TEMA 1

Clasa incluziva - activitate didactica la limba romana

Voi exemplifica pe aria currculara Limba si comunicare particularizând pâna la

folosirea unor anumite metode active în activitatea de predare/învatare. Pentru aceasta
trebuie sa tinem cont de faptul ca în ultimele decenii s-au rasturnat prioritatile din triada
traditionala a finalitatilor educationale (I. Cunostinte; II. Aptitudini; III. Atitudini),
punându-se accent pe formarea atitudinilor si  aptitudinilor (I. Atitudini; II. Aptitudini;
III. Cunostinte). Astfel, în conceptia pedagogica contemporana, plasarea continuturilor
disciplinelor de studiu într-o perspectiva culturala larga este mult mai importanta decât
încarcatura cognitiva a disciplinelor din planul de învatamânt. Pentru ca aceste
continuturi sa ajunga la elev sub o forma accesibila este nevoie de transpunerea didactica,
adica "transformarea informatiei si cunoasterii stiintifice sau savante în cunostinte oferite
spre asimilare în scoala"1. Nu trebuie sa uitam însa ca în cazul copiilor cu cerinte
educationale speciale aceste continuturi, trecute o data prin procedeul de transpunere
didactica, trebuie înca o data adaptate, si de data aceasta la cerintele speciale ale unei
anumite categorii de elevi.

Prin urmare, sa facem referire la locul pe care îl ocupa limba româna în planul de
învatamânt. Se stie ca  limba româna constituie unul din obiectele principale caruia i se
acorda un numar mare de ore, deoarece sta la baza însusirii cunostintelor de la celelalte
materii, contribuind la:

-dezvoltarea vorbirii elevilor ca mijloc de comunicare;

-îmbogatirea si largirea volumului de cunostinte;

-formarea deprinderilor de citire si scriere;

-corectarea unor deficiente;

1
 -educatia moral-civica a elevilor;

dezvoltarea psihica generala a elevilor.2

            Ca si la celelalte obiecte de studiu si limba româna trebuie sa se foloseasca, în

procesul de predare/învatare de diferite metode, acestea fiind "cai prin care elevii ajung
[.], sub coordonarea educatorilor, la dobândirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea
capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice". 3

In cele ce urmeaza voi prezenta o activitate (diferentiata si individualizata) din cadrul

unei lectii destinate unei clase incluzive. Pentru început vom acorda o importanta
deosebita utilizarii povestirii ca metoda didactica (la o clasa unde copiii întâmpina
anumite dificultati în citire), dar însotita obligatoriu de suporturi ilustrativ-sugestive sau
imagini filmate; asa se capteaza mai usor atentia si se faciliteaza implicarea afectiv-
motivationala a copiilor. Spre exemplu, la lectia Amintiri din copilarie, de Ion Creanga
(un fragment) ne vom folosi de diferite imagini (planse) care sa ilustreze fragmentul
respectiv, dar si vizionarea secventei de film în care se prezinta întâmplarea la care ne
referim din Amintiri, toate acestea asociindu-le cu povestirea.

Obiective:

La finalul orei elevii vor putea:

- să folosească în contexte adecvate cuvintele şi expresiile nou-învăţate;

- să desprindă ideile principale potrivite fiecărui fragment în parte;
- să răspundă corect, conştient şi participativ la întrebările solicitate;
- să prezinte, pe scurt, alte întâmplări din Amintiri din copilărie, elevii cu dificultati
de invatare se vor ajuta si de suportul vizual

Metode şi procedee: lectura expresivă, conversaţia euristică, problematizarea, munca

individuală şi pe grupe, interpretare teatru (pe roluri), comparaţia, citirea selectivă
Asaltul de idei;  Diagrama Venn;    Cubul;    Metoda
R.A.I.     Ciorchinele    Diamantul

2
 Dificultăţi anticipate:

- este posibil să existe neînţelegeri ale textului din cauza regionalismelor prezente si a
dificultatilor in citire a catorva elevi.

Resurse:

1. manual
2. Ion Creangă, Amintiri din copilărie
3. Cd-ul cu filmul Amintiri din copilărie
4. flip-chart
5. banda adeziva
6. coli A4, A3, markere, creioane colorate;
7.   fise cu ciorchinele
8.   diagrama paianjan
9. caietele

Desfăşurarea activităţii instructiv-educative

Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Timp Obs.

lecţiei Met.
Moment Se stabileşte un climat adecvat 1 min
organiza-toric desfăşurării lecţiei, elevii sunt
organizati in semicerc avand in
fata lor videoproiectorul si
plansele.
Captarea Se solicită notarea în caiet a unui Notează în caiete fiecare 5 min. Conver-
atenţiei moment marcant din viaţa lor, apoi ce moment i s-a părut
Saţia
se adresează întrebări, de tipul: marcant în viaţa sa.
- De ce aţi ales acest moment?
Răspund la întrebări.
- În literatură există opere care
tratează momente din viaţa
autorului. Cunoaşteţi o astfel

3
 de operă?
Verificare/

Analiză
prin
sondaj
Anunţarea Se anunţă titlul şi se solicită Îşi notează în caiete 5min Conver-
subiectului şi a prezentarea câtorva date despre saţia
obiectivelor autor, viaţă şi operă. Elevii se pot
servi si de fisa biografica oferita de
manual.
Dirijarea Citirea expresivă a textului, Ascultă atenţi, apoi 15-20 Lectura
învăţării discutarea asupra primei impresii răspund la întrebări. min. expresivă

Se adresează întrebări, de tipul:

- Ce cuvinte necunoscute avem

aici?

Se solicită citirea textului pe

fragmente, povestirea fiecărui
fragment în parte, explicarea
cuvintelor necunoscute,
introducerea lor în contexte Citesc textul pe fragmente. Citirea pe
adecvate şi desprinderea ideii frag-mente
principale:
Explicaţia
1. Descrierea satului Humuleşti
şi a împrejurimilor
Explică cuvintele
necunoscute şi le introduc
2.Prezentarea sătenilor
în enunţuri proprii
3.Darurile primite de şcolari adecvate.

4
4.Pedeapsa Smărăndiţei

5.Prinderea la oaste a bădiţei Desprind ideile principale

Vasile şi le notează în caiete.

6.Jalea după plecarea dascălului

Se adresează întrebările:

- Cum este descris satul?

Proble-
- Ce alte sate mai erau în
matizarea
preajma lui?
- Ce figuri se desprind dintre
săteni?
- Prin ce se distinge bădiţa
Vasile?
- Cine era Smărăndiţa?
- Ce planuri are părintele Ioan?
- Ce pedeapsă a primit
Smărăndiţa pentru Răspund la întrebări Conver-
neruşinare? corect, conştient şi activ. saţia
- Cum a fost prins bădiţa Vasile euristi-că
la oaste?
- Ce l-a determinat pe Nică să
înveţe mai cu spor? etc.

Se solicită exprimarea unei

Proble-
impresii în legătură cu filmul
matiza-rea
vizionat şi cu textul citit.
Povestirea
Se solicită povestirea pe
fragmente, pe baza ideilor Îşi expun punctul de
vedere, aducând şi

5
 desprinse şi apoi povestirea argumente. Citirea
integrală. selecti-vă
Povestesc pe fragmente,
Se cere elevilor să selecteze acele apoi integral.
fragmente şi expresii în care
Compa-
povestitorul exprimă trăsăturile
fizice şi sufleteşti ale învăţătorului,
Selectează fragmentele raţia
făcându-se o analogie cu un alt
necesare prezentării
portret studiat anterior, cel al
dascălului, realizând
Domnului Trandafir.
analogia cu o altă operă
proble-
studiată.
Elevii cu deficiente de invatare
matiza-
completeaza diagrama paianjan:
„Trasaturile lui Nica” iar ceilalti
rea
completeaza portretul invatatorului

- Ce moduri de expunere sunt Notează în caiete.

utilizate aici?
- Care predomină?
- Cum se numeşte genul literar
din care face parte acest
fragment?

Se notează în caiete: Opera epică

este textul în proză sau în versuri
în care un narator povesteşte ceva.

Elevii completeaza ciorchinele cu

trasaturile operei epice ce reies din
text.
Feed-back-ul Se solicită notarea, din memorie, a Încearcă să-şi amintească 3min Exerciţiul
paragrafului iniţial al fragmentului, inceputul fragmentului şi

6
 schimbarea caietelor între colegi şi să-l noteze cât mai corect.
corectarea lor.
Elevii cu deficiente de invatare
primesc fise paragraful initial fiind
rugati sa completeze cu cuvintele
ce lipsesc.
Încheierea Se organizează o prezentare pe Îşi joacă rolurile 10min
activităţii roluri a momentului “încălecării” corespunzător,
Calului Bălan de către Smărăndiţa
popii. Elevii cu deficeinte sunt
integrati in joc.

Note:

1
 Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, 2005, p.112.

2 
I. Drutu, Metodica predarii limbii române la deficienti mintal, 2002, p. 1.

3
 A. Ghergut, op. cit., p. 224.

7
 APENDIX

Portretul lui Nica

8
9