SCHISTOSTOMA (BILHARZIA)

- Schistostoma mansoni
- Schistostoma haematobium
- Schistostoma japonicum
- Schistostoma intercalatum

- a 2-a infectie dupa malarie in lume

- shistostomioza → 2 feluri:
- digestiva: S. mansoni; S.japonicum; S. intercalatum
- uro-vezicala: S.haematobium
- spre deosebire de celelalte trematode → dimorfism sexual
- masculul: ~1cm - aspect foliaceu
- 2 ventuze: ventrala, bucala
- cuticula rugoasa
- localizare: sistemul circulator port hepatic → se rasuceste spre partea dorsala pt a incapea in lumen →
sant ginecofor
- femela: subtire, cilindrica, mai lunga
- cuticula = neteda
- la maturitate → se formeaza perechile in sistemul port → femela ocupa santul ginecofor al masculului →
perechea se mentine pe tot parcursul vietii parazitului (15-17 ani)
- dupa formarea perechilor → inainteaza catre marile plexuri peritoneale/abdominale (S. mansoni,
japonicum, intercalatum) sau catre plexurile vezicale (S. haematobium) → deplasarea se face datorita
solzisorilor masculului(de aici si numele infectiilor produse:schistosomioza digestiva respectiv genitala).
- in momentul in care deplasarea nu mai permite deplasarea ambilor, femela paraseste masculul →
avanseaza pe cele mai fine ramificatii ale circulatiei portale → cand nu mai poate inainta, depune ouale
partial embrionate
- ouale: - pinten mare lateral → S. mansoni,intercalatum
- rudiment de pinten lateral → S.japonicum
- pinten terminal → S. haematobium
- pentru a evolua → mediu acvatic + primul stadiu larvar trebuie sa intalneasca un melc
- daca nu exista un anume melc pt fiecare Schistostoma → infectia se limiteaza
- in final, larva = furcocercarul
- are codita bifurcata
- larvele sunt diferentiate sexual, dar fara por genital
-au tigmotropism si histotropism pozitiv
= stadiul infectant
- infectia se realizeaza transcutan, prin penetrarea pielii in mod activ
- intotdeauna, mai multe larve penetreaza pielea fixandu-se de ea si dand niste enzime proteolitice→ dupa
penetrare, prin sange → ficat → devin adulti
- dupa depunerea oualor → o parte sunt luate de curentul sangvin si sunt transportate la distanta → sunt
retinute de cele 3 filtre obligatorii
- o buna parte se agata cu carligul in endoteliile capilare → fiecare ou va determina formarea unui
granulom cu pariciparea eozinofilelor.In granuloame ouale sunt distruse supravietuind doar ouale din
granuloamele din tesuturi ce captusesc viscerele→ granuloamele formate catre mucoasa/lumen in final se
vor sparge si vor elimina oul in intestin/vezica → prin fecale/urina → exterior
- ouale fixate in capilarele din seroasa, musculara → distruse in timp de reactia inflamatorie locala
CLINICA
- primele manifestari sunt cutanate, la locul de partundere al larvelor → dermatita cu tendinta la suprainfectare
datorita pruritului (grataj) → in final se vindeca fara urmari
- la nivel hepatic → patologie datorata adultilor de Schistostoma → patologie mai usoara, mai ales in infectiile
usoare spore medii
- reactia organismului la nivelul ficatului = redusa → parazitul se acopera in timpul vietii cu proteine proprii
gazdei → NU mai este recunoscut ca NON-SELF
- patologia cea mai severa → determinata de granuloamele care apar datorita oualor
 - la nivel cutanat: dermatita papulara
- pulmonar: tuse, stare subfebrila
- intestinal: discomfort, forme dizenterice cu fond febril, mucoasa hemoragica, scaune hemoragice →
anemie, procese proliferative, fibroza, tranzit intestinal dificil
- hepatic: fibroze, necroze, calcificari, HT portala, ciroza, ascita, IH, hepatomegalie
- vezical: disurie, hematurie(→anemie), dureri in timpul mictiunii, procese proliferative, fibroze, IR
- splenic: splenomegalieprin hiperplazie si ↑ presiunii venoase
- circulator: varice esofagiene+gastrice
- in granuloame → predomina eozinofilele
- ruperea granuloamelor → mici tumori (papiloame)
- cele mai multe oua si granuloame → in ficat → in timp are loc scleroza completa (a 3-a infectie dupa malarie,
leishmanoza viscerala unde apare hepatosplenomegalie, cu abdomen caracteristic)
- zona endemica 100% → delta Nilului
- cei mai afectati = copiii
- momentul maxim al eozinofiliei → in ~60 zile de la infectie la formele urinare, mai devreme la cele intestinale
- valoarea medie a eozinofiliei: 30%, respecta curba Lavier
- elemente de sustinere a diagnosticului: scaune dizenterice, hemoragice, IH, IR, varice esofagiene, hematurie,
granuloame, polipi la nivelul mucoaselor vezicala si intestinala

NEMATODA

CARACTERISTICI GENERALE ALE NEMATODELOR

1. prezinta dimorfism sexual: femelele > masculii, femelele au extremitatile drepte, masculii extremitatile
posterioare rasucite
2. la unele, ciclul biologic are o faza obligatorie pe sol → geohelminti
3. la o parte, ciclul biologic implica si o migrare a larvelor in alte organe decat intestinul → faza/ciclu
perienteric
4. pronuntata specificitate de gazda
5. la extremitatea anterioara → capsula bucala care se fixeaza de substrat → aspectul capsulei
caracterizeaza genul si specia

ASCARIS LUMBRICOIDES (→ascaridioza)

- femela → ~16-18 cm (apar si exemplare de 20-25 → 50 cm)

- capsula bucala → 3 buze → se prinde de mucoasa IS
- la maturitate, dupa fecundare, femela va elimina oua neembrionate (mai mult sau mai putin rotunde, cu perete
gros, valurit/neregulat)
- daca in intestin exista numai femele, fara masculi → se elimina oua nefecundate(mai mari si mai lungi)
- Ouale = element de diagnostic prin ex. coproparazitologic
- pt. a embriona ouale trebuie sa ajunga pe sol (in anumite cond de t⁰ si umiditate) →geohelmint
- in lunile de vara → embriogeneza dureaza ~3 saptamani; daca t⁰↓→ embriogeneza intarzie
- la persoanele cu tranzit intestinal lent → incep modificar ale oului chiar din intestin
- oul cu larva = stadiul infectant → pe cale digestiva, datorita igienei defectuoase a alimentatiei
- in intestin, larvele eclozeaza → penetreaza peretele intestinal → pe cale circulatorie isi desfasoara ciclul
pericirculatoriu in ficat (prima naparlire → larve de grad II) → plaman (a 2-a naparlire → larve de grad III) →
odata cu sputa ajung in gura → prin inghitire revin in intestin (→ adulti)
CLINICA
- manifestarile clinice se datoreaza:
a) larvelor aflate in migrare
b) adultilor
MANIFESTARI DATORATE LARVELOR IN MIGRARE
- hepatic: - dureri in loja hepatica
- ↑volumul prin reactia locala
- modificari ale transaminazelor → distructie celulara prin migrare
- pulmonar: - zone nodulare, infiltrative, cu participarea masiva a Eo → ↑Eo locala (de 3-5Xperif) si periferica
- migrare → pe fond de tuse, expectoratii → sputa cu: larve, Eo, cristale Charcot
* totalitatea simptomelor si modificarilor datorate larvelor in miscare = sd. Löeffler
- intestinal: simptomele variaza foarte mult; cele legate de de digestia pp-zisa sunt minore
- pot aparea fenomene alergice datorate metabolitilor eliminati de parazit
- 2 tipuri de complicatii:
- ocluzia intestinala → incarcatura parazitara ↑↑↑
- migrarea eratica → migrarea in tubul digestiv superior → faringe → gura/nas/laringe → moartea
prin sufocare
- perforarea peretelui intestinal → peritoneu → organe peritoneale