MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARA DE STAT BUZAU

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR : ABSOLVENT :
DR. TUDOSE ION MIROIU NICOLETA
INDRUMATOR NURSING:
AS. MED. BACIU TAMARA

SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
2017

1
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL

2
 MOTTO

Cand vine vremea sa mananci corect si sa incepi sa faci exericitii, nu exista

“Voi incepe de maine”. Maine este boala. 

V. L. Allineare 

3
 MOTIVAŢIE

Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre

organism si mediul inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor
tesuturilor si organelor. Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.

Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pentru oameni.Cadrul

medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala avand ca scop
restabilirea starii normale a pacientului.

M-au impresionat numarul mare de cazuri intalnite pe parcursul perioadei de

practica desfasurata in cei trei ani de studiu si am dorit sa aflu mai multe despre
aceasta afectiune care necesita o atentie si o ingrijire deosebita .

CUPRINS

4
►INTRODUCERE
►CAPITOLUL I – Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului nervos
►CAPITOLUL II-ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Definiţie
Etiologia
Fiziopatologia
Anatomie patologică
Simptomatologie
Diagnostic
Clasificare
Evoluţia şi prognostic
Tratament
Profilaxie
►CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral
Contribuţia asistentei la stabilirea diagnosticului de nursing
Conduita de urgenţă a asistentei medicale în faza de prespitalizare
Internarea bolnavului în spital
Pregătirea condiţiilor de igienă
Asigurarea igienei generale şi parţiale
Educatie pentru sanatate
►CAPITOLUL IV- STUDIU DE CAZ
Prezentarea celor trei planuri de îngrijire.
►CAPITOLUL V - FISE TEHNICE:
Punctia venoasa.

5
Masurarea functiilor vitale.
Prevenirea escarelor.

►BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

6
 Romania ocupa un loc fruntas in lume in privinta mortalitatii prin accident
vascular cerebral(AVC), in conditiile in care, anual, 10% din populatia planetei
moare din aceasta cauza, potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS).
„Statisticile arata ca accidentele vasculare cerebrale reprezinta a treia cauza de
mortalitate in lume, dupa bolile cardiovasculare si cancer. O persoana care a
supravietuit unui AVC are 33% sanse sa mai sufere inca un accident de acest gen,
daca nu este supravegheat de un specialist“, a precizat dr. James Martin, medic
specialist in AVC din Marea Britanie.
In Romania, se inregistreaza aproximativ 300 de accidente vasculare cerebrale noi
la suta de mii de locuitori, fata de o medie europeana de pana la200 de accidente
vasculare. Calitatea vietii este cu atat mai afectata, cu cat o trime din pacientii
cerebrovasculari au sub 64 de ani. Un milion de romani a trecut deja printr-un
AVC. Annual apar peste 400.000 de recidive, iar mortalitatea prin AVC a ajuns la
270-275 de decese la suta de mii de locuitori.Potrivit ultimelor statistici ale OMS,
accidentele vasculare cerebrale vor devein, pana in anul 2030, principal cauza a
mortalitatii in lume, ajungand la aproximativ 8(opt) milioane de morti
anual.Medicii sustin ca, dintre cei care sufera un accident vascular cerebral, o
treime mor in primul an dupa accident, o treime raman cu handicap permanent,iar
restul se recupereaza.Accidentele vasculare cerebrale se impart in doua categorii:
cele ischemice, care inregistreaza un procent de aproximativ 75%, si cele
hemoragice.
AVC ischemic are loc cand un vas de sange care iriga creierul intrerupe
alimentarea cu O2 a celulelor nervoase din zona cerebrala respectiva.Accidentul
ischemic poate fi tranzitor(AIT) care dureaza de obicei cateva minute , dupa care
semnele si simptomele dispar. Chiar daca AIT nu provoaca leziuni permanente,
este departe de a fi un episod lipsit de importanta.
Ignorarea unui accident ischemic tranzitor poate avea consecinte grave asupra
sanatatii.Aproximativ o treime din persoanele care sufera un accident ischemic
tranzitoriu vor suferi si de un accident vascular cerebral, de obicei in decursul
aceluiasi an.Accidentul vascular tranzitor poate fi atat un semnal de
alarma, intrucat anunta un AVC imminent cat si o ocazie de a lua masuri pentru a
preveni accidental vascular cerebral.
Accidental vascular hemoragic este atunci cand un vas de sange se sparge si
provoaca hemoragia cerebrala.Principalele cauze ale accidentelor vasculare
cerebrale sunt hipertensiunea arteriala, aritmia(ritmul cardiac neregulat), diabetul,
fumatul excesiv, nivelul de colesterol ridicat si lipsa activitatii fizice.Simptomele

7
unui accident vascular cerebral sunt incapacitatea de a vorbi,paralizia partiala,
afectarea vederii si a gustului, incapacitatea de a inghiti si pierderea cunostintei.
„Este extrem de important ca orice astfel de simptom sa fie luat in seama, pentru
ca sansele evitarii unui AVC sunt mari daca pacientul se prezinta la medic la
timp”, spune dr. James Martin.

CAPITOLUL I:

8
 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE
SISTEMULUI NERVOS
Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea,
transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau
intern, formeaza sistemul nervos.
Rolul sistemului nervos:
1. Face legatura dintre organism si mediul inconjurator
2. Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor

Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza

lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele.
Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la
baza arcurile reflexe:
3. Receptor
4. Cale aferenta
5. Centrul nervos
6. Cale eferenta
7. Efector

Sistemul nervos este impartit in:

9
 I. Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura
legatura organism-mediu exterior.
Acesta se imparte in:
a) S.N. central – encefal + maduva spinarii
b) S.N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali
II. Sistemul nervos vegetativ autonom care asigura coordonarea
functionarii organelor interne. Acesta este format din: o portiune central situate in
maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre
nervoase vegetative.

10
11
 SISTEMUL NERVOS SOMATIC

SISTEMUL NERVOS CENTRAL:

ENCEFALUL- impartit in trei zone: - creierul mare,

- trunchiul cerebral
- cerebelul.
Creierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi parietali, doi lobi temporali
si doi lobi occipital.
Lobul frontal este sediul neuronului motor central ,deci sediul miscarilor
voluntare; leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii),
tulburari in exprimarea verbal si scrisa, tulburari de comportament.
Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale;
Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv;
Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual
Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga
pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor.

DIENCEFALUL cuprinde :
- talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate
sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul,releu
al sensibilitatilorvizuala si auditive;
- hipotalamusul – centrul superior de integrare, reglare si
coordonare ale principalelor functii ale organismului, printre care metabolismul
intermediar, secretia endocrina,termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si
satietatii, unele acte comportamentale, ritmul somn-veghe s.a.

12
EMISFERELE CEREBRALE

Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului

nervos central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin
ventriculii laterari I si II.Activitatea mai complexa a membrului drept si localizarea
centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum, emisfera stanga
fiind mai dezvoltata la dreptaci.
Emisferele cerebrale prezinta trei fete: laterala,mediala si inferioara(bazala).
Pe fata laterala se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si
santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi:
- lobul frontal, situat inaintea santului central;
- lobul parietal, deasupra scizurii laterale;
- lobul temporal sub fisura laterala;
- lobul occipital situat in partea posterioara.
Santurile mai putin adanci impart lobul in giri.
Pe fata mediala se observa santul corpului calos, iar in partea posterioara se afla
scizura calcarina care este un sant orizontal.
Pe fata bazala incepe fisura laterala a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob
orbital, situat anterior de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de
fisura laterala. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-
posterioara, santul olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv.
Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H,intre
care se delimiteaza giri orbitari.
Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colaterar si santul
occipito-temporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic, occipito-
temporal medial si occipito-temporal lateral.
Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta
cerebrala, si, inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Substanta alba
inconjoara ventriculii cerebrali I si II.
Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt
situati deasuora si lateral de talamus.

13
 SCOARTA CEREBRALA
Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos.
Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie,
comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta
cerebrala cu centrii subiacentii.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere
formand corpul calos, formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara.
Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala.
Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.

PALEOCORTEXUL (sistemul limbic)

Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus, talamus, epitalamus si
mai putin cu neocortexul.
Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata
din nervii olfactivi si hipocampul.
Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale.Este
alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-
emotionale si al actelor de comportament instictiv.

NEOCORTEXUL
Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice
superioare—activitatea nervoasa superioara- ANS.
Functiile neocortexului se grupeaza in: - senzitive,
- asociative si
- motorii.
Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor.

14
Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si
semnificatia diferitelor senzatii.
Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie
somatica, voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest control
sunt cortexul motor si nucleii bazali

REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE

Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul

alimentar, reflexul de aparare).
Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui
stimul initial indiferent(fara importanta biologica).
La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta
raspunde printr-un reflex neconditionat. La un semnal indiferent animalul nu da
nici un raspuns sau are o reactie de orientare.

Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical. Ele se

sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel
absolut( inhibitie corticala).
La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia.
Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati
sau amplificarea uneia preexistente.
Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei
activitati anterioare.
Ambele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala sau
sa se concentreze intro zona limitata.

TRUNCHIUL CEREBRAL
Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui Voroliv si
mezencefalul. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece
perechi de nervi cranieni. Buabul , puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe
sematice si vegetative: salivator, de deglutitie, de voma, tuse, stranut, masticator,
cardioacceleratoi, cardioinhibitatori, de clipire, de acomodare, fotomotor si
lacrimal.
Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale
prin cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat inapoia
bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are forma unui

15
fluture, prezentand o portiune mediana,vermisul si doua portiuni
laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrale.
Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori,
mijlocii si superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii
contin numai fibre aferete.
Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Unele
sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai adanci,
care delimiteaza lobulii cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care
delimiteaza lobii cerebelului. Lobi sunt: anterior(neocerebel), posterior
(paleocerebel) si floculo madular(arhicerebel).
La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului.
Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in interior,
dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore,de unde si numele,,arborele
vietii’’ .In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie,
care formeaza nucleii cerebelului.
Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare),astazie
(tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular).
Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala.

MADUVA SPINARII
Este partea sistemului nervos central, adapostita in canalul vertebral.
Maduva spinarii contine, structural, o materie cenusie in forma de H (corpuri
celulare nervoase, inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de
coarne, potrivit localizarii lor: anterioare, laterale si posterioare.
Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sunt
senzitive iar cele laterale au functii vegetative.
Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive
ascendente. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite
meninge (spinale, la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului).
Cele trei foite meningeiene sunt:
- dura mater- o structura fibroasa rezistenta si separata
de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural;
- arahnoida are o structura conjunctiva si este separata
de piamater printr-un spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR);
- piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol
nutritiv , inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in grosimea
ei se gasesc vase arteriale.
Maduva are doua functii: - reflexa si
- de conducere.

16
 Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi.
Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si
reflexul de mers.
Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in
intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de
cauciuc tendonul muschiului.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul
tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului
cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian).
Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de proprio
receptorii musculari – fusurile neuro musculare. Calea aferenta este asigurata de
primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile
acestuia. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul
receptorului. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile
posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele
anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie
face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde
pldeaca fasciculele sinocerebeloase.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor.
Calea eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata. Reflexele
miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.
Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea
dureroasa a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in
piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. Caile aferente sunt
prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Centrii sunt
polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea , neuroni de asociatie
si neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar
efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului
cauzator al durerii.
Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand
un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care
guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger.
Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a
vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudorale,
pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale.
Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si
descendente prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie.

17
 Fiziologia neuronului si a sinapsei

Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .din

punct de vedere al formei si al dimensiunilor , sunt foarte diferiti .forma
neuronilor este variabila : stelata( coarnele anterioare ale maduvei ), sferica sau
ovalara ( in ganglionii spinali ),piramidala ( zonele motorii ale scoartei
cerebrale ),sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ).
In functie de numarul prelungirilor , neuronii pot fi :
- unipolari- au aspect globulos cu o singura prelungire
- psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care
se divide in t ,’dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul
nervos central ;
- bipolari de forma rotunda ,ovala sau fusiforma ,cele doua prelungiri
pornind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular
scarpa din retina si din mucoasa olfactiva );
- multipolari – au o forma stelata ,piramidala sau piriforma si prezinta
numeroase prelungiri dendritice si un axon .(scoarta cerebrala ,cerebeloasa
,coarnele anterioare din maduva spinarii .)
Dupa functie , neuronii pot fi :
- receptori ,care ,prin dendritele lor ,receptioneaza stimulii din mediul
exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi)
- motori,ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare
(somatomotori sau visceromotori ),
- intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si
motori .
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe
prelungiri care sunt de doua tipuri ;dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea
neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care, functional este celulifug
,prelungire unica a neuronului
Corpul neuronului este format din;
- neurilena (membrana plasmatica ) ,
- neuro plasma (citoplasma) si
- nucleu .
Neurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si are o structura
lipoproteica.
Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, reticul
endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se
divide ),incluziuni pigmentare si organite specifice ;corpii nissl din corpul celular
si de la baza dendritelor , cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se

18
gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic ,de sustinere si in
conducerea impulsului nervos .
Nucleul - Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic ,cu
1-2 nucleoli .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu
excentric ,aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli .
Dendritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se subtiaza .in ele se
gasesc neurofibrile .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul
neuronului
Axonul este o prelungire unica ,lunga (uneori de 1m) si mai groasa . este format
dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii
,vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera
axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului
nervos .de-a lungul traseului sau ,axonul emite colaterale perpendiculare pe
directia sa iar in portiunea terminala se ramifica ;ultimele ramificatii –butonii
terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc
transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine
neurofibrile si mitocondrii.
In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de
diametrul axonului ,urmatoarele structuri;
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica pote
genera un potential de actiune care se propaga si este condus .

Conducerea impulsului nervos

Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina
aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia unui
potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta
depolarizarii produse de un potential de actiune anterior . aceasta explica de ce
toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta
primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul axonilor mielinici
In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei .
proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar
potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa ,unde s-a produs
potentialul de actiune anterior ,membrana este in stare refractara absoluta .de fapt
termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este
un eveniment complet nou , care se repeta ,se regenereaza de-a lungul axonului.
Conducerea la nivelul axonilor mielinizati
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul
nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita
saltatorie . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de

19
10m/s in fibrele amielinice ). Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe
decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .in snc ,a doua
celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare ,musculara sau
secretorie ,.desi similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara
senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .la nivelulsinapselor
,transmiterea se face intrun singur sens .
Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ,axoaxonice sau
dendrodendritice
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi
chimice sau electrice
Oboseala transmiterii sinaptice
Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari
foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic ,pentru ca ,in urmatorele
milisecunde ,numarul acestora sa scada accentuat . in acest caz ,avem de-a face cu
un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin
epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice .
Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina) ,altele o scad
(unele anestezice).
Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex
.reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone
receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful
francez rene descartes (1596-1650).raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente
anatomice :receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi ,calea eferenta si efectorul
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de
potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor
sunt celule epitoriale, diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative,
auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi-mici
organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase
dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale
dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in
impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc:
- Exteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului
- Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului
- Proprioreceptori- primesc stimuliide la muschi ,tendoane , articulatii si
informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii ,in functie de
tipul de energie pe care o prelucreaza

20
 - Chemoreceptori- stimulati chimici :muguri gustativi ,epiteliul olfactiv, corpii
carotidieni si aortici,nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta
categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele
distruse
- Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase
- Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase
libere
- Mecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei celulare:receptori
pentru tact ,vibratii si presiune .
In functie de viteza de adaptare :
a)Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar , in ciuda
mentinerii acestuia ,activitatea lor scadeulterior:receptorul olfactiv
b)Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii
stimulului:receptorul vizual
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in
informatie nervoasa specifica (impuls nervos ).
Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale
neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi
cranieni.prin centriiunui reflex se intelege totalitatea structurilor din
sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv.

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Sistemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care

constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi
neuronali situati in afara snc;cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a
nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni
senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in
apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni
vegetativi). Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de
la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) .
Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile
acestora formeaza substanta alba
Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie
motori sau micsti . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12
perechi nervii rahidieni .

21
Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i permit persoanei
miscarea si activitatile zilnice . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele
dereglari:
Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,hiposmie,parosmie.
Nervul II - optic(senzorial):amauroza,ingustarea campului vizual ,acromatoxie,
hemeralopie,nictalopie .
Nervul III - oculomotor(motor): ptoza palpebrala superioara , strabism, diplopie ,
midriaza .
Nervul IV - trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare .
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care
inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza
corneea , fata ,capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce :
nevralgie faciala ,anestezia mucoasei bucale ,trismus(inclestarea maxilarului ),
paralizia muschilor masticatori .
Nervul VI - oculomotor-extern (motor): diplopie , strabism intern.
Nervul VII - facial(motor):paralizia fetei , fata asimetrica , imposibilitatea
incretirii fruntii si a inchiderii ochiului , comisura bucala coborata , tulburari de
gust , scaderea secretiei lacrimale si salivare .
Nerevul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din
punte) : surditate , nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust , paralizia muschilor faringelui
cu dificultate de deglutitie.
Nervul X -vag (mixt , motor senzitiv , secretor pentru toate organele interne
toraco-abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii , deglutitie ,
digestive ,fonatie intestinale.

22
Nervul XI –spinal (accesor;motor):tilburari de fonatie , paralizia laringelui si
valului palatin , paralizia maschilor trapez , si sternocleidomastoidian.

Nervul XII - hipoglos(motor):hemiparalizia si hemiatrofia limbii , tulburari in

articulatia cuvintelor , tulburari in masticatie si inghitire.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni:
- III+IV – din mezencenfal
- V+VI+VII+VIII- din punte
- IX+X+XI+XII – din bulb
Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.

23
II.SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa;

de aceea este numit si sistemul nervos autonom. Activitatea sa este reglata de
segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta.
Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne:
bataile inimii, presiunea sanguina, distributia sangelui, recventa miscarilor
respiratorii, secretia, etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si
endocrine.
Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste:
unul stimuleaza, celalat inhiba. Astfel, influxul simpatic creste activitatea cardiaca
intimp ce influxul parasimpatic o diminua. Dimpotriva, influxul parasimpatic
creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba.
Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste
anabolismul.
Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostaziei.

CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV

Sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc impulsulk nervos de
la centrii nervosi din maduva (primit de la piele, muschi, tendoiane, aponevroze) in
centrii nervosi superiori din encefal (bulb, cerebel, talamus).

CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR

Sunt fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de
la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din
coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la
organele efectoare(ex: muschi).

24
25
 CAPITOLUL II
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
DEFINIŢIE:
Accidentul vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care
furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un
cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si
ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de
zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.
         In momentul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament
de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul
medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine
celule nervoase vor fi afectate permanent.
Accidentul vascular cerebral care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta
este denumit si ictus apopletic (ictus = brusc, subit; apoplexie = lovitura,
suprimarea brusca a functiilor unui organ).
Aceste tulburari de motilitate (a functiei motorii
musculare) pot fi de  diferite grade de la pareze
(diminuarea fortei musculare) pana la paralizii
(disparitia totala a functiei motorii =

plegie).                                                                             

Clasificare
            Din punct de vedere al sindroamelor anatomo-chimice, accidentele
vasculare cerebrale pot fi clasificate  in:
    Ischemia cerebrala - suspendarea temporara sau definitiva a circulatiei
cerebrale pe o anumita zona a creierului in care sunt cuprinse:

26
 a)     infarctul cerebral  care poate fi dat
de: tromboza arterelor cerebrale, embolia
arterelor cerebrale
b)     ischemia cerebrala tranzitorie (fara infarct)
    Hemoragia cerebrala - Conceptia actuala
precizeaza ca AVC hemoracic poate fi dat la
randul lui de 2 afectiuni complet diferentiate si
anume:
a) Hemoragia cerebrala - revarsare sanguina difuza in tesutul cerebral
 
Hemoragie cerebrala
  
b)  Hemoragia intracerebrala - colectie sanguina
bine delimitata, localizata in substanta

alba                                                                                                                               
                                                          
Hemoragia subarahnoidiana
Mai pot fi cuprinse in AVC
si:                            H.intracerebrala
    Encefalopatia hipertensiva
    Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese
inflamatoii ale
vaselor si
sinusurilor cerebrale        
           

27
 
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina
a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga
creierul sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la
nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care
determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
-        rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata
de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut
al colesteroluluisangvin
-        fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
-        anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala,
o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva
mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvula
-        infectia valvelor cardiace (endocardita)
-        un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
-        tulburari de coagulabilitate a sangelui
-        inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)
-        infarctul miocardic.
            Cu toate ca este mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de
asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea
arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea

28
poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul
miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.

Stenoze de valve cardiace

Anumite interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum
ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce
la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior
un accident vascular cerebral.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

             Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in
interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in Ruptura anevrism
spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana).
             Hemoragia in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute
pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul
creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala
crescuta care nu a fost tinuta sub control.

29
 Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin
frecvente, sunt:
-        inflamatia vaselor sangvine, care poate
aparea in sifilis sau tuberculoza
-        tulburari de coagulabilitate ale sangelui,
precum hemofilia
-        leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste
regiuni craniene .                                                                      
-        iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului
-        angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor
sangvine).

Alte cauze:
- etilism acut
- diabet
- intoxicatie acuta
- tumori cerebrale

AVC este una din leziunile primitive ale creierului, cel mai adesea apare brusc
(adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta), frecvent
se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi,
hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga); anamneza descopera antecedente
cardiovasculare (HTA, infarct miocardic sechelar, cardiopatie ischemica,
arteroscleroza).
ETIOLOGIA:
In etiologia AVC intervin trei categorii de factori:
A. Factori de risc
a)Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic
- peste 60-65 de ani – AVC ischemic
b)Sexul

30
AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi hemoragia
cerebrala, ca si infarctul cerebral, apar mai des la barbati.
c)Factorul nervos
Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra
organismului in ansamblu. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine
cu efecte hiperglicemiante, hipertensive si eterogene; cauzeaza o serie de disfunctii
pe p,lan metabolic. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc:
cofeina, alcool, nicotina, toxice.
Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de
risc; tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect
vasoconstrictor si tahicardizant; alcoolul reprezinta un factor de risc prin
urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante in sange, intensifica unel
tulburari de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in sange, creste
secretia de catecolamine si insulina.
B. Factori determinanti
a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui
b) vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale.
Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia
accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii,
arteroscleroza, arteriiopatii de cauze variate, toxice, boli sanguine, etc.
Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos, adica
cu o structura normala. Este necesar ca vasul sa fie modificat
structural ca sa fie rupt.
c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia
hemoragiei cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii
vasculare, cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. Poate sta
la originea unor anevrisme la nivel cerebral.
C. Factori declasanti
- traume psiho-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de
tensiune emotionala, oboseala fizica., excesele alimentare si/sau alcoolice,
insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri
viscerale.

FIZIOPATOLOGIA:
Pentru explicarea produceri hemoragiei cerebrale sau emis două
concepte:hemoragie cerebrală produsă prin ruptură vasculară şi hemoragie
cerebrală diapedetică,capilară.
A)Hemoragia cerebrală produsă prin ruptura vasculară

31
Hemoragia cerebrală ar fi datorită rupturii unui vas.Ruptura vasculară primitivă
este însă foarte rară.În cazuri de anevrisme sau angioame se poate produce o
ruptură vasculară,rezultând un revărsat sanguin;dar acesta constituie un
hematom,şi nu o hemoragie cerebrală propriu-zisă.De asemenea,există rupturi
vasculare de cauză traumatică,care determină o contuzie,o dilacerare sau un
hematom intracerebral posttraumatic.În cazul unor hemoragii masive,brutale,la un
hipertensiv,se constată la necropsie o ruptură arterială indiscutabilă.
După CASTAIGNE trei factori fac posibile aceste rupturi vasculare secundare
intracerebrale: tensionali,vasculari si perivasculari.
1.Factorii tensionali .Hipertensiunea arterială are rol dublu: unul favorizant,
antrenând o modificare în structura pereţilor vasculari; şi unul determinant
producând ruptura peretului vascular patologic. Astfel hipertensiunea arterială
paroxistică este,uneori,cauza unor rupturi vasculare. Hemoragi cerebrale se
întalnesc şi în atero scleroză cerebrală pură, fără hipertensiune arterială.
Hemoragia cerebrală poate apărea în urma unei scăderi bruşte a tensiunii arteriale,
datorită produceri unei staze circulatorie prin vasoparalizie şi creşteri persiuni
venoase, care favorizează ruperea venelor cu pereţi alterali.
2.Factorii vasculari.Pentru a produce o hemoragie cerebrală este esenţial existenta
unei fragilităţi vasculare speciale.Aceasta se poate înâlni în împrejurări diferite:
a)Dispoziţii anatomice speciale,hemoragia se produce,adesea pe vasele care au o
bogată arborizaţie capilară;
b)Anomalii vasculare:micile anevrisme congenitale; absenţa stratului muscular (in
artera lenticulo-caudată, cauza cea mai frecventă al hemoragilor) elastică
deficientă, lipsa adventicei în unele vase, perete mai subţire decât al altor artere,
defecte în membrana bazală.
c)Leziunile peretelui vascular din diferite cauze:
Aterospleroza asociată cu hipertensiunea arterială;stramtorarea lumenului vascular
din cauze aterosclerozei,angionecroză şi diapedeză hemoragică toate producând
hemoragie.
Procesele inflamatorii specifice, cum ar fi sifilisul (Lues) sau nespecifice
(arterita,flebita) produc necroza totală a peretelui. Peretele fiind slab, un puseu
hipertensiv poate determina ruptura vasului. Alteori procesul inflamator poate
produce o obstrucţie vasculară în special al venelor.

32
3.Factorii perivasculari . Ruptura vasculară este precedată de modificări
structurale analoge cu cele din ramolisment.Ţesuturile nervoase fiind desintegrate
se produce ischemie focală care scade rezistenta vasului şi hemoragia apare astfel
într-un ţesut cu infarct de şi necroze vasculare. Lacunele perivasculare favorizează
distensia vaselor determinate de hipertensiune.În creier există procese
fermentative autolitice care acţionează asupra vaselor şi produc hemoragie.
B)Hemoragia cerebrală fără rupturi vasculare sau prin diapedeză.
La necropsie se constată,rareori,vas rupt în focarul hemoragic.Se presupune că se
produc punctele hemoregice prin diapedeză,apoi sângele necrozează vasul şi
rezultă o hemoragie mai mare,care cuprinde şi alte vase vecine,prin acţiunea de
alterare a acestora.Cu cât sunt mai multe vase pe un terititoriu mic (de ex,in
nucleul lenticular)hemoragia va fi mai mare şi mai brutală. Există multe puncte
hemoragice, care crescând şi confluând, vor produce o hemoragie masivă.
Hemoragia se opreşte când invazia nu mai interesează vase mari şi prin
compresiunea vaselor mici de către hemoragia şi edemul cerebral.Punctele
hemoragice se formează din cauza vasodilatatiei accentuate la nivelul capilarelor
şi precapilarelor.Hemoragia cerebrală fără ruptură vasculară se produce prin
iritaţia neurovasculară dată de variaţiile de tensiune,alterările sistemului nervos şi
tulburările metabolice,care determină zone hemoragice.Hemoragia primară
determină hemoragii arteriale sau venoase secundare în jurul focarului principal
sau la distanţă. Hemoragiile principale şi secundare favorizează apariţia edemului
cerebral,şi astfel apar hemoragii venoasae secundare în nucleii bazali(talamus)şi în
trunchiul cerebral.
ANATOMIE PATOLOGICĂ
Sediul hemoragiei cerebrale.Denumirea de hemoragie cerebrală ar trebui să fie
inlocuită cu cea de hemoragie encefalică deoarece se înglobează şi hemoragiile
trunchiului cerebral,precum şi cele ale cerebelului.Dar în virtutea obisnuinţei se
păstrează acest termen referitor la toate revărsatele sanguine din interiorul
craniului.
Hemoragia parenchimului cerebral poate avea sediul în orice parte a
creierului.Sediul de predilecţie este regiunea nucleiilor bazali (74%) şi mai rar în
substanţă albă(26%),iar în ambele împrejurări mai frecvent în emisferul
stang.Focarul hemoragic este de obicei unic,rar multiplu(10%)si exeptional
bilateral.

33
Leziunea hemoragică are dimensiuni variabile;se consideră ca focarul trebuie să
aibă minim 3 cm diametru pentru al încadra în noţiunea de hemoragie cerebrală.
La nivelul nucleilor bazali se disting două variante
a)o localizare mediană (45-75%din cazuri) interesând putamenul, caudatul,
lenticularul din talamusul, cu prognostic letal; şi
b)o localizare,laterală,care nu este totdeauna fatală.
În ambele situati poate fi cuprins sis sitemul venticular.Dacă adaugăm faptul că
presiunea arterială în sistemul cortical este mai mică decât în sistemul
profund,reiese ca o ridicare tensională bruscă accentuează diferenţa de presiune
dintre cele două sisteme şi deci creşte posibilitatea extravazări sângelui în conditi
locale modificate(fragilitate vasculară).Sângele extravazat dilacerează şi
infiltrează ţesutul cerebral din jur uneori croindu-si drum spre substanţa albă,în
interiorul căreia se poate colecta,realizând un hematom intracerebral.În cazul în
care hemoragia a avut loc în afara capsulei interne,sângele poate difuza spre cortex
şi să invadeze spaţiul subarachnoidian din valea silviană,constituind hemoragia
cerebro meingee.Alteori sângele revărsat se poate îndrepta spre linia
mediană,infiltrându-se către ventricolul lateral respectiv şi adeseori rupe septul
lucid inundând şi ventriculul lateral de partea opusă,după care este cuprins şi restul
sistemului ventricular.
Aspectul microscopic depidne de stadiul hemoragiei.În primul stadiu focarul
hemoragic apare o masă circumscrisă de sânge proaspăt uneori coagulat,situată în
masa cerebrală pe care o distruge şi o comprimă.Pereţi cavitaţi sunt de cele mai
multe ori infractuosi,mai rar netezi.În masa hemoragică se observa existenţa unui
ţesut nervos dilacerat,amestecat cu eritrocite.Microscopic vasele
capilare,precapilare si arteriorele,apar dilatate,cu modificări de structura constând
în ruperea intimei şi mediei,sau a adventici si elasticei externe,cu relativă
conservare a stratului mudcular.În imediată apropiere a leziuni există hemoragie
de apariţie secundară(hemoragiile marginale)care uneori pot conflua cu focarul
mare determinând creşterea în volum al leziuni.Ulterior,într-un stadiu mai avansat
apar fenomenele de resorbţie şi reparaţie.După circa 24de ore de la debut intervin
gliocitele,care se tumefiază citoplasma lor devină acidofilă şi apar corpii granulosi.
La 48de ore celulele gliale (in special microgliile) se înmulţesc. Apar şi
infiltrate,perivasculare,alcătuite din polinucleare şi limfocite.În ţesutul din jurul
hemoragiei,neuroni pot fi deformati,sau nemodificaţi structural sau
necrozaţi.Ulterior hemafiile se lizează,hemoglobina se degradează şi culoarea
focarului virează de la roşu către brun,şi apoi spre galben.Din pereţii cavitaţii ia
naştere un ţesut de granulaţie cu macrofaze care invadează focarul.Al treilea

34
stadiul,cel de cicatrizare,care apare aproximativ la 6luni,se observă existenţa unei
cavitaţi pline cu un lichid de culoare galbuie,având pereţi formaţi de un ţesut
glioconjunctiv.Cicatricia este produsă de poliferarea elementelor neuroglice şi de
histiocite.Hemoragiile mici produc o cicatrice liniară,glială,iar cele mari chisturi
de culoare galben-verzui pline de lichid.Un grup aparte de hemoragii este
reprezentat de hemoragiile de origine venoasă.
Între cele trei teritori venoase ale creierului (sistemul cortico-subcortical,sistemul
venelor Galen si sitemelor venelor bazilari) există teritorii de graniţă stituate
subcortical, adevarate"zone citrice".La nivelul acesta se localizează cu predilecţie
leziunile parenchimatoase determinate de tulburări ale drenajului venos.
("insuficienţa venoasă a creierului").Hemoragiile venoase pot fi localizate sau
difuze.Cele localizate apar de obicei ca o consecinţă a unei tromboze a unui sinus
venos,aflându-se situate în teritoriul cerebral drenat de acesta.Mai rar se instalează
după un infarct cerebral sau prin ruperea unei vene cerebrale dilatate(varice
intracerebrale).Hemoragiile cerebrale venoase difuze se perzintă sub aspectul unor
multiple focare mici situate în substanţă albă,cu forma de amigdale sau
semilună.Venele apar mult dilatate,focarel hemoragice aflându-se în relaţie cu
aceste vene sau cu aferenţele lor.

SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
-        starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de
obicei pe o parte a corpului
-        tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara,
incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii
-        confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
-        tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
-        dureri de cap severe
-        simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele
ale celui hemoragic.

35
-        Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a
hemoragiei si de extinderea regiunii afectate
-        simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin)
apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este
cheagul. De exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea
stanga a corpului.
-        simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi
similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate
de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi,
'intepenirea' gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil
inconstienta
-        simptomele unui AVC pot progresa in curs de
cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De
exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o
incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a
corpului.
            In cazul in care accidentul vascular cerebral este
provocat de un cheag de sange mare
(ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva
secunde.
In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de
obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai
rar, in cateva zile. 
            Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de
mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a
gandirii, comportamentului, echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct).
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi
atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate
de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare.
Insuficienta circulatorie cronica
Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice: cauzele sunt
multiple dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala.
          Pseudoneurastenia  aterosclerotica – este cea mai des intalnita. Apare de
obicei dupa 45de ani in special la hipertensivii moderati. Tulburarile sunt de tip

36
nevrotic (cefalee, insomnie, astenie fizica si intelectuala). Cefaleea este mai
intensa dimineata la desteptare. Insomnia este persistenta bolnavul fiind ziua
somnolent, iar noaptea neputand dormi. Randamentul intelectual scade, iar
ameteliile sunt frecvente.
Evolutia este oscilanta cu tendinte de agravare.
Tratamentul adecvat: antiaterosclerotic – igiena dietetica si medicamentoasa poate
duce la remisiuni durabile, impiedicand si aparitia unor tulburari mai grave.
          Insuficienta circulatorie tranzitorie
            Este o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici, sub aspectul unor
fenomene de deficit in raport cu zona arteriala la nivelul careia s-a produs
tulburarea.
Se caracterizeaza prin tulburari de vorbire, pareze trecatoare si ameteli.
Dupa cateva ore fenomenele cedeaza rapid persistand mici semne clinice.
Uneori aceste tulburari precedeaza si anunta instalarea unui accident vascular
major.Tratamentul trebuie sa fie energetic si  continuu:
- vasodilatatoare (vit.PP, B1, B6), papaverina, sedative, clofibrat, heparina
      Sindromul pseudobulbar
            Este o manifestare grava care apare la bolnavii cu leziuni cerebrale
(lacune) datorita unor AVC mici repetate si adesea neglijate.
Vasele cerebrale prezinta leziuni aterosclerotice difuze, leziunile sunt mici si
diseminate bilateral, apar tulburari de
deglutitie si fonatie, tetrapareze si tulburari sfinteriene.
De obicei bolnavul este un vechi aterosclerotic hipertensiv.
Fata este inexpresiva, labilitate emotiva pronuntata (plange si rade usor) atentia si
memoria sunt diminuate, tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici, tarati pe
sol, miscari lente).
Refelxele sunt exagerate , vocea slaba cu dizartrie.
Evolutia este progresiva fiecare nou puseu agravand tulburarile prin scoaterea din
functiune a unor teritori cerebrale.

37
Tratamentul vizeaza ateroscleroza cerebrala, o atentie suplimentara trebuie
acordata masurilor de igiena si alimentatie a bolnavului.
Insuficienta circulatorie acuta
Cunoscuta sub numele de accident vascular cerebral, cuprinde mai multe forme
clinice, se instaleaza brusc, lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este
denumit ictus apopleptic
      Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiva)
Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive, unei
hipertensiuni arteriale si mai rar a unui proces infectios, alergic sau toxic. Creierul
este edematiat cu mici focare hemoragice ischemice.
Debutul poate fi acut sau subacut.
Clinic se manifesta prin sindrom de hipertensiune intracraniana; cefalee, vasaturi,
staza palpabrala.Acestea se pot instala in 1-2 ore sau numai in cateva ore.
Cefaleea este atroce insotita de varsaturi, insomnie totala, tulburari psihice,
convulsii si semne de atingere piramidala (pareza, afazie).
Simptomele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile, dar daca se
repeta  pot aparea leziuni organice grave.

DIAGNOSTIC
Se bazeaza pe cefalee intensa, varsaturi, convulsii, tulburari de vedere, ameteli,
greutate in gandire si exprimare.
Tratamentul edemului cerebral – uramareste scaderea tensiunii arteriale cu
furosemid (fiole de 20 mg administrate i.v. repetat la 8 ore).
Edemul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg 25% (10-30ml
intravenos lent) sau de solutii hipertonice de glucoza 20% (100-200ml in perfuzie)
si manitol 10% 20% .
In cazul in care bolnavul este agitat, se administreaza plegomazin  (intravenos  sau
intramuscular) sau fenobarbital (0.10-0.20 mg i.m)
            Ramolismul cerebral

38
Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din
parechimul cerebral.
            Cauzele: trombozele, emboliile, insuficienta circulatorie fara
obstructie.
In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa  sau o cicatrice
chistica plina cu lichid.
Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la
barbati.
Infarctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tinere.
Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala
dureaza mai mult de 3 minute.
Debutul infarctului are loc de regula in a doua parte a noptii: manifestari, semne,
simptome.
Semnele de debut:
- vertij, diminuarea fortei musculare,parestezii si pareze (posibil tranzitorii) la fata
si membre, tulburari vizuale,tulburari de vorbire usoare
Semnele de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij intens
- accentuare tulburarilor de vorbire (afazie)
- instalarea deficitului motor partial, semipareza sau hemiplegie
- cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra
in coma (in cazul trombozelor mari).
         Este un sindrom caracterizat prin deficit motor partial sau total a unei
jumatati de corp.
Marirea suprafetei corticale lezate nu este in  raport  cu volumul muscular, ci cu
complexitatea, finetea, precizia miscarilor in mod special al mainii si gurii.
Cauzele:

39
- afectiuni cardiovasculare, posttraumatisme craniene, hipertensiune arteriala,
diabet zaharatboli autoimune colageneza, boli infectioase
Factori favorizanti
·       Alcoolismul ,tabagism, efort fizic, stres emotional, bai fierbinti, hemoragii
masive
Caracteristici de debut
- durata este de cateva saptamani
- hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea leziunii cerebrale.
           Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta - apar
tulburari de vorbire - afazia
- Tumefierea mainii si a degetelor, blocaj articular al mainii si degetelor
- Mana este edematiata difuz, uscata, blocata in pronoflexie
- Durerea cu debut brutal sau agravat
- Durerea are caracter de arsura, cu intensitate mare
- Tonusul muscular este scazut
- Capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa

Catacteristici de recuperare
·       paralizia flasca devine treptat paralizie spastica
·       musculatura afectatata prezinta contracturi permenente care duc la atitudini
caracteristici ale membrelor paralizate
Evolutie si prognostic
Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid
prin coma vasculara cerebrala.
Evolutia in infarctul cerebral este cronica de luni si ani de zile.
Diagnosticul ramolismentului cerebral se pune pe hemiplegie.
Tratamentul ramolismului cerebral

40
Este in principal profilactic adresandu-se in special  aterosclerozei  si factorilor de
risc.
Tratamentul curativ consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru
evitarea escarelor si a pneumoniei hipostatice.
Se mai administreaza sedative, vasodilatatoare (papaverina, miofilin)
anticoagulante (heparina, trombostop), antibiotice profilactice (pentru prevenirea
infectiilor).
Tratamentul sechelar se face prin masaje si miscari
pasive ale muschilor paralizati si antrenarea
bolnavului pentru a executa miscari cat mai precoce.
·       Embolia cerebrala – este o alta forma clinica
a ramolismului cerebral
Cauze:
Este datorata stenozei mitrale, endocarditei lente,
infarctului de miocard si exceptional unei embolii gazoase.
Semne de debut:
·       debutul este brusc
·       dupa un efort mai mare
·       cefalee
·       scurta pierdere a constientei
·       uneori convulsii
·       frecvent la cei cu antecedente cardiace
Semne de evolutie:
·  hemiplegie
·  crize comitiale
·  tulburari respiratorii
·  tulburari psihice - delir, dezorientare
·  aspectul clinic este asemanator celui din tromboza , adesea fara coma
profunda.Rasetele sunt frecvente observandu-se embolii si in alte viscere.

41
Diagnostic: se bazeaza pe instalarea brusca a unui deficit neurologic de focar
(hemiplegie, afazie), la un bolnav care prezinta o cardiopatie emboligena.
Tratamentul emboliei cerebrale consta in vasodilatatoare, combaterea edemului
cerebral cu manitol 20%, .
            Hemoragia cerebrala
Definitie – este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.
Cauza cea mai des intalnita este hipertensiunea arteriala.
            In absenta acesteia in special sub varsta de 40 ani, pot fi luate in
consideratie malformatiile vasculare congenitale (anevrism sau angioame),
discraziile sanguine, purpura si leucemia.
De asemenea pot aparea ca urmare a unui traumatism cerebral.
Sediul de predilectie al hemoragiei este teritoriul arterei cerebrale, mijlocii cel mai
ades pe stanga.
Intinderea leziunii este amplificata in faza acuta de edemul penfocal.
Simptomatologie
- debutul este de obicei de o brutalitate extrema aparand cu ocazia unui efort  a
unei emotii, mese copioase, unui puseu hipertensiv, sau fara cauza aparenta.
Clinic – aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee
violenta, semne meningiale ,greturi,varsaturi,redoarea cefei
              Bolnavul isi pierde rapid cunostinta si cade intr-o coma profunda si
prelungita  (cateva zile). In cazuri mai usoare bolnavul nu intra in coma si asista la
instalarea progresiva a paraliziei.
            Coma este caracterizata prin pierderea totala a constientei, sensibilitatii si
mobilitatii voluntare.
  In forme grave apar tulburari de ritm cardiac, respirator, febra
mare si transpiratii profuze.Respiratia este stuporoasa, fata bolnavului este
inexpresiva, apare deviatia conjugata a capului si a ochilor, membrele de parte
paralizata cad inerte cand sunt ridicate, obrazul de partea paralizata bombeaza in
timpul respiratiei, aerul fiind expulzat in vecinatatea comisurii bucale de aceeasi
parte  (semnul pipei).

42
            Lichidul cefalorahidian este de obicei hemoragic.
            Semnul clinic principal este hemoragia si hemiplegia, care evolueaza in
aceleasi stadii ca la tromboza (hemiplegie faza spastica, sechele definitive).
Evolutia este variabila , unii bolnavi mor in ziua ictusului, altii in a treia sau a
patra zi, iar unii se pot vindeca cu sechele definitive.
Riscul unei hemoragii in lunile sau anii care urmeaza este obisnuit.
          Forme clinice:
a) hemoragia cerebrala meningeala este o hemoragie initial cerebrala, care
cuprinde ventriculii si spatiile subarahnoidiene.
Coma este profunda, febra ridicata, sindromul meningeal prezent, lichidul
cefalorahidian hemoragic.
Evolutia de obicei letala in 24, 48 ore.
b)  hemoragia cortico – meningeala
Este alta forma clinica, mai benigna in care hemoragia este inttial meningeala
atingand ulterior o mica portiune din cortex.
c)  hematomul intracerebral
    Hemoragie intracerebrala
Este o hemoragie cerebrala
circumscrisa
d) hemoragia meningeala
Este un accident vascular
cerebral relativ frecvent
aparand la orice varsta in
deosebi dupa 40 ani.
Cauze:
- malformatii  vasculare
- ateroscleroza vaselor cu sau fara HTA
- traumatisme craniene

43
- discraziile sanguine                                                       
 Malformatii vasculare in creier
- leziunile toxice
- arteritele trofice sau luetice
Debutul este brusc, de obicei in plina activitate, in urma unui efort cu cefalee
intensa, exacerbata de zgomot sau lumina si cu semne de sindrom meningeal:
- cefalee difuza, fotofobie, varsaturi ,redoarea cefei, semnul Kernig pozitiv
            Bolnavul este agitat, hipertermic, uneori confuz, rar delirant, adesea
prezentand o stare de coma care de obicei nu este pofunda, lichidul cefalorahidian
este hemoragic.
Cand suferinta este si corticala apar semne de iritatie piramidala.
Mai rar debutul este pregresiv cu cefalee, ameteli, obnubilare, varsaturi.
Prognosticul:
- este favorabil bolnavul vindecandu-se fara sechele
- pericolul recidivelor este insa mare.
Tratamentul hemoragiei cerebrale:
-in coma, deplasarea bolnavului este interzisa, iar ingrijirile igienice vor fi
practicate cu maxima atentie.
-se vor asigura drenajul vezical si cel rectal
-se va mentine igiena bucala si a pielii pentru evitarea escarelor
-partile expuse contactului prelungit cu patul vor fi deosebi de atent curatate cu
alcool, pudra de talc si protejate prin colaci de cauciuc bandajati cu tifon
-asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si intinse pentru a evita cutele ce pot
duce la escare
-hidratarea bonavului este principala grija in aceasta perioada, ea asigurandu-se
prin perfuzii cu glucoza izotonica sau ser fiziologic, sonda gastrica.

44
-terapia medicamentoasa urmareste scaderea edemului cerebral cu solutie
glucozata, hipertonica 33%  sau sulfat de magneziu 25%, intravenos si combaterea
sangerarilor prin hemostatice
-antibioticele se recomanda pentru prevenirea infectiilor. Asocierea sedativelor
este recomandata la bolnavii agitati, in cazul formarii unui hematom
intraparenchimatos in hematomul cronic subdural sau angioame si anevrisme,
interventia neurochirurgicala se impune de urgenta
-dupa iesirea bolnavului din starea de coma, el prezinta semnele leziunii cerebrale,
in general o hemiplegie
-in acest stadiu se cotinua tratamentul etiologic ateroscleroza, diabet cardiopatic,
hipertensiune ca si regimul alimentar indicat
-imediat ce este posibil  se incepe gradat chinetoterapia si recuperarea nervului.
            Mecanism fiziopatologic
In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, se reduce aportul de sange
bogat in oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral
hemoragic este o sangerare in creier.
Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate
si pot muri. 
            Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la
nivelul celulelor prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei
afectate. Daca blocajul este intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida,
organismul ar putea fi incapabil sa furnizeze sange in regiunea afectata prin
intermediul altor vase sangvine.
Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a
zonei respective. 
            Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului
care sunt controlate de aceste celule nu mai pot functiona. Pierderea functionarii
lor poate fi usoara sau severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de
localizarea si de extinderea regiunii afectate din creier si de cat de repede este
restabilit aportul de sange in zona afectata.
Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata.
Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier
care ar putea fi lezate permanent, diminuand amploarea dizabilitatii.

45
Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate
fizica datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. La persoanele care
supravietuiesc dupa un AVC, jumatate din ei vor mai prezenta un deficit inca 6
luni dupa aceea.
Vindecarea depinde de localizarea si de extinderea leziunii din creier cauzata de
AVC si de capacitatea altor regiuni sanatoase din creier de a prelua functionarea
regiunii afectate. In general, cu cat este mai mica lezarea tesuturilor cerebrale, cu
atat este mai mica si dizabilitatea rezultata si cu atat este mai mare sansa unei
vindecari cat mai complete.
Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de
dupa un accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilitati, precum
vorbirea, se face lent, daca se face. Aproximativ jumatate din toate persoanele care
fac un accident vascular cerebral vor avea o perioada indelungata de timp unele
dificultati in vorbire, in intelegere si in luarea deciziilor. De asemenea ei pot avea
tulburari ale comportamentului, care le afecteaza relatiile cu membrii familiei sau
cu prietenii.
Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral, cum ar
fi depresia si pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva
luni pana la cativa ani dupa AVC. Unele complicatii pe termen lung pot fi
prevenite cu tratament adecvat la domiciliu si prin monitorizare de catre un medic.
            Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral
sau un accident ischemic tranzitor (AIT), 14 % vor avea un alt AVC sau un AIT in
cursul urmatorului an.
            Accident ischemic tranzitoriu
      Definitie: dupa I. Cinca si C. Popa, ischemia cerebrala tranzitorie(Accident
Ischemic Tranzitoriu – AIT) defineste alterarile chimice, hemodinamice si
metabolice ale creierului de scurta durata, repetitive si ireversibile.
Forme clinice in AIT
1.         AIT ce dureaza 1 minut, pana la 24 ore in sistemul carotidian si cateva
minute  pana la 72 ore in sistemul vertebrobaziliar
2.         AIT reversibil  in 24 -72 ore pana la 3 saptamani
3.         Atac ischemic constituit dupa 3 saptamani
a)         atac ischemic partial constituit

46
b)         atac ischemic total se refera la aria vasculara daca este prinsa partial sau
total.
Patogenia AIT recunoaste doua mecanisme principale :
v    mecanismul tromboemboliei
v    mecanismul hemodinamic
            Mecanismul tromboemboliei legat de ateroscleroza vaselor mari toraco-
cervicale este mult mai frecvent decat cel legat de embolii cardiace, de aici
importanta cunoasterii mecanismelor de producere a aterosclerozei, de combatere
a factorilor de risc.
            Factorii de risc sunt aceeasi cu factorii majori care sunt recunoscuti si
pentru ateroscleroza.
a) Ateroscleroza – altereaza peretele arterelor mari si mijlocii. Deosebirea
esentiala dintre ateroscleroza si arterioscleroza prezinta ca prima are ca substrat
lezional placa cu localizare electiva in inima arterelor mari si mijlocii, hialinizarea
mediei arterelor mici si mijlocii,  leziunile arteriosclerozei se instaleaza foarte lent
in zeci de ani incepand din copilarie (perioada 10 – 20 ani), sunt inaparente pentru
mult  timp, apoi brusc complicate de ischemie in teritoriul irigat de artera atinsa.
Consecintele aterosclerozei sunt inainte de toate de ordin hemodinamic ca urmare
a reducerii calibrului vascular, placa de aterom determina aparitia tulburarilor
ischemice .
            Stenoza arterei se poate instala progresiv, alteori stenoza aterosclerotica se
constituie brusc prin dezvoltarea unui tromb la nivelul placii, prin aparitia unui
hematom intramular care bombeaza spre lumen sau prin mobilizarea unui
fragment de tromb sau de debriuri din placa ulcerata.
Deci ateroscleroza produce diminuarea sau oprirea circulatiei arteriale a unui
teritoriu prin:
- mecanismul de reducere a calibrului arterei
- mecanismul trombozei arteriale
- mecanismul emboliei arteriale
b) Embolii de origine cardiaca

47
Dupa o embolie la o cardiopatie reumatismala in majoritatea cazurilor o stenoza
mitrala cu fibrilatie atriala – 33% dintre pacienti prezinta embolie sistemica dupa 2
ani, 50% dupa 6 ani  si 100% mai tarziu.
Dintre emboliile sistemice 50 sunt embolii cerebrale.
            Cauzele cardiace clasice: valvulopatii reumatismale, infarct de
miocard, boli congenitale ale inimii, complicatii ale chirurgiei cardiace.
  Mecanismul hemodinamic Actualmente se admite ca
marea majoritata a AIT releva un mecanism tromboembolitic, dar cea mai mare
parte a autorilor considera ca un anumit procentaj din AIT poate fi determinat de
perturbari hemodinamice.
Aceste realizari pot fi realizate prin:
- scaderea temporara a presiunii de perfuzie
- perturbarea locala sau generala a autoreglarii circulatiei cerebrale.
In cazul perturbarii hemodinamice ale AIT fara ocluzie se discuta notiunea de
criza circulatorie sau criza hemodinamica.
            Crizele hipertensive
            Observatiile clinice arata ca AIT se insoteste mai frecvent cu o crestere a
tensiunii arteriale, decat o scadere.
            Boala hipertensiva  afecteaza micile arteriole cerebrale care patrund
adanc in creier, precum si pe cele care, la nivelul anastomozelor arteriale
leptomeningeale reprezinta colaterale ale arterelor cerebrale majore.
            Hipertensiunea agraveaza modificarile aterosclerotice ale vaselor mari
extracraniene si reduce in acelasi timp  potentialul circulatiei cerebrale prin lezarea
arteriolelor superficiale.
            Rolul spasmului arterial cerebral
- spasmul cerebral a jucat multa vreme un rol important in explicarea
etiopatogenica a ischemiilor cerebrale tranzitorii
- in prezent acordul este unanim in a nega rolul spasmului in AIT aterosclerotic.Se
vorbeste de spasm arterial in raport cu migrena, cu encefalopatia hipertensiva si in

48
special in hemoragia subarahnoidiana prin anevrism cerebral, traumatisme
craniocerebrale  sau tumori cerebrale.
Simptomatologia clinica - simptomatologia clinica a AIT include o gama variata
de manifestari clinice, care poarta urmatoarele trasaturi caracteristici:
- instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea atingand intensitatea maxima in
cateva minute
- caracterul deficitar al fenomenelor clinice, foarte rar sub forma de manifestari
excitatorii
- durata variabila a atacurilor in general scurta de la cateva minute la 24-72 ore
- caracterul repetitiv al crizelor este intalnit in special in cazul stenozelor avand
frecventa mai ridicata in primul an dupa debut.
Semnele unui accident ischemic tranzitor (AIT)
Simptomele sunt asemanatoare celor din accidentul vascular cerebral, cu exceptia
urmatoarelor: 
- pierderea vederii este de obicei descrisa ca o senzatie, ca o umbra, scaderea
vederii unui ochi
- tipic, simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar dupa 10 pana la 20 de
minute, dar ele pot persista pana la 24 ore. Deoarece nu se poate preciza daca
simptomele se datoreaza unui AVC sau unui AIT, este nevoie de un tratament de
urgenta in ambele situatii.
          Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in cazul in care:
- au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau AIT, chiar daca
simptomele au disparut 
- persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un AIT si este in tratament cu
aspirina sau alte medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a
aparut orice semn de sangerare 
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul
inghitirii unor alimente 
- au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange
profunde, care pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat
sau a unui picior.
Tratamentul chirurgical al AIT

49
Primele incercari terapeutice chirurgicale in insuficienta circulatorie cerebrala au
fost intreprinse prin simpatectomie pericarotidiana sau rezectia ganglionului
cervical superior. Aceste metode par sa realizeze un efect antispastic, cat si o
vasodilatatie la nivelul sistemelor anastomotice.
Sunt totusi dezavantaje multe printre care si faptul ca sunt necontrolabile
intrucat  vasodilatatia realizata poate provoca hemoragie in focarul cerebral cu
efecte agravante.
Concluzii  Ischemia cerebrala reprezinta perturbarea functionala si/sau anatomica
a tesutului cerebral determinat de intreruperea sau dimnuarea circulatiei cerebrale
si care se traduc clinic prin diferite manifestari.
            Tabloul clinic si formele clinice de boala                           
Accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, au o serie de simptome
comune dar si unele caracteristice ce permit diferentierea lor.
Pe langa accidentele ischemice tranzitorii sau prin insuficienta circulatorie cronica
mai sunt definite si alte forme de afectiuni cerebro-vasculare care includ:
hemoragia subarahnoidiana, hematoamele si tromboflebitele sinusurilor cerebrale,
fiecare avand o serie de caracteristici clinice si paraclinice.
Dintre aceste afectiuni ne vom axa in principal pe
descrierea simptomatologiei accidentelor vasculare cerebrale prin hemoragie
cerebrala si ischemie cerebrala. Astfel, in hemoragia cerebrala produsa prin
ruptura vasului, se constata existenta unor simptome si semne premonitorii.
Acestea preced cu cateva ore sau zile instalarea accidentului vascular, dar pot sa si
lipseasca total ca in cazul ictusului apoplectic ce apare in plina sanatate aparenta.
Cele mai frecvente si importante simptome premonitorii sunt: cefaleea, urmata
de varsaturi, iar intr-un numar restrans de cazuri convulsii de tip epileptiform.
Simptomele premonitorii comune sunt: ameteala, cefaleea, parestaziile localizate
uneori intr-un hemicorp, tulburarile tranzitorii de limbaj iar, uneori, o „senzatie de
gol in cap' ce poate precede cu cateva ore ictusul; alteori, bolnavul descrie o
senzatie dureroasa cefalica cu caracter compresiv.
Se pare ca aceste simptome sunt date de mici sangerari ce au fost evidentiate pe
piesele anatomo - patologice.
Dupa modul de debut si de evolutie a ictusului hemoragie, se descriu trei forme:

50
  - hemoragia cerebrala supraacuta (masiva)
  -  hemoragia cerebrala acuta  
-  hemoragia cerebrala subacuta.
Hemoragia cerebrala supraacuta (masiva): survine adeseori fara nici un simptom
premontor, de obicei la tineri, barbati
in jurul varstei de 50 de ani, in plina
activitate, „din senin' de obicei in plina
zi, foarte rar noaptea, de obicei in urma
unor stari tensionale
negative Hemoragie masiva
subarahnoidiana
 
de o intensitate relativ mica. Brusc bolnavul are o cefalee intensa, duce mana la
cap, rosteste cateva sunete neinteligibile, cade si intra in coma, din care de obicei
nu mai iese niciodata.
La examenul obiectiv, bolnavul prezinta un facies vultuos care, asociat cu
obezitatea, caracterizeaza mare parte din acesti bolnavi constituind asa numitul
„habitus apoplectic'. Starea de coma este profunda, bolnavul este putin reactiv sau
areactiv complet la stimulii nociceptivi de intensitate crescuta. Initial reflexul este
cornean este pastrat, abolirea lui indicand un pronostic infaust si rapid. La fel
reflexele de deglutitie sunt initial pastrate, abolirea lor indicand un prognostic
grav.
Globii oculari sunt deviati de partea opusa membrelor
paralizate,
„bolnavul privindu-si leziunea”.
Bronhoplegia se instaleaza rapid si se traduce clinic
prin respiratie stertoroasa si periodica de tip Cheyne-
Stockes, indicand gravitatea situatiei.
Membrele sunt atone iar pentru a evidentia partea
paralizata, se ia in considerare hipotonia faiala („semnul
pipei'), caderea membrelor pe planul patului si cu prezenta
unui Babinski prezent in peste 50 % din cazuri.                                           
Ceea ce caracterizeaza coma apoplectica este prezenta unor manifestari severe din
partea sistemului nervos autonom si anume: tensiunea arteriala este foarte ridicata

51
iar uneori este scazuta datorita socului; pulsul este rar si plin; in cazurile grave,
febra apare precoce depasind 400C fiind de origine centrala; apare edem pulmonar
acut iar in unele cazuri se constata crize de epilepsie si hemoragii digestive insotite
de hematemeza indeosebi in afectarea hipotalamusului, acestea fiind semne de
mare gravitate. La fel, inversiunea tipului respirator presupune un deznodamant
fatal in numeroase cazuri de hemoragie cerebrala supraacuta evolutia
evenimentelor clinice este deosebit de rapida, in cateva ore mergand spre exitus
prin depasirea capacitatilor terapeutice actuale.
Hemoragia cerebrala acuta: are tot un debut brusc dar nu de dramatismul formei
anterioare.
Bolnavul acuza cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma
vigila, examenul obiectiv punand in evidenta semne de focar.
Evolutia poate merge prograsiv, agravant, spre coma profunda cu accentuarea
fenomenelor clinice vegetative si exitus in cateva zile, iar alteori evolueaza spre
stergerea starii de coma vigila bolnavul supravietuind, dar cu sechele neurologice
severe: pareze, paralizii, hemiplegii.
Hemoragia cerebrala subacuta: debuteaza de obicei cu simptomele prodromale
amintite, in acest context instalandu-se o stare de obnubilare asociata frecvent cu
agitatie.
Examenul obiectiv pune in evidenta un tablou focal, cu deficit motor pe un
hemicorp.
Evolutia poate fi progresiva, cu
accentuarea starii de coma si
aparitia manifestarilor vegetative ce
anunta deznodamantul final, dar exista
cazuri cand bolnavul supravietuieste cu
grave sechele neurologice.
Diagnosticul pozitiv si diferential al
AVC
Diagnosticul pozitiv - se stabileste pe:
v    anamneza
v    examenul clinic si
v    examenele paraclinice

52
Prin anamneza se stabileste in general relatia dintre manifestarile prodromale
simptomatice si obiective si debutui afectiunii ca si existenta si rolul factorilor
etiopatogeni declansanti, favorizanti si de circumstanta.
In general se constata aparitia afectiunii la persoane in jurul varstei de 50 de ani si
de varsta a-II-a, uneori chiar mai tineri, la care afectiunea debuteaza in plina
sanatate aparenta sau in urma asocierii nefavorabile a mai multor factori
etiopatogenici.
La examenul clinic se constata prin examenul neurologic ca si prin examenul pe
aparate si sisteme, semnele obiective de aparitie a hemoragiei cerebrale.
Marea hemoragie cerebrala nu ridica dificultati mari de diagnostic, ictusul
survenind, in general la barbatii activi, hipertensivi, in plina zi, fara simptome
premonitorii, cu instalarea unei stari de coma profunda insotita de mari fenomene
vegetative si redoare de ceafa.
Pentru diagnostic sunt de luat in considerare 6 elemente clinice,
si anume:   hipertensiunea arteriala;  debut brusc si profunzimea
comei; dezvoltarea in cateva secunde sau minute a hemiplegiei si a altor
semne focale;  instalarea ictusului in conditii de „stress' psihic sau efort fizic;
violenta durere de cap in momentul apoplectic, depistabila daca pierderea
de cunostinta nu este fulgeratoare si LCR xantocromic sau mediu sangvinolent.
In cazul formelor acute si subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persista
cateva zile, fiind necesare o serie de examene paraclinice.
Punctia lombara pune in evidenta a in
LCR sau unui lichid cefalo-rahidian
rozat sau xantocrom. In ceea ce
priveste oportunitatea efectuarii
punctiei aceasta este un subiect de
disputa pentru ca extragerea LCR poate
declansa fenomenul de angajare in
cazul exitentei unui edem cerebral
important sau poate sa declanseze o
noua sangerare.
 Punctia lombara poate fi efectuata in
orice afectiune a sistemului nervos,
efectuandu-se cu multa precautie la bolnavii cardiaci, hipertensivi, la cei cu

53
compresiuni medulare, morb, fiind contraindicata in tumorile cerebrale si alte
procese expansive craniene.
                                                                        Lichidul cefalo-rahidian
        La examenul LCR se apreciaza:
- Aspectul - in mod normal este clar ca
apa de stanca prezentand, in patologie,
diferite aspecte: limpede, hemoragic,
xantocrom si tulbure. In AVC este
evident  ca LRC  este hemoragic  in
toate  cele  trei eprubete, deosebindu-l
astfel de lichid accidental hemoragic din
cursul unei punctii rahidiene prin
inteparea unui vas
meningean.                                                                 
      Punctia lombara cu analiza LCR
- Examenul citobacteriologic - normal LCR contine 1-3 elemente/mmc care, in
general, sunt limfocite. Polinuclearele cresc in meningitele septice la cateva zeci
de mii pe mmc. Astfel lichidul devine tulbure si se face determinarea calitativa a
elementelor prin centrifugare, frotiu colorat cu albastru de metilen sau
hematoxilina.
- Examenul chimic - consta in dozarea albuminei, clorurilor si glucozei.
Albumina se determina prin reactia PANDY. Normal nu trebuie sa apara nici o
reactie, in timp ce, in patologie apare un nor fin alb — albastrui.
Cantitatea normala de albumina este de 0,2-0,3 g/l.
Clorurile in mod normal  sunt egale cu 7,3  g/l, scazand mult in meningitele
tuberculoase, la fel ca si glicorahia care normal este de 0,5-0,8
Examenul fondului de ochi  pune  in - evidenta existenta unui edem
cerebral  important sau declansarea unei noi hemoragii, aratand o retinopatie
hipertensiva severa.
Este indicat sa nu se apeleze Ja substante pupilodilatatoare pentru a nu masca
aparitia unor modificari pupilare cum ar fi midriaza aparuta in cursul formarii unui
hematom intracranian acut.

54
O eventuala staza pupilara este un indiciu deosebit ce contraindica efectuarea
punctiei rahidiene examenul fundului de ochi, ofera informatii asupra starii
arterelor mici si arterelor cerebrale si mai putin a arterelor cerebrale mari.
Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic
pus rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare
mai buna. 
Prima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este
ischemic sau hemoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele
administrate pentru un AVC ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi
amenintatoare de viata daca accidentul vascular cerebral este hemoragic (cauzat de
o sangerare).
Doctorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot da
simptome asemanatoare unui AVC si sa vada daca exista complicatii.
Primul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular
cerebral este tomografia computerizata (TC) cerebrala, care reprezinta o
succesiune de radiografii ale creierului; aceasta poate identifica existenta unei
sangerari. Acest test va pune diagnosticul de AVC ischemic sau de AVC
hemoragic. De asemenea se poate face RMN (rezonanata magnetica nucleara) cu
scopul determinarii extinderii leziunii cerebrale; el poate ajuta la prezicerea
recuperarii.
Alte teste care pot fi recomandate initial
intr-un accident vascular cerebral
ischemic includ: 
- electrocardiograma (ECG, EKG) pentru
a cauta afectiuni cardiace,
precum aritmiile si fibrilatia atriala 
- teste sanguine, cum ar
fi hemoleucograma completa (HLG),
glicemia (glucoza din sange), electrolitii,
testele pentru evaluarea functiei ficatului si rinichilor sitimpul de protrombina (un
test care masoara cat timp este nevoie pentru ca sangele sa se coaguleze). Aceste
teste il ajuta pe doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care
pot cauza simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.
- in cazul in care doctorul suspecteaza, sau alte
teste sugereaza existenta unei ingustari a unei
artere carotide, se poate recomanda efectuarea
unei ecografii Doppler pentru evaluarea

55
fluxului sanguin din artera. Poate fi necesara de asemenea o angiograma cu
rezonanta magnetica (MRA), o angiograma cu tomografie computerizata (CT
angiograma) sau o angiograma carotidiana. 
- in cazul in care se suspecteaza ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi
provocat de o afectiune cardiaca, se poate efectua o ecocardiograma sau
o monitorizare electrocardiografica Holter sau un test telemetric.
- este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunile
cardiace cu scopul prevenirii dizabilitatilor sau decesului datorate unei probleme
cardiace, care ar putea aparea in viitor.
- Electroencefalograma (EEG) - este o
metoda de explorare a activitatii bioelectrice
cu o valoare importanta ce contribuie la
certificarea diagnosticului de accident
vascular cerebral putand aduce clarificari
privitoare la patogenia si topografia AVC
precum si la stadiul lui evolutiv. In
perioada initiala se constata o depresiune
moderata a ritmului alfa iar in cursul
evolutiei traseul este invadat de unde delta mai bine exprimate de partea leziunii.
Pe acest fond se poate contura focarul lezional format din unde delta
polimorfe uneori intricat cu varfuri spike-uri.
In cazul unor forme foarte grave, traseul este dezorganizat difuz fiind format din
unde de voltaj crescut.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential in cazul AVC hemoragic se realizeaza, cu urmatoarele
afectiuni:
-   Hematomul spontan al tinerilor - boala ce este apanaj al varstei tinere produs
de o malformatie vasculara si care se dezvolta in substanta albaa emisferei
cerebrale spre deosebire de hemoragia cerebrala ce se dezvolta topografic in zona
capsulo – striata, diferentierea se face pe angiografie, scintigrama si EEG si dau
posibilitatea diferentierii si stabilirii deciziei operatorii.
-   Hemoragia meningeana - se caracterizeaza prin debut brusc insotit de stare de
agitatie psihomotorie cu semne de focar putin importante, iar daca exista coma-
aceasta este superficiala si rapid reversibila.

56
-   Embolia cerebrala - survine de regula la persoanele tinere suferind de
valvulopatii cronice, fibrilante, avand un debut, brusc cu ictus in plina sanatate si
intrare in coma imediata dar o coma fara semne vegetative.
               Diferentierea   se   face   pe   absenta   sangelui   in   LCR,   pe   ameliora
rea simptomatologiei generale si de focar si pe existenta unei embolii in
teritorii extracerebrale.
-   Encefalopatia hipertensiva - se intalneste la bolnavii hipertensivi ce prezinta
brusc un sindrom de hipertensiune intracraniana (H.I.C.) la care pierderea de
cunostinta este putin importanta, semnele focale lipsesc adeseori,iar evolutia este
remisiva imbracand un caracter pseudotumoral.
           -  Hematomul  subdural  -   are   un   debut   progresiv,   cu   evolutie ond
ulatorie si semne de focar putin exprimate. Dupa o perioada lunga de timp se
instaleaza un sindrom de H.I.C. ce se accentueaza progresiv. Diferentierea certa
este facuta prin examen arteriografic.
-   Tumorile cerebrale - se traduc uneori printr-un ictus tumoral ca modalitate de
debut a unei tumori cerebrale, evolutia mergand de cele mai multe ori spre deces.
Diferentierea se face prin scintigrama cerebrala.
Cel mai important diagnostic diferential este cel dintre hemoragia cerebrala
si ramolismentul cerebral datorita atitudinii terapeutice diferite pentru cele doua
afectiuni.
Diagnosticul diferential al A.I.T. are in vedere excluderea unor manifestari ce nu
sunt determinate de o ischemie cerebrala tranzitorie:
-    vertijul labirintic - ce se manifesta izolat sau insotit uneori de fenomene
cochleare si vegetative; se diferentiaza prin probele vestibulare instrumentale,
pozitive pentru vertijul labirintic;
-    crizele epileptice senzitive - care cuprind progresiv encefalul, spre deosebire
de cele din AIT ce cuprind dintr-o data tot teritoriul interesat;
-   unele tumori cerebrale (meningioame sau glioame) - care debuteaza
si evolueaza lent, progresiv si de care se diferentiaza prin EEG si prin
scintigrama cerebrala:
          - hipoglicemia la diabetici - ce poate provoca manifestari senzitive si
motorii;

57
-   migrenele de acompaniament - ce insa debuteaza la varste mult mai tinere,
aparand progresiv, in 5-45 minute si care se insotesc de tulburari vizuale si
parestezii;
-   tulburari nevrotice - ce se intalnesc la pacientii sub 50 ani, apar in urma
unor    conflicte    psihogene,    lipsind    simptomatologia    organica neurogenica.
In general pentru a diferentia cele doua tipuri de ictus utilizam o constelatie
simptomatica clinica si paraclinica in care elementele de luat in considerare sunt:
- varsta: hemoragia survine la varste mai tinere 40-60 de ani, in timp ce ictusul
ischemic sever si durabil se intalneste dupa 60 de ani, insa variatiile de varsta sunt
foarte mari in cele doua afectiuni.
 - valorile tensionale crescute - indeosebi ale diastolei pentru
hemoragia 'cerebrala, in tim ce in ectusul ischemic, valorile tensionale pot fi
normale sau scazute, 
-   dintre semnele prodromale, cefaleea este considerata caracteristica pentru
hemoragia cerebrala fiind rara in cazul ramolismentului in timp
ce parezele,   afaziile,   hemianopsiile  tranzitorii,   limitate   in   spatiu,   si   fara d
urabilitate sunt caracteristice ictusul ischemic.
- modul de instalare este diferit in cele doua afectiuni nepunand nici un
fel problema in cazul hemoragiilor cerebrale mari ci ridicand probleme in cazul
formelor subacute. De regula instalarea actului ischemic este mai lenta durand de
la cateva ore la 2-3 zile in timp ce, daca cel din hemoragia cerebrala survine ziua
in plina activitate cel din ramolismentul cerebral survine de cele mai multe ori
noaptea;la varstnici cu hipertensiune moderata sau mare.
            - starea de coma este caracteristica prin gravitate si profunzime de la debut
in hemoragia cerebrala in timp ce in ictusul ischemic este vorba mai mult de
obnubilare sau o coma superficiala. De asemenea, febra este precoce si ridicata, in
hemoragie fiind de natura central diencefalica, in timp ce, in ictusul ischemic
apare tardiv ca expresie a unei complicatii infectioase;
-     instalarea   semnelor   neurologice   este   rapida   in   hemoragie   cu bilater
alitatea semnelor obiective: hemiplegie masiva, deviatia conjugata a ochilor si
capului.in timp ce, in ictusul ischemic, instalarea si
definitivarea simptologiei   obiective   este   lenta,   unilateralitatea   este   stricta,   
deviatia conjugata absenta, hemipareza disociata, iar tulburarile sfincteriene,
foarte marcate  in hemoragia  cerebrala,  sunt  absente  in  ictusul   ischemic.  De a

58
sememea sindromul meningeal ce constituie regula in hemoragia cerebrala lipseste
intotdeauna in ictusul ischemic.
-     modul de evolutie - in cel mai mare «numar de cazuri de ictus hemoragie
merge inexorabil spre deces in timp ce forma ischemica este oscilanta uneori cu
caracter partid remisiv.
           - semne paraclinice. Dintre ele cel mai important este LRC care este clar si
nemodificat in ictusul ischemic si hemoragie sau xantocrom in forma hemoragica.

Evolutia, complicatiile si prognosticul accidentelor vasculare

cerebrale
Evolutia AVC este imprevizibila mergand de la una favorabila cu recuperare
definitiva si fara sechele, cum este cazul formelor ischemice tranzitorii, pana la o
evolutie nefavorabila, infausta, cu deces, in cazul formelor hemoragice masive.
Prognosticul vital al ictusului hemoragie este extrem de sumbru, ierarhizarea in
ordinea gravitatii fiind urmatoarea:
-        hemoragia pontina - moare inainte de 24 de ore
-        hemoragia cerebeloasa - deces intre 24 - 48
ore                                                             
-   hemoragia in teritoriul striat - daca nu intervine inundatia ventriculara permite
supravietuirea pana in a 14-a zi.
O categorie deosebita o reprezinta evolutia formelor cronice cu ramolisment
cerebral ce duc la sechele definitive de la monopareze la tetrapareze, hemiplegii
sau tetraplegii cu tulburari neurovegetative intense.
Acestea pot fi considerate atat forme evolutive cat si complicatii.
Dintre toate complicatiile insa cea mai grava ramane desigur decesul, ca si forma
nefavorabila de evolutie in ciuda tuturor progreselor din medicina, si a progreselor
in ingrijirile de sanatate.
Prognosticul variaza in functie de evolutia bolii si de gradul de dependenta
al bolnavului referindu-se la prognosticul imediat si la cel quo ad vitam.
Se cosidera in general ca prognosticul hemoragiei cerebrale este mai putin
sumbru la persoanele de sex feminin, in cazurile de hemoragie subacuta sau
acutajinortalitatea putand scadea pana la 50 %.

59
Exista o serie de circumstante care marcheaza gravitatea evolutiei si iminenta
prognosticului fatal:
-  Invadarea   sangelui   in   spatiile   subarahnoidiene   cu   instalarea concomitent
a sau succesiva si a unui sindrom meningeal;
-    Inundatia ventriculara - este evenimentul clinic, care spulbera orice speranta de
supravietuire, prognosticul letal fiind inevitabil.
-    Hemoragiile secundare de trunchi cerebral - traduse prin coma profunda,
areactiva, cu pierderea timpului reflex al deglutitiei, disparitia reflexului cornean,
respiratie Cheyne-Stockes sau inversarea tipului respirator, rigiditate pupilara;
-     Instalarea   unui   mare   sindrom   de   HIC   prin   edemul   cerebral
concomitent si fenomenele de angajare.
-   Hemoragiile digestive ca si complicatii redutabile si de rau augur pentru bolnav.
Istoria naturala a accidentelor ischemice cerebrale constituite cuprinde factorii de
prognostic imediat si de prognostic indepartat.
Prin prognostic imediat se intelege mortalitatea survenita in cursul primelor patru
saptamani dupa accidentul ischemic cerebral, riscul vital imediat variind intre 13 si
42 % mortalitate.
Cel mai mare numar de decese survin in cursul primelor trei pana la zece zile,
urmatorii factori fiind importanti pentru supravietuirea imediata a bolnavilor:
·       varsta si sexul - cu cat bolnavul este mai varstnic cu atat efectele infarctului
cerebral sunt mai grave, datorita starii sistemului vascular si predispozitiei la
infectii respiratorii prin imobilizarea la pat; In ceea ce priveste sexul nu exista
diferente semnificative;
·       viteza de instalare - debutul rapid al deficitului neurologic este asociat cu o
mortalitate crescuta comparativ cu debutul progresiv.
·       antecedentele de boala cerebro - vasculara - cresc mortalitatea prifl A.I.T.
pana la 60 %.
·       tulburarile starii de constienta - supravietuirea este mai mare la cei ce nu
prezinta stare comatoasa.
·       localizarea infarctului cerebral - leziunile de trunchi cerebral au
ur prognostic mai bun decat cele din teritoriul emisferelor cerebrale.

60
Factorii de prognostic indepartat sunt:
·       hipertensiunea arteriala sistemica;
·       complicatiile cardiace, indeosebi infarctul de miocard;
·       recidivele;
·       starea mentala  si  fizica,  prezenta tulburarilor
psihice  agravand prognosticul;
·       localizarea leziunii;
·       varsta si sexul, rata de supravietuire fiind mai mare la femei decat la barbati.
TRATAMENTUL AVC
Tratament - generalitati
Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale
asociate cu acesta, cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana
crescuta, poate minimaliza lezarea creierului si poate imbunatati sansele de
supravietuire. Inceperea unui program de reabilitare cat mai curand posibil dupa
un AVC creste sansele de recuperare a unora din abilitatile care au fost pierdute.
Tratamentul initial al accidentului vascular cerebral
Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cauza
- daca a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sangerare in creier
(hemoragic). Inainte de inceperea tratamentului, se recomanda efectuarea
unei tomografii computerizate (TC) craniene sau, daca este posibil, o rezonanta
magnetica nucleara (RMN) pentru a se vedea tipul de AVC. Alte teste pot fi
efectuate in continuare pentru a se determina localizarea cheagului sau a
hemoragiei si pentru evaluarea extinderii leziunii creierului. In timp ce se
determina optiunile de tratament, se vor monitoriza cu atentie tensiunea arteriala si
capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea de oxigen.
Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine (in AVC
ischemic) sau pe controlarea hemoragiei (in AVC hemoragic). Ca si in
cazul infarctului miocardic, lezarea permanenta datorata unui accident vascular
cerebral se dezvolta adesea in primele cateva ore. Cu cat se administreaza mai
repede un tratament, cu atat lezarea este mai mica.
        Accidentul vascular cerebral ischemic

61
 Tratamentul de urgenta in cazul unui accident
vascular cerebral ischemic depinde de localizarea
si de cauza formarii cheagului. Se vor lua masuri
pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-se
inclusiv medicamente.Daca AVC este
diagnosticat in primele 3 ore de la debutul
simptomelor, se administreaza medicamente
pentru dizolvarea chegurilor, numite activator
tisular de plasminogen (t-PA), care ar putea
creste sansele de supravietuire si de recuperare. Totusi, t-PA nu se poate
administrata in siguranta la orice pacient. In cazul in care accidentul vascular
cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este periculoasa. Alegerea optiunii de a
utiliza sau nu t-PA trebuie evaluata rapid in camera de
garda.                                      Examenul Doppler transcranian
Se poate administra de asemenea aspirina, singura sau in asociere cu un alt
medicament antiagregant plachetar. Totusi, aspirina nu se recomanda in
urmatoarele 24 ore dupa administrarea de t-PA. Se pot da si alte medicamente:
pentru controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei (glicemiei), pentru febra sau
pentru convulsii. In general, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat
decat daca tensiunea sistolica este mai mare de 220 mm Hg si cea diastolica este
peste 120 mm Hg (220 cu 120).
Accidentul vascular cerebral hemoragic
Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este dificil. Se
fac eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si
pentru stabilizarea semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale.
Exista cateva medicamente care se administreaza in AVC hemoragic. In unele
cazuri, se pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale, scaderea
tumefierii cerebrale, a nivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se
monitorizeaza indeaproape semnele de crestere a presiunii intracraniene, precum
nelinistea psihomotorie, confuzia, dificultatea de a efectua comenzile si durerea de
cap. Alte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de tusea
excesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de schimbarea pozitiei sau de
eliminarea scaunelor. 
            De regula nu se recomanda interventii chirurgicale pentru controlarea
sangerarii usoare sau moderate. Totusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate
mare si daca starea generala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o

62
operatie cu scopul indepartarii sangelui care s-a acumulat in creier si a scaderii
presiunii intracraniene
In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism, se face
o interventie chirurgicala pentru a se repara anevrismul. Repararea poate include:
-    folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul
prevenirii unei noi resangerari 
- embolizarea endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic 'coil' in
interiorul anevrismului care sa-l blocheze.
Decizia de efectuare sau nu a acestor interventii chirurgicale depinde de
localizarea anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa
accidentul vascular cerebral.
Tratament de intretinere
Dupa ce s-a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a
pacientului s-a stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea
aparitiei unui alt accident vascular cerebral. Este importanta controlarea factorilor
de risc pentru AVC precum tensiunea arteriala crescuta, fibrilatia atriala, nivelul
crescut al colesterolului sau diabetul.
Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant
plachetar. In cazul unui accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag
sanguin), poate fi nevoie deanticoagulante pentru a se preveni un alt AVC. Poate
fi nevoie de asemenea de medicamente precum statine, pentru scaderea
colesterolului sau de medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale.
Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ:
-    inhibitori ai enzimei de conversie ai
angiotensinei (IEC)
-    blocanti ai receptorilor angiotensinei II
-    betablocante
-    diuretice 
-  blocanti ai canalelor de calciu.

63
 De asemenea se poate recomanda
o endarterectomie chirurgicala carotidiana cu
scopul indepartarii placii de aterom formate in
arterele carotidiene.
             O procedura relativ noua care consta in
motarea de stenturi in artera carotida este o alta
optiune pentru persoanele care au un risc
crescut de AVC. Aceasta procedura seamana
mult cu angioplastia, care este folosita frecvent
pentru deschiderea arterelor inimii (coronarele) care sunt blocate. In timpul acestei
proceduri, un chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal numit 'stent' in
interiorul arterei carotide, cu scopul cresterii fluxului sanguin in ariile blocate de
placa de aterom. Chirurgul poate folosi un stent in asociere cu medicamente,
pentru a preveni blocarea ulterioara a carotidei. 
Reabilitarea precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii
normale.   Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute,
bazandu-se pe starea generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular
cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. Reabilitarea incepe
cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea. 
            Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a
tratamentului de intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui
nou accident vascular cerebral. Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat
cat este posibil, respectarea unei diete echilibrate, renuntarea la fumat. Se poate
recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la
scaderea colesterolului. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu
continut scazut in grasimi (mai ales grasimi saturate) si contin mai multe cereale,
fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Dupa un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliu este o parte
importanta a procesului de reabilitare. 
            Poate fi nevoie de dispozitive care sa usureze activitatea cotidiana: 
- alimentarea: daca mana este slabita, se pot folosi dispozitive de agatat, din metal
prin a caror manevrare cu usurinta, se pot apuca si utiliza obiectele in cazul
persoanelor slabinte
- imbracarea: dispozitive denumite 'reachers' pot ajuta la punerea sosetelor sau a
ciorapilor daca mana sau bratul este slabit 
- mersul, plimbarea: pot fi folosite carje pentru a se preveni caderile.

64
        Optiuni de medicamente
Este foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista
simptome de accident vascular cerebral. Daca este vorba de un AVC ischemic,
care este cauzat de un cheag sanguin, se poate administra un activator tisular de
plasminogen (t-PA), un medicament care dizolva cheagurile. Acest medicament
este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient daca este administrat in primele
3 ore de la debutul simptomelor. Daca se administreaza t-PA in acest interval de
timp, pot fi sanse mari de imbunatatire a vindecarii. Noi studii arata ca ar putea fi
un oarecare beneficiu si in cazul in care t-PA s-ar administra si dupa primele 3 ore.
Totusi, t-PA poate fi periculoasa (potential letala) daca se da la un pacient cu un
accident vascular cerebral hemoragic, cauzat de o sangerare.
De vreme ce majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de
chegurile sanguine, medicamentele care impiedica formarea de cheaguri sunt
folosite pentru prevenirea AVC-urilor ischemice ulterioare. Aceste medicamente
sunt de obicei administrate dupa tratamentul initial. Ele nu sunt recomandate in
primele 24 de ore de la administrarea de t-PA. Cele doua tipuri de medicamente
folosite pentru prevenirea formarii chegurilor sunt:
-    antiagregantele plachetare, care impidica cele mai mici celule din sange sa
formeze agregate. Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care
este folosit pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. Doua studii de
amploare au aratat ca aspirina luata in primele 48 de ore de la un AVC poate
reduce sansa aparitiei unui alt AVC si poate preveni decesul. Persoanele care nu
pot lua aspirina sau cele care au accidente ischemice tranzitorii (AIT) sau un
accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori sa ia
alte medicamente antiagregante plachetare, cum ar fi clopidogrel sauticlopidina.
Aggrenox este o combinatie de aspirina si dipiridamol cu eliberare prelungita, si
care previne aparitia unui AVC ischemic. Aggrenox reduce riscul unui AVC la fel
de eficient ca si aspirina si semnificativ mai mult decat clopidogrelul. Aspirina nu
se recomanda in primele 24 ore de la administrarea de t-PA 
- anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea
normala a cheagurilor sanguine. Administrarea de anticoagulate (in principal
de warfarina) este cea mai buna metoda pentru prevenirea formarii cheagurilor in
inima din cauza fibrilatiei atriale, a infarctului miocardic, a afectiunilor valvulare
cardiace si a insuficientei cardiace. Ele nu se dau ca tratament de urgenta in
accidentul vascular cerebral.
       La persoanele cu boala arterelor coronare, tratamentul cu medicamente care
scad colesterolul, numite statine, poate incetini dezvoltarea aterosclerozei in

65
arterele carotide si poate, de asemenea, scadea riscul aparitiei unui AIT sau AVC.
Studiile arata o reducere de 20 pana la 31% a riscului de AVC la persoanele care
iau statine.
            Tratament chirurgical
In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident
vascular cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala
de dinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. Chirurgia nu este
recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui AVC.
Medicul chirurgul poate efectua:
-    endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care
consta in indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la
persoanele care au ingustare moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta
interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale
-    interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din
interiorul sau din jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin
(AVC hemoragic)
-    interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui
anevrism cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se
introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa il blocheze. Daca aceasta
interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea anevrismului,
de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului (daca poate suporta aceasta
procedura terapeutica)
-    interventie chirurgicala pentru
repararea vaselor sanguine anormal
formate (adica malformatiile
arteriovenoase) care au cauzat
sangerarea in creier. O malformatie
arteriovenoasa este o afectiune
congenitala
care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva
spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri
si se pot fisura sau rupe.

66
Endarterectomia carotidiana nu se recomanda urmatoarele situatii:- ca tratament
de urgenta pentru persoanele care au avut un AVC provocat de un cheag sanguin
(AVC ischemic)
- la persoanele la care este improbabila supravietuirea dupa accidentul vascular
cerebral 
- cand riscurile interventiei chirurgicale depasesc beneficiile ei. Persoana
respectiva poate avea anumite afectiuni medicale care fac ca operatia sa fie prea
riscanta sau nu este nici un doctor specializat in aceasta procedura
- la persoanele care au un accident ischemic tranzitor (AIT) sau un accident
vascular cerebral in arterele din partea posterioara a creierului (arterele
vertebrobazilare)
- la persoanele care au o rigidizare si o ingustare minima a arterelor carotide (o
ingustare mai mica de 50 de procente din sectiunea vasului), chiar daca ei au avut
un accident ischemic tranzitor (AIT). La aceste persoane, riscurile chirurgicale
depasesc beneficiile.
- la persoanele care au o rigidizare si o ingustare moderata a arterelor carotide
(ingustare de 50% pana la 69%). La aceste persoane, beneficiul interventiei
chirurgicale este inca investigat. 
            Persoanele cu anevrism cerebral au nevoie de o evaluare completa a
tuturor simptomelor lor pentru a se determina daca este indicata o
operatie. Embolizarea endovasculara este tratamentul preferat la acesti pacienti.
De asemenea, mai este recomandat la cei care au un risc crescut de a face
complicatii dupa o operatie de reparare a anevrismului cerebral. In cazurile la care
embolizarea endovasculara nu este posibila, se face o craniotomie cu punerea de
clipuri la nivelul anevrismului.
            Tratamente noi
Montarea de stenturi in artera
carotida poate fi utilizata
uneori pentru a se deschide
arterele ingustate in incercarea
de a preveni un accident
vascular cerebral. Denumita
si angioplastia percutanata
transluminala cerebrala,
aceasta procedura este
asemanatoare cu cea folosita

67
pentru deschiderea arterelor ingustate care furnizeaza sange inimii (angioplastia
cardiaca). In timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculara insera un
tub de metal numit stent in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii fluxului
sanguin in zonele blocate de placa de aterom.
Studiile arata ca montarea de stenturi pe artera carotida este la fel de eficienta ca si
endarterectomia carotidiana in prevenirea accidentului vascular cerebral, a
infarctului miocardic si a altor complicatii la persoanele cu risc crescut de AVC. In
prezent se fac studii pentru a se clarifica in ce situatii se indica montarea de
stenturi in artera carotida.
            Montarea stenturilor in artera carotida
PROFILAXIE
Profilaxia se referă la depistarea precoce a factorilor de risc in accidentele
vasculare cerebrale ischemice si cerebrale,alimitarea afectiuniilor unor factori de
risc:fumatul,obezitatea, sedentalismul, la depistarea şi dispensarizarea unor
afecţiuni ce reprezintă elementele de risc major:HTA,diabetul zaharat,boliile
cardiovasculare,bolile cu hematocrit crescut,etc.Tratamentul acestor afecţiuni
poate contribui într-o masură variabilă la reducerea incidenţei AVC iscemice sau
hemoragice,indiferent de topografia lor în SNC.Printre factorii de risc major cel
mai împortant ramane HTA sistolică şi diastolică,pentru toate decadele de varstă
care trebuie să fie corect şi permament tratată.

CAPITOLUL III:
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
Contribuţia asistentei medicale la stabilirea diagnosticului de nursing
Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică,care permite
acordarea de îngrijiri individualizate,pornîndu-se de la noua concepţie privind
persoana îngrijită,privind sănătatea bio-psiho-socială formând un tot indivizabil cu
necesităţi fundamentale comune tuturor,cu manifestări specifice pe care si le
satisface singur dacă se simte bine.
Cadrul conceptual al VIRGINIEI HENDERSON se bazează pe definirea celor
14 nevoi fundamentale,definite ca fiind necesităţi vitale,esenţiale ale finţei umane
pentru a-si asigura starea de bine,în apararea fizică şi mentală.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

68
1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie;
2.Nevoia de a bea şi a mânca
3.Nevoia de a elimina
4.Nevoia de a se misca şi a avea o bună postură
5.Nevoia de a dormi şi de a se odihni
6.Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca
7.Nevoia de a menţine constant temperatura corpului
8.Nevoia de a menţine tegumentele curate si integre
9.Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de acţiona conform propriilor credinţe şi valori;
12.Nevoia de a fi ocupat şi a se realizea;
13.Nevoia de se recrea;
14.Nevoia de a învăţa să-si păstreze sănătatea.
Ele pot îmbrăca foarte multe forme variate după individ,starea de
sănătate,maturitatea sa,obiceiurile personale si culturale.
ABRAHAM MASLOW psiholog şi umanist american afirmă că există 5 categorii
de nevoi umane,ierarhizate,în ordinea priorităţiilor,astfel:
1.Nevoi fiziologice,
2.Nevoi de securitate,
3.Nevoi de apartenenţă,
4.Nevoi de recunoaştere socială,
5.Nevoi de realizare.
Pentru ca persoana să poată ajungă,spre satisfacerea nevoilor de ordin superior,
apartenenţă, stimă, realizare, trebuie satisfăcute întâi nevoile de bază, fiziologice şi
de securitate. Nesactisfacerea unei nevoi de ordin fiziologic sau psihologic,poate
avea repercusiuni asupra uneia sau mai multor nevoi.

69
Independenţa la adulţi se manifestă prin atinegrea unui nivel acceptabil în
satisfacerea nevoilor prin acţiuni pe care le îndeplineste individul însuşi fără
ajutorul altei persoane,menţinându-se un bun echilibru fiziologic şi psihologic.
Dependenţa este incapacitatea persoanei de a adapta comportamente sau de a
îndeplini singur fără ajutorul altei persoane,acţiune care să-i permite un nivel
acceptabil în satisfacerea nevoilor astfel incât să fie independent.
Atunci când o nevoie fundamentală este nesatsifăcută din cauza unei surse de
dificultate,apoi una sau mai multe manifestări de dependenţă,care sunt semne
observabile ale unei anumite incapacităţi a persoanei de a raspunde pentru ea
însăsi la aceasta nevoie.Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza
dependenţei,reprezentând orice obstacol major care impiedică satisfacerea uneia
sau mai multor nevoi fundamnentale.Poate fi cauzate de:
1.Factori de ordin fizic,
2. Factori de ordin psihologic,
3. Factori de ordin social,
4. Factori de ordin spiritual,
5.Factori legat de insuficienţa cunoastere.
Intervenţia asistenţei poate fi asupra unei surse de dificultate direct sau asupra
manifestărilor de dependenţă sau asupra celor două niveluri.Pacientul poate să
prezinte patru forme de dependenţă:
-potenţială
-actuală
-descrescândă
-permanentă.
Faza iniţială a procesului de îngrijire începe cu colectarea datelor sau culegrea
datelor care este un proces continuu,deoarece pe tot parcursul muncii sale,de la
internarea pacientului în spital,asistenta nu incetează de a observa,de a intreba,şi
de a nota datele care îi permite să stabilească actul de îngrijire.
Datele sunt:
-date obiective observate de asistentă despre pacient,

70
-date subiective-expuse de pacient,
-date conţinând informaţii trecute,
-date conţinând informaţii actuale,
-date legate de viaţa pacientului,obiceiurilor sale,anturajul său,sau mediul
înconjurător.
Toate aceste informaţii pot fi grupate în două categorii:
-date relative stabile,
-date variabile care sunt în continuă evoluţie,schimbare şi care cer o constantă
reevaluare din partea asistentei.Sunt legate de starea fizică şi de condiţiile psiho-
sociale.

DIAGNOSTICUL DE NURSING
Porniind de la informaţiile culese şi de la departajarea manifestăriilor de
dependenţă,asistenta poate să definească problemele pacientului şi să pună un
diagnostic de îngrijire,care va uşura munca clarificând sensul intervenţiilor sale.
Obiectiv.Descrierea unui comportament pe care îl asteptăm de la pacient,un
rezultat pe care dorim să-l deţinem în urma intervenţiilor.El vizează deci atitudinea
comportamentului său acţiunea pacientului însuşi(sau a familiei). Executarea sau
aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizări constienţei voluntare a
intervenţiilor,planificate pentru a obţine rezultatul asteptat. În aplicarea practică,
sunt antrenaţi: pacientul, asistenta,echipa de îngrijire, familia şi aparţinătorii.
Evaluarea: Este ultima parte a planului de îngrijire care constă în a aduce
apreciere asupra programului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei şi este
făcută cu regularitate la diverse intervale.Se va evalua reacţia pacientului la
îngrijiri şi satisfacerea pacientului.

CONDUITA DE URGENŢĂ A ASISTENTEI MEDICALE ÎN FAZA DE

PRESPITALIZARE
Suferinţa organismului provocată prin agresiunea unui factori al mediului
inconjurător,contribuie o urgenţă care terbuie tratate din primele clipe de la
producerea ei, deoarece întârzierea intervenţiei poate periclita vindecarea

71
bolnavului,prin apariţia unor complicaţii care îngreunează ulterior actul terape-
utic,sau printr-o evoluţie nefavorabilă finalizată prin infirmităţi definite sau deces.
Toate măsurile luate pentru salvarea vieţii şi sănătăţii bolnavilor asupra carora au
acţionat pe neasteptate factori de mediu,alcătuiesc asistenţa de urgentă,în care
măsurile elementare luate imediat formează primul ajutor,care se aplică la orice
persoană instruită la locul accidentului.
Se împune incă din primul moment asigurarea unor posibilităţi adecvate de
ventilaţie pulmonare.În situaţia instalări unui stop cardiac se iau măsuri bine-
cunoscute de resuscitarea cardiacă:masaj cardiac extern cu ritm de 90-
100/min,asociate cu respiraţie artificială (metoda Sylvester).Bolnavul se transportă
însotit de un cadru competent care va interveni cu măsuri necesare,la orice
schimbare a stării acestuia (puls,T.A.,resp.).
În cazul hemoragiei cerebrale în primul rând se impune o atitudine adecvată în cea
ce priveste transportul bolnavului.Deplasarea trebuie facută cu multă prudenţă,cu
mijloace adecvate şi cu menajamentele necesare stării grave a
bolnavului.Transportul bolnavului la distanţe mari este dăunător,acesta contribuie
la extinderea hemoragiei şi a edemului cerebral şi ca agravarea stării de comă şi a
fenomenelor de focar.

INTERNAREA BOLNAVULUI ÎN SPITAL

Internarea în spital constituie pentru fiecare bolnav o etapă deosebită din viaţa
sa,deoarece se realizează în scopul vindecării sale dar se intrerup legăturile
permanente cu munca,familia şi prietenii săi.
În cazul bolnavilor cu hemoragie cerebrală,internarea acestora se face cu ajutorul
serviciului de urgenţă de regulă prin transport cu ambulanţa.Bolnavul se predă
medicului de gazdă împreună cu protoclul evenimentelor petrecute de la apariţia
bolii şi internarea bolnavului.
Aşezarea bolnavului în pat se face asfel:doi salvatori ridică targa până la nivelul
patului,iar alţi trei vor ridica accidentatul pe mâni păstrându-i poziţia perfect
intinsă şi asigură imobilizarea capului în special, primi doi lasă targa jos,iar ceilalţi
trei vor aseza bolnavul in pat.
CONTRIBUŢIA ASISTENTEI LA STABILIREA DIAGNOSTICULUI
MEDICAL

72
Medicul efectuează examinarea clinică a bolnavului în colaborare cu asistenta
medicală atât în dispensar cât şi în spital. Participarea asistentei la examenul clinic
medical a bolnavului este o obligaţie profesională.
Ajutând medicul şi bolnavul în examenul clinic,asistenta contribuie la crearea unei
climat favorabil pentru relaţia medic-bolnav.Pentru aceasta asistenta are
următoarele sarcini:Să pregătească fizic si psihic bolnavul (dezbrăcare,îmbră-
care),să-l aseze în poziţiile necesare şi să le prezintă medicului la cerere,să
pregătească materialele şi instrumentarul necesar,să pregătească documentele
medicale(fise,f.o.,rezultatele unor examinări),să asigure ilumnaţia necesară
examinării unor cavităţi naturale ale organismului,să protejeze bolnavul de
traumatisme şi curent de aer,să asigură linistea necesară desfăsurări examenului,să
pregateasacă produsele biologice ale bolnavului şi să le prezintă
medicului.Bolnavii cu hemoragii cerebrale din cauza hemiplegiei imobilizaţi la
pat,se simt handicapaţi si îsi pun intreaga lor nădejde în asistenţa medicală care are
sarcina de a i îngriji. În majoritatea cazurilor în hemoragie cerebrală constienţa
bolnaviilor este tulburată.
Astfel deosebim stări de la :
-apatie şi stupoare,
-obnubilaţie,
-somnolenţa şi soporul,
-până la comă.
Coma este definită ca pierderea în diverse grade a stării de constiienţă,adică a
funcţiilor vieţii de relaţie,cu perturbarea mai mulţi sau mai puţin profundă a
funcţiilor vitale vegetative.Coma poate fi de diverse grade:
-coma usoară sau vigilă-stadiul I
-coma profundă-stadiul II
-coma carus-stadiul III
-coma depăsită-stadiul IV
Îngrijirea bolnavilor inconstienţi şi comatoşi cuprinde două categorii de măsuri:
-măsuri de urgenţă-în caz de complicaţi care-i pun viaţa în pericol imediat (coma
reprezintă în toate cazurile o urgenţă medicală)

73
-măsuri de îngrijiri generale-comune–indiferent de cauzele care au determinat
aceste stări.

Măsuri de urgenţă
Materialele necesare acordării primului ajutor:aspirator de secreţie,deschizător de
gură,oxigen,pipa GUEDDEL,mijloace de respiraţie artificială,aparate
perfuzie,transfuzie,seringi şi ace sterile,eprubetă, tuburi de cauciuc,mănusi de
cauciuc,sonde,medicamente de urgenţe şi soluţii sterile de perfuzie.
Obiective
1.Eliberarea căilor aeriene superioare la bolnavii cu tulburări respiratorii grave.
-curăţirea cavităţi buco-faringiene de mucozităţi şi resturi alimentare,
-asezarea bolnavului în decubit dorsal cu capul într-o parte.
Aceste manevre au drept scop impiedicarea alunecării limbii si lărgirea
diametrului antero-posterior al faringelui.
Dacă respiraţia nu se reia,se va institui imediat respiraţia “gură-la gură”,sau “gură
la nas”.
2.Crearea accesului la o venă şi instituirea unei perfuzii
-crearea accesului la o venă,eventual la ambele braţe trebuie aplicate în toate
comele profunde care se pot complica în orice moment,cu insuficienţă circulatorie
periferică.
3.Recoltarea de produse biologice necesare diagnosticului,recomandate de medic.
4.Aprecierea functiilor vitale si vegetative:
-se urmăresc:resp,T.A.,deglutiţia,tegumentele,comportamentul bolnavului şi se
semnalizează medicului.

Masuri de ingrijire generală

-Când respiraţia şi circulaţia sunt stabile în limitele normale,starea comatoasă
poate dura încă 8-10-14 zile sau chiar mai mult.În această perioadă asistenta va
îngriji şi va îndeplini prescripţiile medicului.

74
-Viaţa bolnavilor incosntienţi depinde în mare masură de constiinciozitatea,te-
nacitatea si perseverenţa cu care asistenta îi va îngriji.
-Îngrijirea bolnaviilor inconstienţi,comatosi,trebuie facută todeauna cu
convingerea fermă că,printr-o îngrijire şi un tratament constiincios,susţinut şi
permament,ei pot fi salvaţi.
Se împune profilaxia hemoragiei cerebrale prin tratarea energică şi consecventă a
afecţiuniilor răspunzătoare şi a factoriilor de risc:HTA, arterioscleroză,diabetul
zaharat,malformaţiile vasculare,cardiopatia,etc.
Îngrijirea unui bolnav cu AVC supraacut sau acut în stare de comă ridică
importanaţa problemei atât medicilor neurologi,neurochirurgi şi reanimatori cât şi
personalului medical auxiliar.Este prefereabil ca acesti bolnavi să fie in
permanenţă sub îngrijirea unei echipe de personal calificat şi instruit în îngrijirea
bolnavilori cu tulburări de constiinţă şi cu tulburări vegetative.
PREGĂTIREA CONDIŢIILOR DE ÎNGRIJIRE
Bolnavul va fi aranjat comod în pat,cu saltea pneumatică.Patul va avea apărător
lateral,utilaj auxiliar pentru ca în caz de agitaţie să nu cadă,să nu se ranească.In
funcţie de diagnostic şi cauza imobilizării se vor asigura utilaje
auxiliare(agăţătoare din metal sau confecţionate din pânză),de care bolnavul să se
poată prinde cu mâna sănătoasă şi care să-i permite să execute anumite miscări
singur.
Asigurarea poziţiei corespunzătoare
Poziţia în pat a pacientului poate ameliora mobilitatea lui şi atenua spas-
ticitatea.El trebuie întors în pat la cel puţin doua-trei ore.Poziţia cea mai bună ar fi
culcat căt se poate de mult în decubit lateral drept şi stâng.În poziţie de decubit
dorsal se accentuează spasticitaea şi pericolul pentru escare de decubit
a)culcat pe partea hemiplegiei
-patul este drept
-o pernă se află sub capul asezat drept al pacientului
-umărul afectat este tras înainte ca să nu doară,palma priveste în sus
-membrul inferior sănătos este asezat în flexie pe o perna,înaintea membrului
inferior paralizat.
b)culcat in decubit dorsal

75
-capul priveste spre partea paralizată şi este sprijinit pe o pernă în usoară
autoflexie
-braţul şi umărul hemicorpului bolnav sunt intinse pe o pernă cu cotul în ex-tensie
mâna deschisă,degetele intinse
-regiunea fesieră de partea afectată este culcată pe o pernă în asa fel încat să fie
usor înainte apăsat
-este foarte bine dacă braţul afectat este pe o pernă deasupra capului.
c)culcat cu partea sănătoasă
-capul este culcat drept pe pernă
-corpul întors în decubit lateral
-braţul întins înainte din scapulă (omoplat),este la fel asezat pe o pernă
-mâna şi degetele sunt deschise
-membrul inferior de deasupra este asezat înaintea pe o pernă groasă şi articulaţia
coxo-femurală şi genunchiul în flexie.
Permeabilizarea căilor respiratorii superioare,asigurarea respiraţiei
-asistenta aspiră secreţiile traheobronşice,cu aspirator sau seringă GUYON,
-pentru combaterea complicaţiilor bronhopulmonare se administrează antibiotice
cu spectru larg.

ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE,A CAPULUI SI A CAVITĂŢII

BUCALE
Toaleta bolnavilor constituie una din cindiţiile indispensabile ale procesului de
vindecare.Majoritatea bolnavilor sunt obijnuiţi cu toaleta completă de acasă,dar
există bolnavi mai puţin îngrijiti cărora asistenta în timpul spitalizării terbuie să-le
dezvoltă deprinderile unei toalete complete pe baza normelor stiinţifice de igienă
personală.Toaleta zilnică a bolnavului trebuie executat în condiţii de liniste şi
confort.Pentru că un bolnav cu hemoragie cerebrală este imobilizat la pat,în
primele zile se va efectua toaleta personală pe segmente (toaleta parţială).

76
-Se va face toaletă parţială ori de câte ori este nevoie.
La femei toaleta genitală se va face de mai multe ori pe zi.
-Dupa spălare se frecţioneaza cu spirt mentolat
-se îndepartează proteza
-dimineaţa şi seara se va face toaleta cavităţii bucale cu un tampon de vată înmuiat
în soluţie de acid boric 1% sau museţel
-limba,buzele gingiile se vor şterge cu glicerină boraxată de 2-3 ori pe zi pentru
prevenirea stomatitelor.
La bolnavii în comă care menţin cavitatea bucală deschisă,la nevoie se poate
aplica pe gură un tifon umed astfel incât să se permită umezirea aerului
inspirat.Mai este necesar sa se facă instilaţii conjunctivale sau să se aplice
unguente oftalmice pentru prevenirea ulceraţiilor corniene.
O atenţie deosebită se va acorda igienei părului:
-femeile vor fi pieptănate zilnic,
-se va spăla părul la 1-2 săptămâni.
EDUCATIE PENTRU SANATATE
Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii:
-in perioada embrionara , sifilisul , alcoolismul parintilor , rubeola mamei pot
leza creierul fragil al copilului;
-sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil ;
-mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul
dietetic ;
-nasterea sa se faca in unitati spitalicesti ;
-control periodic al acitatii vizuale ;
-tratamentul HTA ;
-evitarea stresului emotional si a oboselii fizice ;
-alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus ;
-evitarea expunerii la caldura excesiva ;
-renuntarea la tutun , alcool , cafea in exces , grasimi de origine animal

77
Profilaxia secundara consta in depistarea precoce si tratarea
corespunzatoare a afectiunilor . Pentru unele persoane , prevenirea
accidantului vascular poate incepe dupa ce au avut un accident ischemic
tranzitor ( AIT ) – care este un semnal de alarma ca un AVC ar putea sa
apara in curand. Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta
la prevanirea unui AVC . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor
medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT , care sunt
asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere , de
vorbire , de comportament si a procesului de gandire . Un AIT poate provoca
o pierdere de cunostita , convulsii , ameteala ( vertij ) , o slabiciune sau
amorteala intr – o parte a corpului . Simtomele unui AIT , totusi , sunt
temporare si de obicei dispar dupa 10 – 20 minute , desi uneori ele pot
persista pana la 24 ore . Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul
factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la
aparitia unui AVC .Daca la pacientul respective s – a spus ca are o
ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) , poate fi nevoie sa ia o
aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul . Administrarea
unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC
la o persoana care a mai avut déjà un AVC ischemic . Daca se aude un
sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari
de la nivelul gatului ( arterele carotid ) , se recomanda continuarea examinarii
, de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . Poate fi folositore
administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru
redeschiderea arterei carotid blocate . La unele persoane cu un risc crecut de
accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub
de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in
zonele blocate de placa de aterom . Acest lucru il face un chirurg de
chirurgie vasculara .
Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala
consta in precizarea urmatoaelor informatii:
- In perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul parintilor, rubeola mamei, pot
leza creierul fragil al copilului;
- Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil;
- Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic;
- Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti;
- Control periodic al acuitatii vizuale, al TA;
- Tratamentul HTA;
- Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice;
- Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos;

78
 - Evitarea expunerii la caldura excesiva;
- Renuntarea la tutun, alcool, cafea in exces, grasimi de origine animala.

CAPITOLUL IV :

PLANURI DE ÎNGRIJIRE

PLAN DE ÎNGRIJIRE I
I. CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INFORMAŢIE :
1.Pacientul

79
2.Foaia de observaţie
3.Echipa de îngrijire
DATE RELATIV STABILE:
NUME : Radu
PRENUME : Maria
SEX : feminin
VÂRSTĂ : 79 ani
NAŢIONALITATE : Română
OCUPAŢIE : pensionara
STARE CIVILĂ : vaduva
RELIGIE : Ortodoxă
ALERGENI : Nu este alergica la nici un medicament sau alţi alergeni din mediu.
ASPECTUL CAVITĂŢII BUCALE :
Aspectul buzelor : normal
Limba : normal colorată, fără depozite
Dantura prezintă proteză dentară fixă, nu are carii, are obturaţii
Gingii roz aderente dinţilor
ASPECTUL FACIESULUI : Aspect suferind, palid,asimetric.
ACUITATE VIZUALĂ : perturbată, foloseşte ochelari la scris şi la citit, cu
dioptria de +2,5 şi +2.
ACUITATE OLFACTIVĂ : percepe gustul şi mirosul foarte bine
ACUITATE AUDITIVĂ : În limite fiziologice
ACUITATE TACTILĂ : sensibilitate tactilă integră
ACUITATE DUREROASĂ : durere precordială, localizată retrosternal
SEMNE PARTICULARE : cicatrice postapendicectomie

80
MOBILITATE ARTICULARĂ: uşor încetinită datorită vârstei, uşoare dureri
articulare
SISTEM OSOS :
- integritate păstrată
- se poate deplasa cu uşurinţă, fără susţinerea altor persoane
- nu a avut fracturi, entorse, luxaţii
MOBILIZARE : nu face uz de obiecte ajutătoare
GRUPA SANGUINĂ ŞI Rh : A II , Rh ( + )
R.O.T. : prezente
DATE VARIABILE
DOMICILIU : Judeţul Buzău, str. Unirii
CONDIŢII DE LOCUIT : Pacienta locuieşte împreună cu familia într-un
apartament cu 2 camere, locuinţă luminoasă, fără umiditate şi curenţi de aer.
ECHIPA DE SUSŢINERE :
Familia bine închegată, cu ambianţa familială afectuasă
Locuieşte împreună cu fiul.Familia o vizitează la spital şi încearcă să-i dea
speranţă în ceea ce priveşte situaţia în care se află.
DATA INTERNĂRII : 26.03.2017
DATA EXTERNĂRII : 03.04.2017

Motivele internării :
-dispnee la eforturi medii
-deficit de forta la membrele de partea dreapta
-palpitaţii
-insomnie
-anxietate

81
-tulburări de echilibru
-fatigabilitate
II. ISTORICUL BOLII :
Pacienta, în vârstă de 79 de ani, hipertensiva de peste 6 ani, cu valori maxime de
aproximativ 200 mm Hg, cardiopatie ischemică cronică de aproximativ 10 ani. Se
prezintă pentru acuzele menţionate la camera de gardă, având ca factor precipitant
întreruperea tratamentului.

EXAMEN CLINIC GENERAL :

Temperatura : 36,9 grade C
Tegumente şi mucoase : palide
Ţesut musculo adipos : în exces reprezentat
Sistem ganglionar – limfatic : nepalpabil
Sistem osteo-articular : integru
Sistem neuro-vegetativ : normal
Sistem muscular : normoton, normokinet

EXAMEN PE APARATE
APARAT RESPIRATOR :
-Torace cu diametrul antero-posterior mărit
-Murmur vezicular diminuat la baze
-Rare raliuri subcrepitante : R= 28 respiraţii/ minut
APARAT CARDIO-VASCULAR :
-Şocul apexian în spaţiul V inter-costal stâng pe linia medio claviculară
stângă
-Matitatea cordului în limite normale

82
-Zgomotele cardiace bine bătute, ritmice
-T.A. = 200 / 110 mm Hg
-P = 90 băt./ min
APARAT DIGESTIV :
-Abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii
-Ficat, splină – în limite fiziologice
- Tranzit intestinal – fiziologic
APARAT UROGENITAL :
-Loje renale libere, nedureroase
-Micţiuni fiziologice
S.N.C. : nu se poate orienta temporo-spatial

III. ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :

AHC – neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-venerice
APP – HTA st. II de 6 ani
- C.I.D. de 10 ani
AP.Ch – apendicectomie la 20 de ani.
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ :
Somn : ore insuficiente de somn
Eliminări :
urina : micţiuni fiziologice, frecvenţa 5-6 ori / zi, urina de culoare
galbenă ca paiul, transparentă, miros amoniacal, pH = 7,5 , în cantitate de 1200-
1300 ml.
Scaun : normal , de culoare brună, consistentă în funcţie de alimentaţie,
frecvenţă : un scaun la 2 zile

83
Transpiraţia : diaforeza;
Expectoraţie : absentă;
Vărsături : absente .
Obiceiuri alimentare :serveşte 3-4 mese / zi, cea mai consistentă fiind masa de
prânz;nu face excese alimentare,nu respectă regimul impus de boală.
Lichide preferate : sucuri, consumă aproximativ 1500-2000 ml/ zi;
Alcool : de 4 ani nu mai consumă băuturi alcoolice;
Tutun : nu fumează
Obişnuinţe igienice :
-este o pacienta curata şi îngrijita.
-îşi satisface singura igiena individuală, fiind foarte exigenta în acest scop.
Activitatea de recreere :
-urmăreşte emisiuni TV
Starea mentală :
-echilibrata psihic
-se acomodează uşor oricărei situaţii
-manifestă încredere în personalul medical şi doreşte să coopereze pentru
redobândirea stării de sănătate.
DATE ANTROPOMETRICE :
G = 69 kg
Î = 1,65 m
DIAGNOSTICUL MEDICAL :
AVC cardioembolic carotidian stang.
H.T.A. esenţială std. II
Hemipareza dreapta.

84
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR :
PROBLEME ACTUALE :
-Alterarea respiratiei si circulatiei
-Eliminari inadecvate
-Dificultate de a se alimenta
-Dificultate de a se deplasa
-Lipsa autonomiei in ingrijirile personale
-Dificultate de a se imbraca si dezbraca
-Atingerea integritatii corporale
-Comunicare ieficienta la nivel motor
-Anxietate
-Somn peturbat
-Incapacitatea de arecrea
-Devalorizare
-Deficit de cunostinte

PROBLEME POTENŢIALE :
Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,
anchiloze.
Infectii urinare.
DIAGNOSTIC DE NURSING
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:
Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat
prin HTA,tahicardie.
2.Nevoia de a elimina:
Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii
vezicale.
3.Nevoia de a bea si a manca:
Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata
prin hemipareza dreapta.
4.Nevoia de a se imbraca si dezbraca:
Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin
dificultatea de a-si misca membrele, de a se incalta – descalta, de a-si descheia
nasturii.
5.Nevoia de a fi curat:

85
Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin
carente de igiena.
6.Nevoia de a comunica:
Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos
manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta.
7.Nevoia de a evita pericolele:
Anxietate din cauza spitalizarii, a necunoasterii prognosticului bolii manifestata
prin neliniste, ingrijorare, somn perturbat.
8.Nevoia de a dormi si a se odihni:
Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle, treziri
frecvente, ore insuficiente de somn
9.Nevoia de a se recrea:
Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice
manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatile preferate.
10.Nevoia de a invata:
Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informatii manifestat prin
cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire.

86
 Analiza si interpretarea datelor
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de
fundamentala independenta
A respira si a avea o Ambele hemitorace
buna circulatie prezinta aceeasi miscare
de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si
expiratiei
A bea si a manca Reflex de deglutitie
prezent
Masticatie umana
Digestive lenta,
nestingherita
A elimina Urini normo-crome
Aspect normal
A se misca si a avea TA se modifica in raport
o buna postura cu intensitatea efortului
depus
P creste frecventa si
amplitudinea lui in functie
de intensitatea efortului
depus
A dormi si a se Perioade de relaxare sit
odihni imp liber
A se imbraca si Vesminte adecvate
dezbraca climatului, statului socio-
Manifestari de Surse de dificultate
dependenta
Tahicardie Alterarea muschiului
HTA cardiac, a peretilor
arteriali, venosi;
supraincarcarea inimii
Dificultate de a se alimenta Diminuarea
si hidrata mobilitatii
Hemipareza dreapta
Glob vezical Retentie urinara
Mictiuni absente
Dificultate de a se ridica, Diminuarea miscarilor
aseza, a merge Impotenta functional
– prezenta
hemiparezei
Alterarea centrului
nervos
Somn peturbat Anxietate
Ore insificiente de somn Spitalizare
Dificultate de a imbraca si Impotenta functional
dezbraca Alterarea centrului
87
 cultural Dificultate de a-si misca nervos
membrul superior si
inferior drept
A mentine Temperatura corpului in
temperature corpului limite fiziologice
in limite normale Transpiratie minima
A fi curat, ingrijit, a Mucoasa nazala umeda, Nu se spala, nu se Diminuarea
proteja tegumentele fose nazale libere piaptana, degaja miros mobilitatii pe partea
si mucoasele Mucoasa bucala umeda si dezagreabil dreapta
roz
Giungiile aderente dintilor
A evita pericolele Masuri de prevenire a
infectiilor
Temperatura ambianta
intre 18.3-25°C
Fara poluare fonica,
chimica, microbiana
A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a Alterarea centrului
Exprimare clara a functiilor motorii muscular nervos
gandurilor pe partea drepata Hemiplegie dreapta
Comunicare ineficienta la
nivel motor

A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica Spitalizare

propriilor convingeri Spiritualitate religia Imobilizare la pat
si valori, de a Morala
practicda religia

88
A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate Peturbarea stimei de
vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini sine
activitati inseminate Prezenta handicapului
locomotor
A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini Lezarea integritatii
activitati recreative fizice
A invata cum sa-ti Modificarea Cunostinte insuficiente Ignoranata
pastrezi sanatatea comportamentului fata de
sanatate

89
 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
OBIECTIVE GENERALE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta:
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si
microclimat
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice
Sa prezinte mictiuni normale
INTERVENTII ZILNICE
- Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea
motrica a bolnavei, o suplinesc in satisfacerea unor nevoi
fundamentale pe care nu si le poate satisface autonom (a
manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine
tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat optim (temperatura optima, lenjerie
curata, salon aerisit)
- Efectuez exercitii pasive si active pentru prevenirea
complicatiilor musculare si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc
dupa examinare
- Administrez medicatia recomandata
- Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare
de functionare
- Pregatesc psihic pacienta: Ii explic tehnica, o conving de
necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimat care sa nu influenteze
functiile vitale: liniste, temperatura optima, umiditate
corespunzatoare
- Verific prezenta globului vezical
- Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul
cald sub pacienta, pun comprese calde pe regiuniea
pubiana, las robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita de
pacienta)
90

Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului
si boli
Sa beneficieze de tratament adecvat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente
de somn
Sa prezinte diminuarea parezei
- Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei, la
indicatia medicului
- Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si
aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie
semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata,
la ore regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
- Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
- Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare
trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc
la pat cu cele necesare
- Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care
ii pot determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
- Ii solicit cooperarea la schimbarile de pozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si
membrelor la fiecare schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera
91

Sa fie ferita de complicatii
Sa fie ferita de infectii iatrogene
executarii unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul
mainii stangi
- Ma ingrijesc sa-i fie asigurate corect tehnicile de igiena
corporala, schimbarea pozitiei, asigurarea conditiilor
optime de microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
- Mentin interventiile anterioare

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
Alterarea Pacienta sa -masor TA, P, R, T si le notez in -in urma interventiilor, autonome si
circulatiei prezinte functii foaia de temperature delegate,
vitale in limite -recoltez sange pentru VSH, uree, 26.03.2014
fiziologice in glicemie, cholesterol, fibrinogen, TA=180/100 mmHg
termen de trigliceride, timp HOWEL, AV=105/min
aproximativ 3-4 transaminaze
zile -administrez medicatia prescrisa: 28.03.2017
Manitol, Piracetam, Clexan, TA=170/100 mmHg
Trombostop, ser fiziologic, AV=80/min
Digoxin, Nitropector
30.03.2017
TA=120/170 mmHg

92
 Av=80/min
Alterarea Pacienta: -asigur o pozitie fiziologica a 28.03.2017
mobilitatii -sa efectueze membrelor pacientei cu bratele pe Pacienta efectueaza usoare miscari
legata de miscari active cu langa corp, dar nu lipite de corp active ale membrelor inferior si
deficitul membrul inferior -asez membrele inferioare departe superior drept, mai reduse la cel
motor si superior drept unul de celalalt cu colaci da vata superior.
manifestat -sa se deplaseze sub calcaie 30.03.2017
prin: cu ajutor cativa -mobilizez pasiv pacienta la doua Pacienta se ridica in pozitie semisezand
-incapacitatea pasi in termen de ore din decubit dorsal in decubit ajutata.
de miscare 3-4 zile, apoi lateral stang si drept 31.03.2017
voluntata: pana la toaleta in -solicit cooperarea pacientei la Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa
hemicorp termen de 7-8 zile schimbarile de pozitie pasi.
drept -sa nu prezinte -efectuez miscari passive ale 02.04.2017
-limitarea escare membrelor prin miscari de flexie, Pacienta, ajutata se deplaseaza la toleta.
amplitudinii extensie si rotire de trei ori pe zi
de miscare cate 5 minute
-lipsa -invat pacienta sa-si mobilizeze
coordonarii mana dreapta cu ajutorul celei
miscarilor stangi
-diminuarea
fortei
muscular
Deficit de Pacienta sa fie -antrenez pacienta in efectuarea 26.03.2017
autoingrijire capabila sa-si autoingrijirilor Pacienta a fost alimentata in perfuzie
din cauza satisfaca partial -evaluez cu pacienta ce poate sa I.V.
deficitului nevoile de faca singura si ce nu poate legat de 29.03.2017
motor autoingrijire, de a ingrijire de igiena (se spala pe fata Pacienta foloseste mana stanga pentru a
manifestat se spala, de a se cu mana stanga, nu-si poate face se alimenta, a se imbraca, a se spala pe

93
prin: imbraca, in toaleta intima) fata, pe maini
-incapacitate decurs de -ma ingrijesc sa-I fie asigurate 01.04.2017
de a se spala aproximativ 7 zile ingrijirile de igiena personala lae Pacienta inceatca in permanenta sa
-incapacitate pacientei (izolare cu un paravan) exerseze miscari cu mana dreapta
de a se -dupa fiecare toaleta efectuez
imbraca frictiuni ale spatelui, toracelui si
-dificultate de membrelor cu alcool mentolat si
a se alimenta pudra de talc
-incapacitate -incurajez pacienta sa se alimenteze
de a se folosind mana stanga
deplasa la
toaleta
Alterarea Pacienta: -ii explic pacientei care este cauza 26.03.2017
eliminarilor -sa prezinte retentiei, ca este o situatie Pacienta suporta sonda à dèmeure
diminuarea remediabila 29.03.2017
retentiei urinare -ii explic necesitatea sondajului Dupa scoaterea sondei à dèmeure,
-sa redobandeasca vezical (instituirea sondei à episoadele de emisie urinara sunt in
emisie urinara in dèmeure pentru o perioada de timp) limite fiziologice
limite fiziologice -efectuez sondajul medical la -pacienta cere plosca la nevoie
in decurs de indicatia medicului
aproximativ 7 zile -urmaresc diureza zilnica
Somn Pacienta sa -favorizez odihna pacientei prin 28.03.2017
peturbat beneficieze de suprimarea surselor care-I pot Pacienta are somn regenerator fara
somn determina discomfort si iritabilitate cosmaruri
corespunzator -identific cauza anxietatii 29.03.2017
calitativ si -administrez tratament mediacal Pacienta adoarme cu usurinta si se
cantitativ in (diazepam- o fiola- seara trezeste odihnita
decurs de trei -observ efectul acestuia asupra 30.03.2017

94
 patru zile organismului pacientei Starea de neliniste a disparut.
Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu
care imparte salonul; s-a resemnati in
fata situatiei cu privire la starea sa de
sanatate.
Incapacitatea Pacienta sa-si -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale
de a se recrea recapete sentimentele, ii castig increderea si de sanatate si-a recapatata buna
increderea in o ajut sa depaseasca momentele dispozitie si increderea in propriile
fortele proprii in dificile forte
termen de o -aleg mijloacele de recreere in
saptamana functie de starea sa fiziologica
-administrez si supraveghez efectul
tratamentului indicat de medic
Devalorizarea Pacienta sa-si -ma ingrijesc sa cunosc Pacienta a reusit sa treaca peste
recapete interesul sentimentele, in interesele si sentimental de inferioritate si de
fata de sine si de capacitatile pacientei, pruin pierdere a imaginii de sine, a acceptat
altii in decurs de dialogul pe care il port zilnic cu justa realitate cu resemnare.
7 zile aceasta, acordandu-I atentia
cuvenita
-ajut pacienta sa se adapteze la noul
rol, sa realizeze o perceptive justa a
realitatii, sa se integreze in colectiv
Deficit de Paqcienta sa -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta, receptiva,
cunostinte capete cunostinte pacientei privind boala, modul de prezinta interes pentru acumularea de
despre boala, manifestare, masurile preventive si noi cunostinte despre boala, tratament,
regimul de viata curative, modul de participare la mod de recuperare, prevenirea
pentru a preveni recuperare recidivelor.
un nou accident -identific manifestarile de

95
vascular dependent, interactiunile lor cu alte
nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de
noi cunostinte

96
 EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE VALOAREA
CERUT OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 7500/mm
vacutainer cu capac
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 13,0 g%
vacutaner cu capac
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 41 %
Vacutainer cu capac
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000-400.000/mm 225000/mm
Vacutainer cu capac
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac

Colesterol 5ml sange simplu 140-220 mg% 202mg%

Nehemolizat
Vacutainer cu capac

T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 20 u.i.

nehemolizat
vacutainer cu capac

T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 13 u.i.

nahemolizat
vacutainer cu capac

97
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 35 %
nehemolizat ;vacutainer
cu capac

Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu 50 mg% 47 mg%

nehemolizat
vacutainer cu capac

Timp HOWEL p.v. 4,5 ml sange /0,5ml oxalat de 90”-150” 180”

sodiu
vacutainer cu capac
Creatinina p.v 5 ml sange nehemolizat vacutainer -b=1-1,5gr% 0,8 gr%
cu capac -f=0,5 gr%

98
 Externarea pacientei

Data externarii: 03.04.2017

Starea la externare: ameliorata

Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea

dreapta ,semnul Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul internarii
s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC ischemic ,in urma
tomografiei . I s-au administrat medicamente anticoagulante , diuretice ,
hipotensoare . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la
tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorata , urmand tratament in
ambulatoriu.

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

Respiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

Tensiune arteriala in limite fiziologice TA=120/70mmhg
Puls in limite fiziologice P=80/min

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor cu risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.

99
 PLAN DE ÎNGRIJIRE II
I. CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INFORMAŢIE :
1.Pacientul
2.Foaia de observaţie
3.Echipa de intervenţie

DATE RELATIV STABILE:

NUME : Petrescu
PRENUME : Lucretia
SEX : feminin
VÂRSTĂ : 61 ani
NAŢIONALITATE : Română
OCUPAŢIE : pensionara
STARE CIVILĂ : căsătorita
RELIGIE : Ortodoxă
ALERGENI : Nu prezintă.

ASPECTUL CAVITĂŢII BUCALE :

Aspectul buzelor : normal
Limba : normal colorată, fără depozite
Dantura incompletă
Gingii roz aderente dinţilor

100
ASPECTUL FACIESULUI : Aspect suferind, palid,asimetric
ACUITATE VIZUALĂ : diminuată : VOD = 1/3 ; VOS = 1/3
ACUITATE OLFACTIVĂ : percepe gustul şi mirosul foarte bine
ACUITATE AUDITIVĂ : În limite fiziologice
ACUITATE TACTILĂ : sensibilitate păstrată
ACUITATE DUREROASĂ : cefalee
MOBILITATE ARTICULARĂ: păstrată
SISTEM OSOS :
- integritate păstrată
- nu se poate deplasa cu uşurinţă, fără susţinerea altor persoane
GRUPA SANGUINĂ ŞI Rh : O 1, Rh ( + )
R.O.T. : normale, păstrate
DATE ANTROPOMETRICE : G = 72 kg, Î = 1,62 m
DATE VARIABILE
DOMICILIU : Judeţul Buzău, str. Independenţei
CONDIŢII DE LOCUIT : Pacienta locuieşte împreună cu soţul într-un
apartament cu 2 camere.
ECHIPA DE SUSŢINERE :
Pacienta este vizitata şi înconjurata permanent de copii şi soţ care o susţin moral
şi-i inspiră încredere în forţele proprii.
DATA INTERNĂRII : 08.04.2017
DATA EXTERNĂRII : 18.04.2017

101
Motivele internării :
-cefalee
-ameteli
-deviere spre stanga
-pierderea starii de constienta
-anxietate
-transpiraţii
ISTORICUL BOLII :
Bolnava în vârstă de 61 de ani care prezinta in ziua precedenta vertij, cadere spre
stanga urmata de pierderea constientei se prezinta la Spital pentru investigatii.
EXAMEN CLINIC GENERAL :
Tegumente şi mucoase : palide, acoperite de transpiraţie
Ţesut musculo adipos : în exces reprezentat
Sistem ganglionar – limfatic : nepalpabil
Sistem osteo-articular : integru
Sistem neuro-vegetativ : normal
Sistem muscular : normoton, normokinetic
EXAMEN PE APARATE
APARAT RESPIRATOR :
Torace normal conformat
Dispnee paroxistică de tip bradipnee
R= 18 respiraţii/ minut
Murmur vezicular fiziologic
APARAT CARDIO-VASCULAR :
Cord în limite normale, şoc apexian în spaţiul V inter-costal stâng, pe linia

102
medioclaviculară
T.A. = 160 /80 mm Hg
P = 64 băt./ min
APARAT DIGESTIV :
Abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii
Ficat, splină – în limite fiziologice
tranzit intestinal – 1 scaun pe zi
APARAT UROGENITAL :
Loje renale suple , nedureroase
Micţiuni fiziologice : urină normocromă : 1300 ml / zi
S.N.C. :
- R.O.T. şi pupilare prezente bilateral
-Orientata temporo - spaţial

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ :
Obişnuinţe alimentare : pacienta consumă trei mese principale şi 1-2 gustări
respectând regimul
Alimente preferate : piureuri, legume, fructe, carne fiartă, brânzeturi nesărate
Lichide preferate : ceaiuri, sucuri naturale
Obişnuinţe igienice : pacienta este autonoma în efectuarea îngrijirilor
personale.
Eliminări :
urina : micţiuni fiziologice, frecvenţa 4-5 ori / zi, urina de culoare
galbenă deschis, transparentă, miros de bulion, pH = 4,5-7 , în cantitate de 1010-
1015 ml.

103
Scaun : normal , de culoare brună, consistentă în funcţie de alimentaţie,
frecvenţă : un scaun / zi, 150-200 grame
Transpiraţia : abundente, cu miros dezagreabil
Expectoraţie : nu prezintă
Vărsături : nu prezintă
DIAGNOSTICUL MEDICAL :
-AVC ischemic VB.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR :
PROBLEME ACTUALE :
-Alterarea respiratiei si circulatiei
-Dificultate in a se misca
-Comunicare ineficienta
-Dificultate de a se imbraca si dezbraca
-Discomfort
-Anxietate
-Risc de accidente(caderi, loviri)
-Deficit de cunostinte

PROBLEME POTENŢIALE :
Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,
anchiloze

DIAGNOSTIC NURSING
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:
Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA.
2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:
Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere spre
stanga.
3.Nevoia de a se imbraca si dezbraca:
Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata
prin oboseala.
4.Nevoia de a manca:

104
Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata, fara grasimi
animale.
5.Nevoia de a fi curat:
Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin
pierderea echilibrului.
6.Nevoia de a evita pericolele:
Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi.
7.Nevoia de a comunica:
Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj
incorect.
8.Nevoia de a invata:
Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi
cunostinte despre boala.

105
 Analiza si interpretarea datelor
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia fundamentala Manifestari de Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota

independenta
A respire si a avea o Mucoasa respiratory Tahicardie Alterarea muschiului 2
buna circulatie roz, umeda. HTA cardiac, a peretilor
Ambele hemitorace arteriali, venosi;
prezinta aceeasi Obstructii arteriale,
miscare de ridicare supraincarcarea inimii
si coborare.
Tegumente calde.
A bea si a manca Prezinta senzatie de Alimentative desodata si HTA 2
foame si sete. saraca in grasimi animale. Alterarea centrului nervos
Mucoasa bucala roz.
Reflex de deglutitie
present.
Digestie normal.
A elimina Frecventa 1
mictiunilor normale.
Scaun normal.
Orar ritmic.

A se misca si a avea o Decubit dorsal Dificultate de a se Ameteli, deviere spre 2

buna postura mobilize, de a merge. stanga, alterarea centrilor
nervosi.
A dormi si a se odihni Somn generator, 1

106
 fara cosmaruri.
A se imbraca si Vesminte adecvate Dificultate de a imbraca si Oboseala, ameteli, cefalee. 2
dezbraca climatului. dezbraca
A mentine temperature Temperatura 1
corpului in limite corpului in limite
normale fiziologice, piele de
culoare roz.
A fi curat, ingrijit, a Par scurt, unghii Nu poate sa urmeze Dificultate de a se misca. 2
proteja tegumentele si curate. totalitatea prescriptiilor de
mucoasele igiena, sa se spele, sa se
pieptene, igiena bucala.
A evita pericolele Metode de Nu poate realize controlul Deviere spre stanga. 2
destindere. asupra mediului
inconjurator.
A comunica Acuitate auditiva si Limbaj incorrect, Alterarea centrului nervos 2
vizuala in limite dificultate de a-si exprima
fiziologice. dorintele.
A actiona conform Timp de rugaciune. 1
propriilor convingeri si Libertate.
valori, de a practicda
religia

A fi preocupat in Dorinta de a se Tristete. Lipsa de cunoastere a starii 2

vederea realizarii insanatosi. Sentiment de inferioritate. sale de sanatate si a
tratamentului.i
A se recrea Satisfactie. Inactivitate. Dificultate de a-si mentine 2
Tristete. echilibrul.
Slabiciune.

107
A invata cum sa-ti Modificarea Cunostinte insufuciente Ignoranata 2
pastrezi sanatatea comportamentului
fata de sanatate

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
OBIECTIVE GENERALE
STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI INTERVENTII ZILNICE
- Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a
Pacienta: bolnavei, o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si care nu si le poate satisface autonom (a manca, bea, misca, avea
microclimat o buna postura, a-si mentine tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperatura optima, lenjerie curata,
salon aerisit)
- Efectuez exercitii pasive si active pentru prevenirea
complicatiilor musculare si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa
examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de
functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de
necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile
vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare

Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat
si boli inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand

108

Sa beneficieze de tratament adecvat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de
somn
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea
sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
- Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
- Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare
trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat
cu cele necesare
- Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
109
Sa prezinte diminuarea parezei
Sa fie ferita de complicatii
Sa fie ferita de infectii iatrogene
- Ii solicit cooperarea la schimbarile de pozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la
fiecare schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii
unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii
stangi
- Ma ingrijesc sa-i fie asigurate correct tehnicile de igiena
corporala, schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de
microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
- Mentin interventiile anterioare
110
 APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
Alterarea Pacienta sa -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de 8.04.2017
circulatiei prezinte valori temperatura TA=200/80mmHg
ale Ta in limite -recoltez sange pentru hematocrit , AV=88/min
fiziologice in 3 hemoglobin a, glicemie , timp de 10.04.2013
zile. protombina TA=170/90mmHg
-administrez medicatia prescrisa: 11.04.2013
vasodilatatoare , hipotensoare , diuretice. TA=160/70mmHg
Dificultate Pacienta sa se -redau increderea pacientei ca starea de -in pima zi pacienta este servita cu
de a se poata deplasa pierdere a echilibrului , este trecatoare plosca la pat
misca singura in Insotesc pacienta la baie -a doua zi merge sprijinita
-caderi, decurs de 3 -identific capacitatea si limitele fizice ale -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru
loviri, raniri zile pacientei
Alimentatie Pacienta sa fie -constientizez bolnava de importanta si -pacienta se conformeaza si respecta
in deficit alimentata necesitatea respectarii regimului alimentar regimul alimentar
conform -dupa pranz ii recomand ore de odihna Zilnic mesele au fast echilibrate
nevoilor deoarece in aceasta perioada procesul de nutritional cu o cantitate de alimente
organismului si digestie blocheaza energia organismului necesare nevoilor sale energetic
bolii prin angajarea unei mari cantitati de
sange la nivelul organelor abdominal
Comunicare Pacienta: -cercetez posibilitatile de comunicare ale 8.04.2017-pacienta este receptiva si
ineficienta -sa foloseasca pacientei dornica de comunicare
mijloacele de -formulez intrebari simple la care sa –mi 10.04.2017-pacienta articuleaza multe

111
 comunicare raspunda prin da sau nu, apoi, propozitii cuvinte , cu putina greutate in articularea
adecvate starii simple lor
sale pe durata 11.04.2017
spitalizarii -idem
Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se 8.04.2017
Dificultate -sa fie imbraca si desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu, ajutata
de a se capabila a se -ii recomand daca ameteste sa se imrace in efectuarea tehnicii
imbraca , de imbraca si sezand pe fotoliu; sa foloseasca haine largi 10.04.2017
a se incalta desbraca , a se usor de imbracat si incaltaminte fara Pacienta se imbraca singura , fara a sta in
si descalta incalta si sireturi fotoliu .
descalta in
aproximativ 3
zile
Risc de Pacienta: -asigur conditii optime de microclimate Pacienta a fost ferita si protejata impotriva
complicatii -sa prezinte in salon complicatiilor pe toata durata spitalizarii
tegumente -asigur conditii optime pentru a evita
integre pe tot pericolele de accidentare
parcursul
spitalizarii

Dificultate de Pacienta sa isi -formulez intrbari simple la care sa poata 8.04. 2017 Pacienta raspunde prin das au nu
a comunica poata exprima raspunda afirmativ sau negative prin da sau 10.04.2017 Pacienta silabiseste cuvinte
nevoile nu si apoi propozitii simple 11.05.2017Pacienta formuleaza propozitii
utilizand simple
comunicarea

112
 verbal in
termen de
aproximativ 3-4
zile
Deficit de Pacienta sa -explorez nivelul de cunostinte al pacientei Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta
cunostinte capete privind boala, modul de manifestare, interes pentru acumularea de noi cunostinte
cunostinte masurile preventive si curative, modul de despre boala, tratament, mod de recuperare,
despre boala, participare la recuperare prevenirea recidivelor.
regimul de -identific manifestarile de dependent,
viata pentru a interactiunile lor cu alte nevoi
preveni un nou -stimulez dorinta de cunoastere
accident -motivez importanta acumularii de noi
vascular cunostinte

113
 EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE VALOAREA

CERUT OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 8500/mm
vacutainer cu capac
Hemoglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 13,3g%
vacutaner cu capac
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 40,3 g%
Vacutainer cu capac
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000-400.000/mm 223000/mm
Vacutainer cu capac
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer

Cholesterol 5ml sange simplu 140-220 mg% 273 mg%

Nehemolizat
Vacutainer cu capac

T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 28u.i.

nehemolizat
vacutainer cu capac

T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 20u.i.

nahemolizat
vacutainer cu capac

114
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 36%
nehemolizat ;vacutainer

Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu 50 mg% 26,4mg%

nehemolizat
vacutainer cu capac

Protein C p.v.-2ml sange simplu Present sau absent Absent

reactiva nehemolizat,
vacutainer

cratinina p.v.-5 ml sange simplu -b=1-1,5gr% 0,8 gr%

nehemolizat,vacutainer -f=0,5 gr%

115
 Externarea pacientei

Data externarii: 18.05.2017

Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila

- Pacienta cu antecedente de HTA, neoplasm col neoperat, prezinta in ziua

internarii cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Este
dusa Spitalul Judetean Buzau sectia neurologie. La internare prezenta probe de
parezaa membrelor, ROT- deflexie bilateral coordonare normala, Romberg
pozitiv, cu deviere spre stanga, plaja linguala. Examenul CT reactiv a fost normal.
Sub tratament evolutia a fost favorabila

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

Respiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

Tensiune arteriala in limite fiziologice TA=140/80mm/hg
Puls in limite fiziologice P=80/min

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.

116
117
 PLAN DE INGRIJIRE III

CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INFORMAŢIE :
1.Pacienta
2.Foaia de observaţie
3.Echipa de îngrijire

Date Relative Stabile:

NUME : Enache
PRENUME : Livia Elena
SEX : feminin
VÂRSTĂ : 75 ani
NAŢIONALITATE : Română
OCUPAŢIE : pensionară
STARE CIVILĂ :vaduva
RELIGIE : Ortodoxă
ALERGENI : Nu prezintă.
ASPECTUL CAVITĂŢII BUCALE :
Aspectul buzelor : normal
Limba : normal colorată, fără depozite
Dantura incompleta, 3 plombe
Gingii roz aderente dinţilor

ASPECTUL FACIESULUI : cianotic, suferind,asimetric.

ACUITATE VIZUALĂ : diminuată , foloseşte ochelari de vedere

118
ACUITATE OLFACTIVĂ : percepe gustul şi mirosul foarte bine
ACUITATE AUDITIVĂ : În limite fiziologice, fără semnificaţii patologice
ACUITATE TACTILĂ : integră, inclusiv la lucruri fine
ACUITATE DUREROASĂ : cefalee.
MOBILITATE ARTICULARĂ: diminuată din cauza vârstei
SISTEM OSOS : - integru
GRUPA SANGUINĂ ŞI Rh : AII, Rh ( + )
R.O.T. : prezente, păstrate
DATE ANTROPOMETRICE : G = 62 kg, Î = 1,67 m

DATE VARIABILE
DOMICILIU : Judeţul Buzău, loc. Unguriu
CONDIŢII DE LOCUIT : Pacienta locuieşte împreună cu familia într-o casă
spaţioasă cu 5 camere, iluminată electric, încălzire centrală
ECHIPA DE SUSŢINERE :
Pacienta este vizitata şi înconjurata permanent de copii care o susţin
moral şi-i inspiră încredere în forţele proprii.
DATA INTERNĂRII : 24.05.2017
DATA EXTERNĂRII : 06.06.2017
ANAMNEZA MEDICALĂ :
AHC : neagă antecedente infecto- contagioase, dermato-venerice
APF : menopauza fiziologică la 47 de ani
APO : 2 nasteri la termen
APG : o întrerupere de sarcină
APP : HTA st. II/III , gastrită cronică

119
AP Ch : apendicectomie
Motivele internării :
-deficit motor hemicorp stang.
ISTORICUL BOLII :
Pacienta P V , in varsta de 76 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit
motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii
si tratament de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL :
Tegumente şi mucoase : palide, acoperite de transpiraţie
Ţesut musculo adipos : reprezentat normal
Sistem ganglionar – limfatic : nepalpabil
Sistem osteo-articular : integru
Sistem neuro-vegetativ : normal
Sistem muscular : normoton, normokinetic
EXAMEN PE APARATE
APARAT RESPIRATOR :
Torace normal conformat
Dispnee paroxistică de tip bradipnee
R= 20 respiraţii/ minut
Murmur vezicular fiziologic
APARAT CARDIO-VASCULAR :
Cord în limite normale, şoc apexian în spaţiul V inter-costal stâng, pe linia
medioclaviculară
T.A. = 210 /120 mm Hg
P = 110 băt./ min

120
APARAT DIGESTIV :
Abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii
Ficat, splină – în limite fiziologice
Tranzit intestinal normal
APARAT UROGENITAL :
Loje renale nedureroase
Micţiuni fiziologice : urină normocromă : 1300 ml / zi
SISTEMUL EMOŢIONAL :
-calmă
-cooperează bine cu echipa de îngrijire.
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ :
Obişnuinţe alimentare : pacienta consumă alimente bogate în calorii, mese
copioase.obiceiuri de hidratare deficitare ( cafea )
cantitate de lichide : aproximativ 2 l / zi.
Eliminări :
urina : micţiuni fiziologice, frecvenţa 4-5 ori / zi, urina de culoare
galbenă deschis, transparentă, miros de bulion, pH = 4,5-7 , în cantitate de 1100-
1150 ml.
Scaun : normal , de culoare brună, consistentă în funcţie de alimentaţie,
frecvenţă : un scaun / zi, 150-200 grame
Transpiraţia : abundente, cu miros dezagreabil
Expectoraţie : nu prezintă
Vărsături : prezintă
DIAGNOSTICUL MEDICAL :
AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA.

121
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
PROBLEME ACTUALE:
-Alterarea circulatiei
-Alterarea mobilitatii
-Alimentative inadecvata
-Eliminare inadecvata
-Dificultate de a se imbraca si dezbraca
-Disconfort
-Incapacitatea de a-si efectua singura toaleta
-Perturbarea stimei de sine
-Anxietate
-Deficit de cunostinte
PROBLEME POTENŢIALE :
Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,
anchiloze, constipatie

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi

fundamentale.Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

DIAGNOSTIC NURSING
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA,
fibriatia atriala.
2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial manifestat prin
hemipegie stanga.

122
3.Nevoia de a bea si a manca.
Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin
dificultate de a inghitii
4.Nevoia de a elimina.
Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara
5.Nevoia de a dormi si a se odihni.
Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica
si psihica.
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos
manifestat prin hemiplegie
7.Nevoia de a fi curat
Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murdar
si gras, in dezordine, miros dezagreabil
8.Nevoia de a evita pericolele.
Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete,
neliniste, ingrijorare.
9.Nevoia de a invata.
Deficit de cunostinte legat de ignoranta manifestat prin dorinta de a
acumula noi cunostinte despre boala.

123
 Analiza si interpretarea datelor
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de Surse de dificultate

fundamentala dependenta
A respire si a Mucoasa respiratory roz, Fibrilatie latriala Tulburare de ritm generate
avea o buna umeda. HTA de impulsuri ectopice atriale
circulatie Ambele hemitorace prezinta foarte rapide
aceeasi miscare de ridicare 400-500/min
si coborare.
Tegumente calde.
A bea si a Prezinta senzatie de foame si Disfagie Dezechilibru neurologic
manca sete. Consum redus de lichide
Mucoasa bucala roz.
.
A elimina Urini normocrome Incontinent urinala Afectiune neurologica
Miros specific
A se misca si a Decubit dorsal cu o perna Dificultate de a se Alterarea centrilor nervosi
avea o buna subtire mobilize, de a merge.
postura
A dormi si a Timp liber, relaxare.. Disconfort senzatie de Hemiplegie, edem cerebral
se odihni neplacere fizica si
psihica
A se imbraca Vesminte adecvate Dificultate de a imbraca Diminuarea motricitatii
si dezbraca climatului. si dezbraca membrelor superioare:
A mentine Stare afrebrila
temperatura
corpului in

124
limite normale
A fi curat, Mucoasa bucala umeda si Par murdar si gras ,in Paralizia hemicorpului
ingrijit, a roz , gingi aderente dintilor. dezordine stang
proteja Degaja miros dezagreabil Incontinent urinara
tegumentele si Alterarea integritati
mucoasele tegumentelor
A evita Temperatura ambianta inre .
pericolele 18,3-25 C
Fara poluare microbiana
A comunica Auzul, vazul permit
comunicarea cu lumea
exterioara
Nu prezinta turburari de
limbaj
A actiona Posibilitatea de a actiona
conform conform propriilor dorinte
propriilor sau credinte
convingeri si
valori, de a
practicda
religia
A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de control a
in vederea Sentiment de inferioritate sfincterului urinar
realizarii si de pierdere a imaginii Hemiplegie
de sine.

A se recrea Divertisment , amuzament

A invata cum Modificarea Cunostinte insufuciente Lipsa de cunostinte

125
sa-ti pastrezi comportamentului fata de
sanatatea sanatate

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

OBIECTIVE GENERALE INTERVENTII ZILNICE

STABILIREA OBIECTIVEI
PACIENTEI
Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si bolnavei, o suplinesc in satisfacerea unor nevoi
microclimat fundamentale pe care nu si le poate satisface autonom (a
manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine
tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie
curate, salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea
complicatiilor muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc
dupa examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale si vegetative in limite - Pregatesc materialul si instrumentarul necesar si in stare
fiziologice de functionare
- Pregatesc psihic pacienta: ii explic tehnica, o conving de
necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze
functiile vitale: liniste, temperatura optima, umiditate
corespunzatoare

126
Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului
si bolii
Sa beneficieze de tratament adecvat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente
de somn
Sa prezinte minimalizarea parezei
- Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si
aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie
semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata,
la ore regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
- Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
- Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Efectuez exercitii pasive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare
trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc
la pat cu cele necesare
- Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care
ii pot determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
- Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si
membrelor la fiecare schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera
executarii unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul
127

Sa fie ferita de complicatii
Sa fie ferita de infectii iatrogene
mainii stangi
- Ma ingrijesc sa-i fie asigurate corect tehnicile de igiena
corporala, schimbarea pozitiei, asigurarea conditiilor
optime de microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
- Mentin interventiile anterioare

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
Alterarea Pacienta sa -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de 24.05.2017
circulatiei prezinte functii temperatura TA=200/100mmHg
vitale in limite -recoltez sange pentru VSH, HLG, proteine, AV=105/min
fiziologice in glucide, urobilogen, bilirubina, colesterol, 26.05.2014
termen de triglyceride, fibrinogen, timp HOWEL. TA=170/100mmHg
aproxim ativ 3-4 -administrez medicatia prescrisa. AV=80/min
zile. 27.05.2014
TA=150/70mmHg
AV=76/min
Alterarea Pacienta : Asigur o pozitie fiziologica a membrelor 27.05.2017
mobilitatii fizice - sa efectueze pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite A inceput sa miste membrul stang
legata de miscari active cu de corp. nferior.
deficitul motor membrulinferior Asez membrele inferioare departe unul de 30/05/2017
manifestata prin: si superior stang; celalat cu colaci de vata sub calcaie. Deficitul motor ameliorat
- incapacitatea - sa se deplaseze Solicit cooperarea pacientei la schimbara semnificativ la nivelul membrul
de cativa pasi cu pozitiei. superior stang; pacienta se ridica in

128
miscare(hemicor ajutor in termen In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu pozitie semisezand.
p stang); de aprox 7-8 zile patura rulata sau cu o perna, bratul deasupra in 4/06/2017
- lipsa apoi pana la semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa Pacienta (ajutata) se deplaseaza la
coordonarii toaleta in decurs corp. toaleta.
miscarilor; de aprox 10 zile. Efectuez masajul spatelui si membrelor la
- diminuarea fiecare schimbare de pozitie.
fortei de miscare Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu
ajutorul mainii drepte.
Deficit de Pacienta sa fie Particip la efectuarea toaletei respectand 24/05/2017
autoingrijire din capabila sa-si urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul Pacienta a fot alimentata pasiv.
cauza deficitului satisfaca partial si urechile, apoi bratele si mainile, partea 28/05/2017
motor manifestat nevoile de anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara Pacienta este alimentata acti la pat
prin autoingrijire in a coapselor, se intoarce pacienta in decubit in decubit lateral stang.
incapacitatea de decurs de aprox o lateral si se spala spatele, fesele si fata 29/05/2017
a se spala, de a saptamana. posterioara a coapselor, din nou in decubit Pacienta incearca in permanenta sa
se imbraca, de a dorsal se spala gambele si picioarele, organelle execute miscari cu mana si piciorul
se alimenta, de a genitale externe. stang,.
se deplasa la Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
toaleta. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza
cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse
la escare.
Ajut pacienta in alimentative – alimentare
pasiva.
Incontinenta Pacienta: II explic pacientei care este cauza 25.05.2017-Pacienta suporta sonda.
urinara legata de - sa prezinte incontinentei si ca este o situatie remediabila. 27.05.2017-Dupa scoaterea sondei
perturbarea diminuarea II explic necesitatea sondajului vezical. episoadele de incontinenta sunt mai
sfincteriana(lips episoadelor de Efectuez sondajul medical la indicatia rare.
a controlului incontinent; medicului in conditii de asepsie atat a Pacienta respecta programul

129
nervos) - sa pacientei si instrumentelor cat si a mainilor stabilit.
manifestata prin redobandeasca asistentei medicale.
emisie partial continenta Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un
involuntara de urinara in decurs program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri
urina. de 7-10 zile. progressive a intervalelor.
Urmaresc diureza zilnica.
Risc de alterare Pacienta: Evaluez in permanenta capacitatea de 26.05.2017
a nutritiei prin -sa-si mentina deglutitie -pacienta nu prezinta semen de
deficit legat de starea de nutritie Incerc administrarea orala de lichide (lapte , deshidratare.
tulburarile de prezenta , sa fie ceai ), alimente semisolide (piureuri , legume 27.05.2017
deglutitie alimentata si pasate ), prin administrarea de cantitati mici Pacienta bea din cana cu cioc si cu
hidratata la interval mici de timp. paiul. Se pot administra pe cale
corespunzator Manifest rabdare in alimentarea pacientei orala alimente lichide in cantitate
cantitativ si Institui la indicatia madicului perfuzii de 1500 ml pe zi si semisolide.
calitativ pe toata zilnice , supraveghez perfuzia instituita, ii 28/05/2014
durata spitalizarii explic pacientei ca este necesara avand in Pacienta este hidratata
vedere aportul alimentar mic pe cale orala. corespunzator.
De perseverat.
Perturbarea Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa 30/05/2017
stimei de sine accepte ei de a se face bine, pentru a depasi aceasta Avand in vedere evolutia
din cauza modificarea faza grea. favorabila, pacienta este mai
hemiplegiei imaginii Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei linistita, optimista, increzatoare,
manifestata prin corporale deoarece efectul ar putea fi negative pt ea. incearca sa se adapteze la noua
neliniste, tranzitorie. situatie.
agitatie,
anxietate.

130
Perturbarea Pacienta sa Discut cu pacienta cauzele disconfortului. 30.05.2017 Pacienta nu mai
somnului din beneficieze de Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare prezinta disconfort fizic si psihic,,
cauza confort fizic si obtinerii starii de satisfactie. prezinta buna dispozitie.
disconfortului psihic pe durata Observ si notez schimbarile.
manifestat prin spitalizarii.
stare neplacuta
fizica si psihica.
Deficit de Pacienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al pacientei Pacienta este cooperanta, receptiva,
cunostinte cunostinte despre privind boala, modul de manifestare, masurile prezinta interes pentru acumularea
boala, regimul de preventive si curative, modul de participare la de noi cunostinte despre boala,
viata pentru a recuperare tratament, mod de recuperare,
preveni un nou -identific manifestarile de dependent, prevenirea recidivelor.
accident vascular interactiunile lor cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi
cunostinte

131
 EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA

CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 7800/ mm
vacutainer cu capac mov
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 14 g %
vacutaner cu capac mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 42 %
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000-400.000/mm 240.000/mm
Vacutainer cu capac mov
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 6 ml / 1h
Steril +1,6 ml sange,Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Colesterol 5ml sange simplu Nehemolizat 140-220 mg% 202 mg %
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 28u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 20u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu

132
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 36%
nehemolizat ;vacutainer

Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat 50 mg% 50 mg %

vacutainer cu capac

Fibrinogen p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml citrate de sodiu 200-400 mg % 220 mg %

vacutainer cu capac bleu

creatinina p.v 5 mg sange simplu nehemorizat vacitainer cu -b=1-1,5gr% 0,57 gr %

capac -f=0,5 gr%

glicemie Punctie capilara –glucotest 80- 120 mg % 124 mg%

Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na-
4mg

Timp p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate de sodium 90”-150” 220”

HOWEL vacutainer

133
134
 Externarea pacientei

Data externarii: 06.06.2017

Starea la externare: ameliorata.

Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea

stanga, pareza faciala stanga, semnul Babinski prezent, fara tulburari de limbaj, cu
tulburari de deglutitie. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-
se diagnosticul de AVC hemoragic, in urma tomografiei. I s-au administrat
medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a
imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in stare
ameliorate urmand tratament in ambulator.

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

Respiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min

Tensiune arteriala in limite fiziologice TA=120/60mmhg
Puls in limite fiziologice AV=80/min
Se poate deplasa sustinuta. Se alimenteaza singura. Prezinta cunostinte suficiente
despre boala si tratament.

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
-renuntarea la cafea, alcool, cola.
-control periodic la medical de familie.

135
 CONCLUZII
SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI
CAZUL I CAZUL II
NUME,PRENUME : Radu Maria NUME,PRENUME : Petrescu Lucretia
VARSTA : 79 ani VARSTA:61 ani
OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA: casatorita
STARE CIVILA : casatorita OCUPATIA: casnica
DOMICILIUL: urban DOMICILIUL: rural
MOTIVELE INTERNARII : MOTIVELE INTERNARII :
Deficit motor al membrelor de partea -cefalee
dreapta. -ameteli
-deviere spre stanga
-pierderea starii de constienta
CAZUL III
NUME,PRENUME : Enache Livia Elena
VARSTA:75 ani
STAREA CIVILA: vaduva
OCUPATIA:pensionara
DOMICILIUL:rural
MOTIVELE INTERNARII :
-deficit motor hemicorp stang

DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : DATA INTERNARII :

26.10.2017 8.10.2017 24.10.2017

DIAGNOSTIC MEDICAL LA DIAGNOSTIC MEDICAL LA DIAGNOSTIC MEDICAL LA

INTERNARE: INTERNARE: INTERNARE:
AVC cardioembolic carotidian stang; AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HT
hemipareza dreapta. AVC ischemic VB

136
 TRATAMENT ADMINISTRAT PACIENTEI : Radu Maria
Denumire Forma de Actiune Doza Doza
Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie Diuretic asmatic 125 ml / zi 250 ml
perfuzabila
Saci PVC -250 ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 ml Psihostimulant 4 tablete / zi 1 tableta
In perfuzie Combate astenia
,surmenaj psihic,ATS
cerebrala
PREDUCTAL Tablet – 75 mg Previne crizele de 1 tableta / zi 1 tableta - 35 mg
Per os angina pectoral in
actiune cu alte
medicamente
FUROSEMID Fiole Diuretica 1 fiola / zi 1 fiola
Perfuzie - i. v. Creste eliminarea de
sare
Effect rapid
SER Flacon -500 ml Combate deshidratatrea 1000 ml/ zi 500 ml
FIZIOLOGIC Perfuzie Aport de NaCl
-intravenos
ENAP Fiole hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola – 5 ml
Perfuzie – i. v.
NITROPECTOR capsule antianginos 1 capsule / zi 1 capsule

137
VITAMINA K fiole Antihemoragic prin 2 fiole / zi
favorizarea formarii de 1 fiole
protombina

Metoprolol Tablet 2 tablete / zi 1 tablete

Per os
DIGOXIN tablete Tonicardiac cu actiune 1 tablete / zi 1 tablete
rapida si de scurta
durata

138
 Tratament administrat pacientei Petrescu Lucretia
Denumire Forma de Actiune Doza Doza
Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie perfuzabila Diuretic asmatic 125 ml / zi 250 ml
Saci PVC -250 ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 ml Psihostimulant 2 fiole / zi 1 fiola
In perfuzie Combate astenia ,surmenaj
psihic,ATS cerebrala

ASPENTER Tablet – 75 mg Antitrombotic 2 tablete / zi 1 tableta

Per os Antiagregant plachetar
FUROSEMID Tablet Diuretica 1 tablete / zi 1 tableta
Per os Creste eliminarea de sare
Effect rapid
SER Flacon -500 ml Combate deshidratatrea 1000 ml/ zi 500 ml
FIZIOLOGIC Perfuzie -intravenos Aport de NaCl
ENAP Tablet – 5 mg Hipotensor 1 tablete / seara 1 tablete

Algocalmin Fiole - intramuscular Analgesic 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml

Antipiretic
Antispastic

139
 antiinflamator

Tratament administrat pacientei Enache Livia Elena:

Denumire Forma de Actiune Doza Doza
Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie Diuretic asmatic 125 ml / zi 250 ml
perfuzabila
Saci PVC
-250 ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 Psihostimulant 2 fiole / zi 1 fiola
ml Combate astenia, surmenaj
In perfuzie psihic, ATS cerebrala
CLEXAN Seringa Pa Antitrombotic 1 seinga / zi 1 seringa
subcutanat
TROMBOSTOP Tablet – 2 mg antitrombotic 1 tableta / zi 1 tableta
SER Flacon -500 Combate deshidratatrea 1000 ml/ zi 500 ml
FIZIOLOGIC ml Aport de NaCl
Perfuzie
-intravenos
METOCLOPRA Tablete Antiemetic 1 tableta / zi 1 tableta
MID Favorizeaza peristaltismul
Grabeste golirea
stomacului
NITROPECTOR capsule antianginos 1 capsule / zi 1 capsule

140
 Fiole - Analgezic 2 fiole / zi
ALGOCALMIN intramuscular Antipyretic 1 fiola – 2 ml
Antispastic
Antiinflamator
DIGOXIN tablete Tonicardiac cu actiune 1 tablete / zi 1 tablete
rapida si de scurta durata

141
 AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului; cel mai adesea apare
brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta),
frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte
sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga).Indiferent de forma :
ischemic, hemoragic, encefalopatie hipertensiva, AVC este o boala grava, cu
urmarile anterior enumerate, asupra unei functionari a organismului; este o boala
chiar cauzatoare de moarte.
In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a Spitalului Judetean Buzau,
impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si
am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile.
In lucrare am prezentat trei dintre ele :
-R.M. in varsta de 79 ani, a prezentat la internare deicit motor al membrelor de
partea dreapta; a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang,
hemipareza dreapta. Dupa 10 zile de spitalizare, in timpul carora a beneficiat de
tratament si investigatii de specialitate, starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand
pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante, diuretice, hipotensoare) si se
externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator.
-S.I. in varsta de 55 ani, a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB; la
internare prezenta cefalee, ameteli, deviere spre stanga, pierderea starii de
constienta. Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de
specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila.
-P.V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic,
hemiplegie stanga, HTA. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de
specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase, diuretice,
hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit, raspunzand pozitiv la tratamentul
administrat. La externare, starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament
ambulator.
Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist, de a-i
insanatosi prin tratamentul medical de specialitate, catre asistenta medicala de a le
administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in
rezolvarea problemelor lor, altadata considerate ca fiind lucruri firesti.

142
 CAPITOLUL V
FISE TEHNICE

I.PUNCTIA VENOASA
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr – o vena prin
intermediul unui ac de punctie .
Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice,
hematologice, serologice, bacteriologice.
Scop terapeutic:
-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase
-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
-exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
-sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut, hipertensiune arterial
LOCUL PUNCTIEI
-venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ), unde se formeaza un “M”
venos prin anastomozarea lor
-venele antebratului
-nenele de pe fata dorsal a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleinare interne
-venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic )
PREGATIREA PUNCTIEI
MATERIALE NECESARE:

143
-de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului, musama, aleza
-pentru dezinfectia tegumentului tip I
-instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm, diametrul 6/10, 7/10,
10/10 mm( in functie de scop ), seringi de capacitate ( in functie de scop ),
pense, manusi chirurgicale, tampoane
-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate,
cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita
renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei )
PACIENTUL:
-pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei
-pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului:
-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru
persoana care executa punctia ( decubit dorsal )
-se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu
impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului
-se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima
-se dezinfecteaza tegumentele
-se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei,
strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima
artera
-se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel
turgescente
EXECUTIA PUNCTIEI :
Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav:
-se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in
mana dreapta, intre police si restul degetelor

144
-se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica
( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta
elastic, pana cand inainteaza in gol
-se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei
-se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa
-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie
-in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din
polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului si a pumnului
-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere
a acului si se retrage brusc acul
-se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI
-se face toaleta locala a tegumentului
-se schimba lenjeria daca este murdara
-se asigura o pozitie comoda in pat
-se supravegheaza pacientul
PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR
-se face imediat
ACCIDENTE
Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si
se comprima locul punctiei 1- 3 minute
Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul
venei
Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in
decubit dorsal fara perna, se anunta medicul.

145
 II. Măsurarea funcţiilor vitale
Funcţiile vitale includ: respiraţia, pulsul, tensiunea arterială, temperatura. Ele sunt
frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.
Rolul asistentei medicale în măsurarea funcţiilor vitale:
Să pregătească material şi instrumentar corespunzător şi în stare de funcţionare;
Să pregătească pacientul din punct de vedere fizic (poziţie corespunzătoare şi în
acelaşi timp comodă);
Să pregătească psihic pacientul, explicându-i tehnica;
Să asigure condiţii de microclimat care să nu influenţeze funcţiile vitale (linişte,
temperatură, umiditate corespunzătoare);
Să cunoască variaţiile normale ale funcţiilor vitale în funcţie de vârstă;
Să cunoască antecedentele medicale ale pacientului şi tratamentele prescrise;
Să respecte frecvenţa de evaluare a funcţiilor vitale în raport cu starea pacientului;
Să comunice medicului modificările semnificative ale funcţiilor vitale.
►Măsurarea şi notarea respiraţiei
Scop – evaluarea funcţiei respiratorii, aceasta fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al
apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Materiale necesare – ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de
temperatură.
Tehnica:
-Se realizează prin inspecţie, aplicând o mână pe toracele pacientului
-Se realizează numărarea respiraţiilor timp de un minut;
-Respiraţia se măsoară în mod obiţnuit dimineaţa şi seara, la orele la care se
măsoara temperatura şi pulsul, dar se măsoară de câte ori este nevoie la indicaţia
medicului. Valori normale: 16-18 respiraţii pe minut (adult).

146
În respiratie se vor urmări:
-Simetria mişcărilor respiratorii;
-Frecvenţa şi ritmul respirator;
-Amplitudinea mişcărilor respiratorii;
-Tipul respiraţiei.
Se consemnează valoarea obţinută şi celelalte caracteristici în foaia de temperatură
cu culoarea verde.
Notarea: se consemneză valoarea obţinută printr-un punct pe foaia de temperatură
(fiecare linie orizontaşă a foii reprezintă 2 respiraţii). Se uneşte apoi valoarea
perzentă cu cea anterioară pentru obţinerea curbei.
►Măsurarea şi notarea pulsului
Scop – evaluarea funcţiei cardio-vasculare.
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion roşu, foaia de temperatură.
Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvenţa, celeritatea, amplitudinea.
Tehnica:
Pulsul se poate măsura pe orice arteră accesibilă palparii şi care poate fi
comprimată pe un plan osos: artera radială, femurală, humerală, carotidă,
temporală, pedioasă;
Asigurarea repaosului fizic şi psihic 10-15 min;
Spălarea pe mâini;
Reperarea arterei;
Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor şi numărarea
pulsaţiilor timp de un minut.
Se notează valoarea obţinută în foaia de temperatură printr-un punct, ţinând cont că
fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsaţii şi apoi se uneşte valoarea
prezentă cu cea anterioară.

147
Valori normale ale pulsului la adult: 60-80 pulsaţii pe minut. La vârstnici – peste
60-80 pulsaţii pe minut.
►Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale
Scop – evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa
determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Elemente de evaluat: tensiunea arterială sistolică (maximă) şi tensiunea arterială
diastolică (minimă).
Materiale necesare:
-Aparat pentru măsurarea T.A.
-Stetoscop biauricular
-Tampon de vată
-Alcool
-Creion roşu
Metode de determinare: palpatorie, ascultatorie.
Tehnica:
Se pregătesc materialele necesare (tensiometru, stetoscop, creion roşu etc.)
După un repaos de 15 minute, pacientului i se aplică manşeta pneumatică pe 1/3 a
braţului, care va fi sprijinit şi în extensie.
Asistenta se spală pe mâini, îşi fixează stetoscopul cu olivele ăn urechi şi
membrana pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei, percepând
zgomotele pulsatile.
Se decomprimă progresiv manşeta, până când percepe primul zgomot ritmic
arterial, care este reţinut ca valoare, reprezentând T.A. maximă (sistolică).
Se continuă decomprimarea până în momentul dispariţiei ultimului zgomot a cărui
valoare este, de asemenea, reţinută, reprezentând T.A. minimă (diastolică).Se
reorganizează locul de muncă, se notează datele în foaia de temperatură cu roşu.
Notarea: se notează pe F.T. valorile obţinute cu o linie orizontală, socotindu-se
pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur. Se unesc liniile orizontale cu
linii vertical şi se haşurează spaţiul rezultat.

148
Valori normale: adult – 115/75 mm/Hg, 140/90 mm/Hg, vârstnic – peste 150/90
mm/Hg.

►Măsurarea şi notarea diurezei

Obiective:
Obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a aparatului renal şi cunoaşterea
volumului diurezei
Efectuarea unor determinări calitative (analize biochimice) din cantitatea totală de
urină emisă.
Urmărirea bilanţului circulaţiei lichidelor în organism = bilanţul lichidian (intrări-
ieşiri).
Materiale necesare: vase cilindrice gradate, spălate şi clătite cu apă distilată, pentru
a nu modifica compoziţia urinei şi acoperite.
Diureza este măsurată cantitativ la anumite intervale, urmărindu-se şi
caracteristicile macroscopice; colectarea începe dimineaţa la o anumită oră şi se
termină în ziua următoare la aceeaşi oră.
Diureza se măsoară în F.T. prin haşurarea pătrăţelelor corespunzătoare cantităţii de
urină şi zilei respective. Spaţiul dintre două linii orizontale ale foii corespunde la
100 ml de urină.

III.Prevenirea escarelor
Escarele sunt leziuni profunde ale ţesutului prin irigarea insuficientă
datorităcomprimărilor indelungate,între porţiunile osoase un plan dur.
Regiunile expuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul
4:-în D.D.:regiunea occipitală,a scapulelor(omoplaţilor),sacrala,a feselor,a
coastelor,calcaielor
-în D.L.:regiunea trohanteriană,internă şi externă a genunchilor,regiunea internă şi
externă maleolară
-în pozitie sezândă:regiunea ischiatică.

149
La bolnavii imobilizaţi la pat pot să apară tulburări trofice.Factorii favorizanţi
sunt:căldura,umezeala,materii fecale,scurgerea de urină,transpiraţii abundente
neglijarea igienei tegumentelor,cearceaf mototolit,edemele,pielea uscată şi
subţire,vârsta, starea de subnutriţie.Rolul asistenţei medicale în prevenirea
escarelor este de a înpiedica presiunea continuă pe aceleaşi regiuni.Acesta se poate
realiza prin schimbările de poziţie frecvente ale bolnavului în pat.Se asigură
bolnavilor un pat comod,cu lenjerie curată,cearceaf bine întins,fără cute,saltea
antidecubit din burete sau pneumatică.Sub regiunile expuse se asează perne si
colaci de protecţie.Se vor indepartă din pat resturile alimentare.Cu ocazia toaletei
zilnice asistentele vor examina tegumentele.Se pudrează pielea bolnavului cu
pudră de talc.Dacă cu toate îngrijirile preventive acordate sau format escare,se va
anunţa medicul,şi plaga se va îngriji după principiile tratamentelor plagilor.
Prevenirea complicaţiilor şi incidentelor
-se vor face masajul extremitaţilor în direcţia fluxului nervos şi miscări pasive
pentru prevenirea complicaţiilor tromboembolice.
În caz de hemiplegii,încă din primele zile,se vor evita poziţiile vicioase ale
extremităţilor paralizate prin mobilizarea pasivă a fiecarui articulaţii de 3-4 ori pe
zi.
Prevenirea pneumonilor hipostatice se face prin masajul usor al membrelor şi
mobilizarea pasivă şi activă a degetelor de la picioare şi mâini,eventual a gambelor
şi antebraţelor.

150
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor

fundamentale vol.I. (coordonator Lucreţia Titircă)
Editura Viaţa medicala românească 2002
2. Ghid de anestezie/terapie intensivă.- Ion Cristea, Marin Ciobanu
Editura Medicală Bucureşti 2003

3. Urgenţele medico-chirurgicale- sinteze.- Lucreţia Titircă

Editura Medicală Bucureşti 2004
4. Neurologie - Constantin Popa
Editura Naţional Bucureşti 1997

5. Manual de medicină internă pentru cadre medii. - Corneliu Borunel

Editura All Bucuresti-2000

151
152
153