1 şi 2  Impăraţi (sau 3 şi 4 Regi)

 Titlul cărţii
Cele două cărţi actuale ale Regilor au fost la început una singură,
cunoscută în ebraică sub numele de Melakim - Regi. In Biblia ebraică
cartea Regilor a rămas nedivizată până în timpul ediţiei tipărite a lui
Daniel Bomberg, în 1516-1517. Traducătorii în limba greacă ai
Septuagintei, care au împărţit cartea lui Samuel în două cărţi, au împărţit
de asemenea şi cartea Regilor în două cărţi şi au tratat cele patru
diviziuni ca părţi de la 1 la 4 ale Impăraţilor.
Titlul cărţilor reflectă conţinutul acestora : prima carte a Regilor
redă istoria împăraţilor iudei începând cu moartea lui David şi domnia lui
Solomon şi terminând cu ascensiunea lui Ioram în Iuda şi a lui Ahazia în
Israel. A doua carte continuă cu relatarea domniei lui Ahazia şi se termină
cu sfârşitul lui Iuda ca împărăţie.
 Autorul cărţii
Cărţile Regilor sunt mai degrabă prin natura lor o compilare de
materiale selectate puse la un loc de un editor, decât o realizare originală
a unei singure persoane. Ele conţin materiale de mare valoare şi
credibilitate istorică. Articolele scrise de oameni inspiraţi din sursele
timpurii au fost strânse şi aranjate într-o lucrare ce urmărea o anumită
structură, cu explicaţii ce denotă profundul ei interes religios. Multe
articole au fost luate direct sau indirect din înregistrarile oficiale de la
curtea templului.
Cercetarile arheologice care au descoperit multe dintre aceste
articole au demonstrat încă o dată acurateţea uimitoare a relatărilor din
cărţile Regilor. Există, fără îndoială, naraţiuni preluate din înregistrările
păstrate în şcolile profeţilor. Relatările sunt prezentate uneori cu un mare
apel dramatic, pentru ca apoi să fie prezentate ca judecăţi moralizatoare
sobre. Contribuţia istorică la aceste cărţi nu are paralelă în nici o
înregistrare din Asiria, Egipt sau Babilon. Chiar şi atunci când sunt
analizate din punctul de vedere al istoriei profane, cărţile acestea, cu
apelul lor profund umanitar, cu farmecul lor fără pereche, cu inţeleptele
decizii politice şi cu filozofia lor morală profundă, sunt printre cele mai de
seamă realizări pe care le avem de la vechiul orient.
In ciuda diversităţii materialelor sursă există o dovadă clară a
unităţii acestei lucrări. Relatările privitoare la diferiţi regi sunt prezentate
folosind aceeaşi formulă la începutul şi sfârşitul fiecărei domnii. Există o
anumită analiză în care împăraţii sunt comparaţi cu alţi monarhi mai buni
sau mai răi care i-au precedat. Anumite particularităţi de gândire şi
exprimare care se întâlnesc în ambele cărţi ale Impăraţilor indică în mod
clar către o singură persoană care a realizat materialul în forma prezentă.
Data realizării este dată de concluzia cărţii, perioada finală a istoriei
regatului Iuda, când acestui regat i s-a pus capăt de către Nabucadnetar
şi poporul a fost luat captiv în Babilon. Nu putem identifica cu certitudine
persoana care a compilat materialele Impăraţilor în forma lor prezentă,
însă tradiţia iudaică spune în Talmu că acesta a fost Ieremia. Dacă 2 Re gi
25:27-30 este privit ca un postscriptum, editorul ar fi putut fi foarte bine
Ieremia sau unul dintre contemporanii săi inspirat.
 Cadrul istoric la cărţile Impăraţilor
Cărţile Regilor acoperă o perioadă paralelă cu una dintre cele mai
interesante şi mai pline de evenimente perioade a istoriei vechiului orient
apropiat. Aceasta este perioada când Asiria s-a ridicat la apogeul puterii
ei şi când împăraţii ei au pornit să cucerească lumea, cuprinzând în planul
lor de cucerire şi regatele lui Israel şi Iuda. Aceasta este perioada
Dinastiilor XXI – XXVI din Egipt, care nu au renunţat încă la planurile lor
de cucerire şi care rivalizau cu puterile mesopotamiene pentru controlul
Palestinei şi al Siriei. Acesta este timpul Imperiului Neobabilonian când
mezii şi caldeii au înfrânt Imperiul Asirian şi au adus cea mai mare parte a
orientului apropiat sub influenţa lor, distrugând Regatul Iuda şi ducând
triburile din partea sudică în captivitatea babiloniană.
De-a lungul acestei perioade regatele Israelului şi Iudei au fost într-
un contact constant şi vital cu naţiunile răsăritene. Printre soţiile lui
Solomon a fost o fiică a lui faraon. Hiram din Tir a fost privit de Solomon
ca un prieten personal şi a asistat la construcţia Templului. Ieroboam,
care trebuia să devină primul rege al Israelului, a fost un refugiat politic
care şi-a căutat azil în Egipt. Roboam, în al cincilea an al domniei lui, a
fost atacat de Sisac al Egiptului. Acest Sisac a fost de fapt faimosul
Sheshonk I, întemeietorul Dinastiei XXI, care ne-a lăsat de asemenea
propria sa relatare a atacului asupra lui Iuda şi Israel. Omri a fost un rege
a cărui istorie a marcat posteritatea astfel încât împăraţia lui Israel a fost
cunoscută printre asirieni ca Mat Humri - Tara lui Omri. Shalmaneser III îl
menţionează pe Ahab ca luptând cu aliaţii din apus împotriva Asiriei în
bătălia de la Qarqar în anul al şaselea al lui Shalmaneser, iar în anul al
18-lea acesta a primit tribut de la Iehu.
Mesa al Moabului se raportează că a plătit tribut lui Ahab şi că s-a
răsculat împotriva lui Israel după moartea lui Ahab. Un detaliu interesant
al acestui incident ne vine de pe renumita Piatra Moabită – şi anume că el
a primit tribut de la regele Ioas Samariteanul. Cartea Regilor menţionează
tributul plătit de Menahem lui Pul al Asiriei precum şi atacul lui Tiglat-
Pileser asupra triburilor din nord în timpul domniei lui Pecah. Avem de
asemenea relatările lui Tiglat-Pileser III în care acesta menţionează
legăturile sale cu Menahem, Pecah şi Osea din Israel şi cu Azaria şi Ahaz
din Iuda.
Biblia menţionează de asemenea tributul plătit de Osea lui
Shalmaneser V, conspiraţia lui Osea împotriva Asiriei împreună cu So al
Egiptului, precum şi asediul timp de trei ani al Samariei încheiat cu
capturarea acesteia şi sfârşitul regatului de nord. 1
In anul al paisprezecelea al lui Ezechia, Sanherib s-a suit împotriva
tuturor cetăţilor întărite din Iuda, care au căzut în mîinile lui împreună cu
Ezechia care a fost asediat în Ierusalim. Sanherib a lăsat posterităţii
propria sa relatare a a acestei campanii.

1
2 Regi 17
 In timpul rezistenţei eroice a lui Ezechia împotriva lui Sanherib,
Berodac-Baladan al Babilonului a trimis solii săi la regele din Iudea.
Iosia a murit de mâna lui Neco al Egiptului în timp ce încerca să
reziste invaziei egiptene în Palestina. In sfârşit, există relatări detaliate
ale numeroaselor campanii ale lui Nabucadnetar împotriva Ierusalimului în
zilele lui Ioiachim, Ioiachin şi Zedechia care au avut ca urmare
distrugerea Ierusalimului şi sfârşitul regatului din sud.
Pentru a aprecia această perioadă importantă a istoriei ebraice este
necesar să înţelegem evenimentele care au avut loc în Asiria, Egipt şi
Babilon. Pentru a le integra corect este necesar să le aranjam în ordine
cronologică astfel încât să fie corect plasate în cadrul istoric ar regilor
contemporani. Cu excepţia ultimilor trei sau patru conducători ai Asiriei,
datele asiriene şi babiloniene ale acestei perioade sunt în general
acceptate şi clar stabilite. Pentru Egipt cronologia nu este atât de sigură.
 Tema cărţii
Deşi cărţile Regilor prezintă istoria conducătorilor iudei de la
moartea lui David şi domnia lui Solomon până la distrugerea finală a
regatelor lui Iuda şi a Israelului, scopul principal nu este acela de a
prezenta faptele istorice de dragul istoriei. Există o istorie însă ea este
prezentată cu un scop – pentru a arătă cum este legată experienţa
evreilor de planurile şi scopul lui Dumnezeu. Scopul nu a fost atât de mult
să se scrie o cronică detaliată a unor fapte neinteresante ale istoriei aşa
cum sunt prezente în lecţiile de istorie.
Cel care a compilat aceste cărţi a urmărit un motiv religios profund
şi un scop foarte practic. Copiii lui Israel erau poporul lui Dumnezeu şi ei
trebuiau să împlinească scopul divin în a trăi pe pământ principiile
împărăţiei cerurilor. Neprihănirea trebuia să fie fundamentul prosperităţii
nationale. Păcatul aduce numai ruină. Dacă era consecvenţa misiunii sale
divine, naţiunea ar fi crescut în putere şi mareţie. Dacă împăraţii şi
conducătorii eşuau în trăirea scopului divin, Israel ar fi pierit ca popor.
Naţiunea nu putea să existe fără neprihănire şi fără Dumnezeu.
 Epoca în care cartea Regilor a luat fiinţă a fost epoca profeţilor.
Relatarea Regilor începe cu domnia glorioasă a lui Solomon, cu
construcţia templului, cu o naţiune care este plină de viaţă şi puternică.
Se încheie cu o domnie slabă a unui rege infam, cu distrugerea templului
şi cu o ţară a lui Iuda în ruină. Insă această lecţie a ruinei trebuia să
ridice un nou spirit de speranţă şi să concentreze atenţia asupra unei noi
epoci viitoare, mai bună, cu un Israel condus de Regele lor cel veşnic.
Iată vin zile, zice Domnul, când voi aduce înapoi prinşii de război ai
poporului Meu Israel şi Iuda, zice Domnul; îi voi aduce înapoi în ţara pe
care am dat-o părinţilor lor şi o vor stăpâni . 2
Ci vor sluji Domnului Dumnezeului lor şi împăratului lor David pe
care îl vor asculta . 3
Iacov se va întoarce iarăşi, va avea odihnă şi liniste; şi nu-l va mai
tulbura nimeni. 4
Le voi da o inimă şi o cale ca să se teamă de Mine totdeauna, spre
fericirea lor şi a copiilor lor după ei. Voi încheia cu ei un legământ veşnic,
că nu mă voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine, şi le voi pune în
inimă frica de Mine, să nu se depărteze de Mine. Mă voi bucura să le fac
bine, îi voi sădi cu adevarat în ţara aceasta, din toata inima şi din tot
sufletul Meu. 5
Cărţile Regilor conţin articole de importanţă istorică nu doar cu
privire la împărăţiile lui Israel şi a lui Iuda, ci cu privire la naţiunile din
jurul lor. Există articole interesante cu privire la Tir şi Egipt, la vasele din
Tars care merg după aur la Ofir, la vasul lui Solomon de la Etion-Gheber
pe malurile Mării Roşii, la împărăteasa din Seba care a venit la Ierusalim
cu un convoi de cămile încărcate cu aur şi condimente, la uciderea lui
Sanherib de către fiii săi Adramelec şi Sareter în timp ce se închina în
casa Dumnezeului lui, teama sirienilor de regii hitiţi, tributul pentru Ahab
de 100.000 de miei de la Mesa, împăratul păstor al Moabului, la trimiterea
2
Ieremia 30:3
3
30:9
4
30:10
5
32:39-41
forţelor egiptene ale lui Tirhaca pentru a hărţui oştile asiriene ce asediau
Lachisul şi Libna, la aducerea pomilor din Ofir pentru a face stâlpi la casa
lui Dumnezeu, la aducerea moştenitorului ca ardere de tot pe zidurile
cetăţii moabite pentru a căpata ajutorul zeilor, la trimişii asirieni care
vorbeau aramaica şi ebraica în secolele VIII-VII î.Hr., la zif, etanim şi bul,
numele lunilor din istoria timpurie a Canaanului – toate acestea fiind
ingrediente interesante şi vitale din care a fost alcătuită istoria.
Una dintre caracteristicile importante ale cărţii regilor este cadrul
cronologic propriu. In general regii sunt prezentaţi în ordinea în care au
urcat pe tron, indiferent dacă au domnit în Israel sau în Iuda. Două
informaţii cronologice principale sunt oferite pentru fiecare:
1. O sincronizare, adică datarea începutului domniei unui rege al
lui Iuda în anul specific al regelui contemporan din Israel şi invers
2. Lungimea specifică fiecărei domnii.
Uneori mai sunt menţionate şi alte perioade, precum intervalele,
datele unor evenimente regale sau o sincronizare între anumiţi regi iudei
şi cei ai altor naţiuni.
Totuşi, există multe dificultăţi în a armoniza personajele lui Israel cu
cele din Iuda precum şi în sincronizarea ambelor cu cronologia nebiblică.
Chiar într-o serie de domnii care încep şi se încheie ambele în Israel şi
Iuda, totalul anilor nu este acelaşi. Aceste dificultăţi au determinat pe unii
teologi ai Bibliei să afirme că în perioada regilor cronologia devenit foarte
confuză de-a lungul secolelor datorită greşelilor copiştilor. Eforturile
altora de a armoniza datele au condus la mai multe teorii (deşi nu larg
răspândite) bazate în special pe revizii îndoielnice ale personajelor într-un
efort de a le armoniza cu cronologia nebiblică.
In prezent discrepanţele par destul de mari dacă nu ţinem totuşi
cont de lipsa noastră de informare cu privire la diferitele metode tehnice
de calcul folosite în timpurile biblice. Inţelegerea mai bună a principiilor
cronologice de bază folosite de scribii iudei face posibilă, în cadrul
cercetărilor recente, realizarea unei structuri coerente care aliniază
domniile celor două regate iudaice în armonie cu toate datele biblice şi cu
cronologia în general acceptata a Asiriei şi Babilonului.
 Schiţa cărţii
I. De la moarte a l ui Dav i d l a des pă rţi rea re ga tul ui , 1 Re gi 1 :1 –
1 1 :4 3
A. Ul ti me l e zi l e a le l ui Da vi d, 1 :1 – 2 :1 1
1. Ult ima b oa lă a lu i Da vid, 1 :1 - 4
2. E fo rt u rile lu i Ad on ia de a o bţ in e î mp ă ră ţ ia , 1: 5 -53
a . P re gă t iri p en t ru ocup a rea t ron u lu i, 1: 5 -1 0
b . Na t an vo rb e şte cu B at - Se ba , 1: 11 - 14
c. Ba t -S eb a vo rbe şt e cu Da vid , 1: 15 - 21
d . Na t an vo rb e şte cu Da vid , 1: 22 - 27
e . Da vid fă gă du ie şt e î mp ă răţ ia lu i So lo mon , 1: 28 - 31
f . Da vid fa ce pe So lo mon î mpă ra t , 1 :3 2 -4 0
g . A do n ia a ud e ca So lo mon e st e î mp ă ra t, 1 :4 1 -4 9
h . S o lo mo n î l cru ţ ă p e A do n ia, 1 :5 0 -5 3
3. Ult ime le sf at u ri a le lu i Da vid pe nt ru So lo mon , 2: 1 -9
4. Mo a rte a lu i Da vid , 2: 10 - 11
B. Domnia l ui Sol omon, 2 :1 2 – 11 :4 3
1. So lo mon a sigu ră î mp ă ră ţ ia, 2 :1 2
2. So lo mon şi o po ne nţ ii să i, 2: 13 - 46
3. Că să t o ria lu i S o lo mo n cu f iica lu i Fa ra on , 3: 1
4. Je rt f a lu i S o lo mo n la G ibe o n şi me sa ju l de la Du mn e ze u,
3: 2 -1 5
5. Ju d e ca ta re ma rca b il a lu i So lo mo n, 3 :1 6 -2 8
6. S lu jb a şii de la cu rt e, 4 :1 - 28
7. In ţe le p ciun ea lu i S o lo mo n, 4 :2 9 -3 4
8. Con st ru cţ ia t e mp lu lu i, 5: 1 – 8: 66
9. Clăd irile , je rt f e le şi va se le lu i S o lo mo n, 9 :1 - 28
10 . V izita î mpă ră t e se i d in S eb a, 1 0: 1 -1 3
11 . Au ru l, t ro n u l, n ave le şi ca re le lu i So lo mon , 10 :1 4 -2 9
12 . Mu lte le so ţ ii a le lu i S o lo mo n şi ido la t ria sa , 11 :1 - 8
13 . Ad ve rsa rii lu i So lo mo n, 1 1: 9 -4 0
14 . Moa rt e a lu i S o lo mo n, 1 1: 41 - 43
II. De la î mpă rţi rea re ga tul ui l a c ăde re a Sa mari e i, 1 Re gi 12 :1 – 2
Re gi 17 :41
A. De l a I e roboam I la Ti bni, 1 Re gi 12 :1 – 16 :2 2
1. In co ron a rea lu i Rob oa m şi de zb in a rea î mpă ră ţ ie i, 1 2: 1 -2 4
2. Ie ro bo a m I, 1 2: 25 – 1 4: 20
A lt a re rid icat e la Da n şi Be te l, 12 :2 5 -3 3
O mu l lu i Du mn e ze u şi pro fe t u l ne ascu lt ăt o r, 13 :1 - 32
Că ile re le a le lu i Ie ro bo a m, 13 :3 3 -3 4
Ju d e că ţ i d ivine pe ste ca sa lu i Ie ro bo a m, 14 :1 - 20
3. Rob oa m, 1 4: 21 - 31
4. Ab ia m, 15 :1 - 8
5. Asa , 15 :9 - 24
6. Nad ab , 15 :2 5 -2 6
7. Ba e sa , 15 :2 7 – 16 :7
8. E la , 16 :8 - 9
9. Zimri, 16 :1 0 -2 0
10 . Tibn i, 1 6: 21 - 22
B. De l a O mri la Aha zi a , 1 Re gi 1 6 :2 3 – 2 Re gi 8 :2 9
1. O mri, 1 Re g i 16 :2 3 -28
 2. Ah ab , 16 :2 9 – 22 :4 0
Re le le d o mn ie i lu i Ah ab , 16 :2 9 -3 4
Mu st ră rile pro fe t u lu i I lie , 17 :1 – 1 9: 18
Che ma re a lu i E lise i, 19 :1 9 -2 1
Ră zb o i şi pa ce cu S iria, 2 0: 1 -4 3
Lu a re a vie i lu i Na bo t şi mu st ra re a lu i I lie , 21 :1 - 29
At a cu l a sup ra Ra mot - Ga laa d u lu i, 2 2: 1 -4 0
3. Io saf a t , 2 2: 41 - 50
4. Ah a zia î n I sra e l, 1 Re g i 2 2: 51 – 2 Re g i 1: 16
5. Io ra m î n I srae l, 2 Re g i 1: 17 – 8: 15
a. A sce n siun ea lu i Io ra m î n a l do ile a a n a l lu i Io ra m a l lu i
Iu da , 1: 17 - 18
b. Urca re a la ce r a lu i I lie, 2 :1 - 11
c. E lise i î l u rmea ză pe I lie , 2: 12 - 25
d. A sce n siun ea lu i Io ra m î n a l op t sp re ze ce le a an al lu i
Io saf a t , 3 :1
e. Re le le d o mn ie i lu i Io ra m, 3: 2 -3
f. B iru ire a mo ab iţ ilo r, 3 :4 - 27
g. Min un ile lu i E lise i, 4 :1 - 44
h. Naa ma n cu ră ţa t de lep ră , 5: 1 -2 7
i. Co n st ru cţ ia f iilo r p rof e ţ ilo r, 6: 1 -7
j. O rb ire a sirie n ilo r, 6: 8 -2 3
k. S a ma ria a sed ia tă d e sirie n i, 6: 24 – 7 :2 0
l. Me sa ju l lu i E lise i p en t ru Ha za e l, 8 :1 - 15
6. Io ra m î n I ud a, 8 :1 6 -2 4
7. Ah a zia î n I ud a , 8 :2 5 -2 9
C. De l a I e hu la s fâ rş i tul re ga tul ui nordi c , 2 Re gi 9 :1 – 17 :41
1. Ie hu , 9: 1 – 10 :3 6
a. Ie hu u ns re ge , 9: 1 -1 3
b. Ie hu u cide pe Io ra m şi A ha zia , 9 :1 4 -2 9
c. Ucid e rea I zab e le i, 9 :3 0 -3 7
d. Ie hu u cide pe to ţ i u rma şii lu i Ah ab , 10 :1 - 17
e. Ie hu d ist rug e în ch in a rea la Ba a l, 1 0: 18 - 28
f. Re le le d o mn ie i lu i I eh u, 1 0: 29 - 36
2. At a lia , 1 1: 1 -2 1
3. Io a s î n Iu da , 12 :1 - 21
4. Io ah a z, 1 3: 1 -9
5. Io a s î n Isra e l, 13 :1 0 -25
Fa p te le lu i re le şi ra zbo iu l cu A ma t ia, 1 3: 10 - 13
Moa rt e a lu i E lise i, 13 :1 4 -2 1
Cet ă ţ ile re cu pe ra te d e la sirie n i, 1 3: 22 - 25
6. A ma t ia , 1 4: 1 -2 2
7. Ie ro bo a m II , 14 :2 3 -2 9
8. Aza ria , 15 :1 - 7
9. Za h a ria , 1 5: 8 -1 2
10 . Sa lu m, 15 :1 3 -1 5
11 . Men ah e m, 15 :1 6 -2 2
12 . Pe cah ia , 15 :2 3 -2 6
13 . Pe cah , 15 :2 7 -3 1
14 . Io ta m, 1 5: 32 - 38
15 . Ah a z, 1 6: 1 -2 0
16 . O se a, 1 7: 1 -4 1
a. Re vo lt a î mp o t riva Asirie i şi că de re a Sa ma rie i, 17 :1 - 6
b. Re le le ca re a u a du s ru ina I srae lu lu i, 17 :7 - 23
c. I n ch in a rea a me st e ca t ă a sa ma rit e n ilo r, 17 :2 4 -4 1
I I I. De la E ze c hia la dis truge re a I e rus a li mul ui de c ă tre Na buc a dne ta r,
2 Re gi 1 8 :1 – 2 5 :3 0
A. O pe ri oa dă de re formă , 18 :1 – 2 0 :2 1
1. Eze ch ia
a. E ze ch ia slu je şte Do mnu lu i şi d ist rug e id o la t ria , 1 8: 1 -1 2
b. Ca mpa n iile lu i Sa nh e rib , 1 8: 13 – 1 9: 3 7
c. E ze ch ia vind e ca t de bo a la sa g ra vă , 20 :1 - 11
d. So lii t rimişi de Me ro da c- Ba lad a n, 2 0: 12 - 19
e. Rea liză rile lu i E ze ch ia , 20 :2 0 -2 1
B. O pe ri oa dă de dec l i n, 2 1 :1 -26
1. Man a se , 21 :1 - 18
2. A mo n , 2 1: 19 - 26
C. Ul ti ma re formă , 22 :1 – 2 3 :3 0
1. Io sia
a. Rep a ra rea ca se i Do mn u lu i, 2 2: 1 -7
b. Gă sire a că rţ ii le g ii, 2 2: 8 -2 0
c. A du na re a bă t râ n ilo r, 23 :1 - 2
d. Dist ru ge re a id o lat rie i din Iu da , 23 :3 - 20
e. Pă zire a pa şte lu i, 23 :2 1 -2 3
f. Ră sp â nd ire a ref o rme i lu i I osia , 23 :2 4 -2 8
g. Io sia ucis d e Ne co, 2 3: 29 - 30
D. Dec l i nul fi na l şi s fâ rşi tul re ga tul ui de sud, 23 :3 1 – 25 :30
1. Io ah a z, 2 3: 31 - 34
2. Io ia ch im, 23 :3 5 – 24 :7
3. Io ia ch in , 24 :8 - 16
4. Ze d e ch ia , 24 :1 7 – 25 :2 1
a. Do mn ia re a a lu i Ze de ch ia , 2 4: 17 - 20
b. Na bu cad n et a r cu ce re şte I e ru sa limu l şi d u ce po po ru l î n
Ba b ilon , 25 :1 - 21
5. Gh ed a lia fă cut d reg a to r, 25 :2 2 -2 6
6. Io ia ch in e libe ra t d in în ch isoa re , 25 :2 7 -3 0