Valeriu Varzari

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE
Catedra ”Finanțe”
CAIET
PENTRU PRACTICA DE SPECIALITATE II
Programele de studii:
41210 Finanțe și asigurări
412220 Finanțe și bănci
Plămădeală Claudia
Al elevului (ei)____Varzari Valeriu____

Grupa___________________
Chișinău, 2020
Caiet de sarcini pentru practica de specialitate II pentru programele de studii 41210 Finanțe și asigurări
și 41220 Finanțe și bănci / autor Plămădeală Claudia – Chișinău: IP CEEF, 2020.
Recomandat pentru tipar de Consiliul Metodico-Științific al Centrului de Excelență în Economie și

Finanțe
2
CUPRINS
Pagina
Notă introductivă 4
I. Politica financiară 6
1.1. Politica în domeniul resurselor financiare publice 8
1.2. Politica în domeniul cheltuielilor publice 11
II. Sistemul cheltuielilor publice 14
2.1 Cheltuielile publice pentru acțiuni social – culturale 17
2.2 Cheltuieli publice privind protecția socială 24
2.3. Cheltuieli publice pentru obiective și acțiuni economice 30
2.4. Cheltuieli publice privind servicii de stat cu destinație generală, menținerea 32
ordinii interne și apărare și securitate națională
III. Sistemul resurselor financiare publice 34
3.1 Impozite directe 40
3.2 Impozite indirecte 47
IV. Sistemul bugetar și procesul bugetar 51
V. Datoria publică 54
Notă introductivă
Desfășurarea practicii de specialitate II de către elevii programelor de formare profesională
Finanțe și asigurări și Finanțe și bănci are un rol important în pregătirea specialiștilor înalt calificați și
3
este necesară pentru consolidarea cunoștințelor teoretice și deprinderilor practice în domeniile în care
se realizează stagiul.
Prezentul caiet de sarcini este elaborată pentru elevii care își vor desfășura practica de
specialitate II pe baza unității de curs Finanțe publice.
COMPETENȚE SPECIFICE PRACTICII DE SPECIALITATE II
1. Aplicarea actelor normative care conțin aspecte financiare (legi, instrucțiuni și regulamente
etc.);
2. Utilizarea adecvată a noțiunilor specifice;
3. Identificarea structurii organizatorice a instituțiilor financiare publice;
4. Identificarea și analiza surselor de formare a resurselor financiare publice și direcțiilor de
repartizare a acestora;
5. Urmărirea sistemului informațional practicat în instituțiile financiare publice și tehnologiilor
informaționale utilizate pentru realizarea activității acestora;
6. Explicarea și interpretarea indicatorilor de apreciere a performanțelor și riscurilor financiare la
nivel macroeconomic;
7. Proiectarea, conducerea și evaluarea activităților practice specifice; utilizarea unor metode,
tehnici și instrumente de investigare și de aplicare.
8. Utilizarea metodelor de analiză și previziune financiară la nivel macroeconomic.
Conținutul economic și repartizarea fondului de timp

destinat desfășurării Practicii de specialitate II
4
Nr. Denumirea temei Nr. zile Nr. ore Studiu
planificat individual
1. Politica financiară 2 16 6
1.1 Politica financiară în domeniul resurselor financiare 1 8 3
. publice
1.2 Politica financiară în domeniul cheltuielilor publice 1 8 3
.
2. Sistemul cheltuielilor publice 4 32 8

2.1 Cheltuielile publice pentru acțiuni social – culturale 1 8 2
2.2 Cheltuieli publice privind protecția socială 1 8 2
2.3 Cheltuieli publice pentru obiective și acțiuni 1 8 2
. economice
2.4 Cheltuieli publice privind servicii de stat cu 1 8 2
. destinație generală, menținerea ordinii interne și
apărare națională
3. Sistemul resurselor financiare publice 4 32 8

3.1 Impozite directe 2 16 4
3.2 Impozite indirecte 2 16 4
4. Sistemul bugetar și procesul bugetar 2 16 4

5. Finanțe publice locale 2 16 4
6. Susținerea raportului de practică (evaluarea 1 8 -
caietului de sarcini)
Total: 150 ore 15 zile 120 ore 30 ore
Capitolul I. POLITICA FINANCIARĂ
Sarcina 1. Definiți noțiunea:

Politica financiară reprezintă o parte componentă a politicii generale a
5
întreprinderii avînd o influenţă deosebită asupra constituirii, repartizării şi folosirii fondurilor
în scopul realizării programelor economice curente şi de dezvoltare a creşterii eficienţei
ciclurilor operaţionale şi de investiţii precum şi a întregii activităţi.
Sarcina 2. Reprezentați schematic domeniile de manifestare a politicii financiare:
Domeniile de manifestare a politicii

financiare
Domeniul resurselor financiare publice
Domeniul cheltuielilor publice
Domeniul creditului bancar
Domeniul asigurarilor de bunuri, personae si raspundere civila
Sarcina 3. Care sunt componentele politicii financiare?
COMPONENTELE 1.
POLITICII FINANCIARE Politica monetar –creditara
2.
Politica bugetar -fiscala
Sarcina 4. Care sunt principalii factori care influențează politica financiară a unui stat?
6
Politica
generala a
statului
Schimbari
Inflatia tehnice
revolutionare
Politica
financiară
Managnent
Structura
financiar
activilor
competent
Sarcina 5. Enumerați obiectivele de bază ale politicii financiare ale unui stat:
1)Ocuparea deplina a fortei de munca

2)Stabilitatea preturilor
3)Rata adecvata al schimbului valutar
4)Rata cresterii si a dezvoltarii economice
1.1. Politica în domeniul resurselor financiare publice
7
Politica fiscală – reprezintă un mix de masuri si actiuni ale statului privind taxele si impoitele, rolul
lor in formarea venitului bugetar si finantarea finntarea cheltuielilor bugetare, precum si perceperea
si folosirea acestora acestora ca instrument de stimulare a cresterii economice.
Sarcina 7. Utilizând datele Cadrului Bugetar pe Termen mediu pentru perioada 2018-2020
enumerați obiectivele politicii fiscale ale Republicii Moldova:
Nr Obiective ale politicii fiscale
.
1 Stabilizarea economica
2 Relansarea economia
3 Combaterea infatiei
4 Reducerea vulnerabilitatii externe
5 Reducerea somajului
6 Bunastarea sociala
7 Reducerea datorieii publice
8 Combaterea saracieii
9 Reducerea deficitului bugetar
Sarcina 8. Utilizând datele Cadrului Bugetar pe Termen mediu pentru perioada 2017-2019, 2018-
2020 completați tabelul 1:
Tabelul 1
Evoluția cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice în anii 2016-2020
Indicatori 2016 2017 2018 2019 2020

Efectiv
Mărimea grilelor de
venit impozabile (vi)
vi<29640:7% vi<31140:7% vi<31140:7% vi<31140:7%
și cotele impozitului 12%
pe venitul persoanei vi<29640:18% vi<31140:18% vi<31140:18% vi<31140:18%
fizice, lei anual / %
Scutirea anuală 10 128 lei 10 620 lei 11 160 lei 11 700 lei 24 000 lei
personală, lei
Scutirea anuală 15 060 lei 15 840 lei 16 620 lei 17 460 lei 30 000 lei
personală majorată, lei
Scutirea anuală pentru 2 256 lei 2 340 lei 2 460 lei 2 580 lei 3 000 lei
persoanele întreținute,
lei
8
În baza datelor tabelului formulați o concluzie:
După efectuarea tabelului și analizarea lui între anii 2016-2020 s-a observant: ca in ani 2016-2019
venitul impozabil nu a deferentian tare, scutirilor anuale personale majorate și scutirilor anuale pentru
persoanele întreținute s-a observat o creștere continuă pe parcursul anilor.
Tabelul 2
Cotele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie
de asistență medicală în anii 2016-2020
Indicatori 2016 2017 2018 2019 2020

Efectiv
Cotele contribuțiilor de
asigurări sociale de stat
29 29 29 29 29
obligatorii, total, %,
din care:
pentru angajator, % 23 23 23 23 23
pentru salariat, % 6 6 6 6 6
Prima de asigurare 9 9 9 9 9
obligatorie de asistență
medicală, total, %,
din care:
pentru angajator, % 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
pentru salariat, % 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5

După efectuarea tabelului și analizarea lui am observat că între anii 2016-2020 nu au avut loc
schimbări în ceea ce privește indicatorii.
completați tabelul 3:
Tabelul 3
Sistemul resurselor financiare publice pe termen mediu sub aspectul componentelor bugetului
public național în anii 2016-2019
Nr. Indicatori ai Abrevieri 2017 2018 2019 2020
veniturilor aprobat aprobat aprobat estimat
1 Bugetul de stat BS 32 839,2 36 049,6 33 455,0 41 143,5
mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei
9
2 Bugetele Unităților BUAT 12 126,8 13 515,0 14 370,6 15 232,7
Administrativ mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei
Teritoriale (locale)
3 Bugetul BASS 17 513,8 IS 933,6 20 735,2 22 270,2
Asigurărilor Sociale mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei
de Stat
4 Fondul Asigurărilor FAOAM 6 141,6 6 755,3 7 231,0 7 740,3
Obligatorii de mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei
Asistență Medicală
Total venituri BPN BPN 68 621,4 75 303,5 80 791,8 86 386,7

După efectuarea tabelului și după efectuarea unor calcule am observat că între anii 2017- 2020:
Bugetul de stat s-a majorat cu 8 304,3 mil. lei
Bugetele Unităților Administrativ Teritoriale s-a majorat cu 3 105,9 mil. lei
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat s-a majorat cu 4 756,4 mil. lei
Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală s-a majorat cu 1 588,7 mil. lei
Iar Total venituri BPN arată că toți indicatorii au cunoscut o creștere între acești ani.
1.2. Politica în domeniul cheltuielilor publice

Politica bugetară
Politica bugetară - reprezintă politica în domeniul cheltuielilor publice.
enumerați obiectivele politicii în domeniul cheltuielilor publice ale Republicii Moldova:
Nr Obiective ale politicii în domeniul cheltuielilor publice
10
.
1 Asigurarea bunăstării sociale
2 Reducerea deficitului bugetar
3 Reducearea datoriei publice
4 Utilizarea eficientă a resurselor publice alocate serviciilor publice, programelor de
asistență socială și dezvoltării și întreținerii infrastructurii.

5 Coordonarea nivelului cheltuielilor bugetare cu dinamica PIB-ului
6 Perfecționarea sistemului de transferuri alocate de la bugetul de stat către bugetele
unităților administrației teritoriale.
completați tabelul 4:
Tabelul 4
Sistemul cheltuielilor publice pe termen mediu sub aspectul componentelor bugetului public
național în anii 2017-2020
Nr. Indicatori ai Abrevieri 2017 2018 2019 2020
cheltuielilor aprobat aprobat aprobat estimat
1 Bugetul de stat BS 36 994,8 39 878,1 42 974,4 45 968,6
2 Bugetele Unităților BUAT 12 168 13 515 14 370,6 15 232,7
Administrativ
Teritoriale (locale) mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei
3 Bugetul Asigurărilor BASS 17 513,8 18 983,6 20 735,2 22 270,2
Sociale de Stat
4 Fondul Asigurărilor FAOAM 6 234,4 6 755,3 7 231 mil. 7 740
Obligatorii de Asistență
Medicală mil. lei mil. lei lei mil. lei
Total cheltuieli Buget BPN 72 911 79 132 85 311,2 91 211,8
Public Național
Sarcina 14. Utilizând datele tabelelor 3 și 4 calculați soldul bugetar (Excedent (+) și Deficit (-) pe
componentele BPN:
Tabelul 5
Sistemul cheltuielilor publice pe termen mediu sub aspectul componentelor bugetului public
național în anii 2017-2020
Nr. Sold bugetar Abrevieri 2017 2018 2019 2020
11
Excedent (+); Deficit (-) aprobat aprobat aprobat estimat
1 Bugetul de stat BS -4 115,6 -3 828,5 -4 519,4 -4 825,1
2 Bugetele Unităților BUAT -41,2 mil. 0 0 0
Administrativ
Teritoriale (locale) lei
3 Bugetul Asigurărilor BASS 0 0 0 0
Sociale de Stat
4 Fondul Asigurărilor FAOAM -92,8 mil. 0 0 0
Obligatorii de Asistență
Medicală lei
Total venituri Buget BPN 4 289,6 -3 828,5 -4 519,4 -4 825,1
Public Național
În baza datelor tabelului formulați concluzia:

După efectuarea tabelor și după analizarea lor am observat că între anii 2017-2020 că veniturile BPN
sunt mai mici decât cheltuielile BPN.
Tabelul 6
Prognoza indicatorilor macroeconomici ai Republicii Moldova, 2016-2019
Unitatea de 2017 2018 2019 2020

Indicatorii măsură Aprobat Estimat
Produsul intern brut nominal mld lei 145,3 161,9 176,4 192,3
Cursul de schimb al leului

lei/dolari
mediu anual SUA 20 21 21.7 22.4
mil. dolari
Exporturi SUA 2250 2400 2550 2725
mil. dolari
Importuri SUA 4350 4500 4725 5025
mil. dolari
Soldul balanței comerciale SUA -2100 -2100 -2175 -2300
Salariul nominal mediu
lunar lei 5600 6150 6700 7300
Rata medie anuală a inflației % 4.4 4.9 5.0 5.1
În baza datelor tabelului formulați concluzia:

Dupa efectuarea tabelului si dupa analiza lui am determinat ca in anii 2017-2020 toate cifrele se afla in
continua crestere in afara de soldul balantei comerciale , care se afla in descrestere.
12
Capitolul II. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Cheltuielile publice reprezintă un concept financiar al cărui conţinut il reprezintă exprimarea in
formă bănească a relaţiilor economico-sociale apărute intre stat (pe de o parte) şi persoane fizice şi
juridice (pe de altă parte) cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului şi in scopul exercitării
funcţiilor şi atribuţiilor acestuia
Sarcina 17. Explicați deosebirile dintre cheltuielile publice și cele bugetare:
13
Cheltuielile bugetare se efectuează strict pe baza
creditelor bugetare, in timp ce cheltuielile publice se
efectuează şi pe baza altor surse financiare decat creditele
bugetare. Aceasta inseamnă că efectuarea cheltuielilor
bugetare se poate face strict in limita şi pe baza aprobării
Cheltuieli lor de către Parlament sau de către autoritatea
bugetare intermediară/locală investită de acesta pentru a aproba
bugete. Aceasta mai inseamnă şi că efectuarea cheltuielilor
bugetare este determinată nu numai de constituirea și
existenţa resurselor de finanţare, ci şi, în mod neapărat, de
existenţa aprobării din partea organului legislativ pentru
efectuarea lor.
Sfera cheltuielilor publice o include pe cea a cheltuielilor

bugetare, adică acestea din urmă sunt parte a celor dintai şi
le includ numai pe cele efectuate din bugetul de stat, din
Cheltuieli bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de
publice stat. Cheltuielile publice le includ pe acestea şi, in plus, pe
cele efectuate din fonduri extrabugetare, din fondurile
autorităţilor/instituţiilor internaţionale/supranaţionale sau
din veniturile proprii obţinute de instituţiile publice.
14
Sarcina 18. Reprezentați schematic
Destinația
cheltuielilor publice:
- Avans de PIB
- Consum definitiv de PIB
Efectuate de
administrațiile:
- Publice centrale de stat
- Publice locale
Cheltuieli publice
- Internaționale/ Supranaționale
Ne- /Includerea
transferurilor:
- Consolidate
- Neconsolidate
Sursei formale de
finanțare:
- Cheltuieli bugetare
- Cheltuieli finanţate din fonduri cu destinaţie

specială
- Cheltuieli extrabugetare
- Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice
15
Sarcina 19. Enumerați 7 factori care influențează creșterea cheltuielilor publice și explicați
semnificația lor:
Nr. Denumirea Semnificația
factorului
1 Factori demografici Aceştia se referă la creşterea numărului populaţiei cât şi la
modificarea structurii pe
vârste şi categorii socio-profesionale a acesteia. De altfel,
creşterea cheltuielilor publice este
determinantă pentru anumite domenii precum cel al educaţiei,
sănătăţii, securităţii sociale,
ordinii publice.
2 Factori economici Această categorie de factori se referă la dezvoltarea

economiei şi totodată la
modernizarea acesteia pe baza cercetării ştiinţifice, a
utilizării în condiţii de eficienţă şi
eficacitate a resurselor şi creării de bunuri materiale şi
servicii. Un rol important îl are
redistribuirea resurselor financiare publice, care pot repara
unele prejudicii create de repartiţia
concurenţială în economia de piaţ
3 Factori sociali Creşterea resurselor financiare contribuie la creşterea venitului
mediu pe locuitor,
astfel încât apare preocuparea statului pentru alocarea
resurselor financiare care contribuie la
armonizarea veniturilor categoriilor sociale cuprinse în sectorul
public
4 Urbanizarea Este un factor de creştere a cheltuielilor publice, care
antrenează resurse financiare atât
pentru crearea şi dezvoltarea oraşelor, cât şi pentru
finanţarea utilităţilor publice care
deservesc mediul respectiv
5 Factori militari Pregătirea şi desfăşurarea de operaţiuni militare de tipul
Pregătirea războaielor reprezintă un
factor de creştere a cheltuielilor publice. Dar şi eliminarea
efectelor produse de acestea în plan
economic şi social conduce de asemenea, la creşterea
cheltuielilor publice
6 Factori istorici Acţionează prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor
din ce în ce mai
crescute de cheltuieli şi suportarea cheltuielilor făcute
în anii anteriori prin apelarea la
împrumuturi publice
7 Factori politici Odată cu creşterea complexităţii sarcinilor statului şi

transformarea concepţiei cu
privire la funcţiile politice, este necesară sporirea cheltuielilor
publice pentru îndeplinirea
acestora
16
Sarcina 20. Înscrieți în spațiile de mai jos indicatorii care exprimă eficiența cheltuielilor publice și
formulele de calcul ale acestora:
Nr Indicatorii Denumirea Formula de calcul
. cheltuielilor publice indicatorului
1 Indicatorii nivelului Ponderea cheltuielilor Pg= G/Y x 100%,
publice în PIB unde:
Pg – ponderea cheltuielilor publice în PIB;
G – volumul anual al cheltuielilor publice;
Y – produsul intern brut
G med = G/N * 100%
Cheltuieli publice
medii pe un locuitor
2 Indicatorii structurii greutatea specifică gscpi = cpi/cpt x 100%, ,
(ponderea) a fiecărei unde: gs – greutatea specifică a categoriei
categorii de cheltuieli de cheltuieli în totalul cheltuielilor publice;
în totalul lor. cpi – cheltuieli publice de categoria I;
cpt – cheltuieli publice totale;
i – categoria de cheltuieli concrete.
3 Indicatorii Creşterea nominală ∆Cpn(1-0) = Cp1n – Cp0n, în care
absolută a cheltuielilor
publice ∆Cpn(1-0) – modificarea absolută reală a
dinamicii
cheltuielilor publice, în perioada curentă (1)
faţă de perioada de bază (0);
Cp1n – cheltuielile publice în perioada

curentă exprimate în preţurile perioadei de
bază
Cp0n – cheltuielile publice din perioada de

bază.
Modificarea absolută ∆Cpr(1-0) = Cp1r – Cp0r, în care

reală
∆Cpr(1-0) – modificarea absolută reală a
cheltuielilor publice, în perioada curentă (1)
faţă de perioada de bază (0);
Cp1r – cheltuielile publice în perioada

curentă exprimate în preţurile perioadei de
bază
Cp0r – cheltuielile publice din perioada de

bază.
Formule de
∆Cpr1 = Cp1n – Ip(1-0), unde
transformare a
17
din nominale în reale Ip(1-0) – indecele de modificare a prețurilor în
perioada curentă față de perioada de bază
Creşterea nominală
relativeă a IGn (1-0) = Cp1n / IGn (1-0) * 100%,unde
IGn (1-0) – indicele creșterii nominale a
cheltuielolor publice
Creşterea reală
relativeă a IGr (1-0) = Cp1r / IGr (1-0) * 100%, unde
IGr (1-0) – indicele creșterii reale a
cheltuielolor publice
2.1. Cheltuieli publice pentru acțiuni social-culturale
Sarcina 21. Explicați direcțiile de repartizare a cheltuielilor publice pentru acțiunile social-
culturale și destinația și importanța acestora:
Nr Necesitatea și importanța cheltuielilor Destinația, domeniul Sursele de finanțare
. publice pentru acțiunile social-culturale în care se
direcționează
Politica socială a statului presupune Învățământ 1) fonduri bugetare,
folosirea pe scară largă a resurselor Sănătate 2)fonduri financiare cu
financiare publice cu scopul îmbunătățirii Cultură și artă destinația specială,
condițiilor și calității vieții fiecărui Sport 3)fonduri proprii ale
cetățean. întreprinderilor
Cheltuielile publice pentru acțiuni social – publice,
culturale sunt îndreptate spre realizarea de 4)veniturile realizate
servicii în mod gratuit cu plată redusă sau de instituții social –
sub formă de alocații bugetare, pensii, culturale,
ajutoare și indemnizații. 5)veniturile populației,
6)fondurile
organizațiilor fără scop
lucrativ,
7)ajutorul financiar
extern.
Sarcina 22. Caracterizați cheltuielile publice pentru educație după următoarea schemă:
18
Necesitatea și importanța Investiția în capitalul uman este un determinant important pentru
finanțării de către stat a capacitatea de câștig a indivizilor și pentru perspectivele lor de
cheltuielilor publice angajare și joacă un rol major în determinarea nivelului și distribuției
privind educația veniturilor la nivelul societății. Însă, investiția în capitalul uman este în
strânsă legătură și cu alte beneficii ce apar ca urmare a creșterii
nivelului de cunoștințe, conducând astfel la creșterea nivelului de
educație a indivizilor. La rândul său, educația asigură o mai mare
coeziune socială, o rată a infracțiunilor mai scăzută cât și asigurarea
unei stări de sănătate ridicate.
Sursele de finanțare ale 1) din bugetul statului,
educației 2) bugetele UAT
3) din sursele populației,
4) din sursele întreprinderilor,
5) donații sau alte forme de ajutoare pe care le pot primi instituțiile
de învățământ de la diferiți beneficiari,
6) ajutorul extern.
Cadrul instituțional (după a) nivelul 0 – educația timpurie:

nivelurile sistemului – educația antepreșcolară;
educațional) – învățământul preșcolar;
b) nivelul 1 – învățământul primar;
c) nivelul 2 – învățământul secundar, ciclul I: învățământul
gimnazial;
d) nivelul 3:
– învățământul secundar, ciclul II: învățământul liceal;
– învățământul profesional tehnic secundar;
e) nivelul 4 – învățământul profesional tehnic postsecundar;
f) nivelul 5 – învățământul profesional tehnic postsecundar
nonterțiar;
g) nivelul 6 – învățământul superior, ciclul I: învățământ superior de
licență;
h) nivelul 7 – învățământul superior, ciclul II: învățământ superior de
master;
i) nivelul 8 – învățământul superior, ciclul III: învățământ superior
de doctorat.
Factorii care influențează 1. Demografici –creșterea populației;

creșterea (enumerați și 2. Economici–dezvoltarea economică, modernizează procesului de
descrieți 3 factori producție, necesită forța de muncă din ce în ce mai calificată.
prioritari) De aceea cheltuielile pentru pregătirea unui specialist cresc și
respectiv cheltuielile totale pentru învățământ se majorează.
3. Sociali și politici – ce se referă la politica școlară, la principiile
avute în vedere de Guverne în stabilirea acesteia, la nivelul
învățământului obligatoriu, la resurse, facilitățile și ajutoarele
îndreptate către instituțiile de învățământ.
Indicatorii care exprimă Eficiența acestor cheltuieli poate fi evidențiată prin indicatori de mare
eficiența acestei categorii sinteză cum sunt:
de cheltuieli 1. Gradul de cuprindere a populației școlare,
19
2. Numărul de studenți la 100 000 de locuitori,
3. Durata medie a instrucției școlare ș.a.
Sunt utilizați și indicatori de natură financiară, cum sunt:
1. Costul formării profesionale ( suma actualizată a costurilor
unitare anuale de școlarizare),
2. Sporul PIB-ului sau a venitului nașional la o unitate monetare
de cost.
Opinia proprie privind După părerea mea sistemul de învățământ este susținut destul de bine
nivelul, structura și în RM în ceea ce ține planul teoretic adică cifrele din rapoartele anuale
eficiența acestor cheltuieli și legile care nu lucrează, însă dacă privim din punct de vedere practic
în Republica Moldova observăm că aceste legi și banii care sunt investiți în domeniu nu duc
aproape la nici o schimbare. Părerea mea este că dacă acești bani vor fi
investiți și controlați unde și cum se utilizează dar să fie elaborat și un
plan adecvat de dezvoltarea a domeniului educațional, atunci sistemul
de învățământ se va dezvolta spre bine.
Sarcina 23. Completați tabelul 7 și în baza datelor acestuia rezolvați exercițiul:

Tabelul 7
Indicatorii finanțării de către stat a educației în Republica Moldova în perioada 2019-2020
(mil. lei)
Nr. Indicatori 2019 aprobat 2020 estimat

1. PIB 210 099 227 900
2. Numărul populației (mil. locuitori) 2,73 2,68
3. Cheltuieli publice total 69 171 76 633,5
4. Cheltuieli publice pentru finanțarea educației 11 184,9 13 004,7
Să se calculeze indicatorii:
A. Ponderea cheltuielilor publice pentru educație în totalul cheltuielilor publice în anul 2020;
B. Ponderea cheltuielilor publice pentru educație în PIB în anul 2019;
C. Cheltuieli publice pentru educație în mediu pe cap de locuitor în anul 2020;
D. Dinamica cheltuielilor publice pentru educație în 2020/2019 în mărimi absolute;
E. Dinamica cheltuielilor publice pentru educație în 2020/2019 în mărimi relative;
F. Să se formuleze concluzii la indicatorii calculați.
A G = 13 004.7 / 76 633.5 * 100 = 16.97 %;
B G = 11 184.9 / 210 099 *100 = 5.32 %;
C Cp = 13 004.7 / 2.68 = 4 852.5 mii lei;
D Cp med = 13 004.7 – 11 184,9 = 1 819,8 mil lei;
E Cp med = (13 004.7 – 11 184,9) / 11 184,9 * 100 = 16,27 %.
În urma calculelor efectuate am ajuns la concluzia că cheltuielile pentru învățământ s-au majorat cu
1 819,8 mil lei în anul 2020 comparativ cu 2019 ceea ce s-a datorat creșterii PIB-ului național. Dacă
20
analizăm ponderea cheltuielilor publice pentru educație în totalul cheltuielilor publice în anul 2020
atunci observăm că acestea au constituit 16,97 % dar dacă analizăm ponderea cheltuielilor publice
pentru educație în PIB în anul 2019 atunci observăm că acestea au constituit 5,32 % astfel încât pentru
fiecare locuitor a RM a fost estimate 4852,5 mii lei.
Sarcina 24. Caracterizați cheltuielile publice pentru cultură, artă, sport, acțiuni pentru tineret după
următoarea schemă:
Necesitatea și importanța Cheltuielile pentru cultură și artă sunt cheltuieli pentru întreținerea
finanțării de către stat a instituțiilor de cultură și artă, a unor formațiuni artistice și pentru
cheltuielilor publice finanțarea unor obiective de artă (teatre, muzee, cinematografe).
privind cultura, arta, Resursele financiare destinate culturii și artei, alături de cele pentru
sportul și acțiunile pentru învățământ contribuie la creșterea calității factorului uman: crearea și
tineret îmbogățirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor și moravurilor
estetice, ridicarea gradului de educație și civilizație.
Sursele de finanțare Surse de finanțare a cheltuielilor pentru cultură și artă și sport sunt:
- surse bugetare;
- acordarea subvențiilor de stat;
- donații;
- surse proprii ale instituțiilor date;
- firme, contribuții ale populației.
Cadrul instituțional Instituțiile de cultură, artă și sport(teatre, muzee, cinematografe, școli
(instituțiile care de artă/de sport)
beneficiază de finanțare
din partea statului)
Factorii care influențează 1. Factorul social. Creșterea resurselor financiare contribuie la
creșterea (enumerați și creșterea venitului mediu pe locuitor, astfel încât apare preocuparea
descrieți 3 factori statului pentru alocarea resurselor financiare care contribuie la
prioritari) armonizarea veniturilor categoriilor sociale cuprinse în sectorul
public.
2. Urbanizarea. Este un factor de creștere a cheltuielilor publice, care
antrenează resurse financiare atât pentru crearea și dezvoltarea
orașelor, cât și pentru finanțarea unităților publice care deserves
mediul respective.
3. Factorul istoric. Acționează prin transmiterea de la o perioadă la
alta a nevoilor din ce în ce mai crescute de cheltuieli și suportarea
cheltuielilor făcute în anii anteriori prin apelarea la împrumuturi
publice.
Indicatorii care exprimă Eficienţa cheltuielilor pentru acţiunile din domeniul culturii şi artei
eficiența acestei categorii poate fi apreciată prin creşterea numărului de vizitatori la muzee;
de cheltuieli creşterea numărului de cititori la biblioteci; creşterea numărului de
spectatori la instituţiile teatrale şi muzicale etc.
Opinia proprie privind Consider că în Republica Moldova eficiența acestor cheltuieli este una
nivelul, structura și satisfăcătoare. Cheltuielile pentru cultură, artă și sport în anul 2019 au
eficiența acestor cheltuieli constituit 1596,1 mil. lei, adică 0,76% din PIB și 2,3% din totalul
21
în Republica Moldova cheltuielilor bugetului public național.
Sarcina 25. Caracterizați cheltuielile publice pentru ocrotirea sănătății după următoarea schemă:
Necesitatea și importanța Ocrotirea sănătății este unul din serviciile de bază ale unei societăți.
finanțării de către stat a Nivelul cheltuielilor în sănătate, ca și a celor în educație, poate fi
cheltuielilor publice considerat un indicator rezonabil al gradului de dezvoltare a unei
privind sănătatea națiuni. Majoritatea țărilor cu economii avansate alocă resurse
importante pentru finanțarea sectorului de sănătate ca premisă pentru
generații cât mai sănătoase și o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
Sursele de finanțare  Fonduri bugetare

 Contribuții sau cotizații pentru sănătate plătite atat de
persoanele fizice cât şi de angajatorll care allmentează fondurlle
financlare publice de sănătate și care gestlonate de organe
speciallzate
 Venituri proprii ale unităților din domeniul ocrotirii sănătății
 Resurse ale populației destinate sănătății
Resurse externe (credite, ajutoare nerambursabile)
Cadrul instituțional Instituțiile din domeniul ocrotirii sănătății pot fi:

(instituțiile care  publice;
beneficiază de finanțare  private.
din partea statului)
Factorii care influențează  creşterea numărului populaţiei;
creșterea (enumerați și  modificarea structurii demografice;
descrieți 3 factori  accentuarea factorilor de risc;
prioritari)  apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri;
 creşterea costului prestaţiilor medicale;
 creşterea duratei medii de viaţă.
Indicatorii care exprimă Indicatori de management al resurselor umane;
eficiența acestei categorii Indicatori de utilizare a serviciilor medicale;
de cheltuieli Indicatori ai activității economico-financiare ale instituției;
Indicatori de calitate.

Opinia proprie privind După părerea mea eficiența cheltuielilor pentru ocrotirea sănătății în
nivelul, structura și RM nu este mare deoarece la momentul dat sunt o mulțime de
eficiența acestor cheltuieli probleme cu care se confruntă sistemul medical. Aceste cheltuieli fie
în Republica Moldova nu sunt administrate eficient fie nu sunt destule pentru a face față
acestor probleme.
22
Sarcina 26. În baza datelor Tabelului 8 rezolvați exercițiul:
Tabelul 8
Evoluția cheltuielilor pentru sănătate ale BPN în dinamică în anii 2016-2019
mil.lei
Denumirea sectorului 2016 2017 2018 2019

aprobat aprobat aprobat estimat
1 2 3 4 5
Cheltuieli publice totale 52784,4 54770,6 59529,3 64279,3
Cheltuieli publice pentru acțiuni social-
34640,9 36450,2 38375,6 40710,3
culturale total
Inclusiv ocrotirea sănătății 6711,3 6896,7 7544,6 8191,5
Să se calculeze indicatorii:
A. Ponderea cheltuielilor publice pentru ocrotirea sănătății în totalul cheltuielilor publice în anii
2017-2018;
B. Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate în PIB în anii 2018-2019;
C. Cheltuieli publice pentru sănătate în mediu pe cap de locuitor estimate în anul 2019;
D. Dinamica cheltuielilor publice pentru sănătate în 2018/2017 în mărimi absolute;
E. Dinamica cheltuielilor publice pentru sănătate în 2017/2016 în mărimi relative;
F. Să se formuleze concluzii la indicatorii calculați.
A G2017 = 6 896,7 / 54 770,6 * 100 = 12,59%; G2018 = 7 544,6 / 59 529,3 * 100 = 12,67 %
B G2018 = 7 544.6 / 192 509 * 100 = 3.92 % ; G2019 = 8 191.5 / 210 099 *100 = 3.90 %
C Cp = 8191.5 / 2.73 = 3 000.55 lei
D Cp med = 7 544.6 – 6 896.7 = 647.9 mil lei
E Cp med = (6 896.7 – 6711.3) / 6711.3 * 100 = 2.76 %
F În urma calculelor efectuate am ajuns la concluzia că ponderea cheltuielilor publice pentru ocrotirea
sănătății în totalul cheltuielilor publice în anul 2018 comparativ cu 2017 a crescut cu 0,08 p.p. pe
când ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate în PIB în anul 2019 a scăzut cu 0,02%
comparativ cu 2018, totodată am aflat că pentru un locuitor din RM în anul 2019 era estimat
3000.55 lei din cheltuirlile pentru ocrotirea sănătății. Comparativ cu anul 2017 în anul 2018
cheltuielile publice pentru sănătate au crescut cu 647,9 mil lei sau cu 2,76 %.
Sarcina 27. În baza datelor Tabelului 9 rezolvați exercițiul:
Tabelul 9
Cheltuieli pe termen mediu pentru sectorul ocrotirea sănătății
23
A. Determinați ponderea fiecărui tip de buget utilizat pentru finanțarea sănătății prognozate pentru
anul 2019.
B. Aranjați aceste bugete în ordinea descrescătoare.
C. Calculați indicatorii dinamicii cheltuielilor publice pentru ocrotirea sănătății în mărimi absolute și
relative în anul 2020 prognozat comparativ cu 2019 aprobat.
D. Formulați concluzia referitoare la calculele obținute.
A G (BS) = 4 499.2 / 8 931.3 * 100 = 50.38 % ; G (FAOAM) = 2 895.7 – 8 931.3 * 100 = 32.42 % ;
G(FAOAM) = 7231 / 8 931.3 * 100 = 80.96 % ; G(BL) = 96.8 / 8 931.3 * 100 = 1.08 %
B G(FAOAM); G (BS); G (FAOAM); G(BL).
C Dinamica absolută
Cp(BPN) med = 9 245,9 – 8 931,3 = 314,6 mil lei; Cp (BS) = 4435.8 – 4499.2 = -63.4 mil lei
Сp (FAOAM) = 3027 – 2895.7 = 131.3 mil lei ; Cp(FAOAM) = 7740.3 - 7231 = 509.3 mil lei ;
Cp(BL) = 96.8 – 96.8 = 0 mil lei
Dinamica relativă
Cp(BPN) med = 314,6 / 8 931,3 * 100 = 3,52 %; Cp (BS) = (4435.8 – 4499.2) / 4499.2 *100 = -1.41 %
Сp (trans. FAOAM) =(3027 – 2895.7)/2895.7*100=4.53%; Cp(FAOAM)=(7740.3 – 7231) / 7231 *100 =
7.04%;
Cp(BL) = (96.8 – 96.8) / 96.8 * 100 = 0 %
D În urma calculelor efectuate am ajuns la concluzia că bugetul pentru finanțarea sănătății în anul
2019 a fost mai mare cu 64,84 % decât cheltuielile totale din BPN, aceste resurse financiare au
provenit din bugetul de stat, bugetele locale, fondul asigurării obligatorii de asistență medical și din
transferurile statului către FAOAM. Se observă că cheltuielile BPN în anul 2020 comparativ cu
anul 2019 a crescut cu 314,6 mil lei sau cu 3,52 %.
Sarcina 28. Analizați sursele de constituire a veniturilor și direcțiile de repartizare a cheltuielilor

FAOAM în anul 2019. Formulați concluzii:
24
25
Concluzii:
În urma studierii și analizei a acestor tabele am ajuns la concluzia că în anul 2019 în bugetul FAOAM
la începutul perioadei de gestiune erau ăn cont 239669,8 mii lei apoi au intrat ca venit 7326030,0 mii
lei ceea ce a fost destul pentru a acoperi cheltuielile pe care le-a suferit FAOAM în sumă de 7526030,0
mii lei încât la finalul perioadei de gestiune au rămas în cont 39669,8 mii lei. Veniturile Fondului de
Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală s-au constituit din primele achitate în mărime de 4,5 % de
salariați și 4,5 % de angajator, totodată din primele pentru asistență medicală plătite de persoanele
fizice cu reședință în RM și din transferele bănești primite din BPN. Cheltuielile FAOAM au fost
repartizate pentru achitarea serviciilor de bază, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, pentru dezvoltarea și
modernizarea prestării serviciului public, pentru fondul de administrare al sistemului de asigurare
26
2.2. Cheltuieli publice privind protecția socială

Protecția socială reprezintă o totalitate de garanţii economico-juridice care asigură
supravegherea drepturilor de bază ale cetăţenilor şi atingerea unui nivel decent de viaţă.
Sarcina 30. Explicați deosebirile dintre asigurări sociale și asistența socială:
Este un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate,

constând în acordarea de indemnizaţii băneşti, ajutoare,
Asigurările pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi
sociale recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii,
prevăzute de legislaţie.
desemneaza un asamblu de instituţii, programe, măsuri,

activităţi profesionalizate, servicii specializate de protejare
a persoanelor, grupurilor, comunităţilor, cu probleme
Asistența speciale, aflate temporar in dificultate, care datorita unor
motive de natură economica, socio-culturala, biologica sau
socială psihologica nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi
eforturi proprii, un mod normal, decent de viaţă.
27
Sarcina 31. Enumerați și descrieți principiile Asigurărilor Sociale de Stat în Republica Moldova:
Principiile Asigurărilor Sociale de Stat
1. principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat
pe aceleaşi norme de drept
2. principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public - contribuabili şi
beneficiari - un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile
prevăzute de lege
3. principiul solidarităţii sociale, inter şi intrageneraţii, conform căruia participanţii la sistemul
public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de dreptul pentru prevenirea,
limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege
4. principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii,
obligaţia de a participa la sistemul public;
drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor
5. principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe
temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite
6. principiul repartiţiei, potrivit căruia resursele bugetului asigurărilor sociale de stat se
redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii
7. principiul autonomiei, potrivit căruia sistemul public se administrează de sine stătător, pe
baza legii
8. principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie
9. principiul incesibilității, potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial
Sarcina 32. Enumerați tipurile de pensii și condițiile de stabilire ale acestora:
Tipuri de pensii
Pensia de invaliditate Pensiile social

Pensia pentru limită de Dreptul la pensia socială
Pensiile de invaliditate vârstă îl au persoanele care nu
se stabilesc persoanelor Condiţiile de stabilire a Pensiile de urmaş au obţinut acest drept în
asigurate în cazul pensiei depline pentru Dreptul la pensie de sistemul de asigurări
pierderii totale sau limită de vîrstă sînt sociale: invalizii din
urmaş se obţine în
parţiale a capacităţii de atingerea vîrstei de copilărie şi invalizii în
muncă în urma: unei boli cazul cînd decedatul a urma unei boli obişnuite,
pensionare stabilite de
obişnuite, unui accident legislaţie şi realizarea fost pensionar sau avea care nu au realizat un
de muncă sau unei boli stagiului de cotizare dreptul la pensie. stagiu necesar pentru a
profesionale.
corespunzător obţine o pensie de
invaliditate
28
Sarcina 33. Enumerați 5 tipuri de indemnizații pe care le cunoașteți și condițiile de stabilire ale
acestora:
Tipuri de indemnizații Condițiile de beneficiere
Indemnizaţia paternală Indemnizaţia paternală se stabileşte salariaţilor asiguraţi în sistemul
public de asigurări sociale, care: - are un stagiu
total de cotizare de cel puţin 3 ani sau de cel puţin 9 luni, realizat în
ultimele 24 luni premergătoare datei naşterii copilului;
- tatălui copilului nou-născut i s-a acordat, la cerere, concediu paternal
la toate unităţile în care desfăşoară activităţi în primele 56 de zile de la
data naşterii copilului”;
- tatăl copilului nou-născut a solicitat stabilirea indemnizaţiei paternale
în termen de 12 luni de la data naşterei copilului;
- tatăl copilului nou-născut a realizat un venit asigurat la toate
unităţile în care desfăşoară activităţi în ultimele 3 luni premergătoare
lunii naşterii copilului.
Indemnizaţia paternală se acordă pentru o perioadă de 14 zile
calendaristice.
Indemnizaţie pentru a) confirmă un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani;

incapacitate temporară b) asiguraţii care confirmă un stagiu total de cotizare de până la 3 ani
de muncă beneficiază de dreptul la indemnizaţii dacă confirmă un stagiu de
cotizare de cel puţin 9 luni realizat în ultimele 24 de luni premergătoare
datei producerii riscului asigurat.
Şomerele/şomerii beneficiază de dreptul la indemnizaţii dacă confirmă
stagiul de cotizare necesar, cu condiţia suspendării pentru această
perioadă a plăţii ajutorului de şomaj.
Ajutor de deces Ajutorul de deces se acordă asiguraţilor indiferent de durata stagiului

de cotizare, precum şi persoanelor care nu au statut de asigurat, dar
care confirmă stagiul de cotizare de cel puţin 3 ani.
Indemnizația lunară de a) în cazul în care dintr-o singură sarcină în familie s-au născut cel
suport pentru creșterea puțin 2 copii vii;
pînă la vîrsta de 3 ani a b) de la data nașterii copiilor, la solicitarea unuia dintre părinți, atît
copiilor gemeni sau a mai persoanelor asigurate, cît și persoanelor neasigurate;
mulți copii născuți dintr-o c) în cazul adopției sau instituirii tutelei asupra copiilor gemeni sau mai
singură sarcină multor copii născuți dintr-o singură sarcină de la data adoptării hotărîrii
privind încuviințarea adopției, respectiv de la data emiterii dispoziției
privind instituirea tutelei;
d) pentru fiecare copil născut viu;
e) copiii au fost înregistrați la subdiviziunea competentă a Agenții
Servicii Publice;
f) indiferent dacă persoana care solicită indemnizația desfășoară
activitatea de muncă;
g) cu condiţia că a fost solicitată în termen de 12 luni de la data nașterii
copiilor.
29
Indemnizaţia unică la a) pentru fiecare copil născut viu, inclusiv în cazul gemenilor;
naşterea copilului b) mamei, iar în cazul decesului ei - reprezentantului legal al copilului;
c) cu condiţia că copilul a fost înregistrat la subdiviziunea competentă a
Agenției Servicii Publice;
d) cu condiţia că a fost solicitată cel tîrziu în termen de 12 luni de la
naşterea copilului;
Sarcina 34. Utilizând datele statistice și datele CNAS completați tabelul 10:
Tabelul 10
Statistica Sistemului Național de Protecție socială în Republica Moldova în perioada 2019-2020
Nr. Indicatori Unități 2019 2020
de
măsură
1. Numărul de pensionari care beneficiază persoane 700467 696011
de pensii
2. Numărul de pensionari care beneficiază

de pensia pentru limita de vârstă
persoane 528185 524451
3. Numărul de persoane care beneficiază

de pensie de dizabilitate
persoane 123347 122896
4. Numărul de persoane care beneficiază persoane 11173 11263

de pensie de urmaș
5. Mărimea medie a pensiei pentru limita lei 1840,56 1842,99

de vârstă
6. Numărul de persoane care beneficiază persoane 38100 23077

de indemnizații de șomaj
7. Mărimea medie a indemnizației pentru lei
îngrijirea cipicului pentru persoanele
1706,88 1759,53
asigurate
30
Sarcina 35. Utilizând datele tabelului 11 rezolvați exercițiul:
Tabelul 11
Date privind veniturile BASS în perioada 2016-2020 (mil.lei)
31
A. Determinați ponderea CAS de la angajat, de le angajator și de la persoanele neasigurate în totalul
veniturilor BASS pentru anul 2020.
B. Determinați ponderea transferurilor din cadrul BPN în totalul veniturilor BASS în anul 2019.
C. Calculați indicatorii dinamicii veniturilor BASS în mărimi absolute și relative în anul 2020
prognozat comparativ cu 2017 aprobat.
A. Ponderea CAS de la angajat a 2020
(3078,0/22279.1) *100% =13.82%
Ponderea CAS de la angajator a 2020
(11745/22270,2) * 100% = 52,75%
Ponderea CAS de la persoanele neasigurate a 2020
(136,8/22270,2)* 100% = 0,61%
B. Ponderea transferurilor din cadrul BPN în totalul veniturilor BASS a 2019
(6978,9/20735,2)* 100% = 33,6%
C. indicatorii dinamicii veniturilor BASS în mărimi absolute și relative în anul 2020 prognozat
comparativ cu 2017 aprobat
22270,2/17513,8 * 100% = 127,15%
22270,2 – 17513,8 = 4756,4 (mil. Lei)
32
Sarcina 36. Utilizând datele tabelului 12 rezolvați exercițiul:
Tabelul 12
A. Determinați ponderea pensiilor de asigurări sociale în totalul cheltuielilor BASS pentru anul 2019.
33
B. Determinați ponderea indemnizațiilor de asigurări sociale în totalul cheltuielilor BASS în anul
2019.
C. Calculați ponderea prestațiilor de asigurări sociale în totalul cheltuielilor BASS pentru anul 2019.
A. Ponderea pensiilor de asigurări sociale în totalul cheltuielilor BASS pentru anul 2019.
11240560,1/15763 991,6 )*100%= 71,3%
B. Ponderea indemnizațiilor de asigurări sociale în totalul cheltuielilor BASS în anul 2019.
9003+9006+9008+9010/90)*100%=26,2%
C. Ponderea prestațiilor de asigurări sociale în totalul cheltuielilor BASS pentru anul 2019.
185923,8/15763991,6)*100=1,17%
34
2.3. Cheltuieli publice privind obiectivele și acțiunile economice
Sarcina 37. Caracterizați cheltuielile publice pentru obiectivele și acțiunile economice după
Necesitatea și importanța În cadrul acestei categorii sunt incluse cheltuielile care se referă la
finanțării de către stat a finanțarea obiectivelor și activităților cu caracter economic din
cheltuielilor publice întreprinderile sectorului public și la subvenționarea unor întreprinderi
privind obiectivele și cu proprietate publică, privată sau mixtă.
acțiunile economice Din punct de vedere al conținutului economic aceste cheltuieli au
caracter complex, unele reprezintă cheltuielile curente de desfășurare a
activității economice, iar altele constituie cheltuieli de capital
Sursele de finanțare cheltuieli acoperite din costul de producție;

cheltuieli ce se acoperă din venituri;
cheltuieli de investiții acoperite din fondul dezvoltare-cercetare;
cheltuieli acoperite din fonduri speciale
Forme de susținere din Prime de export

partea statului a Avantajele valutare
activităților economice Restituirea impozitelor plătite sau renunţarea la impozitele datorate de
către exportatori
Subvenţii
Diferenţe de preţ
Avantaje pe linia creditului bancar
Factorii care influențează Economic, politic, social

creșterea (enumerați și
descrieți 3 factori
prioritari)
Indicatorii care exprimă Indicatorul de efect(producţia marfă, valoarea adăugată, profitul şi

eficiența acestei categorii încasările din export.)
de cheltuieli Indicatorul de efort(investiţiile, costurile de producţie, importurile,
tipuri de muncă.)
Opinia proprie privind Sunt binevenite cheltuielile in aceasta structura deoarece deyvoltarea
nivelul, structura și economica duce la crearea unor noi locuri de munca care
eficiența acestor cheltuieli imbunatateste starea in Republica Moldova.
35
în Republica Moldova
Sarcina 38. Utilizând datele din tabelul 13 rezolvați exercițiul:

Tabelul 13
Date privind cheltuielile BPN în perioada 2017-2020 (mil.lei)
A. Determinați totalul cheltuielilor publice pentru obiective și acțiuni economice pentru anul 2018.
B. Determinați ponderea acestei categorii de cheltuieli în PIB în anul 2017.
C. Calculați mărimea medie pe cap de locuitor a cheltuielilor privind agricultura în anul 2020.
D. Calculați ponderea cheltuielilor publice pentru obiective și acțiuni economice în totalul acestora în
anul 2019.
E. Formulați concluzia referitoare la calculele obținute.
A. 6987 mil.lei
B. PIB 2017-178 880,89 mil. lei.
CAE a.2017-6471 mil.lei
CAE 6471
P= *100% = *100%= 3,62%
PIB 178880,89
CPA 1536,1
C. CPA/cap.loc= = =573,17
nr .loc 2,68
D. 6925 mil.lei
6925
P= *100%=10,96%
63137
36
2.4. Cheltuieli publice privind serviciile de stat cu destinație generală,
menținerea ordinii interne, securitatea și apărarea națională
Sarcina 39. Caracterizați cheltuielile publice pentru serviciile de stat cu destinație generală după
Necesitatea și importanța Mărimea cheltuielilor publice privind serviciile publice generale
finanțării de către stat a depinde de structura aparatului de stat, de numărul persoanelor ce
cheltuielilor publice alcătuiesc acest aparat, de gradul de înzestrare tehnică a instituţiilor
privind serviciile publice publice, de raporturile existente între diferite categorii sau grupuri
generale sociale, de problemele politice economice şi sociale.
Statul trebuie să asigure satisfacerea necesităţilor publice şi să
îndeplinească sarcinile şi funcţiile care-i revin.
Sursele de finanțare Bugetul de stat

Bugetele locale
Fonduri extrabugetare
Investiţii din exterior
Cadrul instituțional Organele puterii legislative
(instituțiile care Organele judecătoreşti şi organele puterii executive
beneficiază de finanțare Poliţia
din partea statului) Securitatea
Serviciile pompierilor
Apărarea civilă
Factorii care influențează Social, urbanist şi politic
creșterea (enumerați și
descrieți 3 factori
prioritari)
Indicatorii care exprimă Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale în totalul
eficiența acestei categorii cheltuielilor publice
de cheltuieli Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale în PIB
Cheltuieli pentru servicii publice generale pe cap de locuitor
Opinia proprie privind Acestea sunt cheltuieli care nu prea aduc folos in economia
nivelul, structura și Republicii Moldova ele ar putea fi reduse.
eficiența acestor cheltuieli
în Republica Moldova
37
Sarcina 40. Utilizând datele din tabelul 13 rezolvați exercițiul:
A. Determinați totalul cheltuielilor publice pentru serviciile publice generale, apărare națională, ordine
publică și securitate națională pentru anul 2018.
B. Determinați ponderea acestei categorii de cheltuieli în PIB în anul 2017.
C. Calculați mărimea medie pe cap de locuitor a cheltuielilor privind serviciile de stat cu destinație
generală în anul 2020.
D. Calculați ponderea cheltuielilor publice pentru serviciile publice generale, apărare națională, ordine
publică și securitate națională în totalul acestora în anul 2019.
E. Formulați concluzia referitoare la calculele obținute.
A. 4315+620+4464=9399 mil.lei
4106
B. P= *100%=2,29%
178880,89
4514
C. CPSG/cap.loc = =1684,31 mil.lei
2,68
4593+684 +4998
D. P = *100%=16,27%
63137
38
Capitolul III. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării
anumitor obiective economice, sociale sau de altă natură.
Sarcina 42. Reprezentați schematic și explicați criteriile de clasificare a resurselor financiare

publice:
Din ce in ce mai frecvent, se manifesta cererea sporita de resurse financiare, generata de cresterea
nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid decat cel al evolutiei PIB.
Cererea de resurse financiare publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor publice.
Posibilitatea acoperirii cererii de resurse la un moment dat, este influentata de un ansamblu de
factori:
- factori economici – determina cresterea produsului intern brut si pe aceasta baza sporirea
veniturilor impozabile;
- factori monetari (dobanda, credit, masa monetara)- care isi transmit influenta prin pret. ;
- factori sociali – care presupun redistribuirea resurselor, in scopul asigurarii nevoilor de educatie,
protectie si asigurari sociale, sanatate etc.
factori demografici – care in anumite conditii pot influenta numarul populatiei active si sporirea
numarului contribuabililor;
- factori politici si militari – care prin masurile de politica economica. Sociala sau financiara pe
care le implica, pot avea ca efect sporirea productiei si a veniturilor, cresterea contributiilor pentru
asigurarile sociale, sporirea fiscalitatii, presiuni asupra bugetului general consolidat;
- factori de natura financiara – precum cei legati de aparitia deficitului bugetar ce reclama resurse
financiare sporite pentru acoperirea lui.
39
Datorita existentei unui numar mare de factori care influenteaza resursele financiare publice si
criteriile de clasificare a acestora sunt diversificate
Sarcina 43. Enumerați 5 factori care influențează creșterea resurselor financiare publice și
explicați semnificația lor:
Nr. Denumirea factorului Semnificația
1. DEMORAFICI O anumită structură a populaţiei poate duce lacreşterea
încasărilor fiscale.
2. POLITICI ŞI Creşterea anumitor necesităţi militare (datorită integrării în
MILITARI NATO,spre exemplu),sau luarea anumitor decizii de politică
economică trebuie susţinute de societate prin impozite şi taxe
locale.
3. ECONOMIC Creşterea economică are ca efecte creşterea bazei de
impozitare şi sporirea veniturilor fiscale
4. DE NATURĂ Sintetizează influenţa celorlalţi factori prin dimensiunea
FINANCIARĂ cheltuielilor publice.Compararea cu nivelul resurselor posibil
de mobilizat,rezultă mărimea deficitului bugetar.Acoperirea
acestuia necesită resurse financiare publice suplimentare.
5. MONETARI Creşterea dobânzii atrage creşterea preţurilor care duce la
creşterea nominală a încasărilor fiscale.
Sarcina 44. Înscrieți în spațiile de mai jos indicatorii care exprimă eficiența resurselor financiare
publice și formulele de calcul ale acestora:
Nr Indicatorii veniturilor publice Denumirea indicatorului Formula de calcul
.
1 Indicatorii nivelului Volumul veniturilor Vp0 /n
Vpor= ;
publice, in expresie IP 0
nominala si reala Vp1/n
Vp1r=
IP 1
Vpor:veniturile
publice reale ale
anului 0
Vp1r veniturile
publice reale ale
anului 1
2 Indicatorii structurii Venituri publice medii pe Vp/ n
VP/loc= *
un locuitor nr .loc .
3 Indicatorii dinamicii Ponderea Vp/n

VP/PIB= *100%
veniturilor publice in PIB
40
produsul intern brut
Sarcina 45. Completați spațiile de mai jos cu 4-5 surse de venituri pe nivelele Bugetului Public
Național
Veniturile BPN
BS BASS BUAT FAOAM
Impozite Contribuţiile Granturi Contribuţii de
asigurărilor sociale asigurare obligatorie
Venituri din Prime de asigurare Defalcări conform Transferuri primite în
monopoluri fiscale socială cotelor procentuale de cadrul bugetului
la impozitele şi taxele consolidat central
de stat
Accize Venituri proprii Transferuri între
bugetul de stat şi
fondurile asigurării
obligatorii de asistenţă
medicală
Taxe Transferuri de la Fonduri seciale Prime de asigurare
bugetul de stat obligatorie de asistenţă
medicală
Granturi Dobânzi Transferuri cu Transferuri primite în
destinaţie cadrul bugetului public
generală/specială naţional
Sarcina 46. Utilizând datele din Tabelul 14 analizați sursele de constituire a veniturilor BPN în
perioada 2016-2020.
Calculați:
A. Ponderea veniturilor fiscale și nefiscale în totalul veniturilor BPN în anul 2019.
B. Ponderea TVA în totalul veniturilor BPN în anul 2018.
C. Ponderea CAS și PAM în totalul veniturilor fiscale în anul 2019.
D. Ponderea granturilor în total venituri în anul 2019.
E. Ponderea veniturilor BPN în PIB în anul 2016.
F. Dinamica veniturilor BPN 2020 comparativ cu 2019 în mărimi absolute și relative.
Tabelul 14
Date privind veniturile BPN în perioada 2016-2020 (mil.lei)
41
Rezolvare:
A. Venituri fiscale a.2019-62 728,2 mil.lei
Venituri nefiscale a.2019- 2 814,4 mil.lei
B. 32,10%(ponderea TVA în totalul veniturilor a.2018)
C. Venituri fiscale a.2019-62 728,2 mil.lei
CAS-a.2019- 13 750,7 mil.lei, P=21,92%
PAM- a.2019-4 328,7 mil.lei, P=6,90%
42
TOTAL- 28,82%
D. 1,96%
E. PIB a.2016- 134 900 mil.lei
Venituri BPN a.2016- 45 953,9 mil.lei
P= 34,10%
E. Venituri BPN a.2020-65 202,7 mil.lei
Venituri BPN a.2019-60 679,2 mil.lei
Dinamica 65 202,7-60679,2=4 523,5 mil.lei
65202,7/60679,2*100%=107,45%(s-au majorat veniturile în 2020 faţă de 2019 cu 7,45%)
43
Impozit reprezintă relațiile financiare prin intermediul
cărora se prelevează o parte din veniturile și / sau averea persoanelor fizice și juridice la
Sarcina 48. Reprezentați schematic și explicați criteriile de clasificare a impozitelor:
1. Impozitul pe venit-Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul

pe venit reţinut din acesta (forma IRV 09) La darea de seamă (forma IRV 09)
se prezintă anexa privind suma venitului achitat si impozitul pe venit reţinut din
acesta repartizat pe subdiviziuni
2. Taxa pe valoarea adăugată-Declaraţia privind TVA pe luna august (forma
TVA12). La Declaraţia privind TVA se prezintă obligatoriu anexa “Lista
facturilor fiscale primite” (forma TVA FACT) care va conţine informaţia
despre facturile fiscale primite în perioada fiscală pentru care se prezintă
Declaraţia, precum şi anexa “Lista facturilor fiscale eliberate” (forma TVA
LIVR) în care se înregistrează toate facturile fiscale eliberate în perioada fiscală
pentru care se prezintă Declaraţia. Anexele menţionate constituie părţi
indispensabile ale Declaraţiei privind TVA.
3. Taxa pentru serviciile de telefonie mobile-Darea de seamă privind taxa
pentru serviciile de telefonie mobilă (forma TTM
4. Plata suplimentară obligatorie la vînzarea valutei străine prin intermediul
caselor de schimb valutar-Darea de seamă privind plata suplimentară
obligatorie la vînzarea valutei străine prin intermediul caselor de schimb
valutar
44
Sarcina 49. Enumerați și descrieți principiile clasice ale impozitelor (după Adam Smith):
Denumirea principiului impunerii Descrierea semnificației

maxima de justiţie "cetăţenii fiecărui stat trebuie să contribuie la
cheltuielile guvernamentale, atât cât le permite
facultăţile proprii, adică în proporţia veniturilor
pe care le realizează sub protecţia statului";
maximi de certitudine "impozitul stabilit fiecărui cetăţean trebuie să fie
prestabilit şi nu arbitrar. În epoca modernă,
cuantumul plaţii trebuie să fie cert pentru
contribuabil, ca şi pentru orice altă persoană".
maxima comodităţii "toate contribuţiile trebuie să fie pretinse la
termenele şi urmând procedeul care este mai
convenabil contribuabilului";
maxima economiei "toate contribuţiile trebuie să fie stabilite de o
manieră care să scoată din buzunarul
cetăţeanului cât mai puţin posibil faţă de ceea ce
urmează să intre în trezoreria statului”.
Sarcina 50. Enumerați și descrieți elementele impozitelor:
Elementul Descrierea
Subiectul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. Astfel, de
impozitului exemplu, la impozitul pe venitul persoanelor fizice, subiect al impozitului este
muncitorul sau funcționarul care obține venit, la impozitul pe succesiuni -
moștenitorul (moștenitorii) etc. În actele normative subiectul impozitului mai
este numit și contribuabil.
Suportatorul este persoana care suportă efectiv plata impozitului. În mod normal subiectul
(destinatarul impozitului ar trebui să fie și suportatorul acestuia. În realitate, sânt frecvente
cazuri în care suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul
) impozitului
(transpunerea impozitelor plătite de unele persoane fizice sau juridice în sarcina
altora).
Obiectul îl reprezintă materia supusă impunerii. Astfel, în cazul impozitelor directe obiect
impunerii al impunerii este venitul sau averea, iar în cazul impozitelor indirecte obiect al
impunerii este importul, cifra de afaceri etc.
Sursa arată din ce anume se plătește impozitul: din venit sau din avere. În cazul întâi
impozitului obiectul impunerii coincide cu sursa. În cel de-al doilea - nu întotdeauna există o
asemenea coincidență, deoarece de regulă impozitul se plătește din venitul
realizat de pe urma averii respective și numai arareori aceasta diminuează averea
propriu-zisă.
Cota reprezintă impozitul aferent unei unități de impunere. Impozitul poate fi stabilit
impozitului
într-o sumă fixă sau în cote procentuale.
Termenul de indică data până la care impozitul trebuie achitat statului. Perioada pentru care se
plată achită impozitul poate fi luna, trimestrul, anul etc.
Facilitățile reprezintă diverse înlesniri, favorizări, avantaje, privilegii acordate legal în
fiscale vederea micșorării poverii fiscale. Înlesnirile fiscale, de regulă, se referă la un
45
impozit concret și au în vedere diferite elemente ale acestuia: contribuabilul
(invalizi, pensionari, studenți etc.); obiectul impunerii care pot fi diminuați
(profitul, venitul); termenul de plată care poate fi stabilit pentru o perioadă mai
convenabilă (la impozitul funciar - după recoltarea roadei) etc.
Sancțiuni reprezintă majorări de impozite aplicate în cazul nerespectării legislației fiscale.
fiscale
Unitate de Pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil se folosește o anumită
impunere unitate de măsură, care poartă denumirea de unitate de impunere. Drept unitate
de impunere putem întâlni: unitatea monetară, hectarul, kg, litru, tona, m2 etc.
Sarcina 51. Rezolvați exercițiul:

Calculați suma scutirilor lunare pentru anul 2020 de care ar putea beneficia în condițiile prevăzute de
legislație tatăl Dumneavoastră. Argumentați calculele obținute.
1.Scutirea lunara=2000+250=2250

Directorul ”Firma mea” SRL Iordachi Vladimir beneficiază de scutire personală și scutirea pentru o
persoană întreținută (copil de 7 ani). În luna martie 2020el a obținut venit sub formă de salariu (brut)
în mărime de 12000 lei.
De calculat:
1. Suma lunară a scutirilor;
2. CAS, PAM, Impozitul pe venit reținut din salariu și suma venitului net.
1.Scutirea lunara=2000+250=2250
2.CAS=1200*4,5%=540 lei
PAM=12000*6%=720 lei
Impozitul pe venit=(1200-2250-720)*12%=1018.8 lei
Venitul net=12000-540-720-1018.8=9721.20 lei

Contabilul ”Firma mea” SRL Popescu Elena beneficiază de scutire personală și scutirea pentru soț.
În luna aprilie 2018 ea a obținut venit sub formă de salariu (brut) în mărime de 12800 lei.
De calculat:
1. Suma lunară a scutirilor;
2. CAS, PAM, Impozitul pe venit reținut din salariu și suma venitului net.
46
1. Scutirea lunara = 2000 +940scutirea pentru sot=2940
2. CAS =12800*6%=768 lei
PAM=12800*4,5%=576 lei
Impozitul pe venit=(12800-2940-768-576)*12%=1021,92lei
Venitul net=12800- 768-576-1021,92=10434,08 lei
Sarcina 54. Descrieți după elemente impozitul pe bunurile imobiliare valabil pentru anul 2020.
Baza legislativă Codul fiscal
Subiecți a) persoanele juridice şi fizice care sînt înregistrate sau trebuie să fie
înregistrate în conformitate cu prevederile art.112;
b) persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor
fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu
depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
c) persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă
sînt sau nu sînt înregistrate în conformitate cu art.112
Obiect Livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd
rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; importul
mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum
personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita
stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; importul
serviciilor în Republica Moldova.
Cote și exemple a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi
de produse la care serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
se aplică: b) cote reduse în mărime de:
- 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300,
190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403,
0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia
produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate
cu art.103 alin.(1) pct.2);
- 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în
Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii,
importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi
medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu
47
conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate;
- 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de
la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660,
300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 4015, 481890,
900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;
- 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la
cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
c) cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104.
Perioada fiscală - Perioada fiscală privind constituie o lună calendaristică, începînd cu
prima zi a lunii.
- în cazul anulării înregistrării, ultima perioadă fiscală începe în prima zi
a lunii în care a avut loc anularea şi se termină în ultima zi a lunii cînd a
intrat în vigoare actul cu privire la anularea înregistrării.
Termenul de Data achitării la buget a sumei TVA aferente serviciilor importate, se consideră
declarare și nu mai târziu de data depunerii declaraţiei privind T.V.A.
achitare
Sarcina 55. Cine este subiect impozabil în cazul impozitului pe avere?

Subiectul impozabil in cazul impozitului pe avere poate fi:
-persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare cu destinatie locativa , inclusiv casutele de
vacanta (cu exceptia terenului )
-in caz in care bunurile imobiliare reglementate de titlul dat se afla in proprietate
- in cacul in care bunurile imobiliare reglementate de titlul respectiv se afla in propteietate
Comuna in devalmasie subiect al impunerii este considerat.
3.2. Impozite indirecte
Sarcina 56. Descrieți după elemente Taxa pe Valoarea Adăugată valabilă pentru anul 2020.
Baza legislativă Legea Codului Fiscalnr.1 163-XII din 24.04.1997 titlul II Impozitul
prevenit Titlul 1 Dispoziții Generale
48
Subiecți Persoane fizice/ juridice rezidente ale Republicii Moldova, care
desfășoară activitatea de întreprinzător, persoanele din sectorul justițieii,
din domeniul sănătățiicare obțin venit din price surse aflate în Republica
Moldova.
Obiect Venituri din orice surse la care au dreptul obținut de persoane juridice și
fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitatea de
întreprinzător, și persoane fizice care nu desfățoară activitatea de
întreprinzător.
Cote: Pentru persoane fizice în mărime de 12% din venitul anual impozabil.
- Pentru persoane Pentru persoane juridice în mărime de 12% din impozabil.
fizice
- pentru persoane
juridice
Perioada fiscală Prin perioada fiscală privind impozitul pe venit se subanțelege anul
calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil și se
calculează suma care trebuie achitată.
Termenul de declarare Declarația se prezintă nu mai tarziu de 3 luni de la finele perioadei fiscale
și achitare de tranziție.
Achitarea la buget se efectuiază în rate, pană la data de 25 a fiecărei luni a
perioadei de tranzacție.
Exemple de facilități -Plăți acordate salariaților de către angajator pentru recuperarea
fiscale cheltuielilor personale și plăți în favoarea lucrătorilor
- Suma anuală a datoriei salariaților față de angajator
Sarcina 57. Care va fi suma TVA la procurarea unui kg de zahăr alb la prețul de 14 lei (inclusiv
TVA)? Argumentați răspunsul prin înscrierea calculelor în spațiile de mai jos.
14*8/108=1.03 lei
Se imparte la 8 din cauza ca zaharul este produs de prima necesitate si se impoziteaza cu 8%
Sarcina 58. Care va fi suma TVA la procurarea unui parfum la prețul de 840 lei (inclusiv TVA)?
Argumentați răspunsul prin înscrierea calculelor în spațiile de mai jos.
840/6=140lei
Impozitul -20% la produce
49
Sarcina 59. Descrieți după elemente Accizele valabile pentru anul 2020.
Baza legislativă Legea Codul Fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997

Subiecți a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică
mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse
accizelor
Obiect (tipuri de produse 1. Obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor, specificate
la care se aplică) în anexele la prezentul titlu.
Cote (tipurile): 1. Cotele accizelor, conform anexelor la prezentul titlu, se stabilesc:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de
accize şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate,
luînd în considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la
momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.
2.Cotele accizelor la produse petroliere importate şi/sau livrate pe
teritoriul Republicii Moldova de la poziţiile tarifare 270710100,
270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271011110–271019290,
271019310–271019490, 271019510, 271019610, 271019630,
271019650, 271019690, 271112, 271113, 271114000, 271119000,
290110000, 290124100, 290129000, 290211000, 290219,
ex.290220000, 290230000, 290244000, 290290900, 290511000–
290513000, 290514, 290516, ex.290519000, 2909, 381400900,
381700500, 381700800 se indexează anual, la 1 ianuarie. Coeficientul
de indexare constituie creşterea anuală a produsului intern brut nominal
prognozat pentru anul respectiv faţă de anul precedent.
Baza impozabilă Baza impozabilă constituie:
a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul
importului, sînt stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru
aceste mărfuri sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform
legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate
50
la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru
mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor
Termenul de declarare și - Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către
achitare subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit.b) o dată cu achitarea taxelor
vamale.
- În cazul exportului de mărfuri supuse accizelor, obligaţia de achitare a
accizelor este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor băneşti şi
prezentării documentelor justificative specificate la art.125 alin.(4). ín
cazul neprezentării, în termenele stabilite, a documentelor specificate la
art.125 alin.(4), subiectul impunerii achită accizele, amenzile şi
penalităţile în mărimea şi în modul prevăzute corespunzător la art.261
alin.(4) şi art.228 alin.(2).
Scutiri Pentru aplicarea scutirilor beneficiarul scutirii se adresează Ministerului
Afacerilor Externe, în vederea stabilirii cantităților de produse accizabile
care pot fi achiziționate în regim de scutire.
Sarcina 60. Enumerați categoriile de produse care se supun impozitării cu accize:
Alcool
Vin etilic
Bere
Tigari de foi
Combustibil PRODUSE
pentru motoare
ACCIZATE
Combustibil
pentru incalzire tigarete
Gazul 51 Energia
natural electric
a
Faceți un mic studiu referitor la accize în alte state. Prezentați accizele în una din aceste țări, care
doriți. Faceți comparație cu Republica Moldova. Formulați concluzii.
Pentru alcool i b uturi alcoolice în Uniunea European se percep accize la urm toarele
produse:
1. Bere cu o concentra ie alcoolic de peste 0,5% în volum, acciza se stabile te în func

ie de hl/1 grad Plato sau hl/11 grad alcoolic al produsului finit;
2. Vinuri
2.a. vin lini tit cu o concentra ie alcoolic în volum cuprins între 1,2% i 15%; acciza
se stabile te pe hl de produs finit în func ie de concentra ia de alcool;
2.b. vin spumos cu o concentra ie alcoolic în volum cuprins între 15% i 18%
prezentat în sticle astupate cu un dop tip ampanie, cu o presiune egal sau mai
mare de 3 bari; acciza se stabile te pe hl în func ie de concentra ia în alcool;
3. b uturi fermentate altele decât vinul sau berea
3.a. b uturi fermentate nespiimoase cu o t rie alcoolic în volum cuprins între 1,2% i
10%, respectiv între 10% i 15%; acciza se stabile te pe hl de produs finit, în func
ie de concentra ia în alcool;
3.b. b uturi fermentate spumoase cu o concentra ie alcoolic în volum cuprins între

1,2% i 13% i respectiv între 13% i 15% prezentat în sticle astupate cu un dop tip
ampanie, cu o presiune egal sau mai mare de 3 bari; acciza se stabile te pe hl în
func ie de concentra ia în alcool;
4. produse intermediare în care intr toate produsele cu o concentra ie alcoolic în
volum cuprins între 1,2% i 22%; acciza se stabile te pe hl de produs finit;
5. alcool etilic cu o concentra ie alcoolic în volum ce dep e te 1,2%, respectiv 22%,
precum i uica; acciza se stabile te pe hl de alcool pur la temperatura de 20°C.
Sarcina 61. Utilizând datele Tabelului 15 efectuați calculele:

Tabelul 15
Sinteza veniturilor BS pentru anul 2020
52
A. Calculați ponderea TVA, Accizelor și taxelor asupra comerțului exterior în totalul veniturilor
pentru anul 2020 (totalul la fel trebuie calculat).
B. Determinați ponderea pentru total impozite directe și indirecte ponderea în total venituri pentru anul
2020
C. Formulați concluzia aferentă rezultatelor obținute.
A.Ponderea TVA in total veniturilor pentru anul 2020

(22 686 900,0/ 44 136 646,0)*100%=51,40%
Pondera accizelor in totalul accizelor in totalul veniturilor pentru 2020

(6 988 339,0/ 44 136 645)*100=15,83%
53
Ponderea taxelor asupra comertului exterior in totalul veniturilor penru 2020
(2 020 800,0 / 44 136 645,0)*100=4,57%
B. Ponderea impozetelor directe in totalul veniturilor pentru 2020
( 7 406 300 + 44 000)/44 136 645,0 *100 =16,88%
Ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor pentru anul 2020

(31 065 099,0 + 2 020 800,0)/44 136 645,0)*100=74,96%
C. În urma studierii și analizei a acestor calcule am opservat ca pentru anul 2020 ponderele sund
destul de mari si astaul din venituri are un dun venit dar ester au pentru populatie care achita toate
impozitele date.
Capitolul IV. SISTEMUL BUGETAR ȘI PROCESUL BUGETAR

Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul
repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică, socială
şi de altă natură ale fiecărei perioade. Aceste relaţii se manifestă în dublu sens: pe de o parte ca
relaţii prin intermediul cărora se mobilizează resursele băneşti la dispoziţia statului, iar pe de
altă parte, ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse
54
Sarcina 63. Enumerați 5 acte legislative care reglementează sistemul bugetar și procesul bugetar în
țara noastră.
1.Legea finantelor publice si responsabilitati bugeta-fiscale nr. 181 din 25 07 2014
2.Legea nr.397 din 16.10 2003 privind finantele publice locale
3. 3.Legea nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurare obligatorie de asistenta medi
cala.
4.Legea nr.1585 din 27.02.1998 cuprivire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala
5.Legea nr.1593 din 26.12.2002 cu privire la marimea modului si termenului de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenta medicala
Sarcina 64. Enumerați și caracterizați principiile bugetare:
Principiile bugetare reprezintă o sinteză a experienţei practicii bugetare, dar şi a

cerinţelor şi exigenţelor propuse în procesul elaborării şi execuţiei bugetului de
stat.Sunt riguros formulate şi sunt parte a patrimoniului universal de cunoştinţe şi
învăţăminte care ţin de ştiinţa finanţelor.Legislaţia bugetară se bazează pe aceste
principii şi le include ca norme juridice.
1. Universalitatea bugetului
Principiul universalităţii stipulează că veniturile şi cheltuielile sunt înscrise în buget în

totalitate în sume brute.Totodată veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei
cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor 55 şi sponsorizărilor care au stabilit
destinaţii distincte.
Principiul unităţii presupune înscrierea într-un singur document a veniturilor şi

Sarcina 65. Completați tabelul de mai jos:
Tabelul 16
Procesul bugetar în Republica Moldova
Nr. Etapa procesului Descrierea succintă Organ Termen de
bugetar responsabil realizare
Examinarea și adoptarea Proiectul legii bugetare Curte de conturi In 3 lecturi
Legii bugetare anuale de anuale este examinat de
către Parlamen Curtea de Conturi, care
1 prezintă Parlamentului
un aviz la data stabilită
de acesta.
Executarea Bugetului de În execuția părții de Guvernul 10 zile dupa
stat venituri a bugetului de adoptarea legi
stat presupune bugetare anuale
2 parcurgerea a patru
etape, care se referă la:
așezarea
3 Încheierea și aprobarea Execuția bugetului de Ministerul
contului de execuție stat presupune finantelor
bugetară înregistrarea contabilă a
veniturilor și
cheltuielilor, precum și
a încasărilor și plăților
aferente acestora
Controlul bugetar Controlul asupra - Parlament, prin
executării bugetului de intermediul Curții
stat reprezintă o etapă a de Conturi.
4 procesului bugetar a - Guvern, prin
cărei necesitate se intermediul
fundamentează pe Departamentului
restricțiile ce trebuie Control.
luate în considerare la - Financiar și
alocarea pe destinații și Revizie de pe
utilizarea resurselor lângă Ministerul
bugetare. Finanțelor.
- Firme de Audit,
întemeiate în baza
legislației
56
respective
Sarcina 66. Utilizând datele CBTM completați tabelul de mai jos:

Tabelul 17
Indicatorii Bugetului Public Național al Republicii Moldova în anul 2019
(mil. lei)
Nr. Componentele BPN Venituri Cheltuieli Sold
1 BS 37.266,7 38.600,8 -1.334,1
2 BASS 18.705,8 18705,8 0
3 FAOAM 7.302,6 7302,6 0
4 BUAT 13.058,9 13.058,9 0
57
Capitolul V. DATORIA PUBLICA

Datoria publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți, precum persoane private,
persoane juridice, bănci, intreprinderi, din țară sau din străinătate, care au
cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.
Sarcina 68. Reprezentați schematic criteriile de clasificare a datoriei publice:
 Denumirea împrumutului poate fi legată de destinaţia acestuia, caracterul excepţional sau

obiectivul urmărit fiind precizat în denumirea împrumutului. Când statul doreşte să atragă
atenţia opiniei publice asupra caracterului excepţional al împrumutului ori asupra
obiectivului urmărit prin acel împrumut, considerat de interes naţional, precizează acest
lucru în însuşi denumirea lui. Spre exemplu putem avea: “Împrumutul înzestrării armatei”,
“Împrumutul pentru reconstrucţie”, “Împrumutul stabilizării” etc. În cazul împrumuturilor
contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare, în denumirea împrumutului se
precizează anul contractării, nivelul dobânzii, forma pe care o îmbracă venitul ( “
Împrumutul de stat 1947”, “Împrumut de stat cu câştiguri”), după caz.
 Valoarea nominală, valoarea reală şi cursul Pentru fiecare împrumut contractat statul
emite nişte înscrisuri denumite generic efecte publice, titluri, hârtii de valoare obligaţiuni
etc., în cupiuri de o anumită valoare (spre exemplu: 100 de lire sterline, 200 dolari S.U.A,
2.000 de franci francezi). Suma înscrisă pe titlul unui împrumut de stat, denumită valoare
nominală, exprimă mărimea creanţei pe care deţinătorul o are de încasat de la stat (sau,
invers, datoria statului faţă de deţinătorul înscrisului respectiv).
 Termenul de rambursare Împrumuturile publice pot fi: cu termene precise de rambursare şi
fără termene precise de rambursare. Cele cu termene precise pot fi pe termen scurt (sub 1
an), pe termen mijlociu (între 1 şi 5 ani) sau pe termen lung (peste 5 ani). La împrumuturi
pe termen scurt statul apelează atunci când, 58 deşi echilibrat pe întregul an, bugetul prezintă
neconcordanţe între momentul încasării veniturilor prevăzute şi momentul efectuării
cheltuielilor aprobate. La fel procedează în cazul în care veniturile nu se realizează în
cuantumul prevăzut în buget, sau când apare necesitatea efectuării unor cheltuieli
Sarcina 69. Enumerați și descrieți elementele împrumutului de stat:
Elementul Descrierea
Denumirea imprumutului Denumirea poate fi legată de destinaţia împrumutului

(spre exemplu: ”Împrumuturi
pentru înzestrarea armatei”, ”Împrumuturi pentru
reconstrucţie”, iar când împrumuturile se
contractează cu o oarecare regularitate, pentru acoperirea
deficitelor bugetare sau pentru alte
destinaţii, în denumirea lor se precizează anul contractării (spre
exemplu: ”Împrumutul de stat
2010”), nivelul dobânzii (”Împrumutul de stat 71%”),
forma pe care o îmbracă venitul
(”Împrumutul de stat cu câştiguri”), după caz
Valoarea nominala Valoarea nominală reprezintă suma înscrisă pe titlul unui

împrumut de stat. Se constituie
în valoarea de referinţă în care se calculează dobânda cuvenită
creditorilor.
Valoarea reală Acesta depinde de cursul de vânzare al înscrisurilor de stat şi

poate fi mai mică, egală sau
mai mare decât valoarea nominală a acestora
Termenul de rambursare Împrumuturile de stat se pot contracta (dacă avem în

vedere durata pentru care se
contractează) pe termene precise de rambursare şi fără asemenea
termene.
Acestea pot fi contractate pe o perioada de până la un an
inclusiv (pe termen scurt), pe o
perioadă de peste un an până la cinci ani inclusiv (pe termen
mediu) şi pe o perioadă de peste
cinci ani (pe termen lung)
Dobânda ”Preţul” pe care statul se obligă să-l plătească creditorilor săi

pentru folosirea sumei
împrumutate de către acesta.
Se stabileşte ca relaţie între valoarea nominală şi rata anuală a
dobânzii (rata nominală sau de
emisiune a dobânzii), astfel:
D=VN∗R
n
unde:
59
D = suma absolută a dobânzii anuale
VN = valoarea nominală a înscrisurilor
R
n
= rata nominală a dobânzii
Rata dobânzii este expresia procentuală a dobânzii plătite pe an
pentru 100 de unităţi
monetare valoare nominală şi depinde de: raportul dintre oferta
şi cererea de capital de împrumut
public; rata dobânzii la creditele bancare; rata inflaţiei.
Prima de rambursare Prima de rambursare se calculează ca diferenţa între suma de

bani pe care statul a încasat-
o în momentul plasării înscrisurilor (sub pari) şi suma de bani pe
care se angajează să o restituie
la rambursarea împrumutului (supra pari).
Sarcina 70. Prezentați indicatorii de apreciere a gradului de îndatorare a unui stat:
1. Indicatorul de lichiditate a companiei – are ca scop evaluarea gradului de acoperire a

pasivelor curente cu active curente. Un raport de 1:1 relevă un grad de acoperire suficient încât
compania să își poată onora obligațiile curente. Un raport mai mic de 1:1 indică faptul că
pasivele curente a companiei sunt mai mari decât activele curente, creându-se astfel riscuri
pentru stabilitatea financiară a companiei însă acest fapt nu relevă faptul că compania se află în
pragul unui faliment. Este important de menționat, ca acest indicator este corelat cu modelul de
business a companiei. De exemplu companiile din domeniul retail au pasive curente mai mari
decât active curente ca rezultat a negocierilor cu furnizorii, care oferă linii de credit sau
perioade mari de achitare pentru produsele livrate.
2. Indicatorul de profitabilitate a companiei – acest indicator este împărțit în 3 sub-indicatori
precum: rentabilitatea capitalului, rentabilitatea activelor și rentabilitatea vânzărilor. Acest
indicator ne descrie performanța activității operaționale în raport cu capitalul și activele
implicate. De exemplu: rentabilitatea vânzărilor de 20% înseamnă – dintr-un leu obținut din
vânzarea unui produs 20 de bani este profitul.
3. Indicatorul de îndatorare a companiei – relevă rata de îndatorare a companiei, prin urmare,
cu cât acest indicator este mai mare cu atât riscul financiar este pronunțat pentru companie.
Acest indicator este divizat în 2 sub-indicatori: active totale/ pasive totale care relevă rata de
acoperire a pasivelor cu active; total pasive/ EBITDA (profit până la impozitare și depreciere).
4. Indicatorul performanței activității companiei – relevă posibilitatea companiei de a
transforma diferite poziții ale bilanțului contabil în numerar dar și eficiența companiei de a-și
utiliza activele pentru a genera venituri. Un raport mai mic de 1:1 relevă o deficiență în
gestionarea companiei.
Informația necesară pentru elaborarea indicatorului a fost colectată din situațiile financiare pentru anii
2015 - 2016 a companiilor selectate. În același timp, partenerii din cadrul INEKO, au colectat aceeași
60
informație pentru companiile de stat dar și private din Slovacia pentru a crea un grup de referință, fiind
posibilă evaluarea și compararea sustenabilității companiilor din Republica Moldova.
61

Valeriu Varzari

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valeriu Varzari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

Al elevului (ei)____Varzari Valeriu____

Recomandat pentru tipar de Consiliul Metodico-Științific al Centrului de Excelență în Economie și

COMPETENȚE SPECIFICE PRACTICII DE SPECIALITATE II

Conținutul economic și repartizarea fondului de timp

2. Sistemul cheltuielilor publice 4 32 8

3. Sistemul resurselor financiare publice 4 32 8

4. Sistemul bugetar și procesul bugetar 2 16 4

Capitolul I. POLITICA FINANCIARĂ

Sarcina 1. Definiți noțiunea:

Sarcina 2. Reprezentați schematic domeniile de manifestare a politicii financiare:

Domeniile de manifestare a politicii

Domeniul resurselor financiare publice

Domeniul cheltuielilor publice

Domeniul creditului bancar

Domeniul asigurarilor de bunuri, personae si raspundere civila

Sarcina 3. Care sunt componentele politicii financiare?

1)Ocuparea deplina a fortei de munca

1.1. Politica în domeniul resurselor financiare publice

Indicatori 2016 2017 2018 2019 2020

Indicatori 2016 2017 2018 2019 2020

pentru salariat, % 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5

În baza datelor tabelului formulați o concluzie:

În baza datelor tabelului formulați o concluzie:

1.2. Politica în domeniul cheltuielilor publice

Sarcina 11. Definiți noțiunea:

asistență socială și dezvoltării și întreținerii infrastructurii.

unităților administrației teritoriale.

În baza datelor tabelului formulați concluzia:

Unitatea de 2017 2018 2019 2020

Cursul de schimb al leului

În baza datelor tabelului formulați concluzia:

Sarcina 16. Definiți noțiunea:

Sarcina 17. Explicați deosebirile dintre cheltuielile publice și cele bugetare:

Sfera cheltuielilor publice o include pe cea a cheltuielilor

- Consum definitiv de PIB

- Cheltuieli finanţate din fonduri cu destinaţie

- Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice

2 Factori economici Această categorie de factori se referă la dezvoltarea

7 Factori politici Odată cu creşterea complexităţii sarcinilor statului şi

Cp1n – cheltuielile publice în perioada

Cp0n – cheltuielile publice din perioada de

Modificarea absolută ∆Cpr(1-0) = Cp1r – Cp0r, în care

Cp1r – cheltuielile publice în perioada

Cp0r – cheltuielile publice din perioada de

2.1. Cheltuieli publice pentru acțiuni social-culturale

Cadrul instituțional (după a) nivelul 0 – educația timpurie:

Factorii care influențează 1. Demografici –creșterea populației;

Sarcina 23. Completați tabelul 7 și în baza datelor acestuia rezolvați exercițiul:

Nr. Indicatori 2019 aprobat 2020 estimat

4. Cheltuieli publice pentru finanțarea educației 11 184,9 13 004,7

Sursele de finanțare  Fonduri bugetare

Cadrul instituțional Instituțiile din domeniul ocrotirii sănătății pot fi:

Denumirea sectorului 2016 2017 2018 2019

Sarcina 27. În baza datelor Tabelului 9 rezolvați exercițiul:

Sarcina 28. Analizați sursele de constituire a veniturilor și direcțiile de repartizare a cheltuielilor

Sarcina 29. Definiți noțiunea:

Sarcina 30. Explicați deosebirile dintre asigurări sociale și asistența socială:

Este un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate,

desemneaza un asamblu de instituţii, programe, măsuri,

Pensia de invaliditate Pensiile social

Indemnizaţie pentru a) confirmă un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani;

Ajutor de deces Ajutorul de deces se acordă asiguraţilor indiferent de durata stagiului

2. Numărul de pensionari care beneficiază

Al elevului (ei)Varzari Valeriu