TEMA 2

Studiu de caz pe un copil integrat

1. PREZENTAREA CAZULUI : Eleva C. C.- 12 ani, clasa a V-a

Problema educativă a elevei C.C ţine de inadaptarea şcolară , manifestată prin atitudini
respingătoare faţă de cerinţele şcolii, prin sfidarea profesorilor şi a colegilor de clasă,
perturbarea orelor de curs printr-o agitatie excesiva. Menţionez că nu are absenţe
nemotivate. Din punctul de vedere al dezvoltării intelectuale, eleva are capacitate ridicata
de abstractizare şi generalizare în raport cu vârsta. Are o pregătire şcolară buna dar cu
lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate din clasele anterioare din cauza
comportamentului sau. Gradul de maturizare psihică este redus, copilul are dificultăţi de
adaptare atât la mediul şcolar cât şi la cel familial.

2. ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Copilul s-a nascut intr-o familie dezorganizata, la doar doua luni dupa nastere fiind
abandonata intr-un centru de plasament. La varsta de 5 ani a fost incredintata spre
crestere familiei actuale, o familie inchegata, cu un nivel de educatie mediu, care
manifesta o preocupare crescuta pentru educarea si cresterea ei. Cu toate acestea ea
pastreaza inca legatura cu mama naturala care o influenteaza impotriva actualilor parinti,
fapt ce se concretizeaza cu un sentiment de dezorientare al copilului, care a fost
identificat de noi (dirigintele clasei, psiholog) ca sursa comportamentului neadecvat.

3. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

– Copilul prezintă dificultăţi de relaţionare deosebit de pronunţate, este o fire introvertită,

puţin interesată de comunicare

Comportamentul

1
- cand este intrebata, răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă
şi evită să privească în ochi profesorii când i se cere să răspundă

- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termina niciodată activitatea, îşi
deranjează colegii implicandu-se in altfel de activitati decat cele cerute de catre profesor.

- deranjeaza frecvent orele de curs printr-un comportament agitat

.
- reacţionează pozitiv dacă este lăudată, dar se supără foarte tare dacă este certată fără să
mai comunice cu cineva.

- rămâne singură în timpul recreaţiilor, ceilalţi o ocolesc, pentru că de cele mai multe ori
starneste conflicte cu ceilalti copii, conflictele pornind din motive puerile

4. BAZA TEORETICA

Conform declaratiei drepturilor copilului toti copii sunt egali si deci trebuie tratati ca
atare. Acest lucru insa, nu este intotdeauna posibil din cauza particularitatilor fiecarui
elev in parte, particularitati ce sunt adesea legate de rezultatele slabe la invatatura,
episoade de violenta, agitatie excesiva, tipuri de comportament ce fac si obiectul
prezentului studiu de caz, centrat fiind pe exemplul unui elev care poate fi catalogat drep
unu elev agitat, instabil. Acestia sunt cei care nu pot sta locului şi care tulbură clasa prin
comportamentul lor. Sunt incapabili să se fixeze pe o activitate mai prelungită.

Unii sunt aşa datorită unui exces de vitalitate: ritmul şcolar le este insuportabil pentru că
ei nu pot din punct de vedere fizic să accepte să rămână o oră în intregime fără să să se
mişte în banca lor.

2
Alţii sunt aşa dintr-o raţiune psihologică : nu pot să-şi fixeze atenţia timp îndelungat ca
ceilalţi din cauza unor probleme de natura familiala, cum este si cazul nostru. Dar, în loc
să se refugieze într-un vis cum fac cei distraţi spre exemplu ; în loc să încetinească ritmul
lor de gândire ca cei lenţi, ei nu pot decât să se deplaseze fizic de la locul lor, să discute
sau să-şi tachineze vecinul de bancă.

Toţi copii sunt în mod normal instabili. Ei au, toţi, nevoie de a schimba activitatea şi de a
alterna un efort mental cu unul fizic. Dar dacă unul dintre scopurile şcolii este acela de a
disciplina această tendinţă, INSTABILII despre care ne ocupăm acum, nu pot asimila
această disciplină. Atât cât ne este posibil din punct de vedere medical să facem ceva
pentru ei, ne obligă să alegem dintre destul de numeroase remedii, pe cel mai indicat.

5. ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ

Astfel, am ales ca remediul cel mai potrivit pentru integrarea in colectiv a elevului nostru
discriminarea pozitiva, ce ceea s-ar putea defini ca acordarea de avantaje pentru
persoanele ce manifesta tendinte de perturbare a grupului si care au fost discriminate in
trecut din aceasta cauza cu scopul de a crea egalitate.

Pentru a se putea integra ei trebuie tratati altfel, conform nevoilor lor. Trebuie ajutati sa
se integreze pentru ca odata integrati ei vor evolua si poate chiar vor depasi probleme
initiale. In concluzie elevii cu probleme trebuie tratati altfel asta insemnand sa fie
discriminati pozitiv pentru a se putea integra in societate.

Revenind la cazul nostru, am procedat la responsabilizarea elevului prin acordarea unui

numar de sarcini care sa o faca sa se simta speciala - i s-a cerut să răspundă zilnic de
completarea panoului de prezenţă din clasă, explicându-i cât de importantă este sarcina
sa.

Participarea în clasă - incă de la începutul programului am pus-o să completeze panoul de

prezenţă, în care trebuie să scrie motivul fiecarui elev absent .

3
Activitatea de învăţare – profesorii clasei au fost rugati sa-i ceara sa răspundă in fiecare
ora de curs, fiecare răspuns bun fiind încurajat si laudat in fata colectivului clasei.
Sarcinile de învăţare sunt diferenţiate. Temele sunt făcute impreuna cu o colega de clasa
care locuieste in vecinatate astfel încât eleva sa dezvolte relatii cu colegii. Copiii o laudă
şi ea a începe să fie încrezătoare în forţele proprii şi să lucreze singură. Episoadele de
violenta si ostilitate s-au diminuat semnificativ.

6. EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE

Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă, eleva a
devenit încrezătoare în forţele proprii, comunică cu toţi elevii, ne mai fiind ostila fata de
ei. S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce in ce mai
activă, se bucura pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă.

BIBLIOGRAFIE:

Cristea, Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998

Creţu, E., Probleme de adaptare şcolară, Editura All Educational, Bucureşti, 1999