Cap. 1 Da Culoare Lumii Tale Cu DNB

Christian A.
Schwarz
Dă culoare lumii tale

cu
Dezvoltarea naturală
a bisericii
Experimentează viața pentru care

te-a creat Dumnezeu
media
România
Resurse DNB România
dnbromania.org
Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 1 din 34

Cuprins
Invitație la o mișcare globală
Capitolul 1: Explorează al doilea capitolul al DNB

Biserica ta ideală
Rezultate uimitoare din 70 de țări
Povestea DNB
„Am făcut DNB”
Care este modelul tău de creștere favorit?
Dezvoltarea naturală a bisericii și unitatea spirituală
Abordarea calitativă – deseori criticată, rareori înțeleasă
De ce trebuie să învățăm de la alte culturi
DNB în era senzaționalului
Cine este eroul tău: David sau Goliat?
De ce trebuie ca toți să ne verificăm „ochelarii spirituali”
Informare, aplicare, transformare – de care este nevoie mai mult?
Capitolul 2: Busola trinitariană

„Pelerinajul meu trinitarian”
Esența teologiei
Poți reflecta lumina lui Dumnezeu
Cum comunică Dumnezeu cu tine
Să tindem spre echilibru spiritual
Noul Ierusalim – coboară pe pământ
De ce este Creștinismul de azi într-o stare așa de rea
Ce poți învăța de la bisericile verzi
Ce poți învăța de la bisericile roșii
Ce poți învăța de la bisericile albastre
Cele cinci reguli ale busolei trinitariene
Busola trinitariană și doctrina despre Trinitate
Profilul color DNB
Harta ta spirituală
Capitolul 3: Principiile
Principiile – inflamarea unui termen
Înțelege creșterea „de la sine”
Două seturi diferite de principii
Șase forțe (principii) biotice/de creștere
Principiul 1: Interdependența
Principiul 2: Multiplicarea
Principiul 3: Transformarea energiei
Principiul 4: Sustenabilitatea
Principiul 5: Simbioza
Principiul 6: Rodnicia
Opt trăsături calitative
Prima trăsătură calitativă: Conducere care împuterniceşte
A doua trăsătură calitativă: Slujire orientată pe darurile spirituale
A treia trăsătură calitativă: Spiritualitate pasionată
A patra trăsătură calitativă: Structuri funcționale
A cincea trăsătură calitativă: Serviciu de închinare inspirator

A şasea trăsătură calitativă: Grupuri mici integratoare
A şaptea trăsătură calitativă: Evanghelizare orientată pe nevoi
A opta trăsătură calitativă: Relații bazate pe dragoste
Cum să aplici aceste principii
Capitolul 4: Factorul minim

Unde se aplică factorul minim – și unde nu se aplică
Să învățăm de la o plantă în ghiveci
Imaginea butoiului minim
Aplicația 1: Trăsăturile calitative
Aplicația 2: Busola trinitariană
Factorul minim într-un factor minim
Factori minimi ai denominațiunilor
Factori minimi ai unor culturi întregi
De ce îmi place să dezamăgesc așteptările
Capitolul 5: Uneltele
„Chiar avem nevoie de aceste unelte?”
Cărțile de bază DNB
Chestionarul DNB
Resursele de ucenicie DNB
Partenerii naționali DNB
DNB Internațional
Paginile de internet DNB
Campaniile DNB
Capitolul 6: Punctul tău de pornire

Identifică-ți punctul de pornire
Tinde spre echilibru în propria viață
Investește într-o biserică mai echilibrată
Pasul următor
Apendice:
Sugestii pentru studierea acestei cărți în cadrul unei Campanii DNB

Invitație la o mișcare globală
Nu poți aplica pentru a deveni membru în această comunitate și nici nu o poți susține prin donații. Este
o comunitate care funcționează fără comitete și guru carismatici, care nu are un departament de
strângere de fonduri și nici o persoană care să se ocupe de relații publice. Este o comunitate care își
are temeliile bazate exclusiv pe principii biblice, rezultate ale cercetării științifice și relații personale.
Până acum, nu pare o afacere prea impresionantă, nu-i așa?
Totuși, această comunitate se dezvoltă cu repeziciune. În ultimii șapte ani, a prins rădăcini în peste
40.000 de biserici. La momentul actual, 70 de țări au decis să aibă filiale naționale. Milioane de creștini
au descoperit despre ce este vorba în această comunitate: îi atrage pe oameni mai aproape de
Dumnezeul triunic, îi ajută să experimenteze tot ce are pregătit Dumnezeu pentru ei și, ca un efect
secundar natural, ei observă creșterea numerică a bisericii ca întreg.
(Principiile DNB sunt vopseaua; uneltele DNB sunt pensula. Te invit să iei pensula și să începi să
pictezi. - desen)
Comunitatea DNB
Numele acestei comunități este rareori menționat dar totuși, există un nume. Este Comunitatea DNB.
DNB înseamnă Dezvoltarea Naturală a Bisericii, eticheta pentru o abordare a vieții creștine – atât la
nivel personal cât și la nivel corporativ – care combină principii biblice fundamentale cu descoperirile
care au fost aduse la lumină de cea mai cuprinzătoare cercetare despre creșterea bisericii care a fost
făcută vreodată.
DNB este cu adevărat o comunitate internațională; nu este occidentală sau orientală, nici tipică
emisferei nordice sau sudice din această lume. Este o experiență de învățare interculturală. În același
fel, comunitatea DNB este cu adevărat inter denominațională. Nu este nici protestantă nici romano-
catolică, nici baptistă sau penticostală, nici luterană sau prezbiteriană, nici centrală sau independentă,
sau am putea spune: este toate acestea și mult mai mult. Există mulți creștini care reprezintă toate
aceste denominațiuni diferite și care au aplicat principiile DNB la tradițiile lor spirituale și teologice și
care au experimentat rezultate foarte încurajatoare.
Cum să te alături mișcării
Încă de la început, vreau să fac foarte clar care este scopul acestei cărți. Vreau să te conving să fii
parte a acestei comunități dacă nu simți că deja ești parte a ei. Cum te poți alătura? Fără formulare de
înscriere, fără înregistrare, fără taxe. Devii parte a acestei comunități atunci când îi împărtășești
principiile. Și îi împărtășești principiile nu prin afirmare verbală ci prin aplicarea lor în viața personală și
în viața bisericii.
Totuși, am un avertisment: odată ce te-ai alăturat acestei comunități, îți va fi dificil să o părăsești,
pentru că ar însemna să nu mai aplici chiar acele principii care au adus un nou nivel de eficiență în
viața personală și în viața bisericii. Parcurgând această carte, vei descoperi de ce aceste principii sunt
atât de puternice: ele nu sunt făcute de oameni ci create de Însuși Dumnezeu.
(Principiile se aplică contextului tău personal, sferei tale de influență, lumii tale. - desen)
(Experiențele mele:
Peste tot în carte vei găsi acest titlu. În aceste spații voi împărtăși experiențe acumulare în slujirea mea, de obicei
la conferințele DNB. În afara contextului acestei cărți, multe din aceste experiențe pot părea fără însemnătate,
dar scopul lor este să ilustreze unele principii despre care vorbim în textul principal. Ele vor ajuta la reîntărirea
convingerii că DNB nu a fost creat în fața calculatorului ci în mijlocul interacțiunilor personale cu creștini din
contexte foarte diferite.)
Care sunt principiile universale?

În ultimii ani, am experimentat în mod repetat o problemă serioasă de comunicare. Pentru mine,
expresia „principii universale” este un termen încărcat cu emoții pozitive. Nenumărate întâlniri cu mulți
creștini minunați de pe toate cele șase continente mi-au apărut instantaneu în memorie. Simpla
menționare a acestui termen îmi aduce în minte multe dintre fețele lor, poveștile lor, victoriile și
necazurile lor pe care le-am împărtășit în atâtea contexte diferite.

Totuși, când folosesc acest termen în prezentările mele, aproape nimeni din audiență nu îmi
împărtășește entuziasmul. Pentru majoritatea dintre ei, este doar un alt termen abstract: științific, sec
și uscat. Nu există imagini interioare, nu sunt fețe și nici povești care să le vină în minte.
Migrarea către al doilea capitol
Când a fost publicată cartea originală, Dezvoltarea naturală a bisericii, în luna Decembrie a anului 1996,
nu putea exista referința la Comunitatea DNB, deoarece la acel moment DNB nu exista ca o mișcare
globală. Cartea a putut doar să prezinte rezultatele cercetării noastre inițiale sub forma unor principii.
Acum, situația s-a schimbat. Prin Harul lui Dumnezeu, DNB a avansat de la abstractul principiilor
globale la viața vibrantă a unei comunități globale. Consecințele sunt numeroase: rezultatele cercetării
au de-a face cu coeficienți de corelare; mișcările au de-a face cu oamenii. Rezultatele cercetării
prezintă numere; într-o mișcare vezi fețele oamenilor. Rezultatele cercetării verifică sau anulează teze;
într-o mișcare noi spunem povești. Această migrare este ceea ce noi numim al doilea capitol DNB.
Ce este diferit?
Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii tratează același conținut de bază ca și cartea
originală. Cele mai importante caracteristici ale cărții pe care o ții în mână sunt următoarele:
• Abordează DNB în principal din perspectiva credinciosului individual mai degrabă decât să se
limiteze la perspectiva pastorului.
• Duce aplicarea principiilor DNB la nivel personal, nu doar la nivel de biserică sau grup mic.
• Plasează Busola trinitariană – care de atunci a devenit o unealtă fruntașă pentru implementarea
DNB – în centrul fiecărui capitol.
• Accentuează explicit beneficiile unei abordări inter-culturale care, probabil mai mult decât orice
altă caracteristică a devenit o marcă DNB.
(Dezvoltarea naturală a bisericii înseamnă oameni care se întâlnesc, învață și se roagă: lideri de pe cele
șase continente la Conferința Globală DNB, 2004, în Pretoria, Africa de Sud.)
(Mai multe pe web:
Oriunde vezi acest titlu, vei găsi o listă de întrebări suplimentare care nu sunt tratate direct în această carte. Prin
introducerea codului tău de acces (îl găsești la pagina 162) te poți înregistra pe pagina web, www.ncd-
international.org/community să afli răspunsuri la aceste întrebări. Vei găsi și informații adiționale referitoare la
subiectele din această carte.)
În această carte nouă, vreau să împărtășesc cu tine cât pot mai mult din ce am avut privilegiul să învăț
în ultimii nouă ani. Sper să pot comunica și bucuria nestăpânită pe care am avut-o să muncesc alături
de atât de mulți creștini din comunitatea DNB.
Dă culoare lumii tale
Am ales titlul, Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii. Metafora de bază fiind aceea că
principiile DNB sunt vopseaua iar uneltele DNB (ca și această carte) sunt pensula. Având vopseaua și
pensula la îndemâna ta, te invit să descoperi care sunt culorile cele mai necesare, ridică pensula și
începe să pictezi.
Această carte este despre pictarea lumii tale. Bineînțeles, DNB a fost inițial formulată ca și rezultatul
unei căutări a principiilor universale ale creșterii bisericii, dar ar fi derutant să reducem aplicabilitatea
principiilor DNB doar la biserică. Ele sunt în aceeași măsură aplicabile vieții credincioșilor individuali.
Ele se aplică contextului tău personal, sferei tale de influență, lumii tale. Iar dacă sfera ta de influență
este un grup mic, o denominațiune sau viața politică a unei întregi națiuni, atunci acestea sunt
domeniile unde se aplică principiile DNB.
La urma urmei, ce este biserica? Biserica sunt oamenii. Ce determină sănătatea bisericii? Sănătatea
bisericii este dată de sănătatea minților, mâinilor și inimilor acelor oameni. Cum putem spori sănătatea
unei bisericii? Sporind sănătatea minților, mâinilor și inimilor noastre. Rezultatele? Biserici care cresc

și care împlinesc voia lui Dumnezeu, care își dezvoltă propria individualitate, care influențează și
transformă societatea. Îmi doresc mult să te văd parte a acestei mișcări.
Împreună în slujirea Lui,
Christian A. Schwarz
(La finalul fiecărei secțiuni, vei găsi o întrebare pentru reflecție personală în această casetă galbenă.)

1
Explorează
al doilea
capitol
al DNB
În prima fază, DNB s-a concentrat pe a identifica principiile universale ale creșterii bisericii.
Unii nu au înțeles ce înseamnă cu adevărat această fază abstractă: principii ale vieții care sunt
aplicabile creștinilor din Africa la fel și celor din Asia, în Australia la fel și celor din Europa, în
America latină la fel ca în America de nord. Ele sunt aplicabile indiferent de cultura ta teologică,
de filosofia slujirii tale sau a modelului favorit de biserică. Ele se aplică atât vieții tale cât și vieții
bisericii. Și ele se aplică chiar dacă tu decizi să nu le folosești.

Capitolul 1
Biserica ta ideală
Dacă aș sta lângă tine acum, nu mi-ar trebui mult să îmi dau seama ce simți despre conceptele de
„creștere a bisericii” sau „dezvoltarea bisericii”. Chiar și fără să-ți pui sentimentele în cuvinte, probabil
că aș putea să le detectez observând ochii tăi, gesturile tale și ascultând sunetul vocii tale. Acest fel
de informații ar fi foarte valoroase pentru mine ținând cont de subiectul pe care vreau să-l împărtășesc
cu tine în această carte.
(Mulți dintre noi nu avem o imagine mentală despre cum ar trebui să arate o biserică sănătoasă. -
desen)
La începutul conferințelor DNB, îmi place să invit participanții să închidă ochii și să se gândească la o situație în
care sau simțit complet relaxați și fericiți. Când le cer răspunsul, de obicei mai mult de 80% dintre ei spun că au
avut un fel de imagine mentală: o plimbare pe malul mării, stăteau cu prietenii într-un bar, o cină romantică cu
partenerul. Apoi, le cer să închidă din nou ochii și să observe ce fel de imagini le vin în minte când se gândesc la
o „biserică sănătoasă”. Rezultatul? Majoritatea nu au putut identifica nicio imagine mentală legată de acest
concept. Evident, nimic de felul acesta nu a fost stocat în memoria celor mai mulți creștini.)
Sentimente amestecate
Dacă ar fi să-ți împărtășești sentimentele cu mine, care ar fi acestea? Dacă ești ca majoritatea
creștinilor pe care i-am întâlnit, termenul „dezvoltarea bisericii” probabil că nu va aduce la suprafață
emoții entuziaste puternice. Este foarte posibil să ai același scepticism pe care l-am întâlnit frecvent
la alți oameni când am discutat acest subiect. Mulți dintre noi avem suspiciunea vagă că atunci când
vorbim despre dezvoltarea bisericii, ne referim la ceva manevră de marketing sau o metodă agresivă,
manipulativă ... că accentul nostru este pe cantitate ... că încercăm să copiem un model de biserică
de succes ... că suntem pe cale să importăm o abordare care nu funcționează în cultura noastră ... că
sperăm să implementăm ideile unui pastor de succes care nu au nimic de-a face cu realitățile din
bisericile noastre.
Dacă acestea sunt sentimentele tale, te asigur că sunt de acord cu tine 100%. Aceste abordări există
cu adevărat iar sentimentele mele față de ele nu diferă de ale tale.
Imaginează-ți doar...
Totuși, vreau să te invit să faci un scurt exercițiu mental. Imaginează-ți că există o abordare a creșterii
bisericii care nu folosește cel mai recent truc de marketing dar care se bazează pe o fundație
teologică solidă cu care te poți identifica și că această busolă teologică pătrunde chiar și cele mai
practice aspecte ale vieții bisericii. Imaginează-ți că această abordare nu se concentrează pe cantitate
(mai mulți oameni, numere mai mari), ci are calitatea în centrul tuturor considerațiilor.
Imaginează-ți o abordare a creșterii bisericii care nu copiază un model de biserică ci se concentrează
pe dezvoltarea individualității bisericii și să-i elibereze creativitatea dată de Dumnezeu. Imaginează-
ți că această abordare nu exportă caracteristici dintr-o cultură anume ci tinde să creeze o experiență
de învățare inter-culturală, în care toate culturile oferă și iau.
Imaginează-ți o abordare a creșterii bisericii care nu promovează ideile favorite ale unui lider de succes
ci se bazează pe o cercetare cuprinzătoare a mii de biserici de pe tot globul. O abordare care
comunică cu adevărat principii universale. Care te ajută să realizezi propriul vis despre biserica ta.
Care este distractiv să fi implicat în ea. Nu ai fi curios să afli mai multe despre această abordare?
(Desen – Orice biserică, indiferent de cât de nefavorabilă este starea actuală, se poate aștepta la o
creștere considerabilă în calitate și cantitate. Pentru a începe un astfel de proces, există o singură
precondiție: o tânjire după manifestarea lui Dumnezeu mai puternică în viața unei biserici.)

Esența DNB
Caracteristicile pe care le-am menționat sunt, de fapt, esența a ceea ce am ales să numesc
Dezvoltarea naturală a bisericii. Este un privilegiu pentru mine să te invit să te alături altor câteva
milioane de credincioși din 70 de țări care au început deja această călătorie și care experimentează
rezultate foarte promițătoare.
Lucrând cu atât de multe biserici în atât de multe contexte diferite, am învățat că nu există nicio
precondiție pe care tu sau biserica ta trebuie să o împlinească pentru a începe această călătorie. Fie
că ești un credincios matur sau încă fără prea multă experiență în credința creștină; fie că ai adoptat
o teologie ortodoxă sau ești la celălalt capăt al spectrului teologic; fie că ești un membru al unei biserici
care se dezvoltă sau a unei congregații care este in declin de zeci de ani; fie că ești un avocat al unui
model de biserică faimos sau ești ezitant în a face și tu la fel – principiile descrise în această carte te
vor ajuta să experimentezi o eficiență mai mare atât în viața ta personală cât și în viața bisericii tale.
Chiar nu există precondiții pentru a putea începe? De fapt, există una. Trebuie să existe o tânjire în
inima ta să experimentezi mai mult din ce are Dumnezeu pregătit pentru tine și biserica ta. Dacă nu ai
această tânjire, această carte nu îți va vorbi. Totuși, dacă o ai, ai tot ce ai nevoie să începi călătoria
care poate deveni angajamentul cel mai aventuros al vieții tale. Hai să ne dăm mâna și să călătorim
împreună.
(Care ar arăta idealul tău al unei biserici sănătoase? Care detalii ar fi importante pentru tine?)
Rezultate uimitoare
din 70 de țări
La momentul scrierii acestei cărți, 40.000 de biserici au participat – cu niveluri diferite de intensitate –
în procesul DNB. Din moment ce toate au completat cel puțin un chestionar DNB (ceea ce înseamnă
că 30 de membri au completat un chestionar detaliat), avem datele de la cele mai multe biserici în
calculatoarele noastre și putem să le monitorizăm rezultatele reale, atât în termeni de calitate cât și de
cantitate.
(După opt ani de DNB, putem observa rezultate excelente în materie de oameni care se alătură
bisericii.)
Pentru mine personal, este o experiență îmbucurătoare să învăț din datele colectate, din moment ce ele ne arată
cum funcționează dezvoltarea bisericii în viața reală, fără să țină cont de teoriile noastre. Datele de la toate
bisericile participante la cercetare conțin 168 de milioane de răspunsuri individuale și cuprind o varietate enormă
de culturi diferite, denominațiuni și convingeri teologice, lucru care face ca echipa noastră să își bazeze concluziile
pe o temelie solidă.)
Mărirea cu 51% a ratei de creștere

Recent, am selectat toate bisericile care au efectuat trei chestionare DNB și am comparat numerele
lor inițiale (de la data primului chestionar) cu cele mai recente rezultate (de la cel de-al treilea
chestionar, care a fost efectuat, în medie, după o perioadă de 31 de luni). La cel de-al treilea
chestionar, calitatea acestor biserici a crescut în medie cu 6 puncte. Mai târziu în carte, o să explic ce
înseamnă aceste puncte. Pentru moment, este suficient să știi că ele indică considerabil mai multă
dragoste, mai multă iertare, mai multe răspunsuri la rugăciune, mai multă înțelepciune, mai multă
putere spirituală și nenumărate alte trăsături calitative din acele biserici. Minunat.
Dar cum facem cu cantitatea? Concentrarea pe calitatea bisericii a condus și la o creștere numerică,
așa cum a prezis DNB? Iată rezultatele. La momentul celui de-al treilea chestionar, rata medie de
creștere la toate bisericile participante a crescut cu 51%. Dacă o biserică creștea cu o rată de 10
oameni pe an înainte de începerea procesului, după 31 de luni de proces DNB, numărul a crescut la

15 oameni pe an; dacă înainte de adăugau bisericii 200 de oameni pe an, acum se adăugau 302. Mai
mult, datorită procesului DNB, rata de creștere prin transfer a scăzut în timp ce rata de creștere prin
convertire a crescut. Rezultatele sunt ilustrate în diagrama de la pagina 13. Partea de sus de la partea
dreaptă reprezintă creșterea suplimentară experimentată datorită procesului DNB.
Câți oameni?
Dacă studiezi diagrama, întregul subiect poate părea încă abstract. Totuși, nu uita că aceste bare
reprezintă oameni individuali – cei mai mulți dintre ei nu l-au cunoscut pe Hristos înainte și au venit
într-o relație personală cu El. Potrivit calculelor noastre, putem presupune că aproximativ 1,3 milioane
de oameni au fost adăugați acestor biserici ca o consecință directă la procesul DNB. O privire mai
atentă la acești 1,3 milioane de oameni și descoperim că sunt oameni foarte speciali deoarece tuturor
li sau aplicat aceste trei criterii.
1. Numărul de 1,3 milioane nu reprezintă creșterea globală a bisericilor care au aplicat procesul
DNB (numărul este considerabil mai mare) ci doar creșterea adăugată care s-a întâmplat după
ce ei au început să aplice conștient principiile DNB.
2. După cum calitatea acestor biserici a crescut substanțial în aceeași perioadă de timp, acești
noi membri sunt membri în biserici de „calitate înaltă”. Fiecare care a experimentat personal
efectele abordării calitative poate afirma că membrii bisericilor de o calitate înaltă trăiesc foarte
diferit față de membrii bisericilor cu o calitate scăzută.
3. Toți acești 1,3 milioane de oameni sunt integrați într-o biserică locală. Potrivit cu toate studiile
serioase pe care le-am văzut până acum despre evanghelizările efectuate în zona evanghelică,
este realist să presupunem că numai între 15% (cel mai bun scenariu) și 0,3% (cel mai rău
scenariu) dintre oamenii care își predau viața lui Hristos în contextul unei campanii de
evanghelizare vor fi membrii unei biserici locale un an mai târziu. În DNB noi calculăm doar acei
oameni care sunt implicați într-o biserică locală. Doar de dragul comparației: ca să câștigi 1,3
milioane de oameni aplicând „procedurile clasice”, ar trebui să strângem „decizii” de convertire
între 8,5 milioane (cel mai bun scenariu) și 433 de milioane de persoane (cel mai rău scenariu).
Ce reprezintă cifrele
Cifre, cifre, cifre. Poate ar trebui să mă opresc aici. Mult mai interesant decât cifrele este studiul despre
cum am ajuns la aceste cifre. Creșterea cantitativă a fost un efect secundar natural la încercările
acestor biserici să crească în calitate. Această creștere în calitate a eliberat o atracție aproape
magnetică, dându-le posibilitatea să experimenteze ceea ce Pavel ne învață în 1 Corinteni 3:6: Noi
sădim și udăm, dar Dumnezeu face să crească.
(Desen – Rata medie de creștere a tuturor bisericilor care au făcut a treia oară chestionarul DNB, a
crescut cu 51%. La momentul acestei scrieri (Iunie 2005) rezultatele sunt 1,3 milioane de oameni au
fost adăugați la bisericile participante ca o consecință la aplicarea principiilor DNB.)
(Mai multe pe web:
Pe Internet (vezi pagina 162) vei găsi răspunsuri la următoarele întrebări:
• Cât de mult din creșterea DNB este creștere prin convertire și cât de mult este creștere prin
transfer?
• Cum a fost calculată creșterea de 51%?)
(Ce strategie urmează biserica ta pentru a câștiga oamenii pentru Hristos? Care sunt rezultatele de
până acum?)

Povestea DNB
(Povestea DNB este o poveste a Harului lui Dumnezeu în acțiune. - Desen)

Am auzit mulți vorbitori care spuneau că atunci când susțineau o conferință ei erau cei care învățau cel mai mult.
În unele cazuri, aceasta poate fi un mod simplu de a fi pe placul audienței. Totuși, când eu fac această afirmație,
nu are nimic de-a face cu politețea. Întâlnirea cu oamenii în contextul activităților DNB, a fost sursa mea principală
de învățare. În ultimii ani, am avut privilegiul să susțin conferințe în 42 de țări. Cum am obținut cunoașterea și
discernământul pe care le împărtășesc în această carte? În primul rând, prin interacțiunea cu oamenii pe care i-
am întâlnit în călătoriile mele.)
Povestea Dezvoltării naturale a bisericii este o poveste a Harului lui Dumnezeu. Noi cei care suntem
văzuți ca fondatori ai DNB, de multe ori ne-am simțit mai degrabă ca niște spectatori decât niște
jucători activi la ceea ce făcea Dumnezeu.
Cum a început totul
Când mă gândesc la primul nostru proiect internațional de cercetare în care au luat parte 1.000 de
biserici din 32 de țări, îmi aduc aminte că foarte puțini oameni au crezut că ceea ce plănuiam noi avea
să aibă vreun impact spiritual sau strategic. Când le spuneam creștinilor despre proiect, cel mai uzual
răspuns pe care îl întâlneam era un scepticism moderat.
Totuși, nu eram dispus să accept faptul că după 2.000 de ani de istorie a bisericii și după publicarea
a sute de cărți despre creșterea bisericii, nimeni nu a făcut un studiu la nivel internațional ca să verifice
dacă „principiile” promovate în aceste cărți sunt cu adevărat valide universal sau nu.
Rezultatele inițiale
De fapt, acest început mohorât nu a fost chiar cu așa de mult timp în urmă dar pentru mine pare că
au trecut zeci de ani de atunci. Când am publicat rezultatele la sfârșitul lui 1996, lucrurile sau schimbat
literalmente peste noapte. Mulți creștini au simțit că DNB nu este un alt model ci este cu adevărat
bazat pe principii universale. Au început să vadă DNB nu ca o contribuție „vestică” ci ca o oportunitate
de învățare inter-culturală. În câțiva ani, 70 de țări au luat decizia de a avea propriile lucrări DNB.
Abordarea ca rețea
Am decis să construim infrastructura DNB ca o rețea simplă. Fără comitete, fără ierarhii, fără statute
de funcționare. Biroul meu este localizat în ceea ce a fost odată o fermă lângă granița daneză,
deasupra a ceea ce a fost un hambar. Ori de câte ori ne vin vizitatori să vadă „sediul internațional”,
sunt mândru să le arat tot ce am acolo: un birou, un calculator, un telefon, multe Biblii, curent, un pat
pentru musafiri, o familie minunată și o viziune mare încă neterminată. Sunt conștient că mulți dintre
vizitatori sunt dezamăgiți de această „infrastructură sărăcăcioasă” pentru că ei se așteptau la o clădire
cu câteva etaje, la multe secretare și la un șef care stă în biroul său impunător în spatele unui birou
supradimensionat din stejar ...
De ce sunt mândru de infrastructura pe care o avem? Pentru că sunt convins – și spun asta fără urmă
de ironie - că este mai modern, mai profesional și mai eficient decât multe dintre „abordările de stejar”
care sunt atât de răspândite în lumea de azi. Ne simțim perfect echipați pentru lucrarea la care ne-a
chemat Dumnezeu. De ce? Pentru că infrastructură noastră reală sunt oamenii.
(Desen - O lucrare națională DNB există deja, sau este în pregătire, în toate țările desenate cu verde
de pe hartă. Celelalte țări (în portocaliu) nu au o lucrare națională DNB, la momentul scrierii acestei
cărți. Informația actualizată o găsești pe www.ncd-international.org)
(Mai multe pe web:
Pe Internet (vezi pagina 162) vei găsi răspuns la următoarele întrebări:
• Care este relația dintre DNB și mișcarea de creștere a bisericii?
• Ce are prioritate: teoria sau cercetarea?)

O poveste despre oameni
Povestea adevărată a DNB este o poveste despre oameni. Oameni ca prietenul și colegul meu
Christoph Schalk, un psiholog instruit și un om de știință în organizare, care a luat decizia să-și
investească expertiza și tot restul vieții sale în dezvoltarea rețelei DNB.
Sau oameni precum Paul Jeong care a avut curajul să confrunte mulți lideri de biserici coreeni cu o
abordare foarte diferită la creșterea bisericii față de cum erau ei obișnuiți și care a dezvoltat o lucrare
DNB care înflorește în Coreea.
Sau oameni precum Ian Campbell și Adam Johnstone din Australia care, încă de la început, au
demonstrat o aversiune față de instrumente împrumutate de la alții și care au dezvoltat multe unelte
DNB inovative care au binecuvântat Australia dar și multe alte țări.
Sau oameni precum Juan Galdamez din El Salvador, care a schimbat postul de profesor universitar
cu cel de coordonator DNB pentru America latină, slujind partenerii naționali DNB.
Sau oameni precum Henrik Andersen care a ajutat la lansarea unui proces DNB de doi ani în
Danemarca cu oficiali din aproape toate denominațiile daneze, denominații care au observat o creștere
calitativă semnificativă în bisericile din grija lor. Chiar înainte de finalizarea acestui proces, Henrik s-a
mutat în Letonia unde au început deja dezvoltări similare.
Sau oameni precum Dave Wetzler din Satele Unite ale Americii a cărui lucrare DNB a început, la fel ca
ale noastre, destul de mică dar câștigând încrederea multor lideri de denominațiuni, a reușit în timp să
construiască cea mai mare comunitate DNB din lume cu câteva mii de coah.
Sau oameni precum Medhat Aziz din Egipt a cărui inițiativă și dedicare plină de sacrificiu a făcut ca
DNB să fie posibilă bisericilor din lumea arabă.
Sau oameni precum Silvia Handoko din Indonezia care este în mijlocul unei treziri de proporții nou
testamentale, ajutând bisericile să aplice principiile DNB în mod consistent. Are multe de împărtășit
cu lumea întreagă despre cum funcționează o trezire reală din zilele noastre în contrast cu stereotipul
larg răspândit, în special cel occidental.
Adevărata poveste va fi scrisă în viitor
Nu îmi place să spun povestea DNB și să vorbesc despre o poveste din trecut. Este povestea bisericii
viitorului. Este o poveste care va fi scrisă de cei care pune în practică Dezvoltarea naturală a bisericii.
Numai Dumnezeu știe adevărații actori ai acelei povești viitoare. Se prea poate, totuși, ca El să fi
hotărât deja să te facă pe tine unul dintre actori.
(Până în ce măsură, fiecare valoare mai jos, descriu sistemul tău de valori?)
Valori centrale ale DNB Internațional (desen)
La DNB Internațional, încercăm să modelăm aceleași principii pe care le predăm la nivelul bisericii
locale. Suntem convinși că dacă reflectăm valorile în care credem, vom avea un impact mai sustenabil
decât dacă doar vorbim despre ele în conferințe publice. Iată aici valorile centrale ale DNB
Internațional, valori care se regăsesc în toate aspectele lucrării noastre:
• Creativitatea: noi credem că Dumnezeu a înzestrat fiecare ființă umană cu creativitate care le
permite să-și găsească propriile soluții și să-și dezvolte propriul stil.
• Diversitate: noi credem, la modul general, că o varietate de abordări diferite (culturi, denominații,
metode) sunt superioare unui model uniform.
• Calitate: noi considerăm calitatea lucrării ca rădăcina strategică pentru roada cantității. Toate
activitățile noastre sunt concentrate pe creșterea calității vieții creștine.
• Proces: noi suntem convinși că secretul succesului este un proces neîntrerupt, de lungă durată
și că cel mai mic pas în direcția potrivită este un progres real.
• Echilibru: la toate nivelurile vieții bisericii, ne străduim să atingem un echilibru biblic între
diferitele lucrări vitale pe care Dumnezeu vrea să le vadă în biserică.
• Focalizare: ținând cont de cât de multe lucruri trebuie făcute, încercăm mereu să ne focalizăm
pe un aspect specific care are potențialul să aducă cel mai mare progres.

„Am făcut DNB”
La conferințele DNB, atunci când oamenii doresc să înceapă o conversație cu mine, deseori ei spun:
„am făcut DNB”. Ori de câte ori aud această frază, sunt destul de sigur că cele trei litere pe care ei le
folosesc nu se referă la Dezvoltarea naturală a bisericii ci la o unealtă specifică pe care o furnizăm, și
anume, chestionarul DNB.
Oamenii care folosesc această frază nu doresc să comunice că au adoptat paradigma DNB sau că au
implementat principiile DNB ci doar că au folosit unealta noastră de bază pentru diagnosticare.
Evident, în mintea lor, această unealtă este atât de conectată cu ceea ce reprezintă DNB încât cei doi
termeni au devenit sinonimi pentru ei.
(Dragostea de semeni este o activitate tipică DNB; apăsarea unei tastaturi de calculator nu este. -
desen)
Oamenii care confundă chestionarul DNB cu esența Dezvoltării naturala a bisericii, tindă să vadă o afinitate
crescută între DNB și lumea calculatoarelor (deoarece chestionarul depinde de tehnologia calculatorului). Totuși,
DNB, ca atare, nu are nimic de-a face cu lumea calculatoarelor. Întâlnirea lui Dumnezeu în rugăciune (a treia
trăsătură calitativă DNB) sau dragostea față de semenii tăi dar și față de dușmanii tăi (a opta trăsătură calitativă
DNB) sau împărtășirea Evangheliei cu alții (a șaptea trăsătură calitativă) sunt activități tipice DNB. Apăsarea unei
tastaturi de calculator nu este.)
DNB nu este un set de unelte

Vă rog să nu mă înțelegeți greșit. Recomand cu tărie folosire chestionarului DNB pentru că este o
unealtă care deschide ochii. Vreau însă să te avertizez, că efectuarea chestionarului nu înseamnă
implementarea DNB. Folosirea chestionarului poate fi comparată cu un termometru. Poate descoperi
cât de sănătos sau cât de bolnav ești. Dar după cum, folosirea unui termometru nu contribuie la un
stil de viață sănătos, nici folosirea doar a chestionarului nu are multe de-a face cu aplicarea principiilor
DNB.
Mulți oameni confundă DNB cu un set de unelte și nu văd că este un sistem. Un set de unelte conține
mai multe instrumente care nu sunt sub nici o formă interdependente. Pur și simplu, alegi o unealtă
de care ai nevoie pentru a realiza o anumită sarcină. Fără îndoială, poți folosi uneltele oferite de DNB
și în felul acesta. Dar dacă faci acest lucru, nu vei experimenta niciodată ce înseamnă cu adevărat
DNB: membrii bisericii apropiindu-se de Dumnezeul cel viu, începerea reflectării la multiplele fațete ale
luminii lui Dumnezeu, atragere tot mai multor oameni la Hristos și observând că această creștere
cantitativă s-a realizat, practic, de la sine.
Forțele motrice ale unui stil de viață sănătos
Să presupunem că folosești termometrul în mod regulat, dar nu aplici nici un principiu al unei vieți
sănătoase (de exemplu, o dietă echilibrată sau exerciții fizice regulate), nu ar trebui să te aștepți că
doar folosind termometrul, chiar dacă este un instrument folositor, va avea ceva efect pozitiv asupra
vieții tale. Același lucru este valabil și dacă folosești doar chestionarul DNB sau oricare altă unealtă
oferită de DNB.
Bineînțeles, este natural ca cei mai mulți omeni să descopere DNB prin folosirea unei componente
specifice a sistemului – o anumită carte, unul din principiile DNB, chestionarul DNB, etc. Într-o anume
situație, pot chiar experimenta beneficiile acelei componente. În multe cazuri, acest tip de introducere
la DNB a devenit începutul unui proces de lungă durată pentru cunoașterea tot mai adâncă a
paradigmei DNB. Totuși, dacă acest lucru nu se întâmplă, nu te poți aștepta să realizezi rodul care
este rezultatul natural al paradigmei DNB ca întreg.
În tabelul din partea de sus a paginii, am rezumat cele cinci componente de bază DNB și am indicat
cum sunt ele interconectate. Dacă unii termeni menționați în acest tabel, nu au nici o însemnătate

pentru tine la momentul actual, nu te îngrijora. Această carte îți va face cunoștință cu toate aceste
componente pas cu pas. La finalul cărții, vei avea o înțelegere clară despre fiecare concept și vei ști
cum să le folosești în contextul tău.
(În acest tabel, cele cinci componente de bază DNB sunt comparate cu cinci părți diferite ale trupului
uman.)
Cele 5 componente de bază ale DNB

8 trăsături
6 principii biotice Busola trinitariană Factorul minim Uneltele DNB
calitative
„Mușchii” DNB „Sângele” DNB „Inima” DNB „Ochii” DNB „Mâinile” DNB
Partea cea mai Fiecare mușchi Rolul inimii este de a Ochii ne permit De ajutor, dar nu
vizibilă a trupului. La depinde de pompa sângele în concentrarea pe esențiale. Dacă
o primă privire poți circulația sângelui mușchi. O inimă care anumite detalii. Ochii este nevoie, un
observa dacă mușchii se oprește din bătaie nu văd niciodată
pentru a se organism poate
sunt antrenați sau nu. provoacă moartea întreaga realitate,
Unii mușchi pot fi mai
dezvolta. Sângele întregului organism. numai pe ce se
supraviețui fără
bine antrenați decât conține nutrienți de concentrează în mod mâini, dar cu
alții. care mușchii au deliberat. siguranță nu și fără
nevoie. inimă.
Paginile 104-123 Paginile 80-103 Paginile 44-79 Paginile 124-145 Paginile 146-165
Nu confunda principiile cu uneltele

Înainte însă de a intra mai adânc în lumea Dezvoltării naturale a bisericii, vreau să mă asigur că nu
există nici o neînțelegere. Aplicarea a ceea ce noi numim principiile DNB este absolut esențială pentru
fiecare credincios, nu este nici măcar o alegere reală deoarece Biblia însăși ne conduce în mod clar la
aceste principii. Folosirea uneltelor DNB însă, ori de benefice ar fi, nu sunt în aceeași categorie. Poți
exista fără nici o unealtă DNB dar nu poți exista fără principiile DNB. Dacă nu îți plac uneltele, te rog
să le ignori. Dar nu ignora niciodată principiile pe care aceste unelte caută să le comunice.
(Cu care din aceste cinci componente DNB (vezi tabelul de mai sus) ești familiarizat deja?)
Care este modelul tău preferat de creștere?

Este dificil să apreciezi ce înseamnă DNB fără să înțelegi pe deplin ce înseamnă „abordarea orientată
pe principii” pentru creșterea bisericii. Pentru că grupuri diferite asociază înțelesuri diferite acestui
concept, dă-mi voie să clarific ce înțelegem noi prin această abordare în Dezvoltarea naturală a
bisericii.
(O abordare orientată pe principii este bazată pe presupunerea că fiecare biserică are o individualitatea
dată de Dumnezeu. - desen)
Patru criterii ale unei abordări orientate pe principii

O abordare orientată pe principii pentru creșterea bisericii îndeplinește următoarele patru criterii:
1. Principiile sunt universal valide. Ele nu se aplică doar anumitor situații sau circumstanțe
specifice. Ele se aplică tuturor denominațiunilor, tuturor modelelor de biserică, tuturor stilurilor
de închinare și tuturor culturilor.
2. Principiile trebuie dovedite. Până nu avem o dovadă empirică clară, avea de-a face cu un
concept interesant care merită luat în considerare, dar nu trebuie să vorbim despre un principiu.
Există un singur mod de a afla dacă o anumită caracteristică este sau nu este un principiu
universal: cercetare la un nivel universal (ex. global).
3. Principiile întotdeauna au de-a face cu ce este esențial, niciodată cu aspecte secundare ale
vieții creștine. De aceea, ne putem aștepta să găsim principii care ne influențează viața descrise
în Biblie, chiar dacă terminologia este diferită.

4. Principiile întotdeauna trebuie individualizate. Ele nu îți vor spune niciodată exact ce ai de
făcut. Mai degrabă, ele îți oferă criteriile care te ajută să descoperi ce trebuie făcut într-o anume
situație.
Nu toate contribuțiile aduse creșterii bisericii sunt bazate pe o abordare orientată pe principii. În ultimii
ani, am identificat patru tipare diferite care se suprapun cumva cu abordarea orientată pe principii. Le-
am numit tiparul credincioșiei, tiparul biruinței, tiparul modelului și tiparul managementului.
Tiparul credincioșiei
Tiparul credincioșiei se concentrează pe un aspect foarte important al vieții creștine. Promotorii acestui
tipar accentuează corect faptul că trebuie să fim credincioși, de exemplu, Scripturii și darurilor pe care
ni le-a încredințat Dumnezeu. „Indiferent cât de mare este ‚succesul’ unei metode, dacă nu este
biblică, nu suntem interesați.” DNB are aceeași poziție.
Dar reprezentanții tiparului credincioșiei merg un pas mai departe. Ei tind să reducă totul la
credincioșie. Când este vorba despre dezvoltarea bisericii, motto-ul lor este „tot ce trebuie să facem
este să adoptăm o anume teologie, un cod moral, o formă de închinare publică, poziție politică etc.”
Potrivit acestei perspective, sănătatea bisericii este determinată de simpla menținere a ceea ce un
anume grup definește ca fiind bazele credincioșiei. Cei mai radicali suporteri ai acestei abordări nici
nu consideră necesar ca o biserică să crească.
Tiparul biruinței
Al doilea tipar, pe care l-am numit tiparul biruinței, este cu preponderență răspândit printre grupurile
carismatice dar nu este limitat la ele. În cele mai multe cazuri, biruința așteptată este o trezire. Din
moment de trezirile sunt date de Dumnezeu și ajută la o avansare uimitoare a Împărăției lui Dumnezeu,
toți ar trebui să ne rugăm pentru trezire și să facem tot ce putem să ne pregătim bisericile pentru ea.
Aceasta este ceea ce suntem dedicați să facem în DNB.
Dar din nou, reprezentanții abordării biruinței tind să facă un pas și mai departe. Mulți dintre ei
diminuează relevanța activităților importante care sunt temelia pe care o trezire poate înflori (de
exemplu, lucrând la implementarea tuturor trăsăturilor calitative ale unei biserici sănătoase). Unele
grupuri au presupunerea că dacă participi la anumite conferințe, ești botezat cu Duhul Sfânt, urmezi
un anumit lider sau aplici o tehnică de succes a rugăciunii, vei aduce o biruință în biserică. Dorința
pentru o biruință spirituală este deseori împotriva unei contribuții la creșterea bisericii care este de
lungă durată, orientată pe proces și principii.
(Mulți creștini așteaptă o biruință, dar nu sunt conștienți de forțele motrice care fac posibilă o astfel de
biruință. - desen)
În urmă cu zece ani, distincția între o abordare a creșterii bisericii orientată pe model și una pe principii nici măcar
nu era o categorie stabilită. Acest lucru s-a schimbat radical, și în parte atribui această schimbare și contribuției
noastre la discuția despre creșterea bisericii. La începutul lucrării DNB, auzeam deseori că oamenii au dificultăți
cu faptul că eu nu eram pastorul unei biserici locale (o preocupare tipică care vine din mentalitatea orientată pe
model, unde așteptarea era ca eu să promovez modelul bisericii mele). În ultimii cinci ani însă, nu am auzit această
critică nici măcar odată. Iau acest lucru ca un alt semn că oamenii încep să înțeleagă ce este o abordare orientată
pe principii.)
Tiparul modelului
Un al treilea tipar răspândit de creștere al bisericii este tiparul modelului. La modul general, o abordare
orientată pe model poate fi foarte puternică. Bisericile model îți permit să întâlnești principiile
dezvoltării bisericii prin studii de caz concrete. Sunt multe de învățat de la bisericile model. De fapt,
tot ce am învățat despre creșterea bisericii își are rădăcinile în modele concrete, care pot avea 30 sau
3.000 de oameni, pot fi găsite în lumea occidentală sau în Asia, Africa sau America latină. Ce pot fi

bisericile model dacă nu biserici care arată calitate foarte înaltă. Studiind acest tip de biserici este
exact ce facem noi în DNB.
Reprezentanți ai acestui tipar însă, merg un pas mai departe. În loc să se concentreze pe mai multe
modele de biserici ei se concentrează doar pe un singur model. Chiar și atunci când vorbesc despre
principii („nu imitați modelul, urmați principiile!”), ei înțeleg ceva diferit decât înțelegem noi prin acest
concept în DNB. Ei se referă la principiile din spatele modelului lor specific mai degrabă decât la
principiile care se aplică oricărui model de biserică din orice cultură.
Tiparul managementului
Tiparul managementului caută să transfere cunoștințe din lumea afacerilor în sfera bisericii. Din
moment ce multe din tehnicile de business nu sunt altceva decât științe sociale aplicate unor
organizații specifice, aceasta este a abordare legitimă. Mulți creștini ar avea de câștigat dacă ar învăța
din lumea afacerilor.
Reprezentanții tiparului de management însă, tind să reducă dezvoltarea bisericii doar la tehnici de
business. Ei mai pot face uneori referire la Duhul Sfânt, dar pentru toate lucrurile practice El nu mai
este necesar. Tehnicile de business au înlocuit Duhul Sfânt. În aceste grupuri, oamenii nu pricep că
nu orice metodă de management se poate aplica bisericii. Multe din aceste tehnici nu sunt chiar atât
de „neutre” precum deseori se presupune. Mai degrabă, ele se bazează pe un concept distinct al
umanității care uneori contravine conceptului biblic.
(Acest tabel rezumă cele cinci tipare de creștere menționate în acest capitol. Mai arată și faptul că nu
vorbim chiar despre cinci categorii ci doar despre două (A și B). )
Cinci tipare de creștere a bisericii sau numai două?

1. Credincioșie
2. Biruință
5. Principii
3. Model
4. Management
Abordarea orientată pe principii

Privește diagrama de pe această pagină. Am plasat cele patru tipare despre care am discutat în caseta
A iar abordarea orientată pe principii în caseta B. Această diagramă comunică de fapt că nu avem de-
a face cu cinci tipare diferite ci cu faptul că distincția decisivă este între paradigma A (tiparele 1-4) și
paradigma B (tiparul 5). Abordarea orientată pe principii caută să integreze toate adevărurile din cele
patru tipare menționate mai sus, însă fără a le copia părțile unilaterale.
Este folositor să privești la diferite mișcări și să te întrebi care tipar din cele cinci este reflectat. De
exemplu, privește la o perspectivă luterană larg răspândită (vei descoperi tipare similare și la alte
denominațiuni): „Singura noastră contribuție la creșterea bisericii este proclamarea Cuvântului și
administrarea sacramentelor”. Ce fel de tipar este reflectat aici? Probabil că presupui corect: tiparul
credincioșiei. Sau, care tipar este cel mai răspândit în mișcarea carismatică? Este tiparul biruinței,
uneori amestecat cu elemente din alte tipare.
Pentru a face lucrurile și mai concrete, să ne uităm la un model de biserică faimos, Willow Creek.
Pentru cei care nu ați auzit încă de el, Willow Creek este o biserică evanghelică din Statele Unite ale
Americii, plantată de Bill Hybels și este faimoasă pentru serviciile de închinare făcute în special pentru
cei care îl caută pe Dumnezeu. Nenumărați lideri de biserică de peste tot din lume au fost inspirați de
lucrarea de la Willow Creek și au căutat să dezvolte biserici similare în contextul lor.
Unde se potrivește Willow Creek?

Care dintre cele cinci tipare este la rădăcina Willow Creek? Fii atent, răspunsul nu este atât de evident
precum poate părea. Când pun această întrebare la conferințe, prima reacție este să pună Willow
Creek în categoria „modelului”. Totuși, trebuie să te uiți mai atent la biserica originală Willow Creek
din South Barrington, Illinois. Este o biserică orientată după un model? Nicidecum. Bill Hybels nu
urmează modelul altei biserici ci caută chemarea lui Dumnezeu pentru el și biserica lui. Biserica Willow
Creek a devenit atât de cunoscută pentru că au aplicat principii universale la provocările din contextul
lor cultural specific. Cu alte cuvinte, Bill Hybels a urmat paradigma B.
Multe din bisericile care încearcă să imite Willow Creek însă, au adoptat tiparul modelului și urmează
paradigma A. Sunt în pericol de a pierde secretul care a făcut ca Willow Creek să aibă așa de mare
succes: aplicarea unei „abordări de tipul paradigmei B”. Vrei cu adevărat să înveți de la Willow Creek?
Atunci învață că ei nu au imitat niciodată modelul altei biserici.
Modele și principii
Să presupunem că urmezi un anume model de biserică. Crezi că vreau să te conving să renunți? În
nici un caz. Mai degrabă, vreau să îți atrag atenția asupra motivului pentru care au unele modele au
devenit de succes: conștient sau inconștient, ele au aplicat principiile universale ale creșterii bisericii.
Acesta este secretul succesului lor.
Te poți uita la modele extrem de diferite. Compară de exemplu, Willow Creek cu mișcarea bisericii de
casă. Un model se concentrează pe o mega-biserică în timp ce celălalt model spune că o biserică nu
trebuie să aibă mai mult de 20 de membri. Un model se laudă cu clădiri impunătoare, în celălalt,
clădirile sunt interzise. Un model este caracterizat de o echipă mare de angajați, celălalt, ca principiu,
nu are angajați plătiți. Un model are o perspectivă înaltă despre profesionalism, celălalt aproape că
consideră profesionalismul un păcat.
Acestea sunt cu adevărat mari diferențe. Ce au în comun aceste două modele? Și ce împărtășesc ele
cu numeroase alte modele minunate de biserică? Nimic altceva decât principiile pe care am ales să le
numim Dezvoltarea naturală a bisericii.
(DNB caută integreze adevărurile din aceste tipare diferite evitând perspectivele unilaterale. - desen)
(Mai multe pe web:
• Există un model de biserică care, din perspectiva DNB, este mai bun decât altele?
• Este mai bine să aplicăm principiile DNB cu sau fără ajutorul unui model specific de biserică?)
(Care dintre cele cinci tipare menționate în acest capitol te-a influențat cel mai mult?)

Dezvoltarea naturală a bisericii și unitatea spirituală
Fiecare model de biserică cu care am avut de-a face comunică atât principii universale ale dezvoltării
bisericii cât și lucruri specifice acelui model. Problema este însă, că liderii bisericilor model nu fac
această distincție între aceste două categorii. Ei sunt atât de convinși de semnificația caracteristicilor
modelului lor încât tind să le susțină ca principii, lucru care poate fi foarte confuz.
De ce este importantă distincția
În fiecare biserică, indiferent dacă este văzută ca un model sau nu, regăsim ambele categorii: aplicarea
principiilor universale și alte elemente suplimentare. Aceste elemente suplimentare formează
identitatea unei biserici și creează diferențele între bisericile individuale și mișcări de biserici.
Sunt convins că acesta este un lucru pozitiv. Întrucât bisericile creștine sunt atât de diferite, ele sunt
în măsură să câștige oameni din contexte diferite, gusturi, interese și stiluri diferite. Cu siguranță nu
vreau să argumentez împotriva caracteristicilor distinctive ale modelelor de biserică. În cele mai multe
cazuri, ele sunt o binecuvântare pentru Trupul lui Hristos. Dar vreau să argumentez cu putere împotriva
confuziei acestor caracteristici cu „principiile”.
Este chiar atât de important să facem această deosebire? Da, este, cel puțin atunci când vorbim
despre unitatea creștină. Una dintre binecuvântările multor modele de biserică este că au reușit să
aducă împreună credincioși din diverse contexte denominaționale. Prin urmare, ai impresia că există
o putere în abordarea orientată pe model care face posibilă unitatea și până la un punct, această
observație este corectă. O privire mai atentă însă și descoperim faptul că acest tip de unitate depinde
de a spune „da” la caracteristicile modelului respectiv. Dacă nu ești de acord cu acele caracteristici,
nu mai ești în unitate.
(DNB se concentrează pe elementele pe care diferitele grupări creștine le au în comun. - desen)

Ori de câte ori cineva spune că el sau ea este „împotriva DNB”, răspund intenționat în acest fel: „În regulă, hai să
ne uităm mai atent la principiile DNB. Unul dintre ele este relațiile bazate pe dragoste. Dacă tu ești împotrivă,
înseamnă că probabil ești de acord cu ura în biserică. Am multe idei despre cum se poate cultiva ura și aș fi
bucuros să le discut cu tine. Un alt principiu este spiritualitatea pasionată. Dacă ești împotrivă, înseamnă că ești
de acord cu spiritualitatea plictisitoare. Te pot asigura de faptul că, în calitate de cetățean german, sunt foarte
experimentat în spiritualitatea plictisitoare. Aș fi încântat să te ajut să o pui în practică.” Într-un mod similar,
parcurg toate principiile DNB. După un timp, toată lumea este de acord că nu poți avea cu adevărat o poziție
generală împotriva DNB.)
Concentrează-te pe ce avem în comun

În DNB, suntem conștienți de caracteristicile diferitelor mișcări și le apreciem, dar nu le predăm. În
mod intenționat, ne concentrăm asupra elementelor pe care diferitele grupări creștine le au în comun.
Datorită acestui lucru, nu poți fi cu adevărat „împotriva” Dezvoltării naturale a bisericii, pentru că
aceasta ar implica faptul că ești împotriva principiilor care sunt comune tuturor bisericilor sănătoase,
conștient sau inconștient. Ia în considerare următoarele trei domenii:
1. Principiile identificate în cercetarea noastră sunt manifestate în bisericile sănătoase. Privește,
de exemplu, la trăsătura calitativă pe care o numim „spiritualitate pasionată”. Această trăsătură
nu presupune un stil specific. Penticostalii, de exemplu, aplică acest principiu foarte diferit față
de Prezbiterieni. Dar principiul este același. Vei afla mai multe despre cum funcționează acest
lucru în capitolul 3, unde ne ocupăm în exclusivitate de principiile DNB.
2. Același lucru este adevărat și pentru inima teologică a DNB, Busola trinitariană (capitolul 2).
Această busolă permite schimburi de învățare creativă între cele mai diverse grupări creștine.
Nici un grup nu trebuie să-și ascundă identitatea; fiecare are ceva de oferit și de primit. Busola
permite un fel de întâlnire ecumenică care este la ani lumină de ecumenismul care se
concentrează pe comitete și hârtii. Scopul și criteriile unor întâlniri ecumenice este să devenim
mult mai eficienți în slujire.

3. Al treilea domeniu este abordarea inter-culturală. După cum vom observa mai târziu (paginile
28-32), DNB încearcă să integreze cunoștințe din diferite culturi care formează lumea de azi. O
scurtă privire la știrile zilnice ar trebui să ne convingă pe fiecare că abordarea acestei întrebări
nu este un lux ci o sarcină necesară a vremurilor noastre.
Un potențial nedescoperit
Sunt convins că puterea de unitate care este intrinsecă abordării orientate pe principii, este unul din
secretele DNB care încă așteaptă să fie descoperit de multe grupări creștine. Dar chiar și astăzi, aceste
procese au început deja la nivel local și regional.
În multe țări, există grupuri de sprijin pentru DNB unde pastori și lideri laici din diferite denominații vin
împreună. Dacă am discuta despre particularitățile practice sau teologice ale acestor lideri, în mod
normal ar fi în conflict, dar în aceste grupuri, preoții romano-catolici ajută pastorul baptist să devină
mai eficient în relațiile bazate pe dragoste în timp ce pastorul baptist îi ajută pe preoții romano-catolici
să gândească mai creativ despre evanghelizare; carismaticii învață de a liberali despre conducerea
care împuternicește iar liberalii experimentează spiritualitatea pasionată într-un mod nou prin
interacțiunea cu carismaticii. Aceste lucruri sunt experimentate zilnic de mii de creștini în cele mai
multe țări din rețeaua DNB precum și în conferințele DNB.
Redefinirea ecumenismului
Recent, un pastor mi-a spus: „Cristian, poate nu ești conștient de asta, dar consider DNB ca o
alternativă serioasă la mișcarea ecumenică”. I-am răspuns: „Mulțumesc pentru cuvintele tale dar nu
sunt de acord cu tine. Nu este o alternativă la mișcarea ecumenică. Este o mișcare ecumenică.”
(Criteriile și scopul întâlnirilor ecumenice este să devenim demonstrabil mai eficienți în lucrare. - desen)
(Mai multe pe web:

• Ce fel de denominațiuni sunt implicate în DNB?
• Care este baza teologică a DNB Internațional?)
(Care sunt experiențele ta cu întâlnirile ecumenice? Au fost pozitive sau negative?)
Abordarea calitativă – deseori criticată, rareori înțeleasă

În Dezvoltarea naturală a bisericii nu putem întrebarea „Cum facem să aducem mai mulți oameni la
biserică?”. Nici nu avem obiective stabilite pentru creșterea numerică a bisericii, de genul, „la sfârșitul
anului 2008 vom avea 2.600 de oameni”. Ceea ce avem însă, este o concentrare pe calitatea bisericii.
În această zonă, stabilim obiective precise și suntem nerăbdători să le realizăm. Ne dorim să vedem
bisericile noastre cum cresc în calitate și ne dorim să experimentăm efectele acestei calități.
Unul din aceste efecte, așa cum este clar documentat în cercetarea noastră a 40.000 de biserici, este
că bisericile care cresc în calitate, cresc de asemenea și în cantitate. Dacă ar fi să rezumăm rezultatul
net al descoperirilor noastre într-o propoziție, aceasta ar fi: cantitatea nu este un obiectiv strategic ci
o consecință naturală a unei biserici sănătoase. Dacă o biserică este sănătoasă – documentată printr-
o calitate măsurabilă – creșterea cantitativă se va întâmpla „de la sine”.
De ce este important să măsurăm calitatea
În institutul nostru, am investit mulți ani în dezvoltarea unui instrument științific care să măsoare
calitatea unei biserici – un „termometru” al sănătății bisericii, ca să zicem așa. Din moment ce acest
instrument este disponibil în fiecare țară unde există un partener național DNB (vezi harta de la pagina
15), oferă posibilitatea fiecărei biserici interesate, să obțină următoarele informații:
1. Care este calitatea generală a bisericii noastre?
2. La acest moment, care ar trebui să fie accentul strategic în termeni de sănătate a bisericii
(numim asta, „factorul minim”)?

3. După ce am lucrat asupra factorului minim timp de un an: care este progresul bisericii noastre
în creștere calitativă?
Până nu a fost disponibil să măsori calitatea unei biserici (a fost cazul până în anul 1996), termenul
„calitatea bisericii” a fost cel mai neclar de pe planetă. Chiar dacă aproape toată lumea era în favoarea
calității bisericii, nu exista o metodă prin care să identifici cu adevărat dacă o biserică avea o calitate
înaltă sau nu. Și, în mod ironic, termenul a fost folosit de bisericile aflate în declin ca o scuză: „noi
suntem mai interesați de calitate decât de cantitate”.
(În DNB, calitatea este rădăcina, cantitatea este rodul natural. - desen)
Am auzit în mod repetat, mai ales de la oameni instruiți în metode de creștere a bisericii, că DNB învață bisericile
să nu își stabilească obiective. Bineînțeles, noi predăm stabilirea obiectivelor dar nu în domeniul cantității („Câți
oameni vrem să câștigăm până la o anumită dată?”). În schimb, încurajăm stabilirea obiectivelor în domeniul
calității („La ce nivel de sănătate dorim să ajungem în următoarele 12 luni?”). De fapt, stabilirea obiectivelor în
mod constant și evaluarea gradului de realizarea a lor este o trăsătură majoră a ciclului DNB. Cum s-a putut
răspândi atunci zvonul că noi suntem împotriva stabilirii obiectivelor? Răspunsul este simplu: dacă doar
obiectivele cantitative sunt considerate „adevăratele obiective”, atunci procedura DNB are puține în comun cu
stabilirea obiectivelor.)
Situația s-a schimbat

De aceea, înțeleg motivul pentru care reprezentanți ai mișcării de creștere a bisericii au atacat această
noțiune confortabilă dar neclară de accentuare a calității bisericii (care oricum nu putea fi măsurată) și
au ales să obțină o cantitate mai mare (care poate fi ușor măsurată).
Ce nu au observat mulți oameni însă – atât din interiorul mișcării de creștere a bisericii cât și din criticii
ei – este că situația s-a schimbat radical începând cu anul 1996, odată cu introducerea chestionarului
DNB. Din moment ce este posibil să măsurăm precis calitatea bisericii, termenul de calitate și-a pierdut
toată neclaritatea. Acum putem vorbi despre calitatea bisericii în termeni foarte exacți. Putem vedea
dacă ne-am atins sau nu obiectivele calitative. De asemenea, putem studia modul în care concentrarea
noastră pe calitate contribuie la creșterea cantitativă a bisericii.
(Calitatea unei biserici este calitatea oamenilor ei – și nimic mai mult. - desen)
De la partenerii noștri DNB din Indonezia, am învățat una dintre cele mai dramatice lecții despre rezultatele
potențiale ale investiției consecvente în calitatea bisericii. Pentru mulți ani, una dintre activitățile lor normale
pentru creșterea calității congregației a fost să slujească celor săraci din mahalaua care era în vecinătatea bisericii.
În apogeul dezordinii politice, războinici jihadiști au venit să de-a foc bisericii, așa cum au făcut cu multe alte
biserici. În acel moment, oamenii din mahala au părăsit colibele lor și au format un lanț uman în jurul bisericii –
un lanț uman format din musulmani pentru ai apăra pe creștini. Ei au zis: „Nu vă atingeți de acești creștini. Sunt
oameni buni.” Războinicii jihadiști au mers acasă.)
Calitatea ca un termen realizabil

Această schimbare are consecințe multiple. Din moment ce calitatea a devenit ceva măsurabil, ne-a
permis să folosim categorii calitative în planificarea strategică. Biserica ta are o calitate slabă, medie
sau înaltă? Acum zece ani puteam doar bănui. Dacă întrebai trei oameni puteai obține trei răspunsuri
diferite. Acum este posibil să obținem un răspuns exact la această întrebare.
Este posibil ca biserica ta să aibă o calitate înaltă în anumite domenii și o calitate scăzută în altele?
Chestionarul DNB va scoate la lumină aceste realități. Este posibil ca după ce te-ai concentrat pe un
domeniu specific, nu ești sigur dacă ai făcut sau nu un progres? Chestionarul DNB îți va oferi această
informație.
Concepții greșite despre calitate

Din moment ce termenul „calitatea bisericii” a fost atât de mult timp un termen extrem de neclar și
fiecare îl definea în funcție de propriile interese, încă mai există anumite concepții eronate legate de
acest termen. Sper să ofer o înțelegere mai clară a termenului, explicând ce nu este acest termen în
Dezvoltarea naturală a bisericii:
• În DNB, calitatea nu este sinonimă cu excelența. Excelența implică stabilirea unui standard
înalt pentru toată lumea. Din punctul de vedere al DNB, privesc această preocupare la modă
despre excelență, mai degrabă critic decât pozitiv. Aceste standarde de excelență, care sunt
în mod frecvent importate de la mega-bisericile cu un profesionalism înalt, rezultă de obicei în
stabilirea unor standarde nerealiste (prin urmare, frustrante) pentru creștinii obișnuiți, în loc să-
i ajute să elibereze întreg potențialul pe care Dumnezeu l-a pus în ei.
• Calitatea nu este statică. Mult mai important decât nivelul de calitate actual al bisericii este
dacă a existat sau nu progres în ultimele câteva luni de zile. Dacă ai trecut de la „incredibil de
rău” la „rău” și de acolo la „nu prea rău”, există un progres real care trebuie sărbătorit. Dacă
Marius sau Maria sunt implicați în evanghelizare, standardul de comparație nu trebuie să fie
Billy Graham ci capacitatea de evanghelizare a lui Marius și a Mariei din urmă cu un an. Dacă
a crescut, au motive să-i mulțumească lui Dumnezeu.
• Calitatea nu trebuie confundată cu profesionalismul. Un spectacol foarte bun pe scenă care
răspunde mentalității de consumator pentru cei din public, poate fi văzut ca expresia unui înalt
profesionalism, dar în termenii DNB este considerat de o calitate slabă. Ce măsurăm noi în
chestionarul DNB este de fapt viața reală a celor din public și nu cât de bine au fost distrați.
• Calitate nu se referă la clădiri, toalete, sisteme de sunet sau orice alt echipament, ci la calitatea
care se află în mințile, inimile și mâinile celor care formează biserica.
Aceste este probabil cel mai provocator punct pentru fiecare dintre noi. Calitatea bisericii tale are puțin
de-a face cu înălțimea clopotniței, cu salariul pastorului sau cu cât de veche este orga. Dar are mult
de-a face cu ... tine. Bineînțeles, tu ca individ ești doar o parte a bisericii. Dar îți promit că pe măsură
ce crești în calitate ca și credincios individual și îți motivezi prietenii din biserică să crească împreună
cu tine, vor fi consecințe vizibile în tot trupul bisericii. Creșterea calitativă este contagioasă – se
multiplică de la sine.
(Acesta este un exemplu de chestionar DNB, luat de la o biserică din Brazilia. Profilul arată calitatea
bisericii în opt domenii esențiale. Această unealtă permite bisericii să vorbească despre calitate în
termeni exacți și să plaseze creșterea calitativă în centrul planificării strategice. Mai multe informații
concrete despre chestionarul DNB sunt oferite la pagina 152. - desen)
(Mai multe pe web:

• Ce standard este folosit pentru a decide care aspecte sunt „trăsături calitative” și care nu sunt?
• Bisericile cu o calitate scăzută se pot aștepta să crească?)
(În acest moment, consideri biserica ta ca având o „calitate înaltă”? De ce da sau de ce nu?)

De ce trebuie să învățăm de la alte culturi
Peste tot în această carte, vei întâlni caracterul inter-cultural al paradigmei DNB. În cadrul rețelei
noastre de parteneri naționali DNB, identificăm trei poli culturali: vest, est și sud (vezi diagrama de la
pagina 29).
(Aspectele care lipsesc într-o cultură sunt asigurate de altă cultură. - desen)
Primim frecvent scrisori și e-mailuri adresate partenerului german DNB iar el primește mesaje adresate
nouă. Evident, mulți oameni presupun faptul că, din moment ce biroul DNB Internațional este în
Germania, noi suntem partenerul german al DNB. Nu aceasta este însă situația. Avem aceeași relație
cu partenerul german DNB ca și cea cu partenerul DNB din Egipt, America, Indonezia sau România.
Suntem conștienți că cele mai multe organizații de lucrare funcționează diferit. Ele își tratează
organizațiile internaționale ca și ramuri ale organizației naționale și își pun lucrarea internațională sub
autoritatea liderilor naționali. Sunt motive foarte bune pentru care am decis ca în DNB să facem lucrurile
diferit.)
Bineînțeles, diversitatea din aceste zone culturale este la fel de abundentă ca și între ele, din moment
ce fiecare dintre ele au multe limbi diverse, obiceiuri, istorii și moduri de gândire diverse. Cu toate
acestea, fiecare zonă culturală are tendințe specifice. Aceasta nu înseamnă că fiecare individ din
fiecare zonă va avea acele tendințe ci înseamnă că procentul indivizilor dintr-o zonă anume care au
acele tendințe va fi mai mare decât în alte zone. Analiza mai aprofundată a acestor trei poli are multiple
beneficii.
Polul vestic: competiția
Polul occidental este format din America de Nord și Europa. (Australia este relaționată cultural cu
lumea occidentală dar datorită poziționării geografice, chiar la granița dintre polul estic și cel de sud,
are o identitate proprie.) Când studiem culturile occidentale, de obicei observăm un accent înalt pus
pe individ, pe realizări personale și pe diversitate. Valori precum libertatea individului și inițiativa
personală joacă un rol mult mai important în lumea occidentală decât în alte culturi.
Atunci când cele două valori ale libertății și diversității sunt combinate, sinteza lor este „competiția”.
Competiția există și în alte culturi dar cel mai pozitiv este văzută în cultura occidentală. Peste tot unde
te uiți în lumea occidentală vei observa spiritul competitiv, fie că este vorba despre economie,
educație, politică sau chiar sistemul bisericesc.
Tiparul de gândire predominant în lumea occidentală este unul liniar: cauză și efect, input-output, de
la A la B la C. Sunt multe lucruri care pot fi foarte bine explicate prin aplicarea gândirii liniare; dar
tendința occidentală este să aplice acest tipar de gândire și acolo unde nu se potrivește.
Pericolul: dominația
Există puncte tari și puncte slabe în paradigma occidentală. Un dintre cele mai evidente pericole este
tendința spre „contemplare personală”. Totuși, cei mai mare pericol al culturilor occidentale este
probabil tendința lor intrinsecă de a domina pe alții. Este imperialismul tipic lumii occidentale?
Bineînțeles că da. Acest lucru nu înseamnă însă, că fie persoană din occident este un imperialist. Chiar
și aceia dintre noi care încercăm să ne împotrivim tendințelor imperialiste trebuie să admitem că modul
de gândire imperialist a format cultura occidentală ca întreg. Aceste tendințe pot fi observate și la
multe din inițiativele creștine cu cele mai bune intenții.
(În lumea de azi, putem distinge trei poli culturali: vestul, estul și sudul. Fiecare din acești poli are
caracteristici specifice iar celelalte poluri ar avea de beneficiat dacă ar învăța din ele. - desen)

Polul estic: armonia
Lumea estică, adică mare parte din Asia, funcționează foarte diferit. În mod tradițional, aceste culturi
au fost construite pe consens mai degrabă decât pe competiție. Nevoile comunităților de orez – o
formă de agricultură care depinde în mare măsură de cooperarea întregului sat – au format multe țări
asiatice. De exemplu, rolul tradițional al bătrânului indonezian nu este cel de a dicta deciziile (așa cum
ar părea din exterior pentru un occidental), ci de a conduce musyawarah într-un fel care încurajează
dialogul și conduce la consens. Asta este cu siguranță diferit față de modul de funcționare a
grecescului polis, care a furnizat modelul pentru democrația occidentală.
Expresiile diferite pe care limbile asiatice le au pentru a descrie cuvântul pace – cum ar fi wa în limba
japoneză, guanxi în chineză sau inhwa în coreeană – nu sunt doar cuvinte diferite ci și concepte destul
de diferite. Ce au în comun însă, este o imagine extraordinar de înaltă a armoniei, lucru care explică
multiplele forme de politețe care sunt atât de tipice culturilor asiatice. Armonia este de asemenea un
termen cheie atunci când vorbim despre natură. În timp ce în vest este caracteristic ca natura să fie
văzută ca pe ceva de cucerit, conceptul de a trăi în armonie cu natura este familiar celor din est. În
cele mai multe culturi asiatice, predomină structurile de gândire bipolare, cum ar fi yin și yang, și
străduința de a găsi „calea de mijloc” este de obicei o înaltă valoare culturală.
Pericol: copierea altora
Recent, unul dintre prietenii mei coreeni mi-a spus: „voi occidentalii aveți drepturi de autor, pe când
noi asiaticii avem dreptul de a copia”. Această afirmație a fost intenționată ca o glumă, evident, dar
chiar și cu această glumă el a comunicat o gândire culturală importantă. Culturile asiatice pot fi foarte
bune la a copia pe alții – în sensul pozitiv. Partea negativă însă, este că această „mentalitate de a
copia” poate duce la lipsa individualității și neglijarea creativității.
După cum știi, un rol central în DNB este distincția pe care o facem între o abordare orientată pe
principii și una orientată pe model. Fără îndoială, abordarea orientată pe model are o afinitate mai
puternică în tiparele de gândire asiatice, în timp ce abordarea orientată pe principii este văzută de
obicei ca fiind contribuția culturii occidentale la discuția globală despre dezvoltarea bisericii. În mod
explicit a dori să adaug că aceasta este o contribuție valoroasă care va aduce beneficii și culturi ne-
occidentale.
(În DNB, ne străduim să raportăm între ele, trăsăturile caracteristice a diferitelor culturi. - desen)
Unul din principiile care îmi călăuzește lucrarea este acela de a mă concentra pe acele elemente de care are cea
mai mare nevoie un anumit grup, mai degrabă decât pe ce îi place acelui grup. Când vorbesc în țările din occident,
de exemplu, în mod intenționat mă concentrez pe acele caracteristici care lipsesc cel mai mult din bisericile
vestice, încorporând cunoștințe dobândite în părțile estice și sudice ale lumii. Același lucru este adevărat și pentru
lucrarea din țările estice și sudice. Sunt conștient că acest lucru este contrar cu modul în care majoritatea ar face
lucrurile. Ei s-ar focaliza pe acele domenii în care o cultură anume este deja puternică și ar fi fericiți de cât de
„bine a fost primit” mesajul lor. Dar eu văd ca o risipă de energie să călătoresc mii de kilometri doar pentru a le
spune oamenilor despre acele lucruri la care ei sunt deja mai buni decât mine.)
Polul sudic: solidaritatea

Care este un numitor comun al emisferei sudice care este formată din părți ale lumii atât de diferite
precum Africa și America latină? Cu siguranță că nu este un accident că pe aceste continente găsim
cele două concepte ale „teologiei eliberării” și ale „teologiei africane”. În ciuda tuturor diferențelor,
aceste continente au o experiență comună: suferința. Mare parte din modul de gândire a africanilor și
a celor din America latină își are originea ca răspuns la suferință. Printre creștinii din emisfera sudică,
întâlnim frecvent o părere înaltă despre Vechiul Testament, creație și exod ca și categorii cu care mulți
oameni se pot identifica.
Când căutăm un numitor comun pentru a caracteriza emisfera sudică ca întreg, cel mai potrivit pare a
fi cuvântul ubuntu din limba xhosa, cuvânt pe care arhiepiscopul Desmond Tutu l-a plasat în centrul
teologiei sale. Conceptul ubuntu care este într-o oarecare măsură relaționat cu cuvântul tanzanian

ujamaa sau cu cuvântul kenian harambee, este dificil de tradus într-o limbă occidentală. Cel mai
apropiat echivalent pe care am putut să-l găsesc este termenul englezesc solidaritate.
Cuvântul ubuntu însă, cuprinde mult mai mult decât solidaritate. Există un proverb faimos în limba
xhosa, ubuntu ungamtu ngabanye abantu, care poate fi transcris gândirii occidentale cam așa: fiecare
individ este exprimat la modul ideal doar în relație cu alții. Sau: o persoană depinde de alți oameni
pentru a fi o persoană. Sau: recunoști cine ești doar privind în oglinda relației. Acest lucru exprimă clar
o formă de sentiment de grup și loialitate de grup care este aproape necunoscută lumii occidentale.
Ubuntu are un impact puternic asupra Creștinismului. În timp ce în lumea occidentală, mulți consideră
că o abordare individualistă a evanghelizării este una tipic biblică – Dumnezeu într-o parte, sufletul tău
în cealaltă parte – analizând mai în profunzime culturile africane și cele din America latină, ne ajută să
observăm că această concentrare asupra individului nu este tipic biblică ci este tipic occidentului.
Conceptul koinonia al Noului Testament și întreaga structură de gândire a Vechiului Testament, au o
afinitate apropiată de ubuntu.
În emisfera sudică, putem găsi modalități ciclice de gândire care sunt în contrast cu structura liniară
de gândire din vest. Mai târziu în această carte, vom învăța cât de valoroasă este gândirea ciclică
pentru dezvoltarea bisericii și de ce culturile din afara emisferei sudice ar trebui să se străduiască să-
și crească competența în acest domeniu.
(Fiecare caracteristică a paradigmei DNB ilustrată în această diagramă are o afinitate pentru unul dintre
cei trei poli culturali. Aceasta explică de ce există anumite aspecte ale DNB pe care oamenii le simt ca
fiind „străine”. De obicei, aceste lucruri sunt chiar cele care sunt în afara propriilor zone de confort
cultural și în același timp, reflectă zone în care ei trebuie să crească cel mai mult. Ar fi contraproductiv
să le „contextualizăm” doar pentru a face DNB mai atractiv pentru a anumită cultură. - desen)
Pericol: conformitatea
La fel ca la celelalte poluri culturale, există anumite limitări la tiparul de gândire sudic. O preocupare
excesivă pentru loialitatea grupului poate duce la neglijarea libertății personale. Poate rezulta într-un
nivel de conformitate care inhibă dezvoltarea întregului potențial al oamenilor. Și cel mai important,
poate compromite responsabilitatea personală. Dacă forțele inițiativei personale nu sunt încurajate,
competitivitatea unei întregi economii are de suferit. În aceste domenii, culturile sudice au de învățat
atât de la este cât și de la vest.
(Globalizarea nu ar trebui să însemne că o cultură le domină pe celelalte ci că toate învață una de la

alta. - desen)
(Mai multe pe web:
• În care cultură, DNB funcționează cel mai bine?
• Care sunt implicațiile politice ale unei abordări interculturale ale DNB?)
(Care contribuții culturale menționate în acest capitol ar trebui să le explorezi mai mult?)
Impactul DNB
În Dezvoltarea naturală a bisericii, ne străduim să integrăm cunoștințe din toate aceste trei poluri
culturale și să evităm capcanele lor. Diagrama de la pagina 31 arată că fiecare element al paradigmei
DNB are o afinitate pentru unul dintre cei trei poli culturali.
Dacă ești occidental, probabil vei avea dificultăți mai mari cu gândirea ciclică sau creșterea „de la
sine” decât frații și surorile ale din Sud sau Est. Același lucru este valabil și invers. Oameni care nu
sunt din culturile occidentale ar putea găsi mult mai dificil decât occidentalii să lege cercetarea

empirică de viața bisericii. Există elemente în DNB care îți vor părea mai familiare, pentru că ai fost
pregătit de cultura în care ești pentru ele și există alte elemente care îți vor părea „străine” pentru că
ele sunt în afara zonei tale de confort cultural.
Ce ar trebui să fie globalizarea
Diagrama de la pagina 31 arată că aspectele care lipsesc dintr-o cultură sunt oferite de alte culturi.
Acesta este motivul principal pentru care DNB tinde să dezvolte o abordare cu adevărat inter-culturală.
Poate fi demonstrat că răspunsurile care sunt atât de necesare în bisericile dintr-o cultură, de obicei
au fost deja găsite în altă cultură. Atâta timp cât nu există un schimb cultural – sau chiar mai rău,
exclusiv un export cultural în sens unic – nu vom putea beneficia niciodată de această realitate.
Există o concepție greșită larg răspândită care confundă globalizarea cu occidentalizarea lumii.
Aceasta nu ar fi altceva decât o formă de colonizare culturală fără arme. Înțelesul adevărat al
termenului globalizare însă, este chiar opusul: în satul global, toate culturile învață una de la alta, toate
oferă și toate primesc. Să văd că acest mod de funcționare a lumii a devenit deja o realitate a
comunității internaționale DNB a fost una din experiențele cele mai frumoase ale vieții mele.
DNB în era senzaționalului

Sunt familiar cu legile din mass-media pentru că am lucrat câțiva ani pentru câteva ziare. Sunt
conștient de tipul de mesaje care creează senzație cât și de cele care sunt catalogate ca irelevante.
Tocmai lucrurile care fac ca lumea să meargă mai departe, de obicei nu își găsesc locul în media. Ele
nu sunt știri de senzație. Până la urmă, știre este ceea ce este diferit.
Când am început rețeaua DNB, am decis să ignorăm legile senzaționalului: fără povești lacrimogene,
fără evenimente în masă, fără biserici model, fără riposte. Mulți oameni au considerat acest lucru ca o
greșeală strategică. Un lider creștin mi-a zis: „Realitatea este ceea ce se întâmplă în media. Dacă nu
ești prezent în media, nu ești parte din realitate”. A trebuit să nu fiu de acord cu el. „Realitatea,” i-am
răspuns eu, „nu este ceea ce se întâmplă în media. Realitatea este ceea ce se întâmplă în realitate,
chiar dacă media vorbește despre asta sau nu.” Mulți oameni sunt atât de infectați această perspectivă
realitatea-este-ce-se-întâmplă-în-media încât cred că sunt vii doar dacă citesc în ziar!
Concentrează-te pe schimbarea realității
Bineînțeles, sunt conștient de faptul că perspectiva oamenilor asupra realității este puternic influențată
de media și mai puțin de realitatea însăși. Dar care este scopul nostru? Să schimbăm realitatea sau
doar percepția oamenilor asupra realității? Când am reflectat serios la această întrebare, am luat o
decizie și mai fermă de a investi toate energiile noastre în activități de lungă durată, orientate pe
principii și bazate pe proces – relativ plictisitor de comunicat dar incredibil de entuziast să fii parte la
ele.
Un jurnalist nu este foarte interesat de cum funcționează în mod normal lucrurile, ci de excepția de la
regulă. Știrile sunt ce este diferit! Să presupunem că există o biserică mică care se întâlnește în care
private. Fără programe extraordinare, fără clădiri și fără personal angajat. An după an, această biserică
aplică principiile dezvoltării bisericii și experimentează ca rezultat o creștere stabilă. Ba chiar dă
naștere la încă patru congregații noi cu aproximativ 15 persoane în fiecare. O realitate fantastică – dar
nu știre.
(Tocmai lucrurile care fac ca lumea să meargă mai departe, de obicei nu își găsesc locul în media. -
desen)
Un lider de denominațiune din Canada mi-a spus odată că îi place să trimită pastori ai bisericilor mari cu calitate
scăzută să facă ucenicie cu pastori ai bisericilor mici cu calitate înaltă. Un pastor al unei biserici de 1.200 de
persoane a făcut ucenicia la o biserică de 65 de persoane. Când a aplicat ce a învățat la biserica sa, a avut
rezultate bune. Mulți oameni cred că aceasta este o glumă, dar de fapt, acest timp de proceduri ar trebui să fie

cel mai natural lucru din lume. Poate fi demonstrat că aplicarea la o biserică mare a principiilor învățate la o
biserică mică este mult mai ușor decât viceversa. Este exclusiv capcana „mega” („mai mare este mai bine”) cea
care nu permite ca aceste experiențe de învățare să fie mai dese.)
Capcana „mega”
Acum, gândește-te la o mega-biserică cu un program spectaculos, clădiri mari și un PR eficient. Chiar
dacă această biserică are doar o calitate medie (potrivit chestionarului DNB) și stagnează numeric de
ani de zile, media va fi mai interesată de această biserică decât de cea menționată anterior. Acest
lucru este normal, iar ca jurnalist înțeleg bine aceste dinamici. Această biserică ar putea fi etichetată
chiar o „biserica care crește” (se confundă mărimea cu creșterea) și am putea să citim despre
„calitatea” înaltă a bisericii (se confundă calitatea cu profesionalismul). Legile senzaționalului, ale
exagerării! Evenimentele „mega” sunt mai ușor de vândut decât procesele de fundal. În zona de știri,
aceste este un principiu, în zona de dezvoltare a bisericii aceasta este o capcană. Este numită capcana
„mega”.
Sunt bisericile mai mari, biserici mai bune?
Nu mă înțelege greșit. Nu sunt împotriva comunicării activităților legate de biserică în așa fel încât să
fie interesante pentru media. Sprijinul mass-mediei poate fi un „vânt din spate” care este folositor
avansării Împărăției lui Dumnezeu. Dar sunt total împotriva concentrării energiilor noastre pentru a crea
acel tip de realitate care este interesantă pentru media. Urmând această abordare, transferăm
inconștient legile senzaționalului, inclusiv capcana „mega”, la dinamica de dezvoltare ale bisericii. Și
aceasta s-a întâmplat de fapt. Mulți creștini sunt deja atât de adânc prinși în capcana „mega” încât ei
chiar cred că lucrurile de care media ia act sunt cele mai eficiente pentru Împărăția lui Dumnezeu.
Dă-mi voie să ilustrez. Unul din rezultatele cele mai controversate ale cercetării noastre inițiale din 32
de țări și 1.000 de biserici a fost că, în medie, bisericile mai mici sunt biserici mai „bune” (ex. biserici
cu o calitate măsurabilă înaltă). Bineînțeles, există nenumărate excepții de la regulă, dar regula este
aceasta: cu cât o biserică devine mai mare cu atât mai mult scade calitatea. Diagrama de la pagina 35
prezintă un exemplu al acestei dinamici. Aș putea adăuga multe altele. Indiferent dacă avem de-a face
cu calitatea relațiilor, cu obiceiurile dărniciei, intensitatea rugăciunii sau evanghelizarea, bisericile mai
mici obțin rezultate, în medie, mai mari decât bisericile mari.
Bisericile mici cresc cu 1600% mai mult
Situația devine și mai dramatică atunci când comparăm tiparele de creștere ale bisericilor mici cu cele
ale bisericilor mari. Când am comparat toate bisericile care aveau mai puțin de 100 de participanți
activi (mărimea medie fiind de 51 de închinători) cu toate bisericile care au o participare regulată de
peste 1.000 (media fiind de 2.856), rezultatele au fost izbitoare. Am descoperit că „bisericile mici”
cresc de 16 ori mai mult decât mega-bisericile.
Când am făcut această comparație, nu am putut compara o biserică cu 51 de oameni cu una de 2.856.
A trebuit să comparăm rezultatele a 56 de biserici cu câte 51 de membri cu o mega-biserică de 2.856
de oameni pentru a avea același număr de oameni dar organizați diferit. În medie, categoria bisericilor
mici a avut o rată de creștere mai mare cu 1.600%. Au câștigat pentru Hristos de 16 ori mai mulți
oameni! Rezultate interesante, nu-i așa? Bisericile mici chiar nu au motive pentru o stimă de sine
scăzută.
(Unii oameni cred că sunt vii doar dacă citesc asta în ziar. - desen)
(Mai multe pe web:
• Care sunt motivele pentru care bisericile mari tind să aibă o calitate scăzută?
• Care sunt contribuțiile unice pe care bisericile mari le aduc Trupului lui Hristos?)

Cum depășim o stimă de sine scăzută
Iată însă, partea tragică a poveștii. În ciuda acestei dovezi empirice, multe biserici mici au o stimă de
sine incredibil de scăzută care a inhibat creșterea ulterioară. Am fost în legătură cu o astfel de biserică
în Danemarca. Prezența medie a fost de 40 de oameni. Pastorul, care muncea cu jumătate de normă
și la un loc de muncă secular, îmi spunea: „Nu prea se întâmplă lucruri în biserica noastră, nu sunt
oameni noi”. L-am întrebat câți oameni noi au venit în biserică în ultimele 12 luni. A răspuns: „Doar
patru dar doi au părăsit biserica”. Păi, asta nu sună ca o rată de creștere impresionantă. „Și câți oameni
ai avut acum cinci ani?” l-am întrebat. „Oh, cam același număr, cam 20” a zis el.
Ai înțeles ce a zis? Biserica lor a crescut de la 20 la 40 de oameni în cinci ani! Dacă o mega-biserică
de 20.000 ar avea aceeași rată de creștere, ar ajunge la 40.000 de participanți în doar cinci ani. Nu
știu dacă a existat vreo biserică cu astfel de rezultate radicale, dar dacă ar exista vreodată, vă pot
garanta că mass-media ar vorbi despre una dintre „cele mai mari treziri spirituale” care au existat
vreodată. Să ne întoarcem la biserica noastră mică din Danemarca cu pastorul ei frustrat cu jumătate
de normă: ei au experimentat exact aceeași rată de creștere care ar fi catalogată în celălalt caz, o
„mega trezire”. Și cu toate astea, ei suferea de un complex teribil de inferioritate. Dacă DNB poate
ajuta aceste biserici să aibă o stimă de sine sănătoasă, cred că am face o treabă foarte bună.
(Această diagramă ilustrează influența mărimii bisericii asupra unuia din multele aspecte ale vieții
bisericii, și anume, folosirea darurilor. Procentul oamenilor care își folosesc darurile pentru a ajuta la
creșterea bisericii tinde să scadă dramatic cu cât este biserica mai mare. În timp ce în bisericile cu
prezență de sub 100 de oameni, 31% dintre ei își folosesc darurile. În bisericile cu peste 1.000 de
participanți doar 17% dintre ei își folosesc darurile. - desen)
(În ce fel te vezi influențat de capcana „mega”?)
Cine este eroul tău:

David sau Goliat?
(Oamenii nu îl admiră pe Goliat pentru că este mult mai eficient, ci pentru simplul fapt că este Goliat.
- desen)
La finalul fiecărui an îmi pun următoarele întrebări: În ce domenii putem reduce mărimea organizației? Ce lucrări
putem să delegăm? Cum îmi pot reduce implicarea proprie? Îmi pun aceste întrebări pentru că sunt interesat să
contribui la „mega-rezultate”. Nu sunt interesat însă, să contribui la dezvoltarea unei „mega-organizații” care este
promovată ca rezultat.)
Capcana „mega” menționată în paragraful anterior are un impact puternic asupra modului în care
măsurăm și observăm rezultatele spirituale. Pericolul este că, în final, noi nu mai căutăm rezultate reale
deoarece credem că o infrastructură mare este rezultatul dorit.
Cum măsurăm de obicei succesul?
Atunci când organizațiile creștine raportează succesul lor (vorbesc despre organizații para-bisericești,
nu biserici locale) de obicei, se referă la lucruri listate în partea de sus din diagrama de la pagina 37:
• Îți oferă un raport financiar despre câți bani au fost strânși și modul în care au fost cheltuiți,
bineînțeles având presupunerea că, cu cât au fost mai mulți bani strânși și cheltuiți, cu atât
este mai de succes organizația.
• Îți vorbesc despre timpul pe care oamenii l-au investit în diferite activități (presupunerea fiind,
cu cât mai mult timp investit cu atât mai bine).
• Îți spun despre câți lucrători au fost angajați (cu cât mai mulți lucrători, cu atât mai de succes
este programul).
• Îți spun dacă organizația s-a extins (cu cât este organizația mai mare, cu atât este
binecuvântarea mai mare).
• Iar la final, îți spun și despre numărul de oameni care au fost evanghelizați și ucenicizați.

O privire nouă asupra eficacității
Sunt aceste puncte însă, indicatori adecvați pentru a măsura succesul spiritual? Din punctul meu de
vedere, doar ultimul punct se califică pentru un rezultat adevărat, spiritual („oameni evanghelizați și
ucenicizați”), unde un criteriu pentru a fi un „ucenic” este și dimensiunea purtării de grijă față de cei
săraci și în nevoi. Toate celelalte puncte sunt mijloace pentru a ajunge la acest rezultat final. Privește
cele două casete numite A și B. Cei mai mulți oameni nu reușesc să facă distincția între rezultate
(caseta B) și măsurile pentru atingerea unui rezultat (caseta A.) Numai atunci când mărimea casetei A
contribuie la mărimea proporțională a casetei B putem spune că măsurile pentru atingerea unui rezultat
sunt de succes.
Să presupunem că 25.000 au participat la o campania creștină. Potrivit cu categoriile din diagrama
noastră, acesta ar fi un rezultat (caseta B) sau ar fi o măsură pentru atingerea unui rezultat (caseta A)?
Este foarte clar că este o măsură pentru atingerea unui rezultat, o descriere a unei investiții, a costului
ca să spun așa. Întrebarea decisivă este: Ce s-a realizat prin această investiție uriașă de timp? Dacă
după un an de la campanie, calitatea bisericii s-a mărit și mai mulți oameni s-au întors la Hristos decât
înainte, atunci am putea spune că este un „rezultat” (caseta B).
Confundarea casetelor A și B
Un număr mare de creștini încă continuă să facă confuzie între cele două casete. Într-un mod inocent,
îți oferă numerele din caseta A, făcându-te să crezi că acestea sunt „rezultate”. Aplicând această
logică, activitățile din caseta A nici măcar nu trebuie să fie justificate. Din moment ce o casetă A mare
rezultă într-o casetă A și mai mare, tot ceea ce trebuie să facem este să investim și mai multă energie
în caseta A pentru a mări caseta A. Acesta nu este un mod potrivit pentru a evalua organizațiile
creștine.
Dacă continuăm cu această logică, realizarea unui obiectiv cu participarea a 20 dintre angajați ar fi
superioară decât atingerea aceluiași obiectiv doar cu un singur angajat; câștigarea pentru Hristos a 50
de oameni cu activități care costă 20.000$ ar fi net superioară față de câștigarea același număr de
oameni cu activități care costă doar 300$; iar recoltarea a 10.000 de cartofi cu zece saci de
îngrășământ ar fi superior față de același număr de cartofi recoltați cu doar un sac de îngrășământ.
O privire nouă asupra eficacității

Ce sunt rezultate spirituale?
• banii strânși
• timpul investit
• lucrători angajați
• organizații lărgite
• oameni evanghelizați & ucenicizați
Măsuri pentru atingerea unui rezultat Rezultate
• banii strânși
• timpul investit
• oameni evanghelizați & ucenicizați
• lucrători angajați
• organizații lărgite
(Caseta de sus arată câteva caracteristici pe care multe organizații creștine le consideră ca fiind
„succes”. Mulți oameni însă, nu fac distincția între „rezultate” (caseta B) și „măsuri pentru atingerea
unui rezultat” (caseta A). Vorbind metaforic, ei consideră o caseta A mare ca fiind evidență a
succesului.)
Raportul dintre A și B este un factor crucial

Să transpunem asta în categoriile din diagrama noastră. O casetă A mare care corespunde unei casete
B medii, cu greu ar fi considerată „o infrastructură de succes”. Dacă am avea însă, o casetă A mică (o
sumă mică de bani, un număr mic de angajați etc) care să corespundă unei casete B mari, ar trebui
să numim asta „o infrastructură de super-succes”. În termenii succesului, nu contează nici mărimea
casetei A și nici cea a casetei B. Mai degrabă, raportul dintre cele două este un factor crucial. Este
uimitor cât de puțini oameni aplică această aritmetică simplă. Este posibil oare ca capcana „mega”
menționată anterior să influențeze modul în care facem matematică?
David și Goliat
Când am meditat la această diagramă, mi-a venit în minte povestea lui David și Goliat. Mulți dintre noi
nu suntem conștienți că această relatare este despre două abordări ale vieții care se exclud reciproc.
Admirăm o abordare de tip David (casetă mare B) sau o abordare Goliat (casetă A mare)? Când ne
gândim la relatarea biblică, aproape toată lumea răspunde „David” dar în viața de zi cu zi, continuă să
admire abordarea Goliat a acestei lumi.
Oamenii admiră abordarea Goliat, nu pentru că sunt mai eficace – în cele mai multe cazuri nu sunt –
ci pentru simplul fapt că sunt Goliat. Un Goliat nu trebuie să se justifice, la fel cum o casetă mare A nu
trebuie să se justifice. Dat factorul crucial este ce rezultate ai și nu cât de impresionant arați. Nu trebuie
să uităm că în relatarea biblica, Goliat nu era mai „bine echipat” decât David. El era uriaș, adevărat,
dar în același timp se mișca foarte greu pentru a fi un bun războinic. David, în schimb, a luptat cu o
inteligență divină. El a fost mai bine echipat pentru luptă decât Goliat pentru că Dumnezeu îi dăduse
tot ce avea nevoie. În DNB suntem dedicați să urmăm abordarea David. Am muncit din greu să
dezvoltăm o abordare care să producă rezultatele dorite cu o infrastructură minimă și costuri mici.
Râzi de Goliat?
Recent, am folosit analogia David-și-Goliat la o conferință în Noua Zeelandă iar un participant mi-a
zis: „Ai perfectă dreptate Christian, dar nu ar trebui să spui asta în public”. Am fost puțin nedumerit și
am întrebat, „De ce?”. El a răspuns, „Deoarece sunt câțiva Goliat în sală și poate sau simțit ofensați.
În mod normal, ei sunt admirați de toată lumea dar acum oamenii ar putea începe să râdă de ei.”
Răspunsul meu a fost, „Sunt de acord cu tine referitor la faptul că mulți îl admiră pe Goliat și râd de
David. Dar dacă amândoi vedem asta ca o problemă, modul nostru de a vedea râsul și admirația
trebuie să se schimbe”. Când am auzit prima dată povestea despre David și Goliat – cred că aveam
cam cinci ani atunci – întotdeauna râdeam când vedeam imaginea lui Goliat în biblia mea de copii. El
îmi părea foarte ciudat: un om atât de mare, armură atât de mare și rezultate atât de slabe. Mulți dintre
prietenii mei reacționau diferit la această imagine, erau speriați când îl vedeau pe Goliat. Încă cred că
am o înțelegere mai profundă a poveștii decât au ei.
(Factorul crucial nu este modul în care arați ci rezultatele pe care le ai. - desen)
(Mai multe pe web:
• Care este diferența între o „organizație mare” și o „organizație de tip Goliat”?
• Ce părere au despre DNB „organizațiile de tip Goliat”?)
(În trecut, pe cine ai admirat mai mult, organizațiile de tip David sau Goliat?)
De ce trebuie ca toți să ne verificăm „ochelarii spirituali”

Atunci când vorbesc despre paradigma DNB, aud frecvent acest comentariu, „Aceasta este teorie.
Avem destule teorii bune. Ceea ce ne trebuie este practică.” Nu sunt de acord cu pasiune. În domeniul
vieții bisericii, nu avem cu siguranță destule teorii bune. Este adevărat că avem destule teorii, dar cele
mai multe nu ar trebui catalogate ca fiind „bune”. Ele sunt teorii rele – teorii care nu funcționează.
Care este esența unei teorii bune? O teorie bună produce roadă bună. Iar dacă întâlnim o roadă rea,
mai mult ca sigur că în spate se află o teorie rea.

Relația dintre teorie și practică
Chiar dacă este evident sau nu, poate fi demonstrat faptul că, fiecare practică bună se bazează pe o
teorie bună. Un timp considerabil din munca noastră din Institutul Dezvoltării sănătoase a bisericii este
să analizăm constant mii de „bune practici” diferite și să încercăm să identificăm „teoria” care stă în
spatele lor. Opusul este la fel de adevărat. Fiecare practică rea este înrădăcinată într-o teorie rea.
Trebuie să identificăm acele teorii pentru a le putea aborda. Alternativa nu este „teorie sau practică”,
așa cum încearcă unii oameni să ne facă să credem. Mai degrabă este, „teorii bune care produc
practici bune” sau „teorii rele care produc practice rele”.
O teorie poate să te influențeze chiar dacă ești conștient sau nu de ea. De fapt, cea mai eficientă cale
de implementare a unei teorii bune este prin intuiție. Dacă ajungi în această fază, teoria a devenit parte
din tine. Nu trebuie să te mai gândești la ea, îți urmezi pur și simplu busola internă care este de
încredere, pentru că este o reflecție a teoriei bune (adică biblică, adevărată, testată, producătoare de
roade). Dacă ai fost influențat însă de o teorie rea, este aproape imposibil să-ți schimbi practica fără o
gândire reflexivă.
Toți purtăm „ochelari spirituali”
Pentru aborda această parte teoretică, vom folosi termenul „paradigme”. Fiecare dintre noi, chiar
dacă suntem conștienți sau nu, suntem influențați de o paradigmă specifică care poate să ne ajute
sau să ne încurce în abordarea dezvoltării biserici. Amândoi putem să ne uităm la exact aceeași
realitate, putem să ne uităm la același verset biblic și totuși cumva să vedem lucruri total diferite în
funcție de ce fel de ochelari purtăm.
Dacă nu suntem conștienți de faptul că purtăm ochelari spirituali, suntem în pericol de a confunda
realitatea cu culorile pe care le vedem prin ochelarii noștri. Am putea fi chiar uimiți de ce alți creștini
văd ceva complet diferit atunci când se uită la aceeași realitate ca noi.
(Mulți creștini nici măcar nu sunt conștienți de ochelarii spirituali pe care îi poartă. - desen)
La o conferință națională DNB din Africa de Sud, am decis să mă concentrez asupra subiectului „ochelarii
spirituali”. Unul dintre participanți s-a plâns public de faptul că concentrarea pe paradigmă nu este suficient de
practică pentru el. Răspunsul meu a fost, „În urmă cu doar câțiva ani ați avut creștini dedicați în ambele tabere
ale sistemului de apartheid, cum ar fi președintele Bota și episcopul Tutu. Amândoi își citeau Biblia în fiecare zi
dar amândoi au tras concluzii foarte diferite din ea. Unii dintre oamenii de culoare au întrebat: „Oamenii albi chiar
au aceeași Biblie ca și noi?”. Bineînțeles că au aceeași Biblie. Diferența este că ei citesc Biblia prin ochelari
diferiți. Te rog, nu fă niciodată greșeala de a considera acest subiect unul pur academic și abstract. Istoria lumii
a fost modelată de tipul de ochelari pe care oamenii îi purtau.)
O nouă relație cu Dumnezeu nu este suficientă

Hai să recunoaștem. Pozițiile pe care creștinii le iau despre cele mai cruciale probleme ale lumii de azi
– drepturile omului, violență, ecologie, rasism, inginerie genetică, avort, sărăcie, pace, misiune – nu
sunt atât de mult determinate de intensitatea relației noastre cu Hristos, nici prin relația noastră cu
aceste „fapte”, de ochelarii spirituali pe care îi purtăm. Până când nu suntem conștienți de acest
adevăr, vom fi constant în pericolul de a confunda acești ochelari (imaginea asupra lumii pe care am
adoptat-o de-a lungul timpului) cu „voia lui Dumnezeu”. Este îngrijorător cât de puțin creștini sunt
măcar conștienți de aceste dinamici mentale.
(Dacă ești cu adevărat interesat de schimbarea paradigmei și nu doar de cosmetizarea bisericii, ar

trebui sa îi mulțumești lui Dumnezeu pentru vremurile de criză. - desen)
(Au existat deja „schimbări de paradigmă” în viața ta? Dar în viața bisericii?)

Datorită acestui motiv, este crucial să ajuți oamenii să găsească o relația personală cu Dumnezeu, dar
nu este suficient. Trebuie să-i ajutăm, de asemenea, să-și găsească perechea potrivită de ochelari
spirituali. În limbaj academic, această schimbare de ochelari este denumită ca „schimbarea
paradigmei”. O astfel de schimbare de obicei nu are loc dacă stai într-o grădină însorită citind o carte.
În cele mai multe cazuri, schimbarea de paradigmă este conectată cu timpuri de criză. Dacă ești cu
adevărat interesat într-o schimbare de paradigmă, nu doar de cosmetizarea bisericii, ar trebui să-i
mulțumești lui Dumnezeu pentru vremuri de criză în biserica ta.
Importanța centrală a paradigmelor
Sper să te pot convinge că subiectul paradigmelor este unul eminamente practic. Influențează centrul
întregului tău sistem de convingeri. Îți influențează emoțiile. Îți influențează preferințele teologice. Îți
influențează părerile politice. Îți influențează imaginile interioare despre cum ar trebui să funcționeze o
biserică. Scriptura ne aduce aminte de importanța centrală a paradigmelor noastră mentale: „După
cum un om gândește în inima lui, așa este el” (Proverbe 23:7).
Pentru a aborda problema ochelarilor spirituali, în DNB vorbim despre Busola trinitariană. Capitolul 2
(paginile 44-79) se ocupă exclusiv cu această busolă și cum o poți folosi în mod practic în viața ta și
în viața bisericii. Lucrul minunat legat de Busola trinitariană este faptul că nu încearcă să te împingă în
nicio direcție pe care altcineva – de exemplu, autorul acestei cărți – a definit ca fiind importantă. Mai
degrabă, busola te ajută să te miști exact în direcția care este importantă pentru tine. Direcția pe care
trebuie s-o ei poate fi foarte diferită de direcția pe care eu trebuie s-o iau, pentru că avem puncte de
pornire diferite. Aplicând Busola trinitariană te va ajuta să vezi propria ta viață și viața celorlalți prin
intermediul unor ochelari noi.
Informare, aplicare, transformare – de care este nevoie mai mult?

Când vine vorba despre învățarea principiilor Dezvoltării naturale a bisericii, este bine să distingem
următoarele trei etape: informare, aplicare și transformare. Una dintre cele mai răspândite capcane pe
care le-am întâlnit este presupunerea falsă că o competență înaltă în achiziția de informație duce
automat la o pricepere în aplicare și putere transformațională.
Etapa 1: Informarea
Fără nici o îndoială, etapa informării este importantă. Pentru acest motiv, am investit mai mulți ani în
acest domeniu. Am vrut să învățăm despre principiile pe care Dumnezeu le folosește la nivel mondial
ca să-și zidească biserica sa. De aceea am investit atât de multă energie în cercetare. După ce am
colectat suficientă informație, am investit din nou multă energie în a comunica aceste informații cu cât
mai mulți oameni a fost posibil. Înainte de a răspunde la întrebarea cum să predăm lucrurile, trebuia
să știm ce să predăm. Înainte de a avea de-a face cu întrebarea cum să aplicăm principiile, trebuia să
știm care sunt aceste principii. Fără o bază solidă a informației, aplicarea și transformarea nu
funcționează.
De aceea, nu sunt de acord cu ideea tot mai populară care diminuează importanța informației și tinde
să o înlocuiască cu „învățare transformațională”. Etapa informațională este absolut necesară pentru
că este baza pentru orice altceva.
Însă, faptul că ești un expert în informație nu este și o garanție că vei aplica ceea ce știi. Multe biserici
s-au specializat în informația care crește abilitatea oamenilor să răspundă la de ce fac ceea ce fac;
însă, acest lucru nu le îmbunătățește neapărat și abilitățile. Cunoașterea și priceperea sunt două
aspecte diferite ale învățării. Una nu se transformă automat în cealaltă.
(Fiecare ființă umană este incredibil de creativă. Această putere creativă, însă, de multe ori a fost
suprimată. - desen)
Când vorbesc despre rolul creativității în DNB, adesea mi se spune că „Acest lucru nu funcționează în biserica
noastră. Oamenii au nevoie de instrucțiuni exacte la ce au de făcut, pas cu pas. Ei nu sunt atât de creativi.” Ori
de câte ori aud asta, întreb: „Ce ați făcut în ultimii ani ca să instruiți oamenii voștri în a elibera potențialul de

creativitate dat de Dumnezeu? Dacă nu ați investit constant în acest domeniu, să nu vă mirați că nu funcționează.
Fiecare ființă umană este incredibil de creativă. În mod regretabil, în multe biserici, această putere creativă nu a
fost încurajată iar uneori a fost chiar sistematic suprimată. Se poate ca biserica ta să fie una dintre ele?”)
Etapa 2: Aplicarea
Este interesant de observat că oamenii care rezolvă în mod obișnuit probleme complexe, reale de viață
au de obicei un IQ scăzut, indicând faptul că inteligența practică este diferită de inteligența teoretică.
Unul din partenerii noștri DNB a făcut un studiu interesant al acestui concept. A dezvoltat un test din
25 de întrebări despre cum să aplici principiile DNB la viața de zi cu zi. În medie, oamenii laici au
răspuns corect la 18 întrebări, în timp ce pastorii au răspuns corect doar la 11 întrebări. Se datorează
acest lucru faptului că pastorii sunt mai puțin inteligenți? Evident că nu. Motivul este că instruirea lor
clasică, academică a fost în principal, dacă nu în totalitate, concentrată pe inteligență teoretică și nu
pe inteligență practică.
Sunt mulți oameni care operează bine în etapa aplicării având o capacitate mică la etapa informării. Ei
fac lucrurile corecte însă au o dificultate în a explica de ce le fac în felul acela. Acest tipar poate fi
observat în nenumărate biserici unde practica nu este legată de cadru teoretic asupra căruia să
reflectezi. Este posibil să funcționezi în etapa aplicării fără să fii puternic la etapa informării. Cu toate
acestea, este un pericol în a face lucrurile așa. Când liderii acestor biserici sunt întrebați despre
secretul succesului lor, adesea ei prezintă un fel de teorie care este contraproductivă pentru alții. Am
colectat astfel de exemple unde chiar și o greșeală evidentă – care a avut loc într-o lucrare de succes
– a fost promovată ca fiind o „cheie a succesului”.
Informarea și aplicarea trebuie puse în echilibru. Dacă neglijăm oricare dintre ele, vom da de probleme.
Tocmai din acest motiv, am dezvoltat unelte DNB care se concentrează pe integrarea acestor două
dimensiuni.
(DNB nu dorește să cânți notele noastre muzicale ci să te împuternicească să compui propria ta muzică
minunată. - desen)
Când am fost pentru prima dată în China, un pastor mi-a spus că el știa despre ceea ce noi numim „cele opt
trăsături calitative ale bisericilor care cresc” cu mult înainte ca noi să facem cercetarea și să le descoperim. „Cum
este posibil acest lucru”, l-am întrebat. El mi-a spus, „Pot mirosi cele opt trăsături calitative într-o biserică. Fiecare
dintre ele radiază o anumită atmosferă pe care o poți detecta și fără o cercetare.” Când acestui pastor i se cere
să ajute alte biserici, el trimite echipe care au ca sarcină principală să radieze ceea ce el numește cele „opt
atmosfere”. Aceasta este cu siguranță un tip de învățare care merge dincolo de etapa informațională și cea de
aplicare. Este învățarea transformațională în acțiune.)
Etapa 3: Transformarea
Totuși, există mai mult decât informare și aplicare. Până nu se atinge etapa de transformare, toate
încercările noastre de dezvoltare a bisericii sunt în pericol de a nu fi altceva decât niște acțiuni
neinspirate. Consideră următoarea metaforă: la etapa de informare descoperi o unealtă, la etapa de
aplicare înveți cum să folosești acea unealtă iar la etapa de transformare tu devii o unealtă (mai multe
la pagina 148). Transformarea deschide ușa către o dimensiune complet nouă a eficacității.
Dimensiune în care începi să radiezi exact acele principii pe care încerci să le predai altora.
Observă că acesta nu este un program în „trei pași” ci mai degrabă un ciclu fără de sfârșit (vezi pagina
43). Să presupunem că ai trecut deja prin acest ciclu odată. Când intri în etapa de informare din nou,
intri ca o persoană diferită cu experiențe și întrebări noi. Această integrare a informației, aplicației și
transformării face din fiecare proces de învățare o aventură. Mulți oameni au o atitudine negativă
despre „învățare” tocmai pentru că nu au experimentat niciodată acest ciclu continuu, dinamic de
învățare. În cele mai multe cazuri, ei sunt victimele unei abordări de tipul „doar informație”.

Stimularea creativității
DNB înseamnă eliberarea creativității pe care Dumnezeu a pus-o deja în fiecare ființă umană. Noi nu
ne dorim ca tu să cânți notele noastre muzicale. Noi vrem să te împuternicim să compui propria muzică
minunată. Cu cât treci mai des printr-un ciclul de învățare, ca cel menționat de noi aici, cu atât vei fi
mai conștient cât de creativ ești.
Transformarea și Busola trinitariană
Intenția acestei cărți este să te conducă în toate cele trei dimensiuni ale învățării. Pe paginile următoare,
vei găsi multă informație pe care o împărtășesc cu tine pentru un singur motiv: sunt convins că aceste
informații vor fi esențiale în încercările tale de a crește personal dar și ca biserică. Am fost foarte atent
să justific fiecare afirmație făcută, deoarece cred că fiecare cititor merită nu numai să afle concluziile
mele dar și să cunoască procesul prin care am ajuns la aceste concluzii. Peste tot în carte, vei fi
încurajat să aplici aceste cunoștințe, atât la viața personală cât și la viața bisericii.
Totuși, cartea Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii vrea să te conducă dincolo de
informare și aplicare. Vrea să te ajute să ajungi la etapa transformării. Acesta este motivul pentru care
am acordat un rol atât de predominant Busolei trinitariene în această carte. Este practic, un instrument
al transformării.
(Această imagine scoate în evidență cele trei etape ale învățării: elevul de liceu ca un simbol al colectării
informației, doctorul ca un simbol al aplicării informației la practică iar preotul ca simbol al transformării
unei vieți întregi. - desen)
(Potrivit cunoștințelor tale DNB, care dintre aceste trei etape te descriu cel mai bine?)

2
Busola
trinitariană
Dezvoltarea naturală a bisericii nu este un mecanism de marketing care să facă ca mai
mulți oameni să vină la biserică. Mai degrabă, este construit în jurul unei busole
spirituale care te ajută să-l experimentezi pe Dumnezeu în toată plinătatea Sa – în
special, acele aspecte ale naturii Lui pe care urmează să le descoperi. În același timp,
te ajută să privești lumea prin lentile noi, diferite. Odată ce ai învățat cum să folosești
corect Busola trinitariană, vei vedea clar unde trebuie să crești în relația ta cu
Dumnezeu. Vei înțelege, de asemenea, de ce unii credincioși gândesc, simt și
acționează diferit față de tine; și de ce, pașii care sunt importanți pentru creșterea ta
spirituală pot fi nepotriviți sau chiar contraproductivi pentru alții.

Cap. 1 Da Culoare Lumii Tale Cu DNB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap. 1 Da Culoare Lumii Tale Cu DNB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Christian A.

Dă culoare lumii tale

Experimentează viața pentru care

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 1 din 34

Capitolul 1: Explorează al doilea capitolul al DNB

Capitolul 2: Busola trinitariană

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 2 din 34

Capitolul 4: Factorul minim

Capitolul 6: Punctul tău de pornire

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 3 din 34

Care sunt principiile universale?

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 4 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 5 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 6 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 7 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 8 din 34

Mărirea cu 51% a ratei de creștere

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 9 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 10 din 34

(Povestea DNB este o poveste a Harului lui Dumnezeu în acțiune. - Desen)

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 11 din 34

Valori centrale ale DNB Internațional (desen)

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 12 din 34

DNB nu este un set de unelte

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 13 din 34

Cele 5 componente de bază ale DNB

Nu confunda principiile cu uneltele

Care este modelul tău preferat de creștere?

Patru criterii ale unei abordări orientate pe principii

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 14 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 15 din 34

Cinci tipare de creștere a bisericii sau numai două?

Abordarea orientată pe principii

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 16 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 17 din 34

(DNB se concentrează pe elementele pe care diferitele grupări creștine le au în comun. - desen)

Concentrează-te pe ce avem în comun

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 18 din 34

(Mai multe pe web:

(Care sunt experiențele ta cu întâlnirile ecumenice? Au fost pozitive sau negative?)

Abordarea calitativă – deseori criticată, rareori înțeleasă

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 19 din 34

Situația s-a schimbat

Calitatea ca un termen realizabil

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 20 din 34

(Mai multe pe web:

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 21 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 22 din 34

Polul sudic: solidaritatea

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 23 din 34

(Globalizarea nu ar trebui să însemne că o cultură le domină pe celelalte ci că toate învață una de la

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 24 din 34

DNB în era senzaționalului

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 25 din 34

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 26 din 34

Cine este eroul tău:

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 27 din 34

O privire nouă asupra eficacității

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 28 din 34

De ce trebuie ca toți să ne verificăm „ochelarii spirituali”

Dă culoare lumii tale cu Dezvoltarea naturală a bisericii Pagina 29 din 34

O nouă relație cu Dumnezeu nu este suficientă

(Dacă ești cu adevărat interesat de schimbarea paradigmei și nu doar de cosmetizarea bisericii, ar