INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU REALIZAREA BETOANELOR

DE NISIP

indicativ C 248-93

Cuprins

* PREVEDERI GENERALE
* MATERIALE
* COMPOZITIA BN 7,5 ... BN 10
* COMPOZITIA BN 15 ... BN 30
* PREPARAREA BN
* TRANSPORTUL SI PUNEREA ÎN LUCRARE
* CONTROLUL CALITATII BN

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la compoziţia, prepararea, transportul şi punerea în

operă a betoanelor de rezistenţă din nisip (BN) alcătuite din nisip 0/3 sau 0/5 mm, ciment,
fracţiuni foarte fine şi aditivi.

1.2. BN sunt caracterizate prin clasă. Clasa BN se stabileşte în acelaşi fel ca şi clasa betoanelor
grele obişnuite, conform normativului C 140-86.

1.3. În funcţie de condiţiile de realizare BN se împart în două grupe: BN clasa 7,5... 10 (BN 7,5 ...
BN 10) cu rezistenţa medie la compresiune de 10...15 N/mm2 şi BN clasa 15...30 (BN 15...BN30)
cu rezistenţa medie la compresiune de 20...40 N/mm 2.

1.4. BN 7,5 ... BN 10 sunt alcătuite dintr-un singur sort de nisip 0/3 sau 0/5 mm, cu ciment,
fracţiuni foarte fine, apă şi aditivi antrenori de aer. Aditivii introduc aproximativ, 20% aer sub
formă de bule sferice, stabile la preparare, manipulare sau transport.

1.5. BN 7,5 ... BN 10 se utilizează în elemente de construcţii nearmate, ca: fundaţii, elevaţii, strat
suport sau strat de egalizare, umpluturi, precum şi în elemente armate ce utilizează un material
cu rezistenţe medii la compresiune de 10...15 N/mm2, cum sunt: fundaţiile şi elevaţii armate.

1.6. BN 15 ... BN 30 sunt alcătuite din nisip sortat în cel puţin 3 sorturi, cu ciment, fracţiuni foarte
fine, apă şi aditivi. BN 15... BN 30 au o structură compactă. Aditivii au rolul de îmbunătăţire a
lucrabilităţii şi compactităţii, precum şi acela de a mări rezistenţa la compresiune şi de a asigura o
bună comportare în timp.

1.7. BN 15 ... BN 30 se utilizează în aceleaşi elemente de construcţii nearmate sau armate ca şi

betoanele grele obişnuite de aceeaşi clasă, conform normativului C 140-86, cu excepţia
elementelor prefabricate şi/sau precomprimate.

[top]

2. MATERIALE
Cimentul

2.1. În funcţie de clasa BN se vor utiliza cimenturile: Pa 35, STAS 1500-78; P40 sau P45, STAS
388-80. Se pot utiliza şi alte tipuri de ciment, cu rezistenţele la compresiune de 35 N/mm 2,
respectiv 40 sau 45 N/mm2.

Nisipul

2.2. Pentru BN 7,5 ... BN 10 se va utiliza nisip de carieră sau de râu: 0/3 sau 0/5 mm, conform
STAS 1667-76.

2.3. Pentru BN 15 ... BN 30 se vor utiliza trei sorturi de nisip: 1/3 mm; 0,5/1 mm; 02/05 mm.
Trecerea prin sita de 0,2 mm va fi de cel mult 2%. Sorturile de nisip vor respecta condiţiile tehnice
prescrise de STAS 1667-76.

Fracţiuni foarte fine

2.4. Drept fracţiuni foarte fine se va utiliza cenuşa de termocentrală de la electrofiltre. Cenuşa va
trebui să îndeplinească condiţiile STAS 8819/1-88. Se poate utiliza şi cenuşa tip B, STAS 8819/1-
88.

Aditivi

2.5. Pentru BN 7,5 ... BN 10 se va utiliza aditivul cu denumirea provizorie C.D6, produs de către
S.C. Romtensid SA Timişoara.

2.6. Pentru BN 15 ... BN 30 se pot utiliza aditivi plastifianţi sau superfluidizanţi ce nu introduc aer
antrenat, de tipul melamină formaldehidă sulfonată sau naftalină formaldehidă sulfonată, în
condiţiile indicate de producători.

2.7. Activator de reacţie. Clorura de sodiu se va utiliza drept activator de reacţie atât la BN
7,5 ... BN 15 cât şi la BN 15 ... BN 30. Clorura de sodiu se adaogă în apa de amestecare într-o
concentraţie de 20%.

Apa

2.8. Se va utiliza apa din reţeaua publică. În cazul utilizării unei alte surse apa va trebui să
corespundă STAS 790-73.

[top]

3. COMPOZITIA BN 7,5 ... BN 10

3.1. Cantităţile de materiale ce alcătuiesc compoziţiile BN 7,5 ... BN 10 (cu aer antrenat) sunt
indicate în tabelul 1. Calităţile din tabelul 1 se raportează la un volum unitar de 1 m 3 care conţine
aproximativ 20% aer antrenat.

TABELUL 1

Compoziţiile BN 7,5 ... BN 10 (Kg/m3)

 Ciment Pa Nisip 0/3 Cenuşă
Clasa BN CD 6 NaCl
35 sau 0/5 electrofiltre

BN 7,5 275 685 275 0,5 2,75

BN 10 340 650 210 0,5 3,4

NOTĂ: Dacă se utilizează ciment P40, se va reduce dozajul de ciment cu 5%.

3.2. Cantitatea de apă se determină prin încercări pentru ca lucrabilitatea L (vezi 7.2) să fie
cuprinsă între 25 cm şi 28 cm.

[top]

4. COMPOZITIA BN 15 ... BN 30

4.1. Cantităţile de materiale ce alcătuiesc compoziţiile BN 15... BN 30 sunt indicate în tabelul 2.

TABELUL 2

Compoziţiile BN 15 ... BN 30 (Kg/m3)

Ciment
Nisip Cenuşă Lucrabili-
Clasa BN 0/3 sau electro- NaCl tatea L
0/5 filtre (cm)
Pa 35 sau P 40

BN 15
300 275 1300 300 6,0 18...21

BN 20
350 325 1200 350 7,0 18...21

BN 22,5
400 375 1100 400 8,0 16..19

BN 30
450 425 1000 450 9,0 16..19

NOTĂ: a) L (lucrabilitatea) se determină conform 7.2.

 4.2. Cantitatea de apă se determină prin încărcări pentru ca lucrabilitatea L să se încadreze în
intervalul indicat în tabelul 2.

[top]

5. PREPARAREA BN

5.1. Prepararea BN se face numai prin procedee mecanice. Se pot utiliza atât malaxoare cu
amestec forţat cât şi betoniere cu cădere liberă. Pentru prepararea BN 15... BN 30 se va prefera
utilizarea malaxoarelor cu amestec forţat.

5.2. Dozarea componenţilor se va face gravimetric, cu o precizie de: 3% pentru nisip şi cenuşă de
termocentrală; 2% pentru ciment; 1% pentru aditivi.

5.3. Ordinea de introducere a componenţilor în betonieră este următoarea:

- se introduce aproximativ 75% din apa de amestec în care se dizolvă aditivul;

- se pune în mişcare betoniera şi se introduc ceilalţi componenţi;

- se adaugă treptat restul de apă până la realizarea lucrabilităţii dorite.

5.4. Durata de amestecare a BN va fi de cel puţin 30 sec. la malaxoarele cu amestec forţat şi de

1 minut la betonierele cu cădere liberă.

5.5. La terminarea programului de lucru sau la întreruperi mai mari de 1 oră se va spăla toba
malaxorului cu apă amestecată cu nisip.

[top]

6. TRANSPORTUL SI PUNEREA ÎN LUCRARE

6.1. Transportul pe distanţe mari, de la staţia de preparare până la punctul de lucru, se face cu
autocamioane basculante sau autoagitatoare. Transportul pe distanţe scurte, în incinta şantierului
se face cu roabe sau tomberoane. Transportul pe verticală se face cu bene etanşe.

6.2. Intervalul de timp dintre prepararea BN şi punerea în lucrare va fi de 3...5 ore în funcţie de
temperatura mediului ambiant.

6.3. Alcătuirea cofrajelor se va face cu respectarea condiţiilor de calitate prescrise de normativul

C.140-87.

6.4. Compactarea BN 7,5 ... BN 10 se poate face atât cu mijloace manuale, prin înţepare sau
batere a cofrajelor cât şi prin vibrare. Se va prefera compactarea prin vibrare ori de câte ori acest
fapt este posibil.
6.5. Compactarea BN 15 ... BN 30 se va face numai prin vibrare. Aceste BN au un aspect vârtos,
dar se compactează foarte bine prin vibrare. Durata vibrării este de 5...20 sec. Vibrarea se
consideră terminată când nu se mai elimină bule de aer.

[top]

7. CONTROLUL CALITATII BN

7.1. Controlul calităţii BN se va face în conformitate cu prevederile normativului C.140-86, ca şi

pentru betoanele grele obişnuite, cu excepţia lucrabilităţii, care se va determina conform punctului
7.2.

7.2. Determinarea lucrabilităţii BN se efectuează astfel: Pe masa de şoc STAS 227/6-81 se

aşează o formă tronconică cu diametrul inferior de 100 mm, diametrul superior de 70 mm şi
înălţimea de 60 mm. Se umple forma tronconică cu BN. Se dau câteva lovituri pentru
compactarea mortarului. Se nivelează faţa superioară. Se face pauză de 30 sec. după care se
ridică forma tronconică. Se dau 5 şocuri după care se măsoară două diametre ale turtei astfel
formate. Media lor reprezintă lucrabilitatea L exprimată în cm.

Observaţie: Înălţimea de cădere a mesei de şoc este de 1,5 cm. La efectuarea determinării L este
necesară o înălţime de cădere de numai 1 cm. Pentru aceasta se va introduce un distanţier în
grosime de 5 mm între batiul mesei de şoc şi partea mobilă, pentru limitarea înălţimii de cădere.

[top]