieptanati parul in unghi drept fata de pielea capului impotriva sensului separarii de pana
acum
 verificati realizarea tunsorii eventual corectati.

COAFURI IN TREPTE CU PAR DE ACOPERIRE MAI SCURT

Esenta acestui tip de coafura consta in faptul ca prin prelucrarea in trepte a partii
superioare a capului si prin varietatea lungimilor laterale este posibila crearea celor mai diferite
forme de coafura.
Astfel:
 separati contururile circa 2 cm de radacina parului pentru stabilirea ghidului, la ceafa,
lateral si breton
stabilirea conturului prin taierea ghidului corespunzator formei coafurii, pe piele ori in mana
separati lungimile in partea superioara a capului
 tineti parul departat in unghi drept fata de pielea capului in portiuni inguste si taiati
 va aparea o noua linie orientativa.
  faceti legatura intre linia orientativa a conturului si cea a portiunii superioare a capului.
 in acest timp portiunile de par sunt tinute in unghi drept fata de pielea capului.
 pieptanati parul impotriva directiei de separare de pana acum, in unghi drept cu pielea
capului.
 verificati rezultatul tunderii si eventual corectati.

ALEGEREA TUNSORII POTRIVITE IN FUNCTIE DE FORMA FETEI

FATA OVALA – Este considerata formatul ideal caruia i se potriveste orice tunsoare.

FATA PRELUNGA – Este mai mult lunga decat lata, se preteaza parul tuns de lungime medie
care adauga volum pe partile laterale. Evitati tunsorile cu parul pana la umeri si pieptanaturi care
dau volum partii inferioare a fetei.

FATA PATRATA – Latimea fetei reprezinta mai mult de 2/3 din lungime dandu-i un aspect
patrat. Tunsorile drepte nu avantajeaza, alegeti un stil cufulit sau care sa ascunda o parte din fata.
Mariti volumul pe partile laterale ale fruntii sau la baza capului pentru a lungii fata. Alegeti
tunsori cu lungime medie peste maxilar sau chiar mai jos.

FATA ROTUNDA – latimea fetei depasete 2/3 din lungime. Alegeti o tunsoare cu volum in
crestet si lateral pana deasupra urechii. Pieptanaturile asimetrice si liniile din diagonala vor da
impresia unei fete prelungite.

FATA LATA – Echilibrati formatul fetei pieptanad parul in sus cu linii verticale. Dati volum in
crestet.

FATA DIAMANT – Folositi tunsori care acopera fruntea si pometii .Dati volum in zona
maxilarului. Nu pieptanati parul spre spate pt evita dezgolirea fetei.

FATA IN FORMA DE INIMA – Este mai lata in partea superioara si ingusta la cea inferioara.
Echilibrati dand volum partii inferioare.

FATA IN FORMA DE PARA – Alegeti pieptanaturi bogate in crestet si la tample pentru a

echilibra maxilarele late si optati pt onduleuri lasand fruntea goala.
 Cap. 11.
FILATUL PARULUI

Filatul parului cu foarfeca de filat.

Este vorba despre rarirea dirijata ori uniforma a parului cu foarfeca de filat, astfel ca sa
apara multe lungimi ale parului, sa nu fie vizibile trepte in par.

Sunt necesare cunostinte privind:

 foarfecele de tuns zimtat si posibilitatile lui de folosire.
 Foarfeca de filat dintata fin pe doua parti este recomandata in special pt filarea pe par
uscat si taie la o inchidere cam o treime din nr firelor de par alese.
 Foarefeca de filat dintata pe o parte este recomandata in special la parul foarte des
deoarece la o inchidere taie jumatate din par.
Gradul de rarire al foarfecii de filat este dependent de nr si marimea dintilor si starea de
uzura a foarfecii, posibilitatile de impartire a parului in campuri.

IMPARTIREA PARULUI
La filat, cand se urmareste scoatere din grosime sau din volum a parului se face in campuri:
 frontal
 zona superioara
 partea laterala dreapta si stanga
 partea superioara dreapta si stanga
 ceafa.

Pozitia de lucru: asezati-va in spatele clientei, aplecati-va usor in fata.

 Separarea primei portiuni – la marginea de jos a campului cefei separati o poriune de par
de cca 5 cm latine si 1,5 cm grosime, pieptanati suvita ridicand-o de pe pielea capului, tineti
suvita cu degetul aratator si cel mijlociu, tensionati uniform.

TINEREA INSTRUMENTELOR: in mana in care tineti suvita puneti pieptanul intre

degetul mare si aratator, luati foarfeca de filat in cealalta mana.
Asezarea foarfecii de filat si taierea se face punand foarfeca deschisa pe portiunea de
lucru oblic pe cararea despartitoare. Inchideti si deschideti foarfeca numai o data si lasati
foarfeca in portiunea de par fara a modifica unghiul foarfecii fata de cararea despartitoare. Mutati
foarfeca pt a doua taietura paralel cu prima spre varful firelor de par.
Pieptanati portiunea de par filata – trageti degetul mare din foarfeca si tineti foarfeca in
mana fixat, luati si pieptanul in mana si pieptanati portiunea de par filata.

Continuarea etapelor: - procedati in acelasi mod cu urmatoarea portiune de par de pe

campul cefei, rariti restul campurilor in urmatoarea succesiune:
 portiunea cefei
 lateralele
 partea superioara a capului
 campurile laterale
 partea superioara a capului
 partea frontala.
Pieptanatul parului tuns se face cu un pieptene cu dinti desi, indepartand restul firelor de
par taiate.

EVITATI URMATOARELE GRESELI:

 separarea unor portiuni prea groase, deoarece efectul filarii nu este uniform;
 separarea unei portiuni prea late, deoarece lungimea lamei foarfecii este insuficient de
mare, aceasta greseala indeamna sa pozitionati foarfeca nu oblic ci in unghi drept cu
directia lungimii portiunii de par;
 taierea in unghi drept cu directia lungimii portiunii – in acest caz toate firele de par de la
o taietura vor avea aceeasi lungime si va afecta negativ aspectul final al coafurii;
 inchiderea treptata a foarfecelui in acelasi loc – parul va fi prea mult rarit si vor aparea
pauze in par;

FILATUL PARULUI CU FOARFECA DE TUNS

Este vorba despre rarirea parului prin actiune de razuire a foarfecii de tuns de-a lungul
firului de par sau prin tehnica deep point cut ( vezi tehnicile de tuns) in cazul fidelizarii unei
tunsori pe par uscat.

Notiuni preliminare importante:

a) cunostinte asupra efectului filarii cu foarfeca de tuns
b) filarea cu foarfeca de tuns se executa preponderent pe parul uscat
c)miscarea de razuire de-a lungul portiunii de par are loc de la varf spre radacina firelor
sau de la radacina spre varf, depinde de ce se urmareste. Daca tunsoare are nevoie de o
subtiere a varfurilor in anumite zone in care parul este mai scurt se va aluneca cu foarfeca
de tuns de-a lungul lungimii firului de par de la radacina spre varf, iar in cazul in care se
urmareste scoaterea din grosime se poate folosi tehnica razuirii de la varfuri spre
radacina.
d) lungimea miscarii de razuire/ taiere a foarfecii determina cantitatea si zona filata
e) prin inchiderea mai usoara sau mai tare a foarfecii se produce o presiune pe portiunea
de par care determina gradul de razuire.
 Cap. 12.
ONDULATIA PERMANENTA

Pentru executarea unui permanent de calitate trebuie sa tinem seama de calitatea parului care
poate fi:
 moale subtire
 vopsit sau decolorat
 impropriu pentru permanent
 spongios
 par normal.

ONDULATIA PERMANENTA
Este o incretire a parului pe cale artificiala cu ajutorul
bigudiurilor, a caldurii si a unor solutii speciale.
Principiul ondulatiei permanente consta in inmuierea
keratinei continute in celulele firului de par, sub influenta
caldurii si a unor substante chimice speciale. Legaturile dintre
lanturile paralele care formeaza keratina se rup apoi se
grupeaza in alt mod permitand firului de par sa primeasca o
alta forma.

Exista urmatoarele feluri de permanent:

 la cald – se lucra in trecut
 la rece – se foloseste in prezent
 antipermanentul.

Ondulatia parului la rece.

Se obtine prin doua actiuni:
1. actiune mecanica care consta in rularea parului, suvita cu suvita, pe bigudiuri speciale
din lemn sau din plastic. Rularea suvitelor trebuie sa fie corect executata deoarece de aceasta
rulare depinde forma ondulatiei sau chiar rezistenta acesteia.
2. actiune chimica care consta in intrebuintarea a doua lichide:
 solutia de par care este pe baza de acid tioglicolic, care sub influenta lui parul se inmoaie,
se umfla, isi schimba structura realizandu-se incretirea;
 solutia de neutralizare, care este un oxidant avand ca scop neutralizarea solutiei de
permanent. Aceasta fixeaza ondularea permanenta, parul ramanand asa cum a fost rasucit
pe bigudiuri.

Tehnica executarii permanentului la rece urmeaza urmatorii pasi:

 spalarea parului obligatoriu cu un sampon adecvat calitatii parului
 tunderea corecta a parului din lungime, de la caz la caz
  impartirea corecta a parului pe toata suprafata capului formand 5-7 paralele care se vor
rasuci intr-o anumita ordine
 fiecare suvita ce urmeaza a fi rulata pe bigudiu se va umezi cu solutia de permanent
 rularea corecta a fiecarei suvite de par pe bigudiu este foarte importanta pentru reusita
permanentului. Nu este admis ca parul rulat pe bigudiu sa fie prea lejer sau prea strans.
Inainte de rasucire, suvita de par va fi umezita cu solutie si va fi pieptanata de jos in sus.
 suvita aleasa trebuie rulata in asa fel incat dupa ce s-a rulat parul pana la radacina, aceasta
trebuie sa fie plasata exact pe radacina propie a suvitei de par alese. O atentie deosebita
trebuie sa se acode la fixarea elasticului pe bigudiu, daca elasticul este strans pe par lasa
urme pe suvita sau chiar o taie constituind o cauza a nereusitei permanentului.
 dupa ce parul a fost rulat corect, se desfac 1,2 bigudiuri dintre primele rasucite pt a
aprecia timpul necesar incretirii parului
 se apreciaza timpul de incretire a parului care difera de la caz la caz si depinde de
calitatea parului. Se

 aplica pe cap o boneta din palstic si deasupra un prosop uscat.

 se lasa timpul necesar de actiune pt incretire de 20 min. la 2 ore in functie de calitatea
parului si dorinta clientei.
 dupa expirarea timpului de incretire se face un nou control prin desfacerea catorva
bigudiuri din ultimele rulate pentru a vedea daca timpul acordat a fost suficient ca parul
sa se increteasca dupa dorinta clientei.
 neutralizarea permanentului se face in felul urmator:
- se amesteca solutia neutralizanta cu apa in proportie de 1:1 inainte de a fi aplicata pe par.
- In primul rand se limpezeste parul inainte de aplicarea neutralizantului pt a elimina
solutia de permanent de pe par si pentru a opri actiunea de incretire.
- Daca limpezirea este facuta superficial este posibila decolorarea parului.
 dupa ce s-a amestecat neutralizantul se tamponeaza fiecare bigudiu si se lasa 5-10 min. -
pentru par normal 5 min, iar pentru par moale 10 min.
 se scot bigudiurile cu mare grija asa fel incat sa ramana suvita sub forma de bucla si se
executa a doua neutralizare lasand alte 5-10 min.
 in final se clateste bine parul cu apa calda pana se elimina solutia de permanent si se face
un masaj usor cu balsam cu keratina.
 se tund varfurile si se trece la coafat.

Permanentul cu solutie Londa si Wella – Sunt solutii speciale care se gasesc pentru
diferite tipuri de par: normal si vopsit. Are un aspect laptos si un miros mai putin patrunzator,
sunt solutii in care se gasesc balsam si uleiuri vegetale cu rol protector asupra firului de par.
De retinut ca solutia de permanent se pune, de la caz la caz, fie pe fiecare suvita in parte
inainte de rularea ei pe bigudiu, fie pe toate bigudiurile dupa ce au fost montate pe cap.

PERMANENTUL SPIRALAT
Pentru acesta exista bigudiuri speciale mai lungi de 15-20 cm din lemn sau plastic.
Suvitele se rasucesc in forma de spirala, solutia nu se dilueaza, iar timpul de executie este de 40-
60 min, dupa care se face neutralizarea.

ANTIPERMANENTUL (DESCRETIREA)
Solutia de permanent pe baza de acid tioglicolic face posibila incretirea parului dar si
decretirea lui. Descretirea este o operatie mult mai delicata fiind aplicata mai des la
radacina, are contact mai mult
timp cu pielea si prezinta o sursa de iritaie. Pentru a evita acest inconvenient se pot lua cateva
masuri de protectie a pielii.

Rezultatul obtinut prin aceasta operatiune difera dupa cazul tratamentului care este clasificat in
trei categorii:
 permanent prea cret
 par ondulat natural
 par cret natural
In primele doua cazuri descretirea este posibila, parul fiind total sau partial netezit. In
ultimul caz se poate obtine o usoara netezire. Acest tip de par este cel mai rebel.
La operatiunea de descretire pentru a evita orice iritatie a pielii, aceasta se face pe un par
nespalat.
Alegerea produsului se face la fel ca la permanent in functie de starea parului, se prefera
solutia de permanent de tratament care este mai usor de localizat la radacina. Produsul se va
aplica cat mai repede

posibil pe tot capul incepand cu partile mai crete, in general acestea se situeaza in jurul fetei si in
crestet.
Produsul se aplica mai intai la radacina, unde parul se descreteste cel mai greu, apoi se
intinde pe
toata lungimea firului de par, se va lasa sa actioneze 10 min apoi se va pieptana bine parul
netezandu-l cu dosul unui pieptene ca sa nu se zgaraie pielea capului, din cand in cand se reia
pieptanatul pana se obtine rezultatul dorit.

PRINCIPALELE CAUZE DE ESEC AL UNUI PERMANENT

Daca parul este putin cret:
 inseamna ca solutia este prea slaba, timpul de expunere insuficient, suvite prea groase,
infasurare prea slaba pe bigudiuri, sau bigudiuri prea mari pt calitatea parului.

Daca parul este prea cret:

 solutia a fost prea tare, timpul de expunere prea lung, exces la intindere parului pe
bigudiu, bigudiuri prea mici pentru calitatea parului.

Varfuri crete si radacina fara vigoare:

 par prea lung, suvite prea groase, varfuri prea filate, suvite prost impartite (la par scurt).

O buna impartire generala dar varfurile nu au vigoare:

 varfurile nu au fost filate inainte cu foarfeca, infasurarea defectuoasa a bigudiurilor.

Par ca de creol, se observa la par moale sau foarte fin:

 solutia a fost prea tare, infasurarea pe bigudiuri prea slaba, timpul de expunere
insuficient.

Onduleu satisfacator dar varfuri drepte:

 imbibare imperfecta, proasta neutralizare.

Onduleul dispare la prima spalare:

 transformarea insuficienta a structurii firului de par, proasta neutralizare.

In timpul executiei permanentului se monteaza normal dar onduleul dispare:

 exces de expunere, solutie prea tare.
Parul se rupe de la radacina:
 proasta fixare a elasticului, suvite prea goase alese, solutie prea tare, parul decolorat.

Alte cauze ale unui permanent nereusit:

 spalarea necorespunzatoare a parului,
 tunderea incorecta a parului,
 alegerea necorespunzatoare si umezirea superficiala a suvitelor de par,
 filarea necorespunzatoare a parului,
 aprecierea necorespunzatoare a calitatii parului prin estimarea timpului de incretire gresit,
 neutralizarea superficiala,
 derularea incorecta a bigudiurilor din par,
 solutii de permanent de proasta calitate sau alterata (galben-verzui)
 folosirea de bigudiuri nespalate dupa ce au fost scoase de la neutralizarea unui permanent
anterior.
 limpezirea necorespunzatoare a parului sau chiar deloc.

Ondulatia chimica sau vopsirea nu se executa una pe cealalta, specialistii recomanda mai
intai permanentul si dupa 2-3 saptamani vopsitul. Dupa ondulatia chimica se face o tonalizare a
parului.
Decolorarea duce la rezultate indoielnice, doar parul care are o structura rezistenta poate
sa suporte permanentul si vopsitul in acelasi timp.
O alta conditie impusa este ca parul sa nu fie lung, o decolorare usoara, un retus al
radacinei este posibila chiar si la parul subtire, dar dupa ce s-a facut permanentul.
Ondulatia chimica asociata cu suvite, in care suvitele de par sanatoase alterneaza cu cele
decolorate, obliga la tratamente diferentiate (tratarea parului cu balsam sau tratament).

Cap. 13.
DECOLORATUL SI VOPSITUL PARULUI
 DECOLORAREA PARULUI INAINTEA VOPSITULUI
De multe ori se intampla ca inainte de vopsire sa fie necesara o decolorare a parului.
Aceasta se impune atunci cand se urmareste obtinerea unei nuante mai deschise decat cea
actuala, in acest caz se va decolora tot parul si cand s-a obtinut nuanta se spala parul usor si se
vopseste nuanat dorita.

DECAPAJUL
Prin decapaj intelegem scoaterea petelor de pe par si se executa cu pudra decoloranta si
cu apa oxigenata (oxidantul).
Care poate fi:
 de 20, 30 volume, adica 6%, respectiv 9% sau cu o vopsea, blondul cel mai deschis din
gama respectiva cu apa oxigenata de 30 volum, adica 9%.

O clienta poate avea 2,3 culori pe par, in acest caz se decoloreaza incepand cu cea mai
inchisa culoare, indiferent unde se afla. De aceea este bine sa se inceapa cu varfurile si ultima
data cu radacina care lucreaza mult mai repede.

Decapajul poate fi:

 complet (revenirea la apropiata de culoarea naturala a parului)
 partial (deschiderea culorii parului cu una sau doua nuante).

EXECUTAREA SUVITELOR (PE PAR SCURT)

Pentru a executa vopsirea in doua sau mai multe nuante se va proceda in felul urmator:
 se va pieptana bine parul apoi se va pune o boneta de plastic subtire si cu un croset se
gaureste boneta si se scot suvitele de par.
 aceste suvite se vopsesc sau se decoloreaza aplicandu-se preparatul ca la decolorare cu
concentratia max 40 volume (12%) si se lasa sa actioneze in functie de calitatea parului
cca 30 min. Este bine ca preparatul sa fie pregatit dupa ce s-a incheiat executarea
suvitelor sau scoaterea lor.
 dupa expirarea timpului de executie se limpezeste parul cu apa dupa care se scoate boneta
si se spala cu sampon.
 se recomanda ca parul sa fie nespalat, datorita faptului ca sebumul il protejeaza.
 timpul de actionare se calculeaza dupa ce s-a terminat de aplicat produsul pe ultima
suvita.
De asemenea, suvitele se pot executa si pe par mediu spre lung si lung cu ajutorul foliei
de aluminiu si se pun dupa preferinta crosetate sau mese subtiri pe diagonala.

VOPSIREA PARULUI
Coafeza are datoria de a executa un test de toleranta, aplicand o cantitate mica de vopsea
in spatele urechii, care se verifica dupa 24 ore.
 La executarea unei vopsiri este necesar sa fie in armonie culoarea cu care se vopseste cu
fizionomia si personalitatea clientei

TEHNICA VOPSIRII
Are trei metode de baza:
 tonalizarea
 colorarea
 decolorarea.

La tonalizare pigmentii coloranti incojoara firul de par.

Prin decolorare pigmentii patrund si in inteiorul firului de par, iar aceasta distruge doar
pigmentii.

Produsele de tonalizare sunt sub forma de spume lichide, creme sau se recunosc prin
aceea ca nu contin oxidant care sa se amestece suplimentar in coloranti. Preparatul se aplica pe
parul umed asa cum se prezinta in comert, el inconjoara firul de par ca o pelicula, in cel mai bun
caz penetreaza doar stratul de la suprafata. Produsul de tonalizare cu pigmenti inchisi la culoare
intareste doar culoarea naturala a parului.

Pigmentii de aceeasi nuanta cu cea a parului pot da reflexe. Pigmentii de culoare inchisa
nu sunt vizibili decat pe o nuanta deschisa a parului sau pe un par decolorat.

Avantajele tonalizarii sunt:

 nu ataca stratul de keratina
 schimbarea culorii este ireversibila deoarece culoarea care inconjoara firul de par se spala
si nu face probleme radacinei.

Dezavantajele tonalizaii:
 nu poate face parul mai deschis
 firele albe nu sunt acoperite
 iar parul inchis devine mai inchis la culoare dar nu pentru mult timp.
Vopsirea schimba pentru mai mult timp culoarea parului, aplicarea si prepararea vopselei
se desfasoara in felul urmator:
 in colorantul de baza (emulsie, crema) se gaseste numai colorantul. Aceasta substanta
este alcatuita din particule microscopice care in prima etapa patrund pana dincolo de
stratul solzos al firului de par
 in a doua etapa incepe actiunea in care se leaga decoloratul din prima etapa de
pigmentare marind volumul pigmentilor astfel incat acestia sa se fixeze in jurul firului e
par.
Vopsirea parului are ca dezavantaj faptul ca se poate observa dupa 2 saptamani parul
natural crescut la radacina.

Ce trebuie sa facem inainte de vopsit ?

 testul de toleranta
 purtarea discutiei cu clienta asupra culorii
 constatarea calitatii parului , a gradului de degradare, procentul de fire albe, daca a mai
fost vopsita sau decolorata, daca sunt pete de alta nuanta, care este culoarea naturala a
parului.
 Dupa discutia cu clienta si dupa constatare, se pregatesc materialele(vazon, cantar,
penson, fota de vopsit, manusi si sort de vopsit). Intotdeauna vopseaua se pregateste in fata
clientei.

Vopseaua se poate aplica de la caz la caz fara operatii precedente, ca decolorarea sau
spalarea.

Vopseaua se aplica:
 incepand cu radacinile cand este crescuta radacina dupa un vopsit anterior
 incepand cu varfuri si lungimi cand se vopseste parul pentru prima data.
Dupa aplicarea vopselei trebuie sa facem un control permanent pentru ca parul sa nu se
pateze.

Controlul se va face astfel:

 cu pieptenele se indeparteaza vopseaua de la radacina si se observa modul de lucru

La executarea unei vopsirii trebuie avut in vedere urmatoarele:

 calitatea parului (aspru, moale, normal, degradat).
De calitatea parului depinde oxidarea si absorbirea vopselei:
- un par mai aspru – prinde vopseaua mai greu
- un par moale – se oxideaza mai repede
- un par normal – se coloreaza in timp normal
- un par degradat – se oxideaza f repede.
 daca parul necesita sau nu decolorarea inaintea vopsirii.
 parul se va spala daca este f murdar, f gras sau plin de produse.

In cazul in care firele albe sunt in proportie de 30% se alege indiferent de culoarea dorita
un tub de vopsea cu o nuanta mai deschisa decat culoarea aleasa, in cazul in care firele albe sunt
in proportie de 30-70% se alege un tub de vopsea in nuanta dorita, iar atunci cand firele albe
depasesc 70% se alege un tub de nuanta mai inchisa.

Cum se taie culorile?

 daca parul este roscat – se taie cu verde
 daca parul este galben – se taie cu violet
 daca este portocaliu – se taie cu albastru.

Potrivirea oxidantului pentru obtinerea culorii dorite:

Pentru obtinerea culorilor:
 negru
 castaniu inchis Se foloseste oxidant de
 mediu 6% (20 vol)
 roscat in proportie de 1:1
 violet.

De asemenea se poate folosi si oxidant mai slab de:

 3%
 4%, Pentrui inchiderea nuantei initiale aflate in par.
 1,9%

Pentru obtinerea culorii de:

 blond mediu si deschis
 roscat intens Se va folosi oxidant de 6% (in cazul in care parul
initial se apropiat de nuanta dorita) si 9% in restul
cazurilor.
  aramiu deschis

Pentru obtinerea culorilor de:

 blond foarte deschis si platinat - se va folosi oxidant de 9%, 12 %.

Oxidantul de 6% deschide 1 - 2 tonuri, oxidantul de 9%

deschide 2-3 tonuri iar cel de 12% deschide 4 tonuri.

La gama de blond special nivelul 11-12 se foloseste numai oxidant de 12% in proportie
de 1 : 2, adica o portie crema si doua parti oxidant.

Repigmentarea firului de par:

 Consta in vopsirea parului fara a adauga oxidant in vopsea, timpul de actiune este de 15
min, dupa care se va aplica vopseaua cu oxidant.
 Aplicarea vopselei se face ca si la decolorat, cu urmatoarea exceptie: se incepe din fata
in cazul parului grizonat sau alb, si se insista la fiecare mesa de par, se maseaza
mesa.

Moduri de obtinere a diferitelor culori:

 Pentru culorile castanii, daca parul initial este vopsit mai inchis decat nuanta dorita, se
face o decolorare usoara asa fel incat sa se deschida cu un ton peste culoarea dorita , dupa
care se aplica vopseaua dorita, iar dupa expirarea timpului de oxidare se spala parul.
 Tot pentru culorile castanii, daca parul e de o nuanta mai deschisa decat nuanta dorita, se
aplica nuanta respectiva pe parul spalat( se poate face o nuantare) sau nespalat (vopsire).
 Pentru obtinerea culorii de blond, daca nuanta parului natural e mai inchisa decat una din
nuantele de blond, se va decolora la o nuanta mai deschisa decat naunta dorita, sau se
poate aplica direct vopseaua cu conditia ca parul natural initial sa fie cel putin saten
deschis.
 Pentru obtinerea unei nuante de blond platinat in toate cazurile indiferent de culoarea
naturala a parului se va decolora cu pudra , dupa care se va aplica nuanta de blond
platinat.
 In cazul in care se urmareste obtinerea unei nuante de roscat inchis, mediu, sau deschis
este indicata decoloarea parului inainte de vopsire, pentru obtinerea unui rosu intens.

Decolorarea parului:
 Principiul decolorarii consta in a reduce sau a distruge materia coloranta (pigmentul )
continuta in stratul pigmentar al parului.

Produsele intrebuintate pentru decolorare sunt:

 apa oxigenata care este un lichid incolor cu miros intepator si se obtine prin amestecarea
perhidrolului cu apa distilata in proportie variabila, pentru o concentratie mai mare sau
mai mica.

Apa oxigenata este un oxidant decolorant si se intrebuinteaza pentru:
- decolorarea parului
- vopsirea parului
- neutralizarea permanentului rece.
Ea trebuie pastrata la rece si intuneric si se evita contactul ei cu orice metal.
 Pudra decoloranta este un produs chimic sub forma de praf ce se amesteca cu apa
oxigenata in diferite concentratii de 3-4-6-9-12%. Se pot executa grade diferite de
 decolorare care tin seama de caracteristicile parului.

Felul si calitatea decolorarii parului depinde de mai multi factori:

 de natura parului
 de culoarea naturala a parului, de exemplu un par negru prin decolorare va deveni roscat,
un par saten va deveni blond, un par blond va deveni un blond deschis, etc.
 de durata timpului in care se depune decolorantul
 de produsul intrebuintat cat si de concentratia apei oxigenate.

Pentru executarea decolorarii avem nevoie de:

 un vazon,
 o pensula,
 manusi
 pudra si oxidantul
 sort
 fota de vopsit
Nu este permis ca apa oxigenata sa depaseasca concentratia maxima de 9% ( cu exceptia
suvitelor).

Decolorarea parului la radacina se face in felul urmator:

 se separa parul in cruce, se face o carare de la frunte la ceafa si una de la o ureche la alta
 se depune decolorantul incepand din spatele capului pe radacinile crescute spre ceafa
 dupa aceea se va decolora si portiunea sin fata prin trasarea de mici suvite
 timpul de oxidare este intre 10-60 min de la caz la caz, dupa care se trece la spalarea
parului.

Cand se executa decolorarea pentru prima data exista trei posibilitati:

 aplicarea decolorantului pe varfuri
 aplicarea decolorantului pe lungimi si varfuri
 aplicarea decolorantului pe toata lungimea parului incepand de la varfuri, lungimi si
radacina.