ÎP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI

FINANȚE

VERA SÂRBU ELENA PRIGALO

BAZELE ANALIZEI ECONOMICE

CURS DE LECȚII
CULEGERE DE EXERCIȚII
Delimitări conceptuale, instrumente, metode, procedee şi tehnici
de apreciere a informaţiei economico-financiare în procesul
decizional

2019
CUPRINS
1
1. Analiza economică în sistemul de ştiinţe. Tipologia analizei
economice. ………....................................................................... 3
2. Obiectul analizei economice ………………………………....... 5
2. 2.1. Indicatorii analitici ……………………………………........ 6
2.2. Factorii ………………………………………………........... 6
2.3. Rezervele interne şi clasificarea lor …………………........... 9
3. Conţinutul procesului de analiză economică şi rolul ei în
evaluarea şi reglarea performanţelor economico-financiare ale
entității………………………………………….......................... 10
4. Corelaţia analizei economice cu alte discipline …………........... 12
5. Metode şi tehnici utilizate în analiza economică ………............. 13
5.1. Noţiunea de procedeu metodic şi clasificarea procedeelor
folosite în analiza economică………………................................. 13
5.2. Metode de stabilire a relaţiilor cauzale ………………........... 14
5.2.1. Diviziunea şi descompunerea rezultatelor……............. 14
5.2.2. Comparaţia ……………………………………............ 15
5.2.3. Stabilirea sistemului factorial-cauzal al
explicării fenomenului ………………….……............. 15
5.2.4. Modelarea fenomenelor economice ………….............. 15
5.2.5. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor …….............. 16
5.3. Metode de măsurare a relaţiilor factorial-cauzale …….......... 16
5.3.1. Metoda balanţieră sau metoda input-output şi
aplicarea ei în analiza economică …………................. 16
5.3.2. Metoda substituirii în lanţ (metoda iterării),
esenţa şi aplicarea ei în analiza economică ……........... 18
5.3.3. Metoda diferenţelor absolute…………..………........... 21
5.3.4. Metoda abaterilor relative ……………………............. 22
5.3.5. Metoda recalculării indicatorilor ……..………............ 23
5.3.6. Metoda participării prin cotă, esenţa şi aplicarea
ei în analiza economică ………………………............. 24
5.3.7. „Soldul neîmpărţit” şi modul de repartizare a
lui …………………………………………….............. 26
5.4. Metodele economico-matematice ……………………........... 28
5.4.1. Metoda integrală ……………………………….......... 28
6. Sistemul de informaţii folosit în analiza economică ……............. 29
7. Organizarea şi etapele efectuării analizei economice ……............ 31
Culegere de exerciții și problerme 34
1. Analiza economică în sistemul de ştiinţe.
Tipologia analizei economice
2
 Teoria cunoaşterii se bazează pe faptul că mediul înconjurător este obiectiv,
existent şi se dă cunoaşterii. Însuşi procesul de cunoaştere este un proces de
reflectare a realităţii. Criteriul de apreciere a cunoaşterii este practica. Analiza ca
metodă a cunoaşterii este strâns legată de gândirea şi recepţionarea conştientă a
mediului înconjurător de către om. Gândirea nu este altceva decât un lucru analitic
al omului. Studierea proceselor, fenomenelor din natură şi societate este imposibilă
fără a precăuta corelaţiile dintre părţile lor componente, fără analiză.
Prin analiză, în sensul îngust al cuvântului ca o metodă de cunoaştere, se
înţelege acea operaţie logică de descompunere sau desfacere a unui întreg (obiect,
fenomen, proces) în elemente, precum şi stabilirea factorilor şi a cauzelor, care l-au
generat în scopul relevării (reflectării) naturii, locului, însemnătăţii şi necesităţii lor
în cadrul întregului respectiv.
Însă pentru determinarea a ceea ce este principal, caracteristic, ceea ce ţine de
latura internă a obiectelor, fenomenelor şi proceselor, de manifestări esenţiale ce au
loc în adâncul acestora este necesară îmbinarea analizei cu corelativul ei – sinteza.
Prin sinteză, ca metodă a cunoaşterii, se înţelege operaţia logică de reunire într-un
singur tot a elementelor, factorilor şi cauzelor izolate anterior pentru operaţia de
analiză în scopul dobândirii imaginii integrale a obiectului, fenomenului sau
procesului respectiv. În aşa mod, analiza în sensul larg al cuvântului, reprezintă o
examinare a obiectelor, fenomenelor, proceselor în diversele lor forme de legătură şi
dependenţă.
Analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic,
respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute. De asemenea, trebuie
luate în consideraţie relaţiile structural-funcţionale şi a celor cauză-efect.
Complexitatea analizei economico-financiare decurge şi din faptul că în economie
există următoarele situaţii:
- acelaşi efect poate fi produs din cauze diferite;
- aceeaşi cauză poate produce efecte diferite;
- efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de factori
sau forţe;
- complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea
fenomenului dat, ci şi calitatea lui;
- în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care nu le-a avut nici un
element al fenomenului.

3
 Fenomenul X

1 2 3

1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 3.1 3.2 3.3

1.1.1 1.1.2

a b c d

Fig. 1. Schema desfăşurării analizei economico-financiare1

1; 2; 3 – elemente;
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 3.3 – factori de gradul I;
1.1.1; 1.1.2 – factori de gradul II;
a; b; c; d – cauze finale

Elementele – părţi componente ale fenomenului analizat.

Factorii – forţe motrice care provoacă, determină un fenomen, un rezultat.
Cauzele finale – împrejurări care în anumite condiţii explică apariţia unui
fenomen, starea şi evoluţia acestuia.

Analiza economică poate fi clasificată în mai multe tipuri în funcţie de diferite

criterii, astfel:
a) după scopul urmărit:
- analiza pentru stabilirea obiectivelor;
- analiza de control a modului de execuţie a programelor.

b) după nivelul la care se desfăşoară analiza;

- analiza microeconomică;
- analiza macroeconomică.

c) după raportul între momentul în care se efectuează studiul şi cel al desfăşurării

fenomenului economic:
- analiza postfactum sau post operatorie (analiza realizării obiectivelor);
- analiza previzională sau prospectivă.

1
A. Cheoghiu (coordonator)/Analiza activităţii economice a întreprinderilor/EDP/Bucureşti/1982
4
d) luând în considerare examinarea şi urmărirea însuşirilor esenţiale sau a
determinărilor cantitative a fenomenelor:
- analiza calitativă;
- analiza cantitativă.

e) după modul de desfăşurare:

- analiza pe linia verigilor organizatorice (loc de muncă, subdiviziune,
întreprindere);
- analiza pe tematici (analiza costului, analiza rentabilităţii etc.).

f) după modul de urmărire a fenomenelor în timp:

- analiza statică;
- analiza în dinamică.

g) după criteriile de studiere a fenomenelor:

- analiza tehnico-economică;
- analiza economico-financiară;
- analiza financiară.

2. Obiectul analizei economice

Fiecare ştiinţă îşi are obiectul său de studiu şi definirea lui este problema
esenţială a oricărei ştiinţe. Analiza economică – ca o ştiinţă specială – îşi are şi ea
obiectul său de studiu. Până în prezent nu există o definiţie unică a obiectului
analizei economice. Diverse surse oferă diverse definiţii:
Obiectul analizei economice – activităţile sau fenomenele din punct de vedere
economic, respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute. (Stănescu
C., Işfănescu A., Băicuşi A., Analiza economico-financiară. – Bucureşti, 1996, pag.
12)
Obiectul analizei economice a întreprinderilor – activitatea desfăşurată, factorii
care au influenţat-o într-un mod sau altul (favorabil sau defavorabil), precum şi căile
de îmbunătăţire a activităţii. (Protopopescu V., Cardula I., Nişulescu E., Analiza
activităţii economice a întreprinderilor. – Bucureşti, 1971, pag. 4)
Obiectul analizei economice – studierea sub multiple aspecte a rezultatelor
utilizării resurselor umane, materiale şi financiare în diverse întreprinderi, la nivel
micro sau macroeconomic, în scopul descoperirii de noi posibilităţi (rezerve interne)
de dezvoltare şi perfecţionare a activităţii economice desfăşurate de acestea. (Şerban
P., Analiza activităţii economico-financiare. – Bucureşti, 1995, pag. 4)
Părţile componente ale obiectului analizei economice sunt:
*Indicatorii; * Factorii; * Rezervele interne.

5
 2.1. Indicatorii analitici

Indicatorii analitici se obţin în rezultatul combinării, transformării şi prelucrării

datelor cu mijloacele caracteristice analizei economice.
Ca şi toţi indicatorii economici – indicatorii analitici reprezintă noţiuni în care-
şi regăsesc reflectarea volumul, eficienţa proceselor economice atât a întregii
activităţi a întreprinderii, cât şi a unor părţi ale ei. Este necesar de a deosebi
conţinutul şi valoarea numerică a indicatorilor.
Conţinutul – esenţa economică a fenomenelor cercetate apreciată prin definiţie,
iar numericul – mărimea lor concretă.
Indicatorii analitici se deosebesc:
- în dependenţă de unitatea de măsură (sau după formă):
 unităţi naturale (m, kg, l, t);
 convenţionale naturale (borcane convenţionale);
 de muncă (om-ore, om-zile);
 valorice (lei, mii lei)

- după conţinut:
 cantitativi – caracterizează dimensiunile analizei economice în general
şi a proceselor şi resurselor în parte;
 calitativi – caracterizează eficienţa economică la nivel de întreprindere
- după gradul de generalizare:
 indicatori generali – caracterizează întregul proces economic;
 indicatori particulari – caracterizează unele laturi ale acestui proces
- modul de calcul etc.
2.2. Factorii

Fiecare întreprindere, indiferent de tipul, profilul de activitate şi localizarea ei,

se confruntă cu o multitudine de factori care formează mediul de afaceri.
Relaţiile de interacţiune dintre entitate şi societate sunt reciproce şi extrem de
complexe, ele putând fi puse în evidenţă cu ajutorul figurii 2.
Managerii întreprinderii nu o pot administra cu succes fără a ţine cont de
factorii care decurg din relaţiile de intercondiţionare reciprocă dintre întreprindere şi
mediul extern, cum ar fi: factori tehnici, tehnologici, economici, sociali, politici,
juridici, psihologici, demografici etc.
Aceşti factori acţionează de regulă nu izolat, ci interdependent, corelat, într-un
sistem de legături închegate. Identificarea lor necesită cunoaşterea precisă a căii de
formare a rezultatului, a legăturilor cauzale ale acestuia.
Mulţimea de factori care influenţează asupra rezultatului activităţii economice,
pentru a înţelege mai bine esenţa lor, se grupează:

după conţinutul lor în:

 factori social – economici: produsul intern brut; produsul naţional brut;
rata dobânzii de piaţă etc. Aceşti indicatori caracterizează starea
6
 economiei naţionale în întregime şi acţionează asupra activităţii
întreprinderii.
 factori economici de producţie (de activitate): starea tehnică a utilajului;
nivelul de calificare a muncitorilor; sistemul de stimulare a muncii.

Instituţiile juridice
Guvernul

Comunitatea de afaceri
Sindicatele
Mass-media
Băncile

Creditorii Acţionarii

Întreprinderea Organismele de protecţie a consumatorilor

Managerii

Furnizorii
Clienţii

Angajaţii Instituţiile juridice Firmele concurente

Asociaţiile de comerţ

Fig. 2. Relaţiile de interacţiune dintre entitate şi societate2

după raportul lor în cadrul unei relaţii cauzale:

 factori calitativi: nivelul de eficienţă a utilizării resurselor în procesul de
activitate;
 factori cantitativi: mărimea acestor resurse;
 factori de structură, care intervin atunci când rezultatul analizei se referă
la măsuri agregate (compuse din mai multe elemente).
Această grupare are o importantă semnificaţie economică şi metodologică. Ea
presupune cunoaşterea temeinică a procesului de formare a rezultatului (efectului), a
priorităţii relative în acţiunea combinatorie a factorilor.
după modul cum acţionează:
 factori cu acţiune directă, care exercită nemijlocit influenţa asupra
rezultatului (fenomenului) analizat;

2
G.A. Steiner, J.F. Steiner/Business, Government and Society/Mc Graw-Hill, inc./USA/1991
7
  factori cu acţiune indirectă (de gradul 2, 3 … n): acţionează asupra
rezultatului (fenomenului) prin intermediul altor factori.
în funcţie de efortul propriu al întreprinderii:
 factori dependenţi de efortul propriu: au originea în eforturile depuse de
întreprindere pentru economisirea tuturor categoriilor de resurse;
 factori independenţi de efortul propriu.
Conceptul de dependent sau independent de efortul propriu nu trebuie
confundat cu cel de dependent sau independent de activitatea întreprinderii. Un
factor poate fi dependent de activitatea întreprinderii dar independent de efortul
propriu. De exemplu, schimbarea structurii producţiei, ca factor de modificare a
profitului, poate fi dependentă de activitatea întreprinderii, dar independentă de
efortul propriu.
după izvorul acţiunii lor:
 factori interni (endogeni): au originea în interiorul întreprinderii (de
exemplu organizarea internă a producţiei, ritmicitatea producţiei,
raţionalizările în producţie etc.);
 factori externi (exogeni): au originea în mediul exterior al întreprinderii
(de exemplu modificarea cursului de schimb, concurenţa, inflaţia etc.)
după sensul influenţei:
 factori pozitivi: influenţează pozitiv rezultatul (fenomenul) analizat;
 factori negativi: influenţează negativ rezultatul (fenomenul) analizat;
 factori indiferenţi: nu influenţează rezultatele (fenomenele) nici într-un
fel.
după gradul de sintetizare:
 factori simpli, care nu pot fi dezmembraţi;
 factori complecşi, care sunt determinaţi de o serie de alţi
factori simpli sau complecşi.
după stadiul circuitului economic:
 factori specifici aprovizionării;
 factori specifici producţiei;
 factori specifici vânzării producţiei etc.
după posibilităţile de previziune:
 factori previzibili (cerţi sau determinabili), care acţionează în
cadrul unor procese controlate de conducerea întreprinderii;
 factori imprevizibili (aleatori), care acţionează necontrolat, ca urmare
a unor abateri de la desfăşurarea normală a unor procese economice sau sub
impulsul unor forţe din afară.
după intensitatea acţiunii lor:
 factori dominanţi (factori cheie): sunt cei a căror influenţă este
hotărâtoare în obţinerea rezultatelor;
 factori secundari, cei a căror influenţă nu este hotărâtoare în
obţinerea rezultatelor.

8
 Criteriile de clasificare a factorilor nu sunt limitate, ci exemplificative,
considerate a fi cele mai importante în activitatea practică de analiză economică.

2.3. Rezervele interne şi clasificarea lor

Prima şi cea mai importantă sarcină a analizei economice, după cum s-a
menţionat, o constituie descoperirea şi mobilizarea rezervelor interne.
Rezervele interne nu trebuie confundate cu resursele, stocurile unităţilor
economice, ele sunt cunoscute cu cea mai mare precizie.
Rezervele interne sunt posibilităţile suplimentare, izvorâte din modul de
folosire a resurselor, ca posibilităţi nefolosite de către întreprinderi.
Rezervele interne sunt numeroase şi variabile. Pentru orientarea analizei
economice în scopul descoperirii şi mobilizării rezervelor interne, o importanţă
deosebită prezintă clasificarea lor după diferite criterii.
a) În funcţie de caracterul lor rezervele interne se împart în:
- rezervele ce ţin de folosirea raţională a elementelor de producţie
(obiectul muncii, mijloacele de muncă, forţa de muncă);
- rezervele ce privesc lichidarea pierderilor şi cheltuielilor
neproductive.
b) După perioada de mobilizare şi transformare în efect, există:
- rezerve curente care nu necesită alocaţii suplimentare de resurse
pentru mobilizarea lor;
- rezerve de perspectivă, pentru mobilizarea cărora sunt necesare
alocaţii suplimentare de resurse. Mărimea lor reprezintă diferenţa
dintre rezervele maximale posibile şi cele curente.
c) Din punctul de vedere a gradului de cunoaştere a rezervelor interne, ele se
împart în:
- rezerve cunoscute, care sunt de două feluri: mobilizate şi
nemobilizate;
- rezerve necunoscute.
d) După modul de descoperire distingem:
- rezerve evidente, care îşi găsesc reflectare în darea de seamă;
- rezerve ascunse, descoperirea cărora necesită o analiză economică
fundamentală.
e) În funcţie de locul de formare rezervele interne se divizează în:
- rezerve la locul de muncă;
- rezerve în echipă;
- rezerve în secţie;
- rezerve în întreprindere.
Este posibilă clasificarea rezervelor şi după alte criterii, dar e necesar de avut în
vedere, că hotarul de atârnare a rezervelor faţă de o grupă sau alta în majoritatea
cazurilor posedă un caracter convenţional.
Rezolvarea problemei de evidenţiere a rezervelor interne se bazează pe anumite
principii. Mai însemnate dintre ele sunt:

9
 - determinarea verigei de bază şi alegerea părţilor slabe; Acest
principiu presupune necesitatea evidenţierii rezervelor interne în
primul rând în acele procese şi fenomene economice care, la etapa
analizată, sunt o frână pentru creşterea eficienţei întregii activităţi
economice.
- evidenţa deosebirilor de producţie, deoarece descoperirea rezervelor
interne este imposibilă fără cunoaşterea profundă a proceselor
tehnologice din unitatea economică analizată,
- complexitatea rezervelor – care necesită ca rezervele să fie
îndestulate cu resurse complet.
- eliminarea calculului dublu, care are loc din diferite cauze.
- căutarea concomitentă a rezervelor pe toate fazele ciclului de viaţă a
obiectului analizat.
Enumerarea principiilor poate fi prelungită, însă pe ce principiu nu ne-am baza
principalul este că în rezultatul analizei economice să fie scoase la iveală rezerve
reale, care pot fi mobilizate în producţie, şi să fie propuse măsuri concrete de
mobilizare a lor.

3. Conţinutul procesului de analiză economică

şi rolul ei în evaluarea şi reglarea performanţelor
economico-financiare ale întreprinderii

Procesul de analiză economică reprezintă inversul evoluţiei reale a

fenomenului. Analiza porneşte de la rezultatele procesului încheiat către elemente şi
factori, cuprinzând următoarele etape:
1) Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor
fapte, fenomene, rezultate. Delimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu,
calitativ şi cantitativ;
2) Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat.
Descompunerea în elemente presupune o analiză structurală. Factorii se
urmăresc în mod succesiv, trecând de la cei cu acţiune directă la cei cu
acţiune indirectă, până la stabilirea cauzelor finale (primare);
3) Stabilirea factorilor presupune şi determinarea corelaţiei dintre fiecare
factor şi fenomenul analizat, cât şi a corelaţiei dintre factorii care
acţionează;
4) Măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori, se utilizează
analiza cantitativă pentru cuantificarea influenţelor, a rezervelor interne, a
aprecierii cât mai exacte a rezultatelor;
5) Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile şi aprecierile
asupra activităţii din sfera cercetată;
6) Elaborarea măsurilor care reprezintă conţinutul deciziilor menite să
asigure o folosire optimă a resurselor, pentru sporirea eficienţei activităţii
în viitor.
Principiile analizei economice sunt:

10
 1. Necesitatea prealabilă a analizei calitativ – teoretice a stării obiectului,
esenţei şi corelaţiei dintre fenomenele cercetate până a trece la folosirea
metodelor de calcul cantitativ a influenţei separate a factorilor la rezultatul
acestei corelaţii. Principiul dat ne arată că concluzii obiective pot fi
primite numai în cazul cunoaşterii sensului economic al indicatorilor care
caracterizează activitatea întreprinderii analizate.
2. Principiul fundamentării pe informaţie ştiinţifică şi reală cere ca analiza să
se sprijine pe un sistem de indicatori care exprimă şi caracterizează cât
mai complet şi exact analiza economică. De calitatea şi cantitatea
informaţiei depind calitatea analizei şi deciziile luate pe baza ei.
3. Complexitatea analizei presupune necesitatea studierii proceselor şi
fenomenelor economice cu evidenţa tuturor corelaţiilor. Din acest
principiu reiese că analiza economică trebuie să se bazeze pe un sistem de
indicatori al economiei strâns legaţi între ei.
4. Principiul de abordare ştiinţifică la prelucrarea analitică a informaţiei
economice necesită folosirea cât mai pe larg a ultimelor realizări ale
ştiinţei la studierea obiectului analizei economice.
5. Folosirea pe scară cât mai largă a metodei de comparaţie. Este metoda cea
mai frecventă de utilizare a gândirii logice la cercetarea activităţii
economice, dă posibilitatea de a examina şi aprecia rezultatul cercetat în
raport cu un criteriu, cu o bază de comparare stabilind nivelurile,
proporţiile de dezvoltare a acestora.
6. Principiul eficacităţii şi operativităţii analizei economice care presupune
apropierea maxim posibilă în timp a analizei de momentul când au loc
procesele economice şi mobilizarea totală a rezervelor evidenţiate de ea.
Toate aceste principii formează un sistem unitar ce impune ca în procesul
activităţii economico-financiare ele să fie promovate în unitatea lor.
Deoarece prin analiza economico-financiară se stabilesc punctele tari şi slabe
din activitatea unei entităţi dar şi măsurile ce urmează a se aplica pe termen scurt şi
lung pentru atingerea anumitor obiective propuse, analiza diagnostic constituie o
parte componentă a managementului strategic al întreprinderii.
În general, în funcţie de scop, diagnosticul poate fi restrâns la anumite
probleme sau extins în accepţiunea de diagnostic global. De exemplu, în analiza
dosarului de credit întocmit de către bănci, accentul este pus pe capacitatea de plată
a întreprinderii, fără a exclude şi alte aspecte ale activităţii financiare.
Diagnosticul rezumat la o anumită problemă economico-financiară a entităţii,
folosit în practica managerială curentă, se efectuează mai ales când se semnalizează
disfuncţionalităţi în activitatea acesteia. Când întreprinderea se confruntă cu
dificultăţi grave se impune un diagnostic complex, global.
În concluzie, analiza economico-financiară are un rol fundamental în evaluarea,
reglarea şi ameliorarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii. De
aceea, acesta constituie baza studiilor de fezabilitate şi a celor de evaluare
economică a entității.

11
 Analiza economico-financiară, aşa cum s-a menţionat anterior, ca activitate
practică, are un caracter permanent, indiferent dacă se realizează de către un
compartiment în cadrul entităţii, sau de către societăţi specializate de consultanţă,
audit etc.

4. Corelaţia analizei economice cu alte discipline

Pentru studierea obiectului analizei economice au fost sintetizate elemente din

diferite ramuri ale ştiinţei:
- economie politică;
- economia ramurii;
- contabilitate;
- statistică etc.
La rândul său aceste ştiinţe folosesc elementele analizei economice pentru
cercetarea unor părţi a activităţii economice, pentru expunerea conţinutului principal
al acestor ştiinţe.
Analiza economică corelează cu mai multe discipline, cum ar fi:

Statistica
La diferite etape ale muncii de analiză se desfăşoară prelucrarea materialului,
după ce a fost mai întâi verificat cu ajutorul metodelor şi al procedeelor statistice de
grupare şi calcul şi al tabelelor analitice.

Contabilitatea
Contabilitatea reprezintă prin dările sale de seamă o sursă de informaţie
economică care oglindeşte în expresie bănească totalitatea mijloacelor întreprinderii
în raport cu sursele lor de acoperire, procesele economice desfăşurate în
întreprinderi şi rezultatele activităţii acestora. În cadrul informaţiei economice
contabilitatea ocupă locul central.

Economia politică, microeconomia

Economia politică reprezintă sursa care reflectă în fond conţinutul economic al
fenomenelor analizate.
Microeconomia studiază fenomenele economice la nivelul întreprinderilor.
Matematica
Calculul influenţei factorilor asupra fenomenului analizat se face respectând în
calcule regulile cunoscute din matematică.

Managementul
Rezultatele analizei economice (concluziile şi aprecierile activităţii) se
utilizează la elaborarea măsurilor care constituie conţinutul deciziilor managerilor
întreprinderii menite să asigure o folosire optimă a resurselor, să contribuie la
sporirea eficienţei activităţii de viitor.

12
 5. Metode şi tehnici utilizate în analiza economică

5.1. Noţiunea de procedeu metodic şi clasificarea

procedeelor folosite în analiza economică

Metoda analizei economice reprezintă ansamblul procedeelor şi principiilor

care se folosesc în analiza economică a unei întreprinderi. Ea se determină prin
procedeele tehnice (metodice) care se folosesc în analiza economică.
Prin procedeu metodic se subînţelege mijlocul cu ajutorul căruia se efectuează
prelucrarea analitică a informaţiei economice.
Numeroasele procedee folosite în analiza economică pot fi grupate în:
Procedee economico-statistice Procedee economico- Metode euristice
metode de stabilire a metode de măsurare a matematice
relaţiilor cauzale relaţiilor factorial-
cauzale
1 2 3 4
Diviziunea şi Metoda balanţieră Metoda integrală Metoda de
descompunerea „cucerire a
rezultatelor Metoda substituirii Metoda corelaţiei creierului”
în lanţ
Comparaţia Metoda dispersiei Metoda aprecierilor
Metoda diferen- experte colective
ţelor absolute

Stabilirea siste-
mului factorial- Metoda abaterilor Programarea liniară Metoda
cauzal al explicării relative morfologică de
fenomenului Metoda indicilor Metoda calculului analiză
matricial
Modelarea Metoda Metoda de asociaţii
fenomenelor coeficienţilor şi analogii
economice
Metoda recalculării Metoda notiţelor
Generalizarea sau indicatorilor colective în
evaluarea rezulta- blocnotes şi a
telor Metoda ABC întrebărilor de
control
Metoda participării
prin cotă Metoda căutării
înşeptite

Studierea relaţiilor cauzale se realizează prin elaborarea sistemului de legături

cauzale, prin structurarea lanţurilor cauzale, sub forma unor reţele proprii
fenomenului analizat. Aceasta asigură selectarea factorilor esenţiali, ordonarea lor
13
după intensitatea şi sensul influenţei lor, creându-se premisa modelării
dependenţelor, a evidenţierii mecanismului producerii şi modificării fenomenului şi
posibilitatea cuantificării influenţei factorilor.
Prin cuantificarea relaţiilor factorial-cauzale se determină mărimea, sensul şi
intensitatea acţiunii factorilor asupra fenomenului cercetat, creând posibilitatea
interpretării complexe şi materializării stării fenomenului, în vederea identificării şi
valorificării rezervelor interne.
Folosirea unuia sau altui procedeu pentru determinarea influenţei factorilor
asupra indicatorului rezultativ depinde de tipul de dependenţă dintre factori şi
indicatorul rezultativ.
Sunt cunoscute două tipuri de dependenţă:
º determinată (funcţională) – o aşa legătură dintre factori şi indicatorul
rezultativ care poate fi exprimată printr-o formulă; mărimea influenţei factorilor
poate fi calculată cu o mare exactitate.
Se deosebesc trei forme de legătură determinată:
 aditivă – factorii corelează între ei prin semnul „+” şi „-” ;
 multiplicativă – factorii corelează între ei cu semnul „x” şi „÷”;
 combinată – factorii corelează prin toate semnele „+”, „-”, „x” şi „÷”
º stocastică – reflectă variaţia variabilei dependente sub influenţa factorilor
(variabilelor) independenţi. În acest caz scopul analizei constă în estimarea
caracterului acestei dependenţe şi a gradului influenţei factorilor asupra variabilei
dependente folosind metode economico-matematice şi tehnica de calcul.

5. 2. Metode de stabilire a relaţiilor cauzale

5.2.1. Metoda diviziunii şi descompunerii indicatorilor rezultativi – este

metoda de studiere a relaţiilor economice prin pătrunderea în structurile lor şi constă
în descompunerea fenomenelor şi proceselor cercetate în elemente componente.
Utilizarea diviziunii în analiza economică lărgeşte sfera de cercetare la nivelul
elementelor componente, stabilind contribuţia lor la modificarea totală a
fenomenelor studiate şi localizând, în timp şi spaţiu, provenienţa rezultatelor şi a
cauzelor acestora.
În analiza economico-financiară se disting:
- diviziunea după timpul de formare a rezultatelor, prin care se localizează
contribuţia diferitelor unităţi de timp (trimestre, luni, decade, zile, ore) la formarea
rezultatului total şi se evidenţiază abaterile de la tendinţa generală de manifestare în
timp a fenomenului;
- diviziunea după locul de formare a rezultatelor evidenţiază gradul de
participare a fiecărei subdiviziuni a întreprinderii la formarea rezultatului analizat;
- diviziunea pe părţi, elemente componente, factori şi cauze specifice naturii
rezultatului economic asigură cercetarea laturilor esenţiale ale formării şi dezvoltării
acestuia. Această diviziune permite aprofundarea elementelor componente, ca o
condiţie pregătitoare pentru gruparea corelată şi măsurarea legăturilor cauzale ale
factorilor.
14
 5.2.2.Comparaţia
Orice rezultat al activităţii întreprinderii se analizează şi se apreciază nu numai
ca o mărime în sine, ci şi în raport cu un criteriu, cu o bază de comparaţie.
În activitatea practică de analiză economică se utilizează mai multe tipuri de
comparaţii, clasificate în funcţie de anumite criterii, cum ar fi:
a) Comparaţii în timp, adică cele efectuate între rezultatele perioadei raportate
şi rezultatele pe o perioadă sau mai multe precedente;
b) Comparaţii în spaţiu, care pot fi efectuate între rezultatele unor verigi
organizatorice interne ale întreprinderii; între rezultatele proprii şi cele ale
concurenţei;
c) Comparaţii mixte, adică acele comparaţii care se bazează pe ambele criterii
(timp şi spaţii);
d) Comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit (plan, norme, normative,
standard etc.);
e) Comparaţii cu caracter special, pentru care intervin alte criterii în afară de
timp şi spaţiu. Cele mai frecvente comparaţii de acest fel au loc în determinarea
eficienţei anumitor măsuri, soluţii tehnico-economice (comparaţia variantelor în
vederea alegerii celei optime).
Condiţia esenţială ce determină caracterul ştiinţific al comparaţiei o constituie
comparabilitatea datelor care trebuie:
să aibă un conţinut omogen,
să fie exprimate într-un etalon unic,
să fie determinate după o metodologie unică.

5.2.3. Stabilirea sistemului factorial-cauzal al explicării fenomenului –

presupune stabilirea factorilor care determină formarea şi modificarea rezultatelor,
precum şi a relaţiilor structural-funcţionale dintre elementele fenomenului
economic. Este foarte importantă cunoaşterea naturii fiecărui factor (cantitativ, de
structură şi calitativ) pentru ca sistemul să fie realizat logic şi pe baze reale în
funcţie de principiul condiţionării.

5.2.4. Modelarea fenomenelor economice

Modelul este o reprezentare simplificată a realităţii. Modelul, în analiză, este
unul economico-matematic, exprimat sub formă de ecuaţii, inegalităţi, corelaţii
dintre indicatori, funcţii de producţie etc.
Tipologia modelelor:
 modele imitative sau iconice;
 modele analogice;
 modele simbolice.
Modelul imitativ (iconic) are gradul cel mai scăzut de abstractizare, este
apropiat de realitate, se recunoaşte uşor, conţine imagini mentale sau material-fizice
(fotografii, film, benzi, audio, video etc.), se realizează în stadiul iniţial al cercetării,
în faza de observaţie-percepţie.

15
 Dintre modelele analogice, graficele sunt frecvent utilizate în teoria şi practica
economică pentru vizualizarea fenomenelor economice.
Tipuri de grafice:
- cronograma;
- diagrama (diagrama cu 2 variabile, sectorială, cu coordonate polare, cu bare
simple sau asociate);
- histograma sau tabelul de penetraţie etc.
Modelele simbolice se bazează pe utilizarea simbolurilor (litere, cifre) în
reprezentarea fenomenelor şi a raporturilor dintre ele. În general, acestea iau forma
unor ecuaţii sau inecuaţii matematice. În analiza economico-financiară prevalează
modelele simbolice. Acestea pot fi: modele de corelaţie (deterministe şi aleatorii),
aditive, multiplicative, balanţiere, de raport, combinate.
Modelele trebuie astfel construite încât să exprime corect legătura dintre factori
şi fenomene şi să existe concordanţă deplină între legătura formal-matematică şi cea
logic-economică.

5.2.5. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor

Aceasta reprezintă o metodă calitativă de reunire într-un ansamblu coerent a
concluziilor rezultate din studiul factorial-cauzal al fenomenelor,; se utilizează în
raportul de analiză, studiile de fezabilitate şi de evaluare etc.

5.3. Metode de măsurare a relaţiilor factorial-cauzale

5.3.1. Metoda balanţieră sau metoda input-output

şi aplicarea ei în analiza economică

Metoda balanţieră este bazată pe egalitatea a două părţi şi se aplică în analiza

economică în cazurile:
1) pentru calculul influenţei factorilor în cazul formei aditive de legătură; La
aplicarea acestei metode mărimea influenţei fiecărui factor la devierea indicatorului
rezultativ nu este altceva decât diferenţa dintre mărimea efectivă şi de bază a
factorului respectiv (ţinând seama de semnul matematic: + sau - ).
Modelul analitic de exprimare este următorul:
R=a+b–c
∆R = R1 – R0 = (a1 + b1 – c1) – (a0 + b0 – c0)
∆Ra = a1 – a0
∆Rb = b1 – b0
∆Rc = - (c1 – c0)
Exemplu:

16
 Bilanţul producţiei (mii lei)
Indicatori prevăzut efectiv
A 1 2
1. Stoc iniţial al producţiei finite la depozitele 2723 2066
întreprinderii
2. Volumul producţiei fabricate (VPF) 18428 25022
3. Volumul producţiei vândute (VPV) 19431 26384
4. Stocul final 1720 704
Bilanţ 21151 27088
VPV = Sinc. + VPF – Sfinal
VPF – volumul producţiei fabricate;
VPV – volumul producţiei vândute;
Sinc. – stoc iniţial;
Sfinal – stoc final.

Calculul influenţei factorilor asupra modificării

volumului producţiei vândute
Indicatori prevăzut efectiv abaterea influenţa
absolută factorilor
(+, -)
1 2 3 4 5
1. Volumul producţiei vândute 19431 26384 +6953 x
2. Stoc iniţial al producţiei 2723 2066 -657 -657
finite la depozitele
întreprinderii
3. Volumul producţiei fabricate 18428 25022 +6594 +6594
4. Stoc final al producţiei finite 1720 704 -1016 +1016
la depozitele întreprinderii

Volumul producţiei vândute a sporit faţă de datele prevăzute cu 6953 mii lei.
Acest spor a fost obţinut în rezultatul micşorării stocului final al produselor finite cu
1016 mii lei şi a volumului producţiei fabricate cu 6594 mii lei. Negativ asupra
veniturilor din vânzări a influenţat micşorarea stocurilor iniţiale ale produselor
finite, care au redus volumul producţiei vândute cu 657 mii lei.
Rezerva internă de sporire a volumului producţiei vândute de care dispune
întreprinderea constituie 657 mii lei.

2) pentru controlul deplinătăţii şi exactităţii calculelor influenţei factorilor

asupra indicatorului rezultativ metoda balanţieră se foloseşte reieşind din faptul că
la tipul de dependenţă determinată suma influenţei factorilor trebuie să fie egală cu
abaterea absolută a indicatorului rezultativ;
∆R = ∆Ra + ∆Rb + ∆Rc
În cazul exemplului prezentat mai sus:
∆VV = ∆Sinc. + ∆VPF + ∆Sfinal
17
 (+6953) = (-657) + 6594 + 1016

3) pentru măsurarea influenţei unui factor (prin metoda soldului), în cazul

când influenţa celorlalţi factori este cunoscută
∆Ra = ∆R – ( ∆Rb + ∆Rc)
∆Rb = ∆R – ( ∆Ra + ∆Rc)
∆Rc = ∆R – ( ∆Ra + ∆Rb).

5.3.2. Metoda substituirii în lanţ, esenţa şi aplicarea ei

în analiza economică

Metoda substituirii în lanţ este folosită în analiza economică pentru calculul

influenţei factorilor în cazul formei multiplicative de legătură. Esenţa metodei
constă în schimbarea consecutivă în formula analitică a indicatorului rezultativ a
valorilor de bază a factorilor cu cele efective. Fiecare schimbare este numită
substituire. După fiecare substituire primim o nouă valoare a indicatorului rezultativ.
Substituirea se începe cu substituirea „zero” când în formula analitică sunt incluse
valorile de bază ale factorilor şi se termină cu schimbarea valorii ultimului factor.
Mărimea şi sensul influenţei fiecărui factor asupra indicatorului rezultativ se obţine
ca diferenţa algebrică a valorii indicatorului primită la substituirea factorului
respectiv şi valoarea precedentă a indicatorului (pe baza comparaţiei succesive al
calculului al doilea cu calculul întâi; celui de-al treilea cu cel de-al doilea (are loc
scăderea succesivă). Semnul primit în rezultatul scăderii indică acţiunea pozitivă sau
negativă a factorului respectiv.
Pentru ca în urma substituirii factorilor să se obţină indicatori cu conţinut
economic real este necesar să se respecte următoarele principii:
 substituirea se începe cu factorul cantitativ, apoi se substituie factorul
calitativ; Dacă formula analitică conţine mai mulţi factori cantitativi ei se substituie
după gradul lor de generalizare: de la cel mai general spre cel mai simplu.
 factorul substituit rămâne cu valoarea lui efectivă până la sfârşit;
 factorul care nu este substituit, se ia cu valoarea lui de bază.
Modelul general de exprimare a dependenţei factoriale în cazul relaţiilor de
produs este: R = a x b x c
R0 = a0 x b0 x c0 şi R1 = a1 x b1 x c1
∆R = R1 – R0 sau ∆R = a1 x b1 x c1 – a0 x b0 x c0

a) influenţa factorului a:
Ra = a1 x b0 x c0 – a0 x b0 x c0
b) influenţa factorului b:
∆Rb = a1 x b1 x c0 – a1 x b0 x c0
c) influenţa factorului c:
∆Rc = a1 x b1 x c1 – a1 x b1 x c0

18
 Exemplu:
Date iniţiale pentru analiză
Indicatori prevăzut efectiv abaterea % îndepl.
absolută planului
(+, -)
A 1 2 3 4
1. Volumul producţiei fabricate 18428 25022 +6594 135,78
în preţuri comparabile, mii lei
2. Numărul mediu scriptic de 1086 1108 +22 102.03
muncitori, persoane
3. Fondul de timp efectiv lucrat 213942 237112 +23170 110,83
de toţi muncitorii, om-zile
4. Fondul de timp efectiv lucrat 1390623 1470094 +79471 105,71
de toţi muncitorii, om-ore
5. Productivitatea medie anuală a 16968,7 22583,0 +5614,3 133,09
unui muncitor (r.1 : r.2), lei
6. Numărul mediu de zile lucrate 197 214 +17 108,63
de un muncitor pe an (r.3 : r.2),
zile
7. Durata medie a zilei de lucru 6,50 6,20 - 0,30 95,38
(r.4 : r.3), ore
8. Productivitatea medie pe oră a 13,2516 17,0207 +3,7691 128,44
unui muncitor (r.1 : r.4)

Calculul influenţei factorilor de muncă

asupra modificării volumului producţiei fabricate
Nr. calc.
Nr. subst.

Factorii VPF, Calculul Mărimea Denumir

mii lei influenţei influenţei ea
factorilor factorilor factori-
lor
Nm Nz Dz Wh
A B 1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 1086 197 6,50 13,2516 18428 - - -
2 1 1108 197 6,50 13,2516 18801 18801-18428 +373 ΔNm
3 2 1108 214 6,50 13,2516 20424 20424-18801 +1623 Δ Nz
4 3 1108 214 6,20 13,2516 19481 19481-20424 - 943 Δ Dz
5 4 1108 214 6,20 17,0207 25022 25022-19481 +5541 Δ Wh
+6594 x

Conform datelor din tabel constatăm că întreprinderea analizată a fabricat un

volum de producţie supra plan în valoare de 6594 mii lei.

19
 Acest spor a fost obţinut în urma creşterii considerabile a productivităţii medii
pe oră a unui muncitor, care a contribuit la majorarea VPF cu 5541 mii lei, a
modificării numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, care a contribuit
la majorarea VPF cu 1623 mii lei şi a modificării numărului mediu scriptic de
muncitori, care a contribuit la majorarea VPF cu 373 mii lei.
Negativ asupra VPF au influenţat pierderile de timp pe parcursul zilei de lucru,
respectiv cu 943 mii lei.
Rezerva internă de sporire a VPF constituie 943 mii lei.

În cazul relaţiei de raport între factori modelul economic general de exprimare

a dependenţei este:
a
R= b
Având în vedere principiile metodei substituirilor în lanţ, procedeele de
determinare a mărimii influenţei factorilor asupra indicatorului rezultativ se
diferenţiază în funcţie de locul pe care îl ocupă factorul cantitativ (la numărător sau
numitor).
Separarea influenţei celor doi factori, atunci când factorul cantitativ reprezintă
numărătorul raportului, se face pe baza următorului raţionament:
a1 a0 a1 −a0
∆Ra = b0 - b0 = b0
a1 a1
∆Rb = b1 - b0
În cazul când factorul cantitativ reprezintă numitorul relaţiei se va determina în
primul rând influenţa acestuia:
a0 a0
∆Rb = b1 - b0
a1 a0 a1 −a0
∆Ra = b1 - b1 = b1
Avantajele metodei substituirii în lanţ: răspândirea largă, accesibilitatea ei în
calitate de instrument matematic, simplă în folosire, claritatea răspunsurilor primite
la întrebările puse.
Dezavantajele metodei:
- la folosirea acestei metode rezultatele calculelor într-o mărime anumită
depind de consecutivitatea substituirilor, însă logic nu totdeauna este posibil să se
stabilească care consecutivitate este corectă şi care nu;
- la aprecierea gradului de acţiune a unui factor se prevede ca toţi ceilalţi să
rămână neschimbaţi, pe când în realitate acţiunea fiecărui factor se manifestă nu
izolat de alţi factori şi nu consecutiv, ci paralel cu ei;
- rolul activ în modificarea indicatorului rezultativ i se atribuie (deseori
neîntemeiat) factorului calitativ ce nu permite să se aprecieze obiectiv rezultatele
activităţii entității.

20
 5.3.3. Metoda diferenţelor absolute

Cea mai des folosită variaţie a metodei substituirii în lanţ este metoda
diferenţelor absolute. Prin această metodă influenţa oricărui factor se obţine
înmulţind abaterea absolută a factorului concret la valorile de bază sau efective a
celorlalţi factori, ţinând cont de necesitatea respectării principiilor metodei
substituirii în lanţ (de la factorii cantitativi la cel calitativ).
În sistemul de doi factori influenţa factorului cantitativ asupra indicatorului
rezultativ se calculează prin înmulţirea abaterii absolute a acestui factor cu valoarea
de bază a factorului calitativ.
∆Ra = (a1 – a0) x b0
Influenţa factorului calitativ se determină ca produsul abaterii absolute a
acestui factor şi a valorii efective a factorului cantitativ.
∆Rb = (b1 – b0) x a1
Exemplu:
Calculul influenţei factorilor generali de muncă
asupra modificării volumului producţiei fabricate

Indicatori prevăzut efectiv abaterea inclusiv sub influenţa

∆Nm ∆Wm
A 1 2 3 4 5
1. VPF în preţuri 18428 25022 ? ? ?
comparabile, mii lei
2. Numărul scriptic 1086 1108 ?
de muncitori,
persoane
3. Productivitatea 16968,7 22583,0 ?
medie anuală a unui
muncitor, lei

La entitatea analizată VPF a sporit cu 6594 mii lei datorită majorării atât a
numărului mediu scriptic de muncitori, cât şi a productivităţii medii anuale a unui
muncitor, care au contribuit la creşterea VPF respectiv cu 373,3 şi 6220,7 mii lei.

În cazul când asupra indicatorului rezultativ influenţează trei şi mai mulţi

factori, ei (factorii) se aranjează în aceeaşi ordine ca la metoda substituirii în lanţ.
Influenţa unui factor, în acest caz, se determină ca produsul abaterii absolute a
acestui factor şi nivelul efectiv al factorilor predecesori şi nivelul de bază al
factorilor următori (ulteriori).
Pentru sistemul factorial:
R=axbxcxd
21
 a) influenţa factorului a (numărul mediu scriptic de muncitori (Nm)):
∆Ra = (a1 – a0) x b0 x c0 x d0
b) influenţa factorului b (numărul de zile lucrate de un muncitor (Nz)):
∆Rb = (b1 – b0) x a1 x c0 x d0
c) influenţa factorului c (durata zilei de muncă (Dz)):
∆Rc = (c1 – c0) x a1 x b1 x d0
d) influenţa factorului d (productivitatea medie pe oră a unui muncitor):
∆Rd = (d1 – d0) x a1 x b1 x c1
Exemplu (în baza datelor inițiale din tab.pag.19):
Calculul influenţei factorilor de muncă
asupra modificării volumului producţiei fabricate
Denumirea factorilor Modul de calculare Calculul influenţei factorilor Mărimea
a influenţei influenţei
factorilor factorilor
A 1 2 3
1. Modificarea ∆Nm x Nz0 x Dz0 x
numărului mediu Wh0
scriptic de muncitori
(Nm)
2. Modificarea ∆Nz x Nm1 x Dz0 x
numărului de zile Wh0
lucrate de un muncitor
(Nz)
3. Modificarea duratei ∆Dz x Nm1 x Nz1 x
zilei de muncă (Dz) Wh0
4. Modificarea ∆Wh x Nm1 x Nz1 x
productivităţii medii pe Dz1
oră a unui muncitor
(Wh)
Total: x x ?
Conform datelor din tabel constatăm că întreprinderea analizată a fabricat un
volum de producţie supra plan în valoare de 6594 mii lei.
Acest spor a fost obţinut în urma creşterii considerabile a productivităţii medii
pe oră a unui muncitor, care a contribuit la majorarea VPF cu 5541 mii lei, a
modificării numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, care a contribuit
la majorarea VPF cu 1623 mii lei şi a modificării numărului mediu scriptic de
muncitori, care a contribuit la majorarea VPF cu 373 mii lei.
Negativ asupra VPF au influenţat pierderile de timp pe parcursul zilei de lucru,
respectiv cu 943 mii lei.
Rezerva internă de sporire a VPF constituie 943 mii lei.

5.3.4. Metoda abaterilor relative

22
 Această metodă este eficientă pentru aplicarea în cazul când la dispoziţia
noastră se află nu valorile factorilor din formula analitică a indicatorului rezultativ,
dar sunt cunoscute valorile absolute a indicatorilor în baza cărora se calculează
valorile factorilor. Mai des această metodă este aplicată la sistemul de trei şi mai
mulţi factori. Influenţa factorilor asupra indicatorului rezultativ prin metoda
abaterilor relative se calculează după formula:
% xR 0
∆Rx = 100 , unde:
∆Rx – devierea indicatorului rezultativ sub influenţa factorului respectiv (x –
factorii a, b, c ...);
% - diferenţa de procente a valorii efective faţă de bază a indicatorului care se
raportează cu indicatorul precedent pentru calcularea valorii factorului respectiv şi
procentul pe indicatorul precedent.
Pentru primul factor diferenţa se ia faţă de 100%.
R0 – indicatorul rezultativ la valoarea de bază.
Exemplu:

Calculul influenţei factorilor de muncă

asupra modificării volumului producţiei fabricate
Indicatori % îndeplinirii Diferenţa în % Calculul Mărimea
planului influenţei influenţei
factorilor factorilor
A 1 2 3 4
1. Numărul mediu 102,03 102,03 – 100 = (+2 , 03) x 18428 +373
scriptic de muncitori +2,03 100
2. Fondul de timp 110,83 110,83 – 102,03 = (+8 , 80 )x 18428 +1623
efectiv lucrat de toţi + 8,80 100
muncitorii, om-zile
3. Fondul de timp 105,71 105,71 – 110,83 = (−5 ,12 )x 18428 - 943
efectiv lucrat de toţi - 5,12 100
muncitorii, om-ore
4. Volumul producţiei 135,78 135,78 – 105,71 = (+30 , 07 )x 18428 +5541
fabricate, mii lei +30,07 100
Total +6594

Eficienţa acestei metode faţă de celelalte constă în faptul că ea ne eliberează de

necesitatea calculării valorii factorilor, iar valorile absolute ale indicatorilor le găsim
în evidenţa contabilă, planurile de afaceri sau rapoartele financiare şi statistice.

5.3.5. Metoda recalculării indicatorilor

Această metodă se foloseşte în cazurile când în intervalul dintre etapa de

planificare şi darea de seamă au avut loc schimbări ale volumului şi structurii
producţiei.
23
 Comparabilitatea indicilor de plan şi a celor efectivi în acest caz se obţine cu
ajutorul procedeului de recalculare.
Spre exemplu, este imposibil de apreciat costul producţiei marfă comparând
valorile realizate (efective) şi programate, deoarece ele se deosebesc prin volumul şi
structura producţiei. Pentru a avea posibilitatea de a aprecia costul efectiv al
producţiei marfă e necesar de a recalcula costul ei în condiţiile programate de
consum şi cheltuieli.
Rezultatele acestor recalculări sânt folosite pentru calculul influenţei factorilor
asupra modificării costului producţiei.

Exemplu:
Calculul influenţei factorilor asupra
modificării costurilor de materiale

Articole Volumul de producţie inclusiv sub influenţa

de cal- program Realizat Abaterea mod. mod. str. mod.
culaţie la cost la cost (+, - ) volum. de şi sortim. nivelului
progr. efectiv prod. de cons.
pentru o
unitate
A 1 2 3 4 5 6 7
(3 – 1) (∆%VPF (2 – 1) – (3 – 2)
x 1) ÷ 5
100

5.3.6. Metoda participării prin cotă, esenţa şi aplicarea ei

în analiza economică

Această metodă se aplică în analiza economică pentru calculul influenţei

factorilor la forma combinată de legătură, atunci când factorii detaliaţi acţionează
asupra indicatorului rezultativ prin intermediul unui factor general (numit factor
intermediar).
Pentru început, prin metoda substituirii în lanţ se calculează influenţa factorului
intermediar asupra indicatorului rezultativ, apoi proporţional acţiunii acestui factor
se calculează influenţa factorilor detaliaţi.
Esenţa acestei metode constă în aceea că influenţa factorilor detaliaţi asupra
indicatorului rezultativ se calculează proporţional mărimii pe care ei o exercită
asupra modificării factorului intermediar.

Exemplu:
Să se calculeze influenţa factorilor detaliaţi asupra modificării rentabilităţii
economice a activelor.
24
 P net
Re = TA x 100

Date iniţiale pentru analiză

Indicatori Anul Anul curent Abaterea
precedent absolută
(+, -)
A 1 2 3
1. Profit până la impozitare, mii lei (?)
inclusiv:
a) rezultatul din activitatea operaţională 3565 4691
b) rezultatul din activitatea de investiţii 30 29
c) rezultatul din activitatea financiară 207 154
2. Cheltuielile privind impozitul pe venit, 1311 1244
mii lei
3. Profit net, mii lei (?)
4. Valoarea medie anuală a activelor, mii lei 24027 28071
5. Rentabilitatea a economică a activelor, %

Calculul influenţei factorilor generali asupra modificării

rentabilităţii activelor
Nr. calc.

Nr. substit.

Factorii Calculul Mărimea Denumirea

Valoarea Profitu Rentabi- influenţei influenţei factorilor
medie a l net litatea factorilor factorilor
activelor activelor,
%
A B 1 2 3 4 5 6
1 0 -
2 1 ∆ Ra
3 2 ∆Rb
Total x x x x +2,57 x

La următoarea etapă se calculează influenţa factorilor detaliaţi ce ţin de

modificarea profitului net asupra rentabilităţii economice a activelor:
1) calculăm influenţa modificării rezultatului din activitatea operaţională
(+1126) = x
(+1139) = (+4,056%)
+1126 x 4 , 056
x= 1139 = +4,01%
2) calculăm influenţa modificării rezultatului din activitatea de investiţii
(- 1) = x
(+1139) = (+4,056%)

25
 −1 x 4 , 056
x = 1139 = - 0,004%
3) calculăm influenţa modificării rezultatului din activitatea financiară
(- 53) = x
(+1139) = (+4,056%)
−53 x 4 ,056
x = 1139 = - 0,189%

4) calculăm influenţa modificării cheltuielilor privind impozitul pe venit

(- 67) = x
(+1139) = (+4,056%)
−67 x 4 , 056
x = - ( 1139 ) = + 0,239%
(+4,01) + (- 0,004) + (- 0,189) + (+ 0,239) = +4,056%
La întreprinderea analizată rentabilitatea economică a activelor s-a majorat cu
2,57% . Asupra acestei majorări a influenţat majorarea profitului net cu 1139 mii lei
care a contribuit la creşterea rentabilităţii economice a activelor cu 4,056%. În
rezultatul majorării valorii medii anuale a activelor cu 4044 mii lei, rentabilitatea
economică a activelor s-a redus cu 1,486% .
Analizând factorii detaliaţi constatăm că întreprinderea analizată dispune de
rezerve interne de majorare a rentabilităţii economice a activelor prin majorarea
rezultatului financiar din activitatea de investiţii şi activitatea financiară.
Modificarea cheltuielilor privind impozitul pe venit nu poate fi considerată ca
rezerva majorării rentabilităţii economice a activelor deoarece aceste cheltuieli nu
depind de activitatea economico-financiară a întreprinderii, dar depind de politica
fiscală a statului la momentul respectiv.

5.3.7. „Soldul neîmpărţit” şi modul de repartizare a lui

Metoda substituirii în lanţ şi varietăţile ei sânt strict bazate pe o anumită regulă

– împărţirea factorilor în cantitativi şi calitativi şi în conformitate cu aceasta, factorii
îşi au modul lor de calcul a influenţei. Schimbarea acestei consecutivităţi de
substituire a factorilor duce la primirea altor valori de influenţă a lor. Vom arăta
aceasta pe baza unui exemplu.
Date iniţiale
Indicatori program realizat abaterea
( +, - )
A B 1 2 3
1. Volumul producţiei marfă, mii lei 18428 25022 + 6594
(R)
2. Numărul mediu scriptic de 1086 1108 + 22
muncitori (a)
3. Productivitatea anuală a unui 16968,7 22583,0 + 5614,3
muncitor, lei (b)

26
 Modelul analitic: R = a x b;
Calculul influenţei factorilor prin metoda diferenţelor absolute:
ΔRa = Δa x bo =(+ 22) x 16968,7 = + 373 (mii lei);
ΔRb = Δb x a1 = (+ 5614,3) x 1108 = + 6221 (mii lei).
Balanţa influenţei: + 6594 (mii lei).
Iar acum să schimbăm ordinul de substituire:
ΔRb = Δb x ao = (+ 5614,3) x 1086 = + 6097 (mii lei);
ΔRa = Δa x b1 = (+ 22) x 22583,0 = + 497 (mii lei).
Balanţa influenţei: + 6594 (mii lei).
Pentru sistemul factorial R = a x b x c avem 6 (1 x 2 x 3) variante de
substituire şi vom primi tot atâtea rezultate a influenţei unora şi aceloraşi factori,
pentru un sistem de 4 factori – 24 (1 x 2 x 3 x 4) variante etc.
Cauza acestor devieri în valorile influenţei factorilor este în faptul că prin
metoda substituirilor în lanţ şi varietăţile ei o parte din abaterea indicatorului
rezultativ se alipeşte influenţei factorului calitativ, ea fiind însă influenţată în comun
de toţi factorii din sistemul factorial.
Acea parte a abaterii a indicatorului rezultativ care este rezultatul influenţei
comune a factorilor în analiza activităţii economice este numită „sold neîmpărţit”.
Mărimea lui este diferenţa dintre abaterea absolută a indicatorului rezultativ şi suma
influenţei pure a factorilor.
La rândul ei influenţa pură a factorilor se află în condiţiile schimbării numai şi
numai a factorului respectiv, ceilalţi rămânând neschimbaţi. În cazul dat influenţa
pură o calculăm astfel:
ΔRa = Δa x bo = (+ 22) x 16968,7 = + 373 (mii lei);
ΔRb = Δb x ao = (+ 5614,3) x 1086 = + 6097 (mii lei).
Balanţa influenţei: + 6470 (mii lei).
„Soldul neîmpărţit” = (+ 6594) – (+ 6470) = + 124 (mii lei).
Repartizarea „soldului neîmpărţit” între factorii formulei analitice se poate face
după câteva metode.
Cea mai simplă din ele – repartizarea „soldului neîmpărţit” în raport egal cu
numărul factorilor din formula analitică a indicatorului rezultativ.
(+ 124) ÷ 2 = + 62 (mii lei).
Influenţa reală a fiecărui factor, care se calculează ca suma influenţei pure şi
cota „soldului neîmpărţit”, va fi egală cu:
ΔRa = (+ 373) + (+ 62) = + 435 (mii lei);
ΔRb = (+6097) + (+ 62) = + 6159 (mii lei).
Balanţa influenţei: + 6594 (mii lei).
Altă metodă de repartizare a „soldului neîmpărţit” prevede distribuirea lui
proporţional cu mărimea influenţei pure a fiecărui factor asupra devierii
indicatorului rezultativ.
Coeficientul de repartizare se calculează astfel:
(+ 124) ÷ (+ 6470) = - 0,0192
Cota „soldului neîmpărţit” a fiecărui factor constituie:
(+ 373) x (+ 0,0192) = + 7 (mii lei);

27
 (+6097) x (+ 0,0192) = + 117 (mii lei).
Influenţa reală a fiecărui factor:
∆Ra = (+ 373) + (+ 7) = + 380 (mii lei);
∆Rb = (+ 6097) + (+ 117) = +6214 (mii lei).
Balanţa influenţei: + 6594 (mii lei).
5.4. Metodele economico-matematice

Cercetarea concretă a legăturilor dintre fenomene numai pe baza metodelor

elementare este insuficientă. De aceia una dintre principalele direcţii de
perfecţionare a analizei economice la etapa actuală este folosirea pe larg a
computerelor şi a unor metode mai efective, printre care se numără şi metodele
economico-matematice.
Metodele economico-matematice în ansamblu cu caracterul sistemic al analizei
economice şi folosirea computerelor permit nu numai de a măsura cantitativ
fenomenele şi procesele, dar şi de a găsi calea optimă a dezvoltării lor de mai
departe.
Folosirea aparatului matematic în analiza economică presupune:
a) elaborarea unei închipuiri sistemice despre activitatea economică a
obiectului analizat;
b) stabilirea metodelor care sunt necesare în fiece caz concret pentru a fi
posibilă rezolvarea problemelor puse.
Pentru a fi posibilă folosirea aparatului matematic în calculele economice
trebuie să se întocmească modelul matematic al fenomenului economic studiat.
Modelul economico-matematic reprezintă o totalitate a factorilor care relevă
dependenţa dintre diferiţi indicatori ai fenomenului analizat.
Modelarea parcurge în mod obligatoriu următoarele etape:
- stabilirea problemei şi constatarea criteriului funcţiei („max.” sau „min.”);
- determinarea factorilor principali care au legătură cu sistemul studiat şi
analiza calitativă de stabilire a conţinutului economic al factorilor de influenţă;
- determinarea legăturilor de cauzalitate şi a formei lor matematice;
- constituirea algoritmului de rezolvare a problemei (se are în vedere scrierea
programului de rezolvare a problemei);
- rezolvarea problemei;
- fundamentarea economică şi analiza rezultatelor obţinute.

5.4.1. Metoda integrală

Perfecţionarea analizei factoriale a fost îndreptată asupra lichidării

neajunsurilor ce le are metoda substituirii în lanţ şi varietăţile ei. Majoritatea
economiştilor analitici şi-au exprimat părerea că cea mai raţională rezolvare a
acestei probleme poate fi metoda calculelor diferenţiate. Ea a fost propusă de
profesorul rus A. D. Şeremet şi în analiza economică este cunoscută cu denumirea
de metodă integrală. La folosirea metodei integrale nu este nevoie de păstrat nici o

28
consecutivitate, adică substituirea factorilor se efectuează în orice ordine, ceea ce şi
constituie prioritatea acestui procedeu.
Integrând formula iniţială a indicatorului rezultativ, profesorul Şeremet a
elaborat un şir de formule integrale de calcul a influenţei factorilor, pentru forma
multiplicativă de legătură.
Astfel, pentru sistemul factorial de doi factori: R = a x b
∆Ra = ½∆a(b0 + b1);
∆Rb = ½∆b(a0 + a1).
Pentru sistemul de trei factori: R = a x b x c
∆Ra = ½∆a(b0c1 + b1c0) + ⅓∆a x ∆b x ∆c;
∆Rb = ½∆b(a0c1 + a1c0) + ⅓∆a x ∆b x ∆c;
∆Rc = ½∆c(a0b1 +a1b0) + ⅓∆a x ∆b x ∆c.
unde: a, b – factori;
∆a, ∆b – abaterile de la bază.
În cazurile când avem alte sisteme de asemenea folosim formulele deduse (vezi
M.I.Bacanov, A.D.Şeremet, Теория анализа хозяйственной деятельности, М.,
Финансы и статистика, 1987, pag. 174 – 187).
O trăsătură importantă a acestei metode este exactitatea şi identitatea ei. Ea este
obiectivă, deoarece exclude orice presupunere despre importanţa factorilor până la
efectuarea analizei.
Metoda integrală, după părerea unor autori, nu respinge, ci îi dă o continuă
dezvoltare metodei substituirilor în lanţ.

6. Sistemul de informaţii folosit în analiza economică

Informaţia economică reprezintă una din formele de bază ale informaţiei în

general, iar pentru analiza economică ea este esenţială.
La nivelul unităţilor economice baza informaţională necesară analizei
economice se formează din două categorii de surse, şi anume:
Surse interne, care reflectă funcţionarea propriu-zisă a unităţilor economice,
stările acestora în anumite momente, inclusiv stări probabile (prognozate, planificate
sau programate), şi sunt asigurate de sistemul de evidenţă, respectiv, contabilitatea
financiară şi managerială.
Informaţiile interne por fi clasificate în următoarele grupe:
- rapoarte financiare;
- rapoarte statistice;
- rapoarte operative;
- alte informaţii: datele evidenţei contabile, datele planului de afaceri,
actele de control, rezultatele diferitor cercetări cu caracter special etc.
Datele rapoartelor financiare includ datele bilanţului contabil al
întreprinderii, contul de profit şi pierderi, fluxul capitalului propriu, fluxul
mijloacelor băneşti. Ele reflectă starea economico-financiară a întreprinderii,
potenţialul ei economic şi rezultatele obţinute de întreprindere în perioadele
analizate.

29
 Rapoartele statistice includ datele privind volumul de producţie, personalul
întreprinderii pe total şi pe categorii, fondul de salariu al personalului pe total şi în
profilul tipurilor de plăţi , consumurile şi cheltuielile întreprinderii etc.
Rapoartele operative permit operativ şi la timp să fie studiată şi apreciată
activitatea economico-financiară a întreprinderii. Ele se întocmesc la întreprindere
în forma liberă, după necesitate.
Alte surse interne: planul de afaceri, programele de fabricaţie, normele,
legislaţia fiscală şi economică etc. permit studierea mai detaliată a activităţii
economico-financiare a întreprinderii utilizând cercetările speciale şi specifice
pentru momentul efectuării analizei.
Surse externe, care sunt necesare orientării unităţilor economice atât în
dimensionarea obiectivelor, cât şi pentru raportarea rezultatelor proprii la acestea.
Informaţiile externe ale întreprinderii pot fi clasificate în funcţie de mai
multe criterii. Astfel, după natura lor, informaţiile pot fi grupate în:
- economico-financiare;
- tehnologice şi tehnice;
- juridice;
- politice;
- sociale şi sociologice etc.
După gradul de accesibilitate, se disting informaţii:
- deschise sau de largă accesibilitate puse la dispoziţie prin mijloacele
de informare în masă, reviste, lucrări de specialitate, brevete, invenţii
etc.;
- limitate sau de accesibilitate redusă, obţinute prin întâlniri directe cu
clienţii şi furnizorii, lucrătorii inspectoratului fiscal etc.;
- închise (protejate) sau care constituie secret comercial şi cuprind
informaţiile interne ale întreprinderii care în mod normal nu trebuie să
ajungă în exteriorul acesteia.
Indiferent de sursa lor, în vederea valorificării lor în procesul de analiză
economico-financiară şi implicit de dirijare, informaţiile trebuie să satisfacă anumite
cerinţe cum ar fi:
utilitatea, care se verifică prin modul în care serveşte conducerii în procesul
de cunoaştere şi reglare a funcţiunii întreprinderii;
exactitatea informaţiilor, care se asigură prin reflectarea şi prelucrarea
corectă a acestora;
profunzimea informaţiilor presupune o reflectare complexă şi cât mai
completă a legăturilor cauză-efect ale fenomenelor economice;
O asemenea cerinţă măreşte capacitatea de cunoaştere în procesul de analiză
şi implicit eficienţa acţiunilor organelor de conducere.
vechimea (sau vârsta) informaţiei – pentru a acţiona rapid în vederea
reglării funcţiunii întreprinderii, este necesar ca managerii să dispună la timp de
informaţia necesară;

30
 valoarea informaţiei – această caracteristică se atestă prin crearea
condiţiilor pentru sistemul managerial de a lua decizii eficiente pentru sistemul
condus;
costul informaţiei – este util să se cunoască cât costă obţinerea informaţiilor
necesare, limita de eficienţă a unui asemenea cost.

7. Organizarea şi etapele efectuării analizei economice

Pentru ca analiza fenomenelor, proceselor şi rezultatelor economice să se

desfăşoare în mod organizat şi eficient este necesar să se respecte următoarele etape:

Întocmirea tematicii de analiză

Această etapă cuprinde:
- obiectivele analizei şi scopul ei;
- perioada cercetată;
- termenii de începere şi încheiere;
- numărul de personal afectat;
- locul de efectuare al lucrului de analiză.
Culegerea informaţiilor necesare analizei
Această etapă se realizează prin gruparea informaţiei respective în funcţie
de obiectivele, scopul, perioada şi organul care efectuează analiza. E ştiut faptul că
rezultatele analizei într-o măsură mare depind de exactitatea şi calitatea datelor
culese. De aceea se recomandă în procesul analizei să se utilizeze numai datele
sistemului informaţional legal organizat în întreprindere şi care reflectă realitatea
dezvoltării la etapa actuală.
Verificarea complexă a datelor supuse analizei
Această etapă cuprinde:
- verificarea formală;
- verificarea aritmetică;
- verificarea de fond.
Verificarea formală permite a aprecia documentele din punctul de vedere a
cerinţelor faţă de acestea la etapa actuală.
Verificarea aritmetică cuprinde controlul operaţiunilor şi calculelor
efectuate în vederea asigurării exactităţii indicatorilor respectivi.
Verificarea de fond cuprinde controlul metodei de calcul a indicatorilor
conform normelor legale pentru a asigura comparabilitatea lor în timp, spaţiu şi faţă
de alte unităţi economice.
Prelucrarea şi studierea informaţiilor cu ajutorul metodelor şi procedeelor
analizei economice
Această etapă prevede:
- ordonarea indicatorilor cercetaţi;
- întocmirea de tabele şi scheme generale;

31
 - efectuarea unor comparaţii, gradări şi descompuneri;
- calculele factoriale în sistemul respectiv;
- utilizarea unor date suplimentare (anchetă, sondaj) pentru a aprecia mai
obiectiv rezultatele obţinute.

Elaborarea concluziilor şi măsurilor concrete pentru reglarea sistemului

cercetat
La această etapă se întocmeşte raportul de analiză.
Test de personalitate

Posedaţi caracteristici personale care să vă ajute să deveniţi un antreprenor de

succes? Citiţi fiecare întrebare de pe Scara de Evaluare de mai jos. Încercuiţi un
număr de la 0 la 10 pentru a vă evalua.

Manifestaţi iniţiativă?
10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1
Niciodată nu mi-a spus Niciodată nu fac
eforturi
cineva să fac ceva. dacă nu sunt obligat.

Cît de mult îi apreciaţi pe alţi oameni?

10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1
Foarte mult. Foarte
puţin.

Vă asumaţi responsabilităţi?
10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1
Întotdeauna îmi asum responsabilităţi Îi las întotdeauna pe
alţii să-şi
şi contribui la ceea că trebuie să fie asume responsabilităţile.
dus la bun sfîrşit.

Sunteţi un bun organizator?

10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1
Planific întotdeauna înainte Iau lucrurile aşa cum
vin.
de a începe ceva.

Cît de bun muncitor sunteţi?

10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1
Îmi place să muncesc Munca
intensă este
32
din greu. pierdere de
timp.

Sunteţi capabil de a lua decizii?

10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1
Pot să iau decizii bune Evit să iau decizii,
deoarece
foarte repede. cred că voi face greşeli.
Vă puteţi concentra asupra unei sarcini?
10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1
Nimic nu mă împiedică după ce Dacă un anumit lucru nu-mi
am luat o decizie. place, pot să-l părăsesc
oricând.

Vă place să vă asumaţi riscuri?

10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1
Îmi place să-mi asum riscuri. Prefer să joc în
siguranţă.

Specificaţie la Testul de personalitate

Dacă aţi acumulat:

pînă la 30 puncte – aveţi puţine şanse de a deveni antreprenor de succes;

30 – 40 puncte – cu efort puteţi deveni antreprenor de succes;

50 – 80 puncte – aveţi posibilităţi mari să deveniţi antreprenor de succes.

33
ÎP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA CONTABILITATE ŞI ANALIZĂ ECONOMICĂ

Culegere de probleme
la Bazele analizei economice

autori:
Vera Sârbu
Elena Prigalo

34
 Chişinău, 2019
PROBLEME ŞI LUCRĂRI APLICATIVE
PENTRU LECŢII PRACTICE
Problema 1.Să se evidențieze indicatorii calitativi, cantitativi și de structură:
Tab.1
Nr Indicatori Tip
d/o
1. Numărul de muncitori cantitativ
2. Suprafața de producție
3. Productivitatea muncii unui muncitor
4. Ponderea muncitorilor în totalul de personal
5. Numărul locurilor de muncă
6. Numărul de schimburi lucrate de un muncitor
7. Durata zilei de muncă
8. Fondul de timp efectiv lucrat
9. Rentabilitatea vânzărilor
10. Cota procentuală a vânzărilor de mărfuri în totalul vânzărilor
11. Volumul procucției fabricate
12. Ritmul de creștere a volumului producției fabricate

Problema 2. Folosind informația din tab.2 și procedeele analitice (comparația și calcularea

indicatorilor) să se analizeze:
a) gradul de îndeplinire a programului volumului vânzărilor de mărfuri (total și pe
grupuri de mărfuri);
b) dinamica volumului vânzărilor de mărfuri;
c) cota procentuală a fiecărui grup de mărfuri.
De formulat concluzii.
Tab.2
Nr Grupuri de mărfuri Perioada Perioada curentă
. precedentă Program Realizat
d/o Var.I Var.II
1. Țesături 13 552 13 965 13 824 13 970
2. Mărfuri de blană 5 993 5 993 5 064 6 910
3. Tricotaje 15 812 16 064 16 195 16 095
4. Încălțăminte 14 393 14 665 14 689 14 645
5. Mărfuri de parfumerie 11 572 11 622 11 714 11 710
6. Mărfuri de galanterie 13 680 13 825 13 935 13 870
7. Mărfuri electrice 6 994 7 167 7 105 7 178
8. Mărfuri de menire culturală 12 363 12 497 12 539 12 545
9. Alte mărfuri 21 666 21 727 21 822 21 795
35
 Total

*Notă: calulele necesare le efectuați după schema din tab.2.1.(pentru fiecare variantă aparte).

Tab.2.1 (pentru varianta I)

Nr. grupului

VV,%Dinamica

%re a programului,Gradul de îndeplini-

Perioada Program Perioada Modificarea absolută (+,-)
precedentă curentă față de
Ponderea, %

Ponderea,%

Suma, mii lei

Ponderea,%
Suma, mii lei

Suma, mii lei

precedent program

∑ % ∑ %

1. 13552 13965 13824

Concluzii: .......................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
.........
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
................................................................................................................................

36
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
................................................................................................................................

Tab.2.1 (pentru varianta II)

Nr. grupului

VV,%Dinamica

%re a programului,Gradul de îndeplini-

Perioada Program Perioada Modificarea absolută (+,-)
precedentă curentă față de
Ponderea, %

Ponderea,%

Suma, mii lei

Ponderea,%
Suma, mii lei

Suma, mii lei

precedent program

∑ % ∑ %

1. 13552 13965

Problema 3. Folosind informația din tab.3 și procedeele analitice (comparația și calcularea

indicatorilor) să se analizeze:
37
 a) gradul de îndeplinire a programului vânzărilor de mărfuri angro în anul 2018;
b) ritmul de creștere și sporire a vânzărilor de mărfuri angro (prin metodele în
lanț și de bază).
Tab.3
Date inițiale pentru analiza vânzărilor de marfuri angro
Anii Volumul din care:
vânzărilor, Vânzări din Vânzări în Vânzări în
total magazie tranzit prin tranzit fără
decontări decontări
2012 78 213 37 062 34 278 6 873
2013 78 920 37 180 34 870 6 870
2014 79 020 38 010 35 600 5 410
2015 79 060 37 900 35 480 5 680
2016 78 298 39 400 29 605 9 293
2017 79 080 39 610 29 980 9 490
2018
plan 80 500 41 560 29 900 9 040
efectiv 81 650 42 300 30 550 8 800
Gradul de îndeplinire a
programului în 2018,%
Tab.3.1
Ritmul de creștere a vânzărilor, % (în lanț)
Specificație 2013 2014 2015 2016 2017 2018
x 100 x 100 x 100 x 100 x 100 x 100
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Volumul vânzărilor,
total
din care:
vânzări din magazie
vânzări în tranzit
prin decontări
vânzări în tranzit fără
decontări

Tab.3.2
Ritmul de creștere a vânzărilor, % (de bază)
Specificație 2013 2014 2015 2016 2017 2018
x 100 x 100 x 100 x 100 x 100 x 100
2012 2012 2012 2012 2012 2012
Volumul vânzărilor,
total
din care:
vânzări din magazie
vânzări în tranzit
prin decontări
vânzări în tranzit fără
decontări
Tab.3.3
Sporul vânzărilor de mărfuri, % (în lanț)
38
Specificație 2013 2014 2015 2016 2017 2018
x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Volumul
vânzărilor,
total
din care:
vânzări din
magazie
vânzări în
tranzit
prin
decontări
vânzări în
tranzit fără
decontări
Tab.3.4
Sporul vânzărilor de mărfuri, % (de bază)
Specificație 2013 2014 2015 2016 2017 2018
x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100
2012 2012 2012 2012 2012 2012
Volumul
vânzărilor,
total
din care:
vânzări din
magazie
vânzări în
tranzit
prin
decontări
vânzări în
tranzit fără
decontări
Problema 4. Folosind peocedeul de comparație și datele din tabelul 4, să se analizeze
îndeplinirea planului și dinamica productivității muncii unui lucrător. Pe baza rezultatelor
obținute să se indice dacă entitatea analizată dispune de rezerve de sporire a productivității
muncii în comparație cu întreprinderea fruntașă (întreprinderile activează în condiții egale).

Tab.4
Productivitatea muncii pe un lucrător (lei)
Entitatea analizată Entitatea
Perioada Perioada curentă fruntașă
precedentă Program Realizat
45,8 46,4 47,8 48,6

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
39
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................
Problema 4*. Folosind peocedeul de comparație și datele din tabelul 4*, să se analizeze
îndeplinirea planului și dinamica rentabilității vânzărilor. Pe baza rezultatelor obținute să se
indice dacă entitatea analizată dispune de rezerve de sporire a rentabilității vânzărilor în
comparație cu întreprinderea fruntașă (întreprinderile activează în condiții egale).
Tab.4*
Rentabilitatea vânzărilor (%)
Entitatea analizată Entitatea
Perioada Perioada curentă fruntașă
precedentă Program Realizat
25,5 26,4 27,3 38,5

Problema 4**. Folosind peocedeul de comparație și datele din tabelul 4**, să se analizeze
îndeplinirea planului și dinamica venitului din vânzarea produselor. Pe baza rezultatelor
obținute să se indice dacă entitatea analizată dispune de rezerve de sporire a venitului din
vânzarea produselor în comparație cu întreprinderea fruntașă (întreprinderile activează în
condiții egale).
Tab.4**
Venit din vânzarea produselor (mln.lei)
Entitatea analizată Entitatea
Perioada Perioada curentă fruntașă
precedentă Program Realizat
35,8 36,0 36,5 38,0
Problema 5. Utilizând datele din tabelul 5, de calculat gradul de acțiune a factorului
necunoscut, fiind dată influența celorlalți factori și modificarea indicatorului rezultativ.
Calcula.i rezerva internă a entității.
Tab.5
Factori Varianta
1 2 3 4
ΔR +420 -380 +28 +146
Δ Ra +100 -200 -284
Δ Rb -320 -115 +182
Δ Rc +430 +115 -126
Δ Rd +210 +205 +304
Rezerva
Notă: La rezolvarea exercițiilor de acest tip e necesar de respectat următoarea
regulă:
Δ R = Δ Ra + Δ Rb + Δ Rc + Δ Rd.

40
 Problema 6. Folosind informația din tab.6 și procedeele analitice (comparația și calcularea
indicatorilor) să se analizeze:
d) gradul de îndeplinire a programului volumului vânzărilor de mărfuri (total și pe grupuri
de mărfuri);
e) dinamica volumului vânzărilor de mărfuri;
f) cota procentuală a fiecărui grup de mărfuri.
De formulat concluzii.
Tab.6
Nr. Tipuri de Perioada Perioada curentă
d/o profucție precedentă Program Realizat
var.I var.II var.III var.IV
A 1 2 3 4 5 6
1. A 1 557 1 500 1 460 1 557 1 000 1 600
2. B 2 317 2 300 2 810 3 100 2 000 2 350
3. C 1 406 1 524 1 809 2 020 1 200 1 600

Problema A. Să se aprecieze în fiecare caz care sunt indicatorii rezultativi și

factoriali, reieșind din caracterul de dependență:
- volumul producției fabricate (VPF); numărul mediu scriptic al muncitorilor
și productivitatea muncii lor;
...................................................................................................................
- valoarea medie a mijloacelor fixe de producție; VPF și randamentul
mijloacelor fixe de producție;
...................................................................................................................
- volumul vânzărilor nete; VPF; stocul producției la îmceputul perioadei de
gestiune și stocul producției finite la finele perioadei de gestiune;
...................................................................................................................
- VPF; numărul mediu scriptic al muncitorilor; timpul de muncă (în ore) și
productivitatea muncii pe oră
...................................................................................................................
Problema B. De apreciat deplinătatea și exactitatea calculării gradului de acțiune a
factorilor asupra modificării indicatorilor rezultativi ”A” și ”B”, utilizând următoarea
informație:
Abatarea pe indicatorul ”A” constituie +550 mii lei. La modificarea lui s-a
calculat gradul de acțiune a factorilor: Δ Ra = +320 mii lei, Δ Rb = -280 mii lei, Δ
Rc = +450 mii lei.
Răspuns:
a) corect b) incorect.
Abatarea pe indicatorul ”B” constituie -250 mii lei. La modificarea lui s-a
calculat gradul de acțiune a factorilor: Δ Ra = -300 mii lei, Δ Rb = +280 mii lei, Δ
Rc = -480 mii lei.
Răspuns:
a) corect b) incorect.

41
 Problema C. Conform rezultatelor anuale întreprinderea analizată a sporit volumul
vânzărilor faţă de perioada precedentă cu 97,5 mii lei. La modificarea volumului
vânzărilor au contribuit următorii factori:
- modificarea numărului locurilor de muncă – cu +27,5 mii lei;
- modificarea numărului mediu de zile lucrate de un vânzător pe an –
cu –21 mii lei;
- modificarea coeficientului schimburilor – cu +32 mii lei;
- modificarea volumului vânzărilor pe loc de muncă într-un schimb –
cu +51 mii lei.
Să se aprecieze dacă a fost corect calculată acţiunea factorilor asupra indicatorului
rezultativ.
Ce procedeu analitic veţi folosi?
Problema D.
Calculaţi valoarea stocului final, folosind următoarea informaţie:
Stoc iniţial – 7640 mii lei;
Intrări – 55800 mii lei;
Vânzări – 57600 mii lei.
Problema E.
Calculați valoarea stocului final, folosind următoarea informație:
Stoc inițial - 4 520 mii lei;
Intrări - 42 300 mii lei;
Vânzări - 44 000 mii lei.
Problema 7. De scris relația (modelul) dependenței factoriale a volumului vânzărilor față
de VPF și stocurile de producție. De determinat valoarea indicatorului rezultativ și gradul
de acțiune a factorilor asupra modificării acestuia, folosind următoarele date:
Tab.7
Nr. Indicatori Programat Efectiv Abaterea Influența
d/o (mii lei) (mii lei)
(+,-) factorilor
1. Stocul la începutul 120 125
perioadei analizate
2. Stocul la sfârșitul 105 90
perioadei analizate
3. Volumul producției 27 150 27 325
fabricate (VPF)

Volumul vânzărilor =
Ce procedeu analitic veţi folosi?
De formulat concluzii.

Problema 8. Tabelul 8 cuprinde date ce caracterizează elementele balanţei circulaţiei

mărfurilor. Aplicând metoda balanţieră şi datele din tabelul 8:
- să se calculeze volumul vânzărilor de mărfuri după plan şi efectiv;
- să se scrie relaţia (modelul) care stabileşte dependenţa dintre volumul vânzărilor de
mărfuri şi factorii care acţionează asupra lui;
42
- să se calculeze gradul de acţiune asupra modificării faţă de nivelul programat a
volumului vânzărilor de mărfuri a următorilor factori:
a) modificarea stocurilor iniţiale;
b) modificarea intrărilor;
c) modificarea altor ieşiri;
d) modificarea stocurilor finale.
De formulat concluzii.
Tabelul 8
(mii lei)
Perioadele Stoc Intrări Alte Stoc
iniţial Ieşiri final

Plan 4200 57400 280 4700

Efectiv (var.1) 3700 58000 200 4200
Efectiv (var.2) 4500 56300 350 4100
Efectiv (var.3) 3840 55920 155 4455
Efectiv (var.4) 4200 58880 240 4950

Problema F. De scris relaţia (modelul) dependenţei factoriale a profitului brut faţă

de elementele componente a acestuia. De determinat valoarea indicatorului rezultativ şi
gradul de acţiune a factorilor asupra modificării lui folosind următoarele date: profitul din
vânzarea produselor finite: - programat – +52 mii lei; - efectiv – +56 mii lei; profitul
(pierderi) din vânzarea mărfurilor: - programat – +20 mii lei; - efectiv – - 12 mii lei;
profitul din prestarea serviciilor: - programat – +520 mii lei; - efectiv – +512 mii lei.
Ce procedeu analitic veţi folosi?
De formulat concluzii.
Rezolvarea problemei F:
Modelul dependenței factoriale:............................................................................................

Tabelul F
(mii lei)

BIF
(verificare):..................................................................................................................
Concluzii:

43
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.............................................................................................................................
Problema G (mii lei)
Indicatori Anul Anul Abaterea Infl.
precedent curent absolută f-lor
Profit brut 85 400 86 210
Alte venituri din activitatea 38 210 36 840
operațională
Cheltuieli de distribuire 63 100 58 080
Cheltuieli administrative 28 050 26 830
Alte cheltuieli din AO 15 000 15 820
Rezultat din activitatea x
operațională – profit (pierdere)

Rezerva = ........................... mii lei

Problema H (mii lei)

Indicatori Anul Anul Abaterea Infl.
precedent curent absolută f-lor
Profit brut 48 500 62 500
Alte venituri din activitatea 10 310 8 450
operațională
Cheltuieli de distribuire 32 180 22 040
Cheltuieli administrative 18 445 12 250
Alte cheltuieli din AO 10 845 11 300
Rezultat din activitatea x
operațională – profit (pierdere)
Rezerva = ................................. mii lei.

44
 Problema 9
Scrie-ţi relaţia (modelul) dependenţei factoriale a volumului producţiei fabricate faţă
de numărul mediu scriptic de muncitori şi productivitatea medie anuală a unui muncitor.
De calculat gradul de acţiune a acestor factori asupra modificării volumu lui
producţiei fabricate folosind metoda substituţiei în lanţ şi datele din tabelul 9.
Tabelul 9
Indicatori programat realizat
var.1 var.2 var.3
Volumul producţiei fabricate, mii lei 1455,6 1520 1445,5
Numărul mediu scriptic de muncitori, 120 125 128
persoane
Productivitatea medie anuală a unui 12130 12250 12130
muncitor, lei
De formulat concluzii.

Problema 10
De scris relaţia (modelul) dependenţei factoriale a volumului producţiei fabricate
faţă de valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de producţie şi randamentul mijloacelor
fixe.
De calculat gradul de acţiune a acestor factori asupra modificării volumului
producţiei fabricate folosind metoda substituţiei în lanţ şi datele din tabelul 10.
Tabelul 10
Indicatori Perioada precedentă realizat
var.1 var.2 var.3
Volumul producţiei fabricate, 1367,7 1620,0 1490,0
mii lei
Valoarea medie anuală a mijloacelor 582 580 596
fixe de producţie,
mii lei
Randamentul mijloacelor fixe, lei 2,35 2,48 2,70
De formulat concluzii.

Problema 11
Să se scrie relaţia (modelul), care stabileşte dependenţa dintre volumul producţiei
fabricate şi modificarea numărului de muncitori, numărul de zile lucrate de un muncitor
într-un an şi productivitatea medie zilnică pe muncitor.
Pe baza datelor din tabelul 11 să se calculeze gradul de acţiune a factorilor
menţionaţi (prin metoda substituţiei în lanţ) asupra modificării volumului producţiei
fabricate (faţă de plan şi faţă de anul precedent).
Tabelul 11
Indicatori Anul Anul de gestiune
precedent programat realizat
v.1 v.2 v.3
1. Volumul de producţie (mii 40650 40834 40956 42500
lei)
45
 2. Numărul de muncitori 1038 984 1048 1040
(persoane)
3. Numărul de zile lucrate de
un muncitor pe an (zile) 287 289 291 290

4. Productivitatea medie
zilnică pe un muncitor (lei) 136,45 135,21 145,00 130,25
De formulat concluzii.

Problema 12
Folosind informaţia din tabelul 12, ce caracterizează volumul vânzărilor de mărfuri,
stocurile medii, viteza de circulaţie a mărfurilor pe semestru şi procedeul substituţiei în
lanţ, calculaţi gradul de acţiune asupra vitezei de circulaţie a mărfurilor a următorilor
factori:
 Modificarea volumului vânzărilor de mărfuri;
 Modificarea stocurilor medii.
Tabelul 12
Indicatori Semestrul Semestrul analizat
precedent v.1 v.2 v.3
1. Volumul vânzărilor de mărfuri 21560 24740 25000
(mii lei)
2. Stocuri medii (mii lei) 6160 6185 6200
3. Viteza de circulaţie a mărfurilor 3,5 3,8 4,0
(rotaţii)
De formulat concluzii.

Problema 13
De scris relaţia (modelul) dependenţei factoriale a salariului mediu anual al unui
muncitor faţă de numărul de zile lucrate de un muncitor pe un an, durata medie a zilei de
lucru şi salariul mediu pe oră a unui muncitor.
De calculat gradul de acţiune a acestor factori asupra modificării indicatorului
rezultativ (prin metoda substituţiei în lanţ), reieşind din următoarele date:
Tabelul 13
Indicatori Programat Realizat
v.1 v.2 v.3
1. Salariul mediu pe oră a unui 10,5 10,7 10,8
muncitor, lei
2. Numărul mediu de zile lucrate 290 286 285
de un muncitor pe an, zile
3. Durata medie a zilei de lucru, 8 7,6 7,8
ore
4. Salariul mediu anual al unui 24360 22951,5 23392,8 24230,7
muncitor, lei
De formulat concluzii.
Problema 14
46
 Să se scrie relaţia (modelul) dependenţei factoriale a fondului retribuirii muncii faţă
de numărul mediu al personalului şi salariul mediu al unui lucrător.
Folosind informaţia din tabelul 14 şi metoda diferenţelor absolute, calculaţi gradul de
acţiune asupra fondului retribuirii muncii a factorilor respectivi.
Tabelul 14
Indicatori Programat Realizat
v.1 v.2 v.3
1. Fondul retribuirii muncii (lei) 1 039 350 979 290 982 200
2. Numărul mediu 130 117 118
al personalului
3. Salariul mediu al unui 7 995 8 420 8 467,2
lucrător (lei)
De formulat concluzii.

Problema 15
Scrieți modelul de dependență dintre volumul producției fabricate și modificarea
numărului de muncitori, numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, duratea
medii a zilei de muncă și productivității medii pe oră a unui muncitor.
Pe baza indormației din tabelul 25 calculați (folosind metoda diferențelor relative)
acțunea factorilor asupra modificării VPF. Formulați concluziile de rigoare.
Tabelul 15
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Anul Realizat
d/o precedent Var.I Var.II Var.III
1. Volumul producției fabricate, 16 300 17 400 16 800 15 200
mii lei
2. Numărul de muncitori, om 490 485 492 488
3. Numărul de zile lucrate de toți 137,2 134,8 140,5 130,0
muncitorii într-un an, mii zile
4. Numărul de ore lucrate de toți 1097,6 1011,2 1200,0 1000,0
muncitorii într-un an, mii ore
De formulat concluzii.
Problema 16
Scrieți modelul de dependență dintre volumul producției fabricate și modificarea
numărului de muncitori, numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, duratea
medii a zilei de muncă și productivității medii pe oră a unui muncitor.
Pe baza indormației din tabelul 16 calculați (folosind metoda diferențelor relative)
acțunea factorilor asupra modificării VPF. Formulați concluziile de rigoare.
Tabelul 16
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Anul Realizat
d/o precedent Var.I Var.II Var.III
1. Volumul producției fabricate, 48 300 47 500 52 200 48 800
mii lei
2. Numărul de muncitori, om 250 255 250 245
47
 3.Numărul de zile lucrate de toți 140,0 144,5 135,8 140,0
muncitorii într-un an, mii zile
4. Numărul de ore lucrate de toți 1 097,6 1 011,2 1 200,0 1 000,0
muncitorii într-un an, mii ore
De formulat concluzii.
Problema 17
De scris formula dependenței factoriale între volumul rpducției fabricate și modificarea
numărului mrdiu anual al lucrătorilor, numărul mediu de zile lucrate de un lucrător timp
de un an, durata zilei de muncă și productivitatea unui lucrător pe oră.
De calculat influența factorilor asupra modificării VPF, utilizând metoda cea mai
rațională.
Tabelul 17
Date inițiale pentru analiză
Nr. Indicatori Anul Realizat
d/o precedent
1. Volumul producției fabricate, 19 680 20 864
mii lei
2. Numărul mediu anual al lucrătorilor, persoane 164 158
3. Fondul de timp lucrat, om/zile 52 480 49 294
4. Fondul de timp lucrat, om/ore 419 840 384 016
De formulat concluzii.
Problema G
Folosind metoda ”participării prin cotă” (acțiunii parțiale) de determinat influența
separată a modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe și activelor curente asupra
modificării rentabilității producției, dacă influența comună a acestor factori alcătuiește
+3,2 puncte (%). Modificarea valorii medii a mijloacelor fixe alcătuiește +160 mii lei, iar
a activelor curente – 48 mii lei.
De formulat concluzii.
Problema H
Folosind metoda ”participării prin cotă” (acțiunii parțiale) de determinat influența
separată a modificării rezultatelor financiare din vânzarea producției fabricate, din
prestarea altor lucrări și servicii și pierderilor din alte ieșiri asupra modificării
rentabilității producției, dacă influența comună a acestor factori alcătuiește +3,0 puncte
(%), iar modificarea lor este corespunzător egală cu: +800 mii lei, - 150 mii lei și – 50 mii
lei. De formulat concluzii.
Pentru notițe

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................... ............
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
48
.............................................................................................................................. ........................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
................................................................................................................... ...................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................... ............
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.............................................................................................................................. ........................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
................................................................................................................... ...................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
....................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
JOC DE CUVINTE - 1
1 2 3
AĂÂB CDE FGH
4 5 6
IJK LMN OPQ
7 8 9
RST UVW XYZ

67127421 – criteriul de apreciere a cunoașterii;

54276226565421 – analiza care se desfășoară la nivelul entității și elementelor ei
ca sistem;
4524217674 – se obțin în rezultatul combinării, transformării și prelucrării datelor
cu mijloace caracteristice analizei economice;

49
 3127674 – condițiile necesare pentru desfășurarea proceselor economice și cauzele
care influențează la mărimea acestor procese;
7292782 – posibilitățile nefolosite de entitate în procesul desfășurării activității.

JOC DE CUVINTE - 2

1 2 3
AĂÂB CDE FGH
4 5 6
IÎJK LMN OPQ
7 8 9
RSȘTȚ UVW XYZ

2657114547172 - una din disciplinele cu care corelează analiza economică.

58574654217481 - formă de legătură determinată a factorilor.
1151574271 - metodă de măsurare a relațiilor factorial –cauzale bazată pe
egalitatea a două părți.
52244567 - metodă de stabilire a relațiilor cauzale în care se calculează mediile
diferitor indicatori.
781774784744 45 5157 – metodă folosită în analiza economică pentru calculul
influenței factorilor în cazul formei multiplicative de legătură.
243272572567 11765872 - este una din metodele cele mai des folosite a metodei
substituirii în lanț.
11672172 7745743421 - unul din principiile analizei economice.
215471748 – indicator analitic ce caracterizează eficiența economică la nivel de
întreprindere.
7624154 226565424 - factori ce caracterizează starea economiei naționale și
acționează asupra activității întreprinderii.
67622228 5276242 - mijloc cu ajutorul căruia se efectuează prelucrarea analitică a
informației economice.

JOC DE CUVINTE – 3 (alcătuiți de sinestătător)

1 2 3
AĂÂB CDE FGH
4 5 6
IÎJK LMN OPQ
7 8 9
RSȘTȚ UVW XYZ

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
50
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................... ............
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.............................................................................................................................. ........................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
................................................................................................................... ...................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.....................................................................................................................

JOC DE CUVINTE – 4 (alcătuiți de sinestătător)

1 2 3
AĂÂB CDE FGH
4 5 6
IÎJK LMN OPQ
7 8 9
RSȘTȚ UVW XYZ

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
51
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................... ............
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.............................................................................................................................. ........................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
................................................................................................................... ...................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.....................................................................................................................

JOC DE CUVINTE – 5 (alcătuiți de sinestătător)

1 2 3
AĂÂB CDE FGH
4 5 6
IÎJK LMN OPQ
7 8 9
RSȘTȚ UVW XYZ

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................... ............
52
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.............................................................................................................................. ........................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
................................................................................................................... ...................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.....................................................................................................................

53