ARSURI ŞI HIPOTERMIE

1. Din punct de vedere etiologic, arsurile pot fi produse de următorii agenţi fizici cu
EXCEPŢIA:
a. lichide şi vapori fierbinţi
b. curent electric
c. agenţi oxidanţi
d. metale topite
e. raze ultraviolete.

2. Degerătura de gradul III este caracterizată prin, cu EXCEPŢIA:

a. edem
b. flictene cu conţinut sangvinolent
c. necroză tegumentară
d. coloraţie alb-cenuşie a tegumentelor fără flictenă
e. flictene cu conţinut clar.

3. De la ce temperatură apar leziuni caracteristice de arsură:

a. 39°C
b. 41°C
c. 44°C
d. 49°C
e. 46°C.

4. Care este elementul clinic ce nu defineşte degerăturile de gradul I:

a. eritem ce dispare la presiune
b. edem
c. hiperestezii
d. flictene cu conţinut sangvinolent
e. temperatură cutanată ridicată

5. Factorii care nu influenţează prognosticul unui ars sunt:

a. arsuri pe tractul respirator
b. arsuri circulare
c. sarcină
d. vârsta între 30 şi 40 de ani
e. inhalarea de fum sau produse toxice

6. Care din următoarea afirmaţie este falsă:

a. IP = 40 sau inferior, evoluţie fără fenomene generale, fără complicaţii
b. IP = 40 – 60 fenomenele generale apar în toate cazurile, încep să apară
complicaţii, pacienţii supravieţuiesc
c. IP = 100 – 140 complicaţii minore, vindecare totală
d. IP = 140 – 160 cazurile decedate egalează numărul cazurilor vindecate
e. IP peste 200 supravieţuirea şi vindecarea sunt excepţionale
7. Care este elementul clinic ce nu defineşte degerăturile de gradul I:
a. eritem ce dispare la presiune
b. edem
c. hiperestezii
d. flictene cu conţinut sangvinolent
e. temperatură cutanată ridicată

8. Perioada şocului postcombustional este caracteristică pentru:

a. primele 2 zile
b. primele 3 zile
c. primele 4 zile
d. primele 5 zile
e. primele 6 zile

9. Cum se defineste indicele prognostic (IP):

a. IP = suprafaţa arsă x înălţimea pacientului
b. IP = suprafaţa corporală x gradul de arsură
c. IP = suprafaţa arsă x gradul arsurii
d. IP = suprafaţa corporală x greutatea
e. IP = suprafaţa arsă x vârsta pacientului

10. Perioada dismetabolică-metaagresională este cuprinsă între:

a. zilele 2-20
b. zilele 3-19
c. zilele 4-21
d. zilele 5-22
e. zilele 6-30

11 Care afirmaţie este falsă în tratamentul arsurilor:

a. tratatament local
b. începerea tratamentului la locul accidentului
c. tratament general
d. tratamentul se instituie precoce
e. tratamentul se instituie tardiv

12. Degerăturile reprezintă totalitatea modificărilor funcţionale şi tisulare apărute în

următoarele condiţii:
a. temperatura sub -6,5°C care acţionează minim o oră
b. temperatura sub 0°C care acţionează minim 3 ore
c. temperatura sub -10°C care acţionează minim 4 ore
d. temperatura sub -15°C care acţionează minim 2 ore
e. temperatura sub -20°C care acţionează minim o oră

13. Arsura de gradul III se caracterizează prin:

a. leziunea distruge epidermul şi membrana bazală şi o parte din derm
b. leziunea distruge epidermul cu păstrarea intactă a membranei bazale
 c. leziunea distruge tot tegumentul
d. se vindeca in 6 saptamani
e. vindecarea se face fără sechele sau cicatrici vicioase

14. Arsura de gradul IV se caracterizează prin:

a. leziunea distruge epidermul şi membrana bazală şi o parte din derm
b. leziunea distruge epidermul cu păstrarea intactă a membranei bazale
c. leziunea distruge tot tegumentul si este insensibilă la durere
d. leziunea este complet delimitata de planurile profunde
e. vindecarea se face fără sechele sau cicatrici vicioase

15. Arsura de gradul II se caracterizează prin:

a. apariţia de flictene cu conţinut sangvinolent
b. straturile epidermului sunt distruse cu excepţia membranei bazale
c. vindecarea se face cu usoare sechele
d. vindecarea se face cu cicatrici vicioase
e. leziunea este complet insensibilă la durere

16. Arsura de gradul I se caracterizează prin:

a. leziune este reversibilă si vindecarea se face fără sechele
b. flictenele apar la scurt timp după expunere
c. necesita antiseptice puternice
d. flictenele au conţinut serocitrin
e. leziunea este situată în dermul profund

17. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărata în aplicarea metodei de calcul pentru
suprafeţele arse (regula lui 9):
a. capul şi gâtul 9%
b. membrele superioare 18%
c. trunchiul posterior 9%
d. membrele inferioare 28%
e. perineul şi organele genitale 10%

18. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărata în aplicarea metodei de calcul pentru
suprafeţele arse (regula lui 9):
a. trunchi anterior 28%
b. trunchi posterior 18%
c. membrele superioare 19%
d. membrele inferioare 9%
e. perineul şi organele genitale 5%

19. Care este factor determinant în degerături:

a. viteza vântului
b. umiditatea
c. temperatura corporala
d. durata expunerii la frig
 e. starea psihică

20. Care este factor favorizant în degerături:

a. imobilizarea prelungită
b. grupa sanguina
c. temperatura ambientală
d. expunerile repetate
e. durata expunerii la frig

21. Factorul ce influenţează prognosticul unui ars este:

a. lipsa unui control periodic
b. vârsta intre 60-70 ani
c. talia
d. greutatea
e. insuficienţa respiratorie acută

22. Leziunea locală de arsură a fost schematizată de către Jackson astfel:

a. o zona punctiforma albicioasa
b. o zonă centrală – caramelizarea glucidelor
c. o zonă centrală – necroză de coagulare
d. o zonă de hipotermie
e. o zonă intens colorata violaceu

23. Care este elementul clinic ce defineste degerăturile de gradul II:

a. edem apărut la nivelul membrelor
b. flictene cu conţinut clar si abolirea sensibilităţii tactile, termice şi dureroase
c. hipertermie locala
d. necroză profundă
e. flictene cu conţinut sangvinolent

24. Din punct de vedere etiologic, arsurile pot fi produse de următorii agenţi chimici cu
EXCEPŢIA:
a. solutii de acid clorhidric
b. agenţi desicanţi
c. agenţi corozivi
d. raze Roentgen
e. agenţi citotoxici.

RASPUNSURI ARSURI ŞI HIPOTERMIE

1. C
2. E
3. E
4. D
5. D
6. C
7. D
8. B
9. C
10. D
11. E
12. A
13. A
14. C
15. B
16. A
17. A
18. B
19. D
20. A
21. E
22. C
23. B
24. D

COLECISTITA

1. Care este localizarea abdominala cea mai frecventa in colica biliara:

a. epigastru
b. hipocondrul stang
c. hipocondrul drept
d. mezogastru
e. fosa iliaca dreapta

2. Tratamentul chirurgical in colecistita litiazica consta in:

a. gastrectomie
b. colecistectomie
c. apendicectomie
d. colectomie
e. omentectomie

3. Cum se numeste bacteria implicate in patologia ulcerului gastroduodenal?

a. streptococ
b. stafilococ
c. pneumococ
d. helicobacter
e. klebsiela

4. Durerea in apendicita acuta este localizata abdominal, cel mai frecvent in:
a. hipocondrul stang
b. hipocondrul drept
c. hipogastru
d. fosa iliaca dreapta
e. fosa iliaca stanga
5. Tratamentul chirurgical in apendicita acuta consta in:
a. colectomie segmentara
b. hemicolectomie dreapta
c. splenectomie
d. colecistectomie
e. apendicectomie

6. Care este investigatia paraclinica cea mai utila in ulcerul gastroduodenal?

a. bronhoscopia
b. colonoscopia
c. rectoscopia
d. gastrofibroscopia
e. cistoscopia

7. Care este varianta anatomopatologica a apendicitei acute cu cel mai mare potential de
perforatie:
a. catarala
b. subdurala
c. flegmonoasa
d. pericecala
e. gangrenoasa

8. Care este varianta de abord minim invaziv pentru colecistectomie?

a. colecistectomie clasica
b. colecistectomie unilateral
c. colecistectomie laparoscopica
d. colecistectomie superioara
e. colecistectomie progresiva

RASPUNSURI COLECISTITTA
1. C
2. B
3. D
4. D
5. E
6. D
7. E
8. C
 INFECŢIILE CHIRURGICALE

1. Infecţia chirurgicală se caracterizează prin următoarele elemente, cu EXCEPŢIA:

a. Focarul infecţios este evident clinic;
b. Tratament chirurgical prin incizie, excizie şi drenaj;
c. Caracter invaziv prin difuziunea din focar în regiune sau tot organismul;
d. Infecţia chirurgicală este monomicrobiană;
e. Infecţia chirurgicală este polimicrobiană.

2. Cea mai frecventă localizare a furunculului antracoid este:

a. Coapsă
b. Cervico-dorsal
c. Fesieră
d. Antebraţ
e. Perineu.

3. Examenul clinic în abcesul cald evidenţiază următoarele elemente cu EXCEPŢIA:

a. RUBOR
b. CALOR
c. PSEUDOTUMOR
d. DOLOR
e. FUNCTIOLAESA.

4. Etiologia bacteriologică a furuncului este:

a. Pneumococul
b. Streptococul
c. Stafilococul
d. Gonococul
e. Klebsiela

5. Tratamentul chirurgical al abcesului cald constituit (fluctuent) constă în

următoarele etape, cu EXCEPŢIA:
a. Incizie
b. Debridare
c. Sutură
d. Spălare cu soluţii antiseptice
e. Drenaj.

6. Evoluţia anatomoclinică a furunculului cuprinde următoarele etape cu

EXCEPŢIA:
a. Inflamaţia ganglionară
b. Inflamaţia polifoliculară
c. Necroza ţesutului perifolicular
d. Eliminarea burbionului
e. Vindecarea prin granulaţie şi epitalizare.
7. Infecţiile acute localizate sunt reprezentate de următoarele entităţi clinice, cu
EXCEPŢIA:
a. Abcesul cald
b. Flegmonul
c. Adenita acută
d. Limfangita
e. Septicemia.

8. Infecţiile acute localizate sunt reprezentate de următoarele entităţi clinice, cu

EXCEPŢIA:
a. Foliculita acută superficială
b. Tetanosul
c. Furunculul
d. Panariţiul
e. Abcesul cald.

9. Care este complicaţia evolutiva în abcesul cald:

a. Fistula arterio-venoasă
b. Fistulizarea
c. Disuria
d. Tromboflebita
e. Arsuri intinse la nivelul membrelor

10. Care este elementul clinic ce defineste flegmonul:

a. Infecţie repetata
b. Infecţie localizată
c. Fără tendinţă la delimitare
d. Cu tendinţă la delimitare
e. Complicat cu edem al ţesuturilor.

11. Inflamaţia acută a ganglionilor limfatici poate îmbrăca una dintre urmatoarele
forme:
a. Flegmonul
b. Adenita acută
c. Hidrosadenita
d. Abcesul cald
e. Adenomul axilar.

12. Cele mai grave complicaţii pot apărea la un furuncul cu următoarea localizare:
a. Interscapulovertebral
b. Antebrat
c. Faţă
d. Laterocervical
e. Presternal.
 13. Peretele abcesului este constituit din:
a. Nucleu;
b. Zona interioară, mijlocie, exterioară
c. Zona de edem perilezional
d. Adventice
e. Capsula.

14. Care sunt elementele anatomoclinice care definesc o septicemie:

a. Tipul germenelui
b. Poarta de ieşire
c. Poarta de intrare si focarul infecţios
d. Numarul de ganglioni limfatici
e. Metastaze tumorale secundare.

RASPUNSURI INFECŢIILE CHIRURGICALE

1. D
2. B
3. C
4. C
5. C
6. A
7. E
8. B
9. B
10. C
11. B
12. C
13. B
14. C

TRAUMATISME PĂRŢI MOI

1. Cum se defineşte o plagă transfixiantă:

a. care traversează seroasa
b. care nu traversează seroasa
c. care intră şi iese din cavitatea seroasă sau organ cavitar, având două orificii
d. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ cavitar
e. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ parenchimatos.

2. Factorii care intervin în procesul de vindecare al plăgilor sunt, cu EXCEPŢIA:

a. vârsta
b. diabetul
c. citostaticele
 d. vitaminele
e. înălţimea

3. Contuziile superficiale pot îmbrăca următoarele aspecte anatomoclinice cu

EXCEPŢIA:
a. escoriaţia
b. echimoza
c. hematomul
d. neurotmesis
e. edemul dur posttraumatic.

4. Contuziile superficiale pot îmbrăca următoarele aspecte anatomoclinice cu

EXCEPŢIA:
a. impregnări
b. axonotmesis
c. flictena posttraumatică
d. seromul
e. necroza cutanată posttraumatică

5. Ce reprezintă etapa anurică în sindromul de strivire:

a. insuficienţa respiratorie acută
b. insuficienţa hepatică acută
c. insuficienţa cardiacă acută
d. insuficienţa renală acută
e. insuficienţa vasculară acută.

6. Etapa de compresiune a sindromului de stivire durează în medie:

a. 2-4 ore
b. 4-6 ore
c. 6-8 ore
d. 8-10 ore
e. 10-12 ore.

7. Plăgile situate la nivelul toracelui sau abdomenului se pot clasifica în raport cu

integritatea seroasei astfel, cu EXCEPŢIA:
a. plăgi nepenetrante
b. plăgi penetrante
c. plăgi autoevolutive
d. plăgi perforante
e. plăgi transfixiante.

8. Cum se defineşte o plagă perforantă:

a. care traversează seroasa
b. care nu traversează seroasa
c. care intră şi iese din cavitatea seroasă sau organ cavitar, având două orificii
d. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ cavitar
 e. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ parenchimatos.

9. Cum se defineşte o plagă penetrantă:

a. care traversează seroasa
b. care nu traversează seroasa
c. care intră şi iese din cavitatea seroasă sau organ cavitar, având două orificii
d. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ cavitar
e. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ parenchimatos.

10. Cum se defineşte o plagă nepenetrantă:

a. care traversează seroasa
b. care nu traversează seroasa
c. care intră şi iese din cavitatea seroasă sau organ cavitar, având două orificii
d. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ cavitar
e. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ parenchimatos.

11. Sindromul de strivire are in evolutie una din urmatoarele etape:

a. alezional
b. nontraumatic
c. edematoasa
d. decompresiune
e. devitalizant.

12. Care este obiectivul principal al tratamentului în sindromul de strivire:

a. tratamentul leziunilor postcombustie
b. tratamentul stării de şoc
c. tratamentul leziunilor traumatice ale membrelor
d. tratamentul insuficienţei cardiace
e. prevenirea şi tratarea insuficientei hepatice.

13. Etapa de decompresiune a sindromului de strivire cuprinde următoarele faze:

a. faza de anaerobioza
b. faza postcombustională
c. faza catabolică
d. faza de hiperuricemie
e. faza de edem si anurie.

14. Traumatismele mecanice se pot clasifica după păstrarea sau nu a integrităţii

tegumentelor în:
a. Traumatisme închise sau deschise
b. Traumatisme superficiale;
c. Traumatisme cu sau fara interesare osoasa;
d. Traumatisme semideschise;
e. Traumatisme profunde.

15. Ruptura musculară poate fi:

 a. în doi timpi
b. completă sau incompletă
c. indirectă
d. complementară
e. cu sau fara interesare osoasa.

16. Care sunt etapele mecanismului de cicatrizare al plăgilor:

a. faza de inflamaţie si faza de proliferare
b. faza germinativă si faza de cicatrizare
c. faza de refacere tegumentara si osoasa
d. faza de refacere vasculara
e. faza de temporizare si reepitelizare

17. Traumatismele închise (contuziile) se pot clasifica după intensitatea agresiunii în:
a. Catastrofale sau cu risc vital
b. superficiale (uşoare) si profunde (grave).
c. delimitate si fără importanţă;
d. ale fetei si membrelor;
e. toracale sau abdominale

RASPUNSURI TRAUMATISME PĂRŢI MOI

1. C
2. E
3. D
4. B
5. D
6. D
7. C
8. D
9. A
10. B
11. D
12. B
13. E
14. A
15. B
16. A
17. B