Manual Mc2-Profesor - Modulul 1

1
MC2 – Multiplicarea Comunităţilor Creştine

MODULUL 1 -‐ MANUAL PROFESOR

1

CUPRINS
Cum se desfăşoară astăzi Fapte 29?................3
Inima lui Dumnezeu pentru cei pierduţi….....…5
ANEXA– Pavel a întors lumea pe dos...............9
Studiu de caz – Pavel a întors lumea pe dos...12
Lucrarea Duhului Sfânt………………….........……18
Rolul crucial al rugăciunii în evanghelizare....25
Plimbarea de rugăciune…………………........……27
Oameni ai păcii….…………………….............……..29
Omul păcii – Exerciţiu……………...................….33
Introducere la strategia RIM – Rugaciunea...38
Strategia RIM – Îngrijirea……………….........…..44
Cum să spunem mărturia personală……...…..49
Vestirea Evangheliei………………….........……….53
Resurse pentru evanghelizare……....…………..62
Consolidarea în credinţă a noilor credincioşi..69
Formarea grupurilor de consolidare…..……….79
Planificarea acţiunilor…………………..........…….81
Trimiterea în lucrare……………………….………….83

2

Modulul 1, lecţia 1
Cum se desfăşoară astăzi Fapte 29?

Rezumat:
În această lecţie vei auzi despre ceea ce face Dumnezeu ca să zidească împărăţia Sa prin mişcări de plantare
de biserici şi vei fi provocat să te încrezi în El ca să vezi o mişcare alcătuită din grupuri şi biserici care se
multiplică drept rezultat al lucrării tale.

Pasaj-‐cheie: Fapte 19:8-‐10

Obiectivele lecţiei

La sfârşitul lecţiei cursanţii:
1. Vor fi deja stimulaţi să vadă cum îi foloseşte Dumnezeu ca să întemeieze o mişcare care va schimba
vieţi, familii şi comunităţi pentru Hristos, începând chiar cu viaţa lor.
2. Vor fi înţeles cum formează Dumnezeu în zilele noastre mişcări alcătuite din grupuri şi biserici care se
multiplică în multe părţi ale lumii.
3. Se vor fi dedicat personal să se încreadă că Dumnezeu va dezvolta prin ei o mişcare alcătuită din biserici
(sau grupuri) care se multiplică.

Principii-‐cheie ce trebuie subliniate:

1. Modelul biblic funcţionează încă, se pot dezvolta mişcări!
2. Temele nu sunt opţionale. Cursanţii trebuie să le facă pentru a putea trece la nivelul următor de
pregătire. Matei 28:20
3. Succesul apare la a patra generaţie. 2 Timotei 2:2

Aplicaţie personală

Dă-‐le ocazia să se dedice că se vor încrede că Dumnezeu va începe o mişcare de multiplicare prin
intermediul lor.

Planul lecţiei

Introducere
Urează-‐le bun venit cursanţilor şi exprimă-‐ţi mulţumirea pentru faptul că sunt acolo, ca şi entuziasmul cu
privire la ce se poate întâmpla ca rezultat al acestei pregătiri. Spune-‐le că ne-‐ar plăcea să auzim ce au de spus
şi să-‐i cunoaştem mai bine.
Împarte cursanţii în grupe de câte 4-‐5. Pune-‐i să se prezinte şi să spună de ce sunt acolo (cine i-‐a invitat, de ce
au decis să vină) şi ce rezultate aşteaptă de la acest curs.
După ce fac prezentările, explică titlul mesajului. Spune:
„Fapte 28 se încheie brusc, Pavel fiind în închisoare, iar soarta lui încă necunoscută. Este ca şi cum ar mai fi
existat alte pagini, care nu au fost incluse în carte. De exemplu, ştim din istorie că, după acel capitol, Pavel a
fost întemniţat la Roma, după care a fost eliberat şi şi-‐a mai văzut de lucrare câţiva ani. De ce Luca nu a
consemnat aceste evenimente?”
„Este ca şi cum Duhul Sfânt l-‐ar fi călăuzit pe Luca să încheie scrierea la mijlocul istorisirii, astfel încât noi,
credincioşii care trăim după apostolul Pavel, să putem consemna ceea ce continuă Dumnezeu să facă în lume.
Noi suntem cei ce scriem restul istoriei.”
3
1. Ce face Dumnezeu în zilele noastre? În următoarele minute vrem să vă dăm câteva exemple legate de ce
face Dumnezeu în lume în prezent.
1. Arată filme, prezentări, citeşte despre mişcări de plantare de biserici din zilele noastre. Spune-‐le
că este vorba despre realitate, nu despre născociri, şi că astfel de mişcări pot apărea şi pe la noi.
(Vezi materialele suplimentare şi alege câteva exemple care i-‐ar putea însufleţi cel mai mult pe
cursanţii din grupul tău.)

În grupuri mici:
Pentru fiecare povestire/film/studiu de caz, roagă fiecare persoană din grup să spună ce anume iese în
evidenţă.
Pune-‐i să-‐şi imagineze că se întâmplă ceva similar printre prietenii şi cunoscuţii lor. Cum ar arăta o astfel de
mişcare?
2. La sfârşitul ultimei povestiri/film/studiu de caz, rezumă impresiile venite de la grupuri.
Spune:
„Aproape în toate locurile unde avem o astfel de pregătire, oamenii spun: „Aşa ceva nu se poate întâmpla aici.
Se întâmplă numai în triburi, în India sau în China, oriunde altundeva, dar nu aici.”
„Poate te gândeşti că oamenii de aici sunt împotrivitori la evanghelie. Sau că au auzit evanghelia de atâţia ani,
încât inimile lor s-‐au întărit. Sau poate că religia lor îi împiedică să răspundă la evanghelie aşa de rapid şi în
număr mare. Sau poate că sunt mai educaţi/realizaţi/bogaţi, aşa că nu sunt uşor de adus la Hristos. Sau poate
că sunt mult prea ocupaţi, prea preocupaţi de carierele lor sau de muncă sau de studii, ca să reacţioneze după
cum am văzut în mărturii.”
„Dar,aşa cum vom vedea în zilele următoare, mişcări ca acestea apar în multe locuri unde oamenii lui
Dumnezeu se încred în El şi-‐I urmează principiile. Dumnezeu face ceva uimitor în zilele noastre, lucruri de
genul celor despre care spunea Isaia – că nu am crede dacă cineva ne-‐ar fi spus că se va întâmpla. Dar se
poate întâmpla aşa ceva şi aici!”
„Vrem să ne încredem că Dumnezeu poate face ceva similar astăzi şi în lumea noastră: să vedem o mare
mişcare de la Dumnezeu făcând un impact veşnic, prin grupuri mici de oameni, total dedicaţi lui Dumnezeu,
care Îl iubesc pe Dumnezeu, se iubesc unii pe alţii şi îi atrag şi pe alţii să-‐L urmeze pe Isus.”
3. Cum ne va ajuta această pregătire să vedem aşa ceva?
a. Desfăşurarea cursului
Arată-‐le cursanţilor programul. Dacă e posibil, indică şi datele modulelor viitoare, astfel încât să ştie la ce să se
aştepte şi să-‐şi noteze în agendă.
Explică desfăşurarea generală a cursului.
Explică faptul că fiecare modul are un anumit punct central.
Explică faptul că vor fi pauze între module, ca să poată aplica ceea ce au învăţat.
Explică faptul că, la sfârşitul fiecărui modul vor fi anumite teme, pe care I le vom încredinţa lui Dumnezeu în
rugăciune ca să le împlinească înaintea următorului modul.
4
b. Subliniază câteva aspecte esenţiale ale pregătirii:
1. Important este să aplici ceea ce înveţi, nu să dobândeşti cunoştinţe.
a. Temele nu sunt opţionale
b. Aplicaţia personală este notată după fiecare lecţie (arată-‐le formularul)
2. Aduce un echilibru între inimă, cap şi mâini.
a. Un îndrumător te va ajuta să-‐ţi monitorizezi progresele, atât în lucrare, cât şi în umblarea ta cu
Domnul
b. Vei căuta să reproduci ceea ce eşti, nu ceea ce faci
3. Obiectivul nostru nu este să avem ucenici, nici chiar grupuri de ucenici, ci biserici care se multiplică şi
comunităţi misionare.
a. Nu este ca NLTC sau orice alt program de pregătire pentru evanghelizare-‐ucenicie.
b. Nici măcar doar o biserică sau un grup de părtăşie – obiectivul este multiplicarea.
4. Eficienţa pregătirii este pusă la probă de ceea ce se întâmplă la a patra generaţie.
Scoate în evidenţă faptul că important este ce se întâmplă la a patra generaţie. Citeşte 2 Timotei 2:2 şi spune
că este vorba despre înfiinţarea de noi biserici. Pavel, iniţiatorul mişcării de plantare de biserici, îi spune lui
Timotei, care păstorea biserica fondată de Pavel în Efes, că trebuie să încredinţeze ceea ce a fost învăţat (cum
să întemeiezi şi să conduci o noua biserică) la oameni de încredere (care trebuie să facă ceea ce fusese Timotei
învăţat să facă), care îi vor putea învăţa pe alţii să facă acelaşi lucru. Aici este vorba de patru generaţii nu de
simpli ucenici, ci de lideri de biserici.
Provocare
Cere-‐le să se încreadă că Dumnezeu va face lucruri mari prin ei acum, când vor începe o nouă etapă a vieţii şi
slujirii lor pentru Domnul.
Rugăciune
Roagă-‐L pe Dumnezeu să le atingă inimile, astfel încât să se încreadă că El va forma prin ei mişcări alcătuite din
biserici/comunităţi misionare care se multiplică, prin puterea Duhului Sfânt.
Modulul 1, lecţia 2: Inima lui Dumnezeu pentru cei pierduţi
Această lecţie îi va motiva pe cursanţi să acţioneze datorită dragostei sacrificiale pe care o are
Dumnezeu faţă de oamenii pierduţi.
5
Pasaje-‐cheie: Luca 19:20; 1 Timotei 2:1-‐6; Luca 15; Matei 9:36-‐38
• Vor fi înţeles compasiunea şi preocuparea pe care le are Tatăl pentru oamenii pierduţi.
• Vor fi răspuns la iubirea Tatălui pentru oamenii pierduţi cu o mare dorinţă de a găsi metode
eficiente de a evangheliza comunitatea lor ţintă

Principii-‐cheie ce trebuie subliniate
• Inima lui Dumnezeu este plină de compasiune şi grijă, dar totodată este activă: L-‐a
determinat să-‐L trimită pe Fiul Său
• Inima lui Dumnezeu este plină de compasiune şi grijă, dar totodată este gata să facă sacrificii:
L-‐a determinat pe Hristos să-‐Şi dea viaţa pentru noi
• Şi noi ar trebui să urmăm aceeaşi strategie pentru a-‐L face cunoscut pe Hristos

Introducere
Ce simte Dumnezeu faţă de cei care nu au o relaţie cu El prin Hristos?
1 Timotei 2:1-‐4
1. Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii,
2. pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă
paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea.
3. Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
4. care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.

Răspunsul extraordinar la întrebarea de mai sus este că El doreşte ca fiecare om să fie mântuit şi să
ajungă la cunoştinţa adevărului. El îi iubeşte aşa de mult pe oamenii creaţi de El, chiar şi aşa
încăpăţânaţi şi răzvrătiţi cum sunt, încât L-‐a dat pe Fiul Său ca răscumpărare pentru toţi.
Întrebarea care se pune acum este: Împărtăşim noi inima Sa pentru cei pierduţi?
Studiu în grupuri mici -‐ 1
6

Împarte cursanţii în grupuri mici de 4 sau 5 persoane. Dă fiecărui grup câte un număr (grupul 1,
grupul 2 etc.). Apoi grupurile pare să citească Luca 15:1-‐10, iar grupurile impare să citească Luca 15:
11-‐24.
Ce ne spun aceste povestiri despre inima lui Dumnezeu, Tatăl nostru?
Ce face Tatăl sau păstorul/ femeia din aceste povestiri?
Ce se întâmplă cu persoana pierdută sau cu lucrul pierdut din povestire?
După ce au studiat câteva minute, îndreaptă discuţia din grupuri spre atitudinea inimii noastre.
Spune ceva de genul:
„Aceste povestiri caută să arate ce simte Dumnezeu faţă de cei pierduţi. Dar noi ce simţim? Avem
aceeaşi compasiune şi grijă ca El? În grup, discutaţi de ce avem sau de ce nu avem.”
Avem noi aceeaşi bucurie ca El când o persoană vine la Hristos? De ce avem sau de ce nu avem?
Studiu în grupuri mici -‐ 2
În aceleaşi grupuri, citiţi următoarele pasaje:
Grupurile pare: Luca 19:1-‐10, 19:41
Grupurile impare: Matei 9:35-‐38
Ce simte Isus pentru cei care nu-‐L cunosc?
Ce simţim faţă de cei din jurul nostru care nu-‐L cunosc pe Hristos?
Ce ne spun aceste pasaje despre modul în care ar trebui să reacţionăm?
Rezumat
7
Bate inima noastră la fel ca a lui Dumnezeu pentru cei pierduţi? Câţi oameni sunt în comunitatea pe
care vrei s-‐o evanghelizezi? Câţi dintre ei au şansa să audă Evanghelia astăzi?
Din 2 Petru 3:9 aflăm că Dumnezeu doreşte ca nimeni să nu piară, ci ca toţi să vină la pocăinţă. Dacă
vrem să ne luăm după inima lui Dumnezeu, trebuie să simţim la fel. Este important să evaluăm dacă
faptele noastre sunt pe măsura a ceea ce ar trebui să fie în inima noastră.
Ce trebuie să facem ca fiecare persoană din comunitatea-‐ţintă să aibă ocazia să răspundă invitaţiei
lui Hristos?
Pentru început, ar fi bine să ne întrebăm: „Câţi oameni sunt în comunitatea sau în grupul nostru
ţintă?” Ar trebui apoi să continuăm cu întrebarea: „Câţi oameni din comunitatea-‐ţintă vor avea
ocazia să-‐L cunoască pe Hristos azi?” Gândiţi-‐vă la aceste întrebări.
Daca doreşti ca fiecare om din comunitatea ta să aibă ocazia să-‐I răspundă lui Hristos, atunci trebuie
să porneşti ţinând cont de obiectivul tău. Strategia ta va oferi fiecărui om ocazia de a fi evanghelizat?
Sau va avea doar un efect superficial?
În timpul acestei pregătiri te vom ajuta să vezi misiunea dintr-‐o altă perspectivă. Nu te vom învăţa
doar ca să vină câţiva oameni la Hristos sau să se alăture unui grup de ucenici. Dorim să te ajutăm să
pui bazele unei mişcări de grupuri/biserici care să aducă la Hristos comunităţi sau regiuni întregi.
După cum am văzut în lecţia precedentă, se întâmplă aşa ceva în diferite locuri din lume. Şi la noi se
poate întâmpla. Dar totul începe cu ceea ce face Dumnezeu în inima noastră.
Daca inima ta bate pentru mântuirea celor care nu-‐L cunosc pe Hristos, atunci începem bine. Dar
poate că încă nu simţi astfel. Aş vrea ca, mai înainte de toate, să ne deschidem inima înaintea lui
Dumnezeu. Dacă acum nu simţi aceeaşi compasiune ca Isus, dacă nu-‐ţi doreşti cu ardoare mântuirea
celor din zona ta ţintă, atunci punctul de plecare al acestui curs este chiar inima ta.
Roagă-‐te pentru cursanţi să simtă bucuria lui Isus atunci când o persoană pierdută este găsită şi
durerea Sa la gândul sorţii veşnice a celor pierduţi. Roagă-‐te ca Dumnezeu să trezească o
nemulțumire sfântă în inima fiecărui cursant, astfel încât niciunul să nu fie indiferent şi să nu permită
ca situaţia să rămână neschimbată.

8
Studiu de caz – Pavel a răscolit lumea
Anexă – Hărţile călătoriilor misionare ale lui Pavel (de la: http://www.theoldtimegospel.com)
Prima călătorie misionară a lui Pavel
Fapte 13:4-‐14; 28
Antiohia – Biserica din Antiohia îi trimite pe Pavel şi pe Barnaba în lucrare de misiune
Pafos, Cipru – Proconsulul Sergius Paulus se întoarce la Dumnezeu
Antiohia din Pisidia – Pavel se confruntă cu o mare împotrivire faţă de Evanghelie din partea iudeilor
Iconia – Pavel şi Barnaba fug din Iconia, după un complot menit a-‐i ucide
Lystra – Pavel şi Barnaba sunt luaţi drept zei
Derbe – Pavel continuă călătoria după ce a fost împroşcat cu pietre în Lystra
9
A doua călătorie misionară a lui Pavel
Fapte 15:36-‐18:32
Ierusalim – Adunarea din Ierusalim, anul 49 – Fapte 15:1-‐30, Gal. 2:1-‐21
Antiohia – Pavel s-‐a întors de la Ierusalim ca să facă planuri pentru următoarea călătorie
Lystra – Pavel îl roagă pe Timotei să i se alăture în lucrare
Troa – Pavel are o viziune prin care e îndemnat să se ducă în Macedonia
Neapolis – Luca i se alătură lui Pavel
Filipi – Pavel e aruncat în temniţă
Pavel întemeiază biserici în Filipi, Tesalonic şi Bereea
Atena – Pavel vorbeşte în mijlocul Areopagului
Corint, Ahaia – Pavel e acuzat şi dus înaintea proconsulului Gallio
10
A treia călătorie misionară a lui Pavel
Fapte 18:23-‐19:14
Pavel îşi reia călătoriile misionare
Lystra – Pavel vizitează iar bisericile din Galatia
Efes – Pavel întemeiază biserici şi scrie 1 şi 2 Corinteni
Troa – Pavel îl readuce la viaţă pe tânărul Eutih
Corint – Pavel vizitează iar încercata biserică din Corint
11
Studiu de caz – Pavel a întors lumea pe dos
Această lecţie îi va ajuta pe cursanţi să înţeleagă şi să adopte strategia lui Pavel de formare a unei mişcări
pentru a răspândi Evanghelia în zona-‐ţintă.
Pasaje-‐cheie: Fapte 17:6, Fapte 19:8-‐10
Pasaje suplimentare: Fapte 13:4-‐52, Fapte 14:1-‐25, Fapte 15:39-‐16:40, Fapte 17:1-‐21, Fapte 18:23-‐20:1, Fapte
20:1-‐38
• Vor şti să recunoască şi vor fi învăţat principiile necesare pentru a aplica modelul folosit de Pavel la
formarea de mişcări alcătuite din biserici în Asia Mică şi în Europa.
• Vor fi inspiraţi să creadă că Dumnezeu poate face prin credincioşii de azi ceea ce a făcut prin Pavel şi
apostoli în vremea Noului Testament.
• Vor fi luat un prim contact cu procesul MC2

• Dumnezeu este acelaşi astăzi ca şi în zilele Noului Testament, aşa că ceea ce s-‐a întâmplat atunci
poate să se întâmple şi astăzi.
• Modelul lui Pavel
1. El alegea zonele-‐ţintă în mod strategic.
2. Vestea evanghelia cu îndrăzneală.
3. Îi uceniciza şi-‐i investea pe noii lideri rapid.
4. Ajuta la înmulţirea bisericilor, ca să răspândească evanghelia pe zone întinse.

Aplicaţii personale
Planul lecţiei
Introducere
Dacă inima ta bate pentru lucrurile de care este preocupat Dumnezeu, atunci nu se poate să nu doreşti ca
fiecare om din zona/grupul/comunitatea ta ţintă să aibă ocazia să vină la Hristos. Exact asta dorea o persoană
care a trăit cam în aceeaşi perioadă cu Hristos: Apostolul Pavel. Pavel spunea:
12

„Dar eu nu ţin numaidecât la viaţa mea, ca şi cum mi-‐ar fi scumpă, ci vreau numai să-‐mi sfârşesc cu bucurie
calea şi slujba pe care am primit-‐o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu.” Fapte
20:24
Pavel era gata să renunţe la viaţă pentru a-‐şi împlini rolul pe care i-‐l dăduse Dumnezeu, acela de a fi apostol al
neamurilor.
Dar deşi era gata să renunţe la tot de dragul evangheliei, nu acţiona la întâmplare ca să-‐şi atingă scopul. Îşi
plănuia cu grijă acţiunile, deoarece era important să aibă o strategie eficientă, dacă dorea să-‐şi atingă scopul
de a împlini chemarea lui Dumnezeu.
A reuşit? În Fapte 17:6, Pavel şi tovarăşii lui erau acuzaţi că au răscolit întreg Imperiul Roman. Mai apoi, Pavel
a rămas în Efes doi ani şi toată Asia Mică a auzit Vestea Bună. Credinţa ucenicilor din Tesalonic a ajuns
cunoscută în tot sudul Europei. Oriunde a mers Pavel, prin puterea Duhului Sfânt, a reuşit să formeze mişcări
care au influenţat întreaga regiune să vină la Hristos.
Cum a căutat Pavel să împlinească chemarea lui Dumnezeu de a răspândi Vestea Bună în întreaga lume? În
această lecţie vom descoperi tiparul folosit de el: fondarea de biserici care căutau să se înmulţească şi
formarea de mişcări de plantare de biserici în întreg Imperiul Roman.
Împarte cursanţii în grupuri mici. Fiecare grup va primi unul sau două pasaje de studiat, în funcţie de numărul
de cursanţi. Fiecare grup citeşte pasajul desemnat şi apoi răspunde la întrebările de mai jos.
Pasaje:
• Fapte 13:4-‐7, 12-‐15, 42-‐52 – Prima călătorie misionară. Cipru, Licia (Perga, Pamfilia), Galatia (Antiohia
Pisidiei)
• Fapte 14:1-‐6, 19-‐27 – Prima călătorie misionară. Galatia (Iconia, Listra, Derbe, Antiohia Pisidiei)
• Fapte 15:40-‐41, 16:1-‐15, 25-‐34, 40 – A doua călătorie misionară. Galatia, Macedonia (Samotracia,
Neapole, Filipi)
• Fapte 17:1-‐23, 32-‐34 – A doua călătorie misionară. Macedonia (Amfipolis, Apolonia, Tesalonic,
Bereea), Ahaia (Atena)
• Fapte 18:1-‐21 – A doua călătorie misionară. Ahaia (Corint), Asia (Efes)
• Fapte 18:23-‐28, 19:1, 8-‐10, 17-‐22 – A treia călătorie misionară. Galatia, Efes
13
• Fapte 20:1-‐5, 16-‐24, 36-‐38 – A treia călătorie misionară. Macedonia, Grecia, înapoi la Efes

1. Unde s-‐a dus Pavel şi cât a stat acolo?

2. Ce au făcut Pavel şi tovarăşii lui cât au fost acolo?
3. Care a fost rezultatul?

Desemnează o persoană care să noteze răspunsurile grupului. Notează-‐le pe o bucată mare de hârtie şi
aranjează-‐le în ordine cronologică, pentru ca toţi cursanţii să le poată vedea.
Prezentare în grup mare. Explică faptul că fiecare va prezenta ce au făcut Pavel şi tovarăşii lui şi va nota în
tabel.

Unde Activităţi Rezultate
Cipru A predicat Cuvântul în sinagogă Proconsulul a venit la credinţă
2 săptămâni A căutat să-‐i predice dregătorului A fost primit şi invitat să predice
Perga şi
Antiohia A predicat în sinagogă Mulţi au crezut
Nu se ştie exact Împotrivire
A mers la neamuri Neamurile cred, sporeşte prigoana
Cuvântul se răspândeşte în alte regiuni
Ucenicii sunt întăriţi în credinţă
Iconia A vorbit cu iudeii în sinagogă Mulţimile au fost convinse şi au crezut
Multă vreme L-‐a mărturisit pe Hristos Dezbinare între credincioşi şi necredincioşi
A făcut minuni A scăpat

Listra Evanghelizare A plantat noi biserici
Bătut cu pietre Noi lideri
Prigonit
Perga – Atalia A numit lideri

Antiohia
Raport despre misiune în Antiohia Bucurie, sărbătoare
Asia Mică Eveniment principal cu Sila Plantare de biserici

(pornire din
Evanghelizare, ucenicie Numărul credincioşilor creştea
14
Siria)
Trei ani, stând Eveniment principal: ucenicia lui Timotei

câteva zile în
fiecare loc L-‐a instruit pe Timotei şi a slujit
împreună cu el -‐ rugăciune, închinare, în
închisoare
Au dat mai departe ce au primit

Macedonia A găsit-‐o pe Lidia la râu
Filipi L-‐a mărturisit pe Hristos Plantare de noi biserici
Minuni
Vieţi schimbate
Tesalonic A predicat trei sâmbete în sinagogă Mulţi au crezut, prigoană
Mulţi au crezut, în special femei, câţiva

greci
Bereea A mers la sinagogă
S-‐a folosit de credinţele locale ca să
lanseze lucrarea
Au crezut câţiva, dar nu prea mulţi
Atena A predicat în piaţă şi în areopag
Corint A făcut corturi cu alţi ucenici Mulţi au crezut, dar a apărut prigoana
18 luni A mers la sinagogă, au venit Timotei şi

Priscila, i-‐a adus să predice, prigoană.
Mulţi au venit la Isus, s-‐au format biserici,
A locuit în casa conducătorului sinagogii au apărut lideri, a sporit prigoana
(vecin), a mers la neamuri
Siria, Efes

15

Revenind în grupuri mici, fiecare grup să rezume strategia lui Pavel de a răspândi Vestea Bună într-‐o zonă.
Câteva întrebări care te pot ajuta să înţelegi strategia folosită de Pavel:
Ce obişnuia Pavel să facă mai întâi?
Cum alegea zona-‐ţintă?
Ce făcea atunci când ajungea în zona vizată?
Ce paşi făcea Pavel ca să formeze o mişcare alcătuită din biserici şi ca să echipeze liderii pentru ca toată
regiunea să audă Evanghelia?
Ce rămânea în urma lui Pavel după ce pleca?
Ce făcea Pavel după ce pleca?
Rezumat
• Explică procesul MC2 în linii mari.
16
Procesul MC2
Câştigă – iniţiază o mişcare într-‐o zonă-‐ţintă
Fii plin de Duhul Sfânt
Mobilizează la rugăciune
Caută oameni ai păcii
Rugăciune, îngrijire, mărturisirea lui Hristos; evanghelizare în grup, alte resurse
Formează grupuri de consolidare
Zideşte – biserici şi grupuri cu MTMP ADN (Marea Trimitere şi Marea Poruncă în ADN)
Strânge grupuri pentru închinare
Studiu biblic aplicat
Bun venit, închinare, Cuvânt, lucrare
Învaţă membrii să facă RIM (rugăciune – îngrijire – mărturisire)
17
Ritualurile creştine -‐ Cina Domnului
Trimite – fă noi lideri
Selectează – roagă-‐te, provoacă-‐i să facă următorul pas
Aprofundează – dă-‐le responsabilităţi, pune accent pe caracterul integru, plin de Duhul Sfânt
Antrenează-‐i – ajută-‐i să se dezvolte prin ucenicie
Instruieşte-‐i şi trimite-‐i – ajută-‐i să găsească oameni ai păcii, să formeze grupuri într-‐o nouă zonă
Multiplică – repetă procesul
Biruieşte atacurile spirituale
Ajută-‐i pe noii lideri să formeze noi biserici
Îndrumă-‐i mai mult pe liderii din noua generaţie
Adu-‐i pe noii lideri la noua serie de pregătire MC2
Dezvoltă o mişcare alcătuită din biserici care se multiplică
• Evidenţiază faptul că acest proces derivă din ceea ce a făcut Pavel în primul secol.
• Explică faptul că procesul va ghida cele patru module de pregătire.
• Aminteşte-‐le că scopul nostru nu este doar să plantăm o biserică într-‐un loc, ci să evanghelizăm o
întreagă zonă/comunitate prin întemeierea de grupuri şi biserici care se înmulţesc.
• Potrivit lui II Tim. 2:2, succesul nostru în această lucrare se va vedea abia la a patra generaţie.
Încheie cu rugăciune şi cere tuturor cursanţilor să se dedice că se vor încrede în faptul că Dumnezeu va
dezvolta o mişcare similară în grupul vizat de ei, ce va ajunge până la a patra generaţie şi chiar mai departe.
Lucrarea Duhului Sfânt
În această lecţie vei învăţa să te relaţionezi la Duhul Sfânt ca Persoană, să înţelegi ce înseamnă să fii umplut cu
Duhul Sfânt şi să te dedici să trăieşti sub călăuzirea Lui clipă de clipă.
Pasaje-‐cheie: Fapte 1:8, Ioan 16:7-‐15, Efeseni 5:18

18
La sfârşitul lecţiei, cursanţii:
• Vor fi împărtăşit din experienţa personală despre persoana Duhului Sfânt şi despre rolul Său în viaţa
lor personală şi în lucrare.
• Vor fi reprezentat vizual câteva aspecte biblice ale rolului Duhului Sfânt în viaţa creştinului.
• Vor fi înţeles cum poate Duhul Sfânt să umple un credincios, prin credinţă.
• Se vor fi dedicat să trăiască în puterea Duhului Sfânt.

1. Duhul Sfânt nu este o forţă impersonală, ci o persoană a Sfintei Treimi.
2. Duhul Sfânt locuieşte în tine şi este direct implicat în viaţa şi în lucrarea ta.
3. Putem fi umpluţi de Duhul Sfânt clipă de clipă prin credinţă.
Observaţie: Această lecţie va lua mai mult de o oră. Ai grijă să aloci pentru ea, la programare, cel puţin 90
de minute.
Planul lecţiei
Introducere
Am văzut că Dumnezeu i-‐a folosit pe primii ucenici ca să influenţeze lumea de atunci extraordinar de mult. Şi
totuşi ne amintim că tot ei au dat bir cu fugiţii la vremea prinderii şi răstignirii lui Hristos. Ce anume a
transformat viaţa acestor ucenici fricoşi, care stăteau ascunşi în camera de sus, de au ajuns să proclame
Evanghelia cu aşa îndrăzneală încât să întoarcă lumea pe dos?
Venirea Duhului Sfânt!
Astăzi vom învăţa cum să ne bucurăm de aceeaşi putere transformatoare a Duhului Sfânt în viaţa noastră.
Acesta este primul pas pentru a-‐I îngădui lui Dumnezeu să înceapă o mişcare de transformare printre alţii
oameni. Dar, mai înainte de toate, trebuie să înţelegem cine este Duhul Sfânt şi de ce a venit.
A. Activitatea 1: Experienţa personală cu Duhul Sfânt

Obiectiv: Să aflăm ce ştiu cursanţii despre Duhul Sfânt şi despre rolul Său, în urma întâmplărilor
petrecute în viaţa lor.
19
Observaţie: scopul exerciţiului este de a vedea cum înţelege grupul în acest moment natura şi rolul
Duhului Sfânt. Te va ajuta să descoperi eventualele înţelegeri sau concepţii greşite pe care trebuie să
le corectezi. Foloseşte exerciţiul de grupare de la sfârşit pentru a identifica acele probleme.
Materiale necesare: o coală mare de hârtie şi notiţe autoadezive.
1. Dă minimum două notiţe autoadezive fiecărui cursant.

2. Roagă-‐i pe cursanţi să scrie pe fiecare notiţă răspunsul la întrebarea: Cine este Duhul Sfânt pentru
tine? (Câte un răspuns pe fiecare notiţă, iar răspunsul trebuie să constea într-‐o expresie sau un
cuvânt.)
3. Pune cursanţii să-‐şi lipească răspunsurile pe o coală de hârtie.
* În timp ce cursanţii lipesc răspunsurile pe hârtie, profesorul va începe să grupeze răspunsurile
asemănătoare, pentru discuţia care va urma.
4. După 5-‐10 minute, grupează răspunsurile pe categorii. Evidenţiază principalele idei care reies din
exerciţiu, legate de rolurile şi natura Duhului Sfânt.

Acestea pot include:
• El este Dumnezeu, a treia Persoană a Trinităţii

• El este ajutorul, călăuza şi sfătuitorul nostru
• El este Cel care ne dă putere pentru lucrare
• El dă daruri pentru slujire
• El ne convinge cu privire la păcat
• El aduce roada Duhului în vieţile noastre

B. Activitatea 2: DESENEAZĂ ŞI SPUNE

Obiectivul activităţii: Cursanţii să dobândească o perspectivă biblică în privinţa persoanei şi a rolului Duhului
Sfânt.
Materiale necesare: o coală mare de hârtie pentru fiecare grup, pixuri, materiale de desenat.
1. Împarte clasa pe grupuri.

2. Dă grupurilor setul de versete despre Duhul Sfânt.
3. Grupurile trebuie să citească pasajele şi să discute ce spun ele despre persoana şi despre rolul Duhului
Sfânt în viaţa creştinului.
4. Fiecare grup trebuie să reprezinte grafic ceea ce a descoperit (printr-‐un desen, simbol, grafic etc…)
5. Fiecare grup să-‐şi prezinte imaginea.

Grupul 1
20
Potrivit următoarelor versete, cine este Duhul Sfânt şi care este rolul Său?
1. Ioan 14:26
2. Efeseni 4:30
3. Matei 28:19-‐20
4. Efeseni 1:13
5. Exod 31:3-‐4
6. 1 Cor. 6:19
Grupul 2
1. 1 Cor. 12:4-‐6
2. Romani 8:11
3. Psalmi 139:7
4. Fapte 1:8
5. 1 Cor. 2:10-‐11
6. Ioan 16:14
Grupul 3
1. Ioan 14:16
2. Ioan 16:13
3. Romani 8:26
4. Galateni 5:22-‐23
5. Fapte 4:31
6. Fapte 20:28
21

Discutaţi despre ceea ce spun aceste pasaje despre Duhul Sfânt şi despre rolul Său în viaţa noastră şi în planul
lui Dumnezeu.
Reprezentaţi vizual concluziile (desen, diagramă, tabel etc.)
C. Discuţie: Cum să fii umplut cu Duhul Sfânt

1. Tranziţie

Am văzut câteva dintre rolurile cruciale ale Duhului Sfânt, Cel care ne transformă viaţa, ne dă putere să
mărturisim Evanghelia şi să fim lideri în Împărăţia Sa. Întrebarea la care trebuie să răspundem este: Îl lăsăm
noi pe Duhul Sfânt să ne călăuzească, să ne direcţioneze şi să ne dea putere?
Citeşte 1 Corinteni 2:14-‐3:3.
Spune: „Observăm că pasajul descrie trei tipuri de persoane. Primul tip îl găsim în 1 Cor. 2:14. Potrivit
descrierii, este vorba despre un „om natural”, care nu poate înţelege lucrurile spirituale, despre o persoană
care nu are o relaţie cu Hristos. Deoarece nu Îl cunoaşte pe Hristos, atunci lucrurile care ţin de credinţă nu au
niciun sens pentru acest tip de persoană.
Al doilea tip de persoană este denumită „om duhovnicesc” în 1 Corinteni 2:15-‐16. Această persoană Îl are pe
Isus şi poate înţelege lucrurile spirituale, pentru că are gândul lui Hristos.
Al treilea tip de persoană este numit „lumesc”, „trupesc” sau „carnal”. Este o persoană care ar trebui să
înţeleagă lucrurile duhovniceşti, pentru că are o relaţie cu Hristos. Totuşi nu poate primi hrană spirituală,
deoarece trăieşte ca şi cum nu L-‐ar cunoaşte pe Hristos.
Următoarele diagrame ilustrează diferenţele dintre aceste trei tipuri de persoane:
(Explică diferenţa arătând care persoană are relaţie şi părtăşie cu Hristos.)
S
22
S
__Nu_ Relaţie _Da Relaţie
__Nu_ Părtăşie _Nu Părtăşie
(necreştin) (creştin ce-şi conduce singur viaţa)
_Da_ Relaţie
S
_Da_ Părtăşie
(Viaţă condusă de Hristos)
Întrebarea este: Care dintre aceste trei diagrame reprezintă viaţa ta astăzi?
Se poate ca, asemenea multor alţi creştini, să-‐L fi primit pe Hristos, dar să nu-‐I permiţi să fie stăpân peste viaţa
ta. Să fii mântuit, dar să nu-‐I fii complet supus. După cum spunea Apostolul Pavel, eşti un om trupesc şi nu
trăieşti într-‐un mod plăcut lui Dumnezeu.
Cum poţi trăi satisfacţia unei vieţi complet controlate de Hristos?
23
Îngăduindu-‐I Duhului Sfânt să te umple, te poţi bucura de puterea şi transformarea care vin de la El, prin
credinţă. Să fii plin de Duhul Sfânt înseamnă pur şi simplu să fii stăpânit de Duhul Sfânt şi să primeşti putere
de la El. Efeseni 5:18 descrie ce înseamnă să fii umplut de Duhul Sfânt.
Citeşte Efeseni 5:18.
Explică: după cum o persoană beată este stăpânită de băutura înghiţită, tot aşa este persoana umplută de
Duhul Sfânt stăpânită şi împuternicită de El. Asta înseamnă să trăim sub influenţa Sa.
Ca să fim umpluţi de Duhul Sfânt, mai înainte trebuie să îndeplinim următoarele cerinţe:
1. Trebuie să ne dorim sincer să fim conduşi şi împuterniciţi de Duhul Sfânt (Matei 5:6; Ioan 7:37-‐39).

2. Trebuie să ne mărturisim păcatele.

Prin credinţă, mulţumeşte-‐I lui Dumnezeu că ţi-‐a iertat toate păcatele – trecute, prezente şi viitoare – pentru
că Hristos a murit pentru tine (Coloseni 2:13-‐15; 1 Ioan 1; 2:1-‐3; Evrei 10:1-‐17).
3. Trebuie să-‐I predăm lui Dumnezeu fiecare domeniu al vieţii noastre.

4. Prin credinţă, cerem plinătatea Duhului Sfânt, în conformitate cu:

a) Porunca Sa (Efeseni 5:18). (Citeşte pasajul şi explică faptul că porunca de a fi controlat şi
împuternicit de Duhul Sfânt este valabilă pentru toţi creştinii.)
b) Promisiunea Sa (1 Ioan 5:14, 15). (Citeşte pasajul şi spune că, dacă ni s-‐a poruncit să fim
umpluţi de Duhul Sfânt, putem fi siguri că aceasta doreşte Dumnezeu. Aşa că Dumnezeu ne va
asculta rugăciunea, dacă Îi cerem cu credinţă să ne umple cu Duhul Sfânt.)

2. Spune: „Putem fi umpluţi de Duhul Sfânt numai prin credinţă.
Rugăciunea sinceră este un mod de a ne exprima credinţa. Iată un
model de rugăciune.”

3. Citeşte rugăciunea de mai jos.
„Tată ceresc, am nevoie de Tine. Recunosc că mi-‐am condus singur viaţa şi astfel am
ajuns să păcătuiesc împotriva Ta. Îţi mulţumesc că mi-‐ai iertat păcatele prin moartea
lui Hristos pe cruce în locul meu. Acum Îl chem pe Hristos să devină din nou stăpânul
vieţii mele. Umple-‐mă cu Duhul Sfânt, să fiu plin de Duh aşa cum ai poruncit şi aşa
cum ai promis în Cuvântul Tău că vei face, dacă voi cere cu credinţă. Îţi mulţumesc că
îmi călăuzeşti viaţa şi că mă umpli cu Duhul Sfânt."

24
4. Întreabă: „Exprimă această rugăciune şi dorinţa ta? Dacă da, să ne
plecăm capetele în rugăciune şi să ne încredem că Dumnezeu ne va
umple cu Duhul Sfânt chiar acum.”
5. Condu-‐i în rugăciune. Pune-‐i să repete rugăciunea după tine.
6. După rugăciune, lasă câteva clipe de tăcere, apoi întreabă: „Cum ştim că suntem plini
(conduşi şi împuterniciţi) de Duhul Sfânt?”
7. Continuă să-‐i întrebi: „L-‐aţi rugat pe Dumnezeu să vă umple cu Duhul Sfânt? Sunteţi
convinşi că acum sunteţi plin cu Duhul Sfânt? Pe ce bază?” Îndeamnă câţiva cursanţi să-‐ţi
răspundă la întrebări. După câteva răspunsuri, arată că sunt convinşi fiindcă cred că
Dumnezeu le-‐a ascultat rugăciunea care s-‐a bazat pe promisiunea Sa că ne va răspunde
atunci când Îi vom cere ceva care este dupa voia Sa.

Încheie lecţia dând fiecăruia câte o broşură despre Duhul Sfânt. Roagă-‐i să citească broşura acasă, ca
să înţeleagă mai bine cum pot fi umpluţi cu Duhul Sfânt. Spune-‐le să deschidă broşura la pagina care
explică „respiraţia spirituală” şi roagă-‐i să acorde o atenţie deosebită acestui concept, deoarece ne
ajută să ne bucurăm de plinătatea Duhului Sfânt clipă de clipă.

Aplicaţie personală:
Cere-‐le cursanţilor să găsească o aplicaţie personală, între ei şi Dumnezeu, şi apoi să o scrie pe fişa de aplicaţii.
Încheie lecţia cu rugăciune, rugându-‐L pe Domnul să continue să le dea putere cursanţilor să facă ceea ce ne-‐a
chemat să facem.

Rolul crucial al rugăciunii în evanghelizare
I. REZUMAT
În această lecţie cursanţii vor înţelege rolul vital al rugăciunii pe tot parcursul procesului de plantare de
biserici multiplicatoare în comunităţile ţintă şi vor vedea diferite modalităţi de iniţiere a rugăciunii şi de
mobilizare la rugăciune.

II. PASAJE-‐CHEIE
Fapte 2:42-‐47; Fapte 4:23-‐35; Fapte 13:1-‐12; Fapte 16:25-‐33
III. Obiectivele lecţiei


1. Au reflectat deja cât de crucială e rugăciunea ca să elibereze puterea lui Dumnezeu pentru
evanghelizarea celor care nu-‐L cunosc pe Hristos.
2. Şi-‐au făcut deja planuri de mobilizare la rugăciune pentru comunităţile lor ţintă.
3. S-‐au dedicat şi mai mult să mobilizeze oamenii la rugăciune, etapă fundamentală în evanghelizarea
unei zone-‐ţintă.

IV. PRINCIPII-‐CHEIE CE TREBUIE SUBLINIATE

• Rezultatele supranaturale vin în urma rugăciunii colective intense.
25
• Nu te poţi aştepta la roade dacă nu te rogi.

V. APLICAŢIE PERSONALĂ

VI. PLANUL LECŢIEI

Planul lecţiei
Introducere

Exerciţiu: Un mic test

În grupuri mici, citiţi primul scenariu.

Primul scenariu: Liderii identifică o zonă-‐ţintă pe care cred că o vor evangheliza cu ajutorul lui
Dumnezeu. Instruiesc apoi 25 de creştini foarte dedicaţi şi calificaţi. Au cele mai bune strategii şi
materiale de evanghelizare. Planifică proiecţii de film, fac evanghelizare din casă în casă, dovedesc o
preocupare sinceră faţă de oameni, împlinindu-‐le nevoile. Apoi caută să înceapă studii biblice de
consolidare cu cei care răspund chemării lui Isus. Ce rezultat ne aşteptăm să vedem după două luni?

Citiţi al doilea scenariu: Un grup de cinci oameni se roagă zilnic, cu pasiune, pentru trezire şi înnoire
spirituală. Mobilizează apoi şi alţi credincioşi să se roage. În fiecare săptămână stabilesc o zi de post şi
rugăciune. Când se roagă, Îi cer lui Dumnezeu înţelepciune ca să ştie ce să facă, unde să meargă, cui să
spună Evanghelia şi cum să se pregătească pentru a pune bazele unei mişcări în zona în care îi va călăuzi
El. Ce rezultat ne aşteptăm să vedem după două luni?

Chiar credem ceea ce spunem? Reflectă viaţa noastră această convingere? De ce?

Cum ar fi dacă am începe cu primul scenariu şi după aceea, ascultând de Duhul Sfânt, am trece la al
doilea scenariu? La ce rezultate ne-‐am aştepta?

Spune:

Bineînţeles că dorim să facem ambele lucruri: să mobilizăm oamenii să se roage cu ardoare, dar şi să avem
cele mai eficiente strategii şi metode. Totuşi, mult prea des ajungem să ne bazăm pe metode şi pe strategii, în
loc să ne ducem viaţa bazându-‐ne mereu pe rugăciune şi pe puterea Duhului Sfânt, ca să punem bazele unor
mişcări.

Spunem adesea că suntem convinşi că rugăciunea este esențială pentru a realiza scopurile lui Dumnezeu. Dar
nu ne rugăm ca şi cum am considera că acesta e cel mai important factor pentru a-‐L vedea pe Dumnezeu
lucrând cu putere. În această lecţie, vom vedea cum a răspuns Dumnezeu la rugăciunile poporului Său din
vremea Bisericii primare şi a realizat lucruri supranaturale. De asemenea, vom vedea cum ne putem bucura şi
noi de puterea Sa, în lucrarea de plantare de biserici care se multiplică în zona noastră ţintă, mobilizând
oamenii la rugăciune arzătoare.

Studiu biblic aplicat

Împarte cursanţii în patru grupuri mici. Apoi, în grupuri, citiţi următoarele pasaje:

Grupul 1 -‐ Fapte 2:42-‐47

În cadrul fiecărui grup:

26
1. Descrie ce a făcut Dumnezeu în acest pasaj. Ce efect a avut asupra credincioşilor? Dar asupra
necredincioşilor? Dar asupra întregii comunităţi?
2. Din acest pasaj, ce rol reiese că a jucat rugăciunea în împlinirea scopurilor lui Dumnezeu?
3. Pe baza celor spuse în pasaj, ce ne putem aştepta să se întâmple atunci când ne rugăm?

Rezumat
Ne aşteptăm ca Dumnezeu să facă minuni mari în vieţile credincioşilor şi în comunitatea pe care dorim s-‐o
evanghelizăm. Astfel de minuni au loc atunci când oamenii lui Dumnezeu se roagă. În continuare, să vedem
câteva modalităţi practice de mobilizare a oamenilor la rugaciune, pentru a ne ajuta să iniţiem mişcări în zona
noastră ţintă.

Modalităţi de mobilizare la rugăciune

Aproape toate mişcările de plantare de biserici au avut ca factor comun faptul că credincioşii s-‐au rugat de
multe ori și cu ardoare ca Dumnezeu să lucreze.

A. Pentru ce ar trebui să ne rugăm?

Sugestii:

• Oameni ai păcii
• Dorinţă după Dumnezeu – Domnul să lucreze în inimile oamenilor
• Inimi deschise faţă de Evanghelie
• Ocrotire de atacurile Celui Rău
• Ocazii să împlinim nevoile oamenilor şi să le arătăm dragoste
• Trecere înaintea oamenilor din comunitate
• Lucrători la seceriş
• Grupuri de oameni gata să răspundă şi să formeze grupuri-‐celulă sau de consolidare
• Răspunsuri la rugăciune şi demonstrarea puterii supranaturale a lui Dumnezeu

B. Ce metode putem folosi pentru a mobiliza oamenii la rugăciune în zona vizată?

Sugestii:

• Zile de post şi rugăciune
• Plimbări de rugăciune (Zidurile Ierihonului)
• Nopţi de rugăciune
• Începem cu rugăciune personală
• Lanţ de rugăciune
• Rugăciune în zori de zi
• Alte metode

Există multe forme de rugăciune, dar cel mai important este să ne rugăm.

În grupuri, rugaţi-‐vă zece minute pentru zonele-‐ţintă.


Roagă-‐L pe Dumnezeu să-‐ţi arate care este aplicaţia personală în cazul tău şi noteaz-‐o pe fişa de aplicaţii
personale.

Modulul 1, Lecţia 6
Plimbarea de rugăciune

VII. Rezumat
27
În această lecţie cursanţii vor face o plimbare de rugăciune, una dintre strategiile de mobilizare la
rugăciune într-‐o comunitate-‐ţintă, şi se vor ruga folosind o listă cu cereri de rugăciune pentru zona
aleasă.

VIII. Pasaje-‐cheie
Matei 9:35-‐38
Fapte 1:8

IX. Obiectivele lecţiei

4. Vor fi pregătiţi sufleteşte pentru organizarea unei plimbări de rugăciune.
5. Vor şti din experienţă să folosească plimbarea de rugăciune, o etapă de bază în evanghelizarea unei
zone-‐ţintă.
6. S-‐au rugat deja strategic pentru o comunitate-‐ţintă.

Pregătire

Înainte de a porni, echipa trebuie să caute o zonă sau câteva zone care fac parte din comunitatea-‐ţintă. Este
vorba despre locuri unde echipele pot să se plimbe, să se oprească periodic ca să se roage şi apoi să se poată
întoarce la sala de curs relativ repede. Dacă zonele sunt departe de sala de curs, trebuie să organizaţi
transportul cursanţilor de la sala de curs şi înapoi.

În plus, trebuie să strângeţi informaţii despre locul respectiv: care sunt liderii comunităţii, dacă există o
posibilă împotrivire faţă de Evanghelie, dacă sunt creştini şi biserici creştine din zonă, nevoi sau preocupări
speciale ale comunităţii (dificultăţi economice, educative, sociale şi morale, probleme legate de tineri,
dependenţe, infracţiuni, oprimare, conflicte, climatul spiritual, împotrivirea religioasă etc.) Dacă se poate şi
dacă nu este riscant, pregăteşte dinainte o foaie cu aceste informaţii. Dacă este riscant să procedezi astfel,
strânge toate informaţiile şi transmite-‐le verbal cursanţilor înainte de a pleca.

Dacă în comunitate există un creştin, un simpatizant sau un om al păcii care ar putea însoţi grupul şi să arate
lucrurile pentru care să se roage, el/ei ar trebui să însoţească echipele.

Instrucţiuni înainte de plecare

Explică faptul că veţi merge toţi să vă rugaţi pentru zona pe care doriţi s-‐o evanghelizaţi.

În primul rând, pentru ce ne vom ruga?

Distribuie cursanţilor cartonaşe de 10x15 cm cu versetele de mai jos. Spune-‐le să citească versetele pe rând.
Numeşte o persoană care să scrie lucrurile pentru care suntem îndemnaţi să ne rugăm în fiecare verset citit.
La sfârşit, rezumă pe categorii lucrurile pentru care putem să ne rugăm în timpul plimbării de rugăciune.

Matei 9:36-‐38 (lucrători la seceriş)
Fapte 4:31 (puterea Duhului Sfânt şi îndrăzneală)
Fapte 14:23 (numirea de noi lideri)
Romani 10:1 (mântuirea celor care nu-‐L cunosc pe Hristos)
Romani 15:30 (tovarăşi de lucrare)
II Cor. 1:8-‐11 (ocrotire de prigoană)
Ef. 6:18-‐20 (ocrotire de atacurile Celui Rău, îndrăzneală în mărturisirea lui Hristos)
Col. 4:2-‐3 (uşi deschise pentru Evanghelie)
I Tim. 2:1-‐2 (lideri şi autorităţi)
Filipeni 1:9-‐11 (să avem dragoste şi compasiune)

În al doilea rând, cum ne vom ruga?

28
• Împarte cursanţii în grupuri de 3-‐7 persoane (în anumite zone e indicat să formaţi grupuri mai mici).
• Intraţi toţi în zona respectivă şi apoi începeţi să vă rugaţi pentru toate lucrurile pe care le observaţi.
• Vă puteţi ruga în timp ce vă plimbaţi sau vă puteţi opri în locuri strategice ca să vă rugaţi.
• Dacă sunt probleme în ce priveşte siguranţa personală, rugaţi-‐vă cu ochii deschişi.
• Rugaţi-‐vă pentru motivele enumerate pe liste.
• Fiţi deschişi să vă rugaţi după cum vă călăuzeşte Duhul Sfânt.
• Rugaţi-‐L pe Dumnezeu să vă dea o inimă plină de compasiune pentru comunitate.
• Înconjuraţi toată zona, iar la sfârşit rugaţi-‐vă pentru o mişcare alcătuită din grupuri şi biserici
multiplicatoare, pe care Hristos o va forma prin puterea Duhului Sfânt şi spre slava lui Dumnezeu.

Plimbarea de rugăciune

Citeşte Iosua 1:2-‐7; 6:15, 20.

Aminteşte-‐le de modul aparte în care le-‐a dat Dumnezeu victoria copiilor lui Israel când au cucerit Ierihonul:
mai întâi, le-‐a promis că le va da pământul pe care va păşi Iosua. Apoi le-‐a dat un plan ciudat ca să-‐şi biruiască
duşmanii, anume să meargă în jurul cetăţii şi să strige către Domnul.

Planificaţi să înconjuraţi toată zona pentru care vă rugaţi. Opriţi-‐vă periodic pentru rugăciune, luându-‐vă după
motivele de rugaciune sugerate.

Categorii de motive de rugăciune

• Rugaţi-‐vă pentru pacea oamenilor şi a locului
• Deschidere faţă de Evanghelie
o Pentru anumiţi oameni din zonă
o Convingere generală cu privire la păcat şi pregătirea făcută de Duhul Sfânt
o Intervenţie supranaturală în împrejurări care să-‐i facă pe oameni să-‐L caute pe Dumnezeu
• Oameni ai păcii
• Rugăciune împotriva întăriturilor şi a împotrivirii demonice
• Persoanele de influenţă şi liderii din comunitate – religioşi, din guvern, educaţie, afaceri, artă etc.
• Credincioşii din comunitate să fie complet predaţi lui Hristos şi împuterniciţi pentru slujire

Informaţii după plimbarea de rugăciune

Ce idei sau gânduri ţi-‐a dat Domnul în timp ce te plimbai şi te rugai?

Cum poţi face ceva asemănător în comunitatea ta ţintă?


Gândeşte-‐te câteva momente cum poţi aplica personal ceea ce ai învăţat şi apoi notează aplicaţiile pe fişa
personală.

Oameni ai păcii

În această lecţie cursanţii vor înţelege, din Scriptură, rolul important pe care îl au oamenii păcii, cum se
potrivesc aceştia în planul lui Dumnezeu pentru zona ţintă şi cum pot instrui şi mobiliza astfel de oameni ca să
aibă influenţă pentru Împărăţia lui Dumnezeu.

29
Pasaje-‐cheie: Mat. 9:36-‐10:42; Marcu 6:7-‐13, 30-‐32; Luca 9: 1-‐10; 10:5-‐14
La sfârşitul acestei lecţii, cursanţii:

2. Vor avea o listă cu câţiva potenţiali oameni ai păcii pe care probabil că îi cunosc deja în zonele lor
ţintă.
3. După ce au studiat câteva pasaje-‐cheie, îşi vor fi pus de acord strategia de plantare de biserici
multiplicatoare cu principiile din Biblie.
4. Vor asocia deja strategia de evanghelizare RIM – Rugăciune, Îngrijire, Mărturisire –, cu
identificarea şi mobilizarea oamenilor păcii din zonele lor.

Principii-‐cheie care trebuie subliniate
• Dumnezeu a început deja să lucreze în comunitatea noastră ţintă, cel mai adesea prin găsirea
unor oameni ai păcii, care ne vor ajuta să începem să înfiinţăm biserici care se multiplică.
• În evanghelizarea oamenilor din comunităţile noastre ţintă, oamenii păcii sunt mult mai
eficienţi decât cei din afara comunităţii.
• Îi vom găsi pe oamenii păcii printre cei cărora le împărtăşim Evanghelia.

Activitatea 1: Studiu în grup al trimiterii celor 12 şi al trimiterii celor 70.
Formaţi patru grupuri.

• Grup 1: Matei 9:36-‐10:15

• Grup 2: Marcu 6:7-‐13, 30-‐32
• Grup 3: Luca 9:1-‐10
• Grup 4: Luca 10:1-‐24

Fiecare grup trebuie să facă o listă cu instrucţiunile date de Isus ucenicilor înainte de plecare, precum şi cu
lucrurile la care să se aştepte.

Instrucţiuni La ce să se aştepte
Mergeţi ca mieluşeii, fără bani, fără traistă, fără Respingere, cine vă ascultă Îl ascultă pe Isus, nimic nu
încălţăminte, nu salutaţi pe nimeni, pace în fiecare vă va răni, nume scrise în ceruri.
casă, rămâneţi în casă, mâncaţi, beţi, mâncaţi ce vă
dă. Primiţi şi respinşi, vor găsi un om al păcii care va avea
grijă de ei
30
Când mergeţi, nu luaţi nimic, bani, mâncare, traistă Respingere, persecuţie, mulţi lupi, Duhul Sfânt vă va
etc. spune ce să spuneţi, unii vor accepta, alţii vor
respinge
Predicaţi împărăţia cerurilor şi vindecaţi bolnavii – nu
numai să predicaţi, ci şi să-‐i slujiţi în nevoile lor Vor fi oameni care vă vor primi bine
Găsiţi un loc retras pentru odihnă
Rugaţi-‐vă pentru lucrători
Nu mergeţi la neamuri, ci la oile pierdute
Faceţi minuni
Oameni ai păcii, scuturaţi praful de pe picioare, nu vă
îngrijoraţi în legătură cu ce veţi spune, ei vă vor
împlini nevoile
În grupul mare reunit, câte un reprezentant din fiecare grup să spună ce s-‐a observat.
Discutaţi toţi:
Ce e asemănător în cele două seturi de instrucţiuni (12 şi 70)? Ce este diferit?
Ce principii deprindem din aceste pasaje?
Câteva posibile principii:
• Mergeţi cu autoritatea lui Hristos

• Găsiţi o casă vrednică, cu oameni ai păcii
• Proclamaţi Vestea Bună a Împărăţiei
• Contaţi pe Dumnezeu ca să vă împlinească nevoile
• Resursele necesare se află deja pe câmp
• Aşteptaţi-‐vă la prigoană

Discuţie în grupuri mici:
De ce credeţi că i-‐a învăţat Isus să meargă într-‐o casă vrednică, cu oameni ai păcii?
Cum se leagă aceasta de strategia noastră de a înfiinţa biserici şi grupuri în comunitatea noastră ţintă?
31

Activitatea 2
Formaţi şase grupuri mici. Fiecare grup va avea ca temă să înveţe din două exemple de oameni ai păcii din
Noul Testament (ultimul grup va analiza biserica din Corint).
Grup Pasajul 1 Pasajul 2
1 Rahav: Evrei 11:31 Zacheu: Luca 19:1-‐10
2 Corneliu: Fapte 10:1-‐2; 22-‐24; 44-‐45 Levi: Luca 5:27-‐32, Marcu 2:14-‐17
3 Femeia samariteană: Ioan 4:25-‐30; 39 Iust (Titu Iust), Crisp: Fapte 18:7-‐8
4 Femeile care slujeau: Luca 8:1-‐3 Temnicerul: Fapte 16:23-‐34
5 Iason: Fapte 17:4-‐9 Lazăr, Maria, Marta: Ioan 11:1,2; 43-‐45
6 Famenul etiopian: Fapte 8:26-‐29; 35-‐39 Lidia: Fapte 16:14-‐15
În grupuri de câte 3-‐4 persoane, citiţi pasajele din Biblie care descriu oameni ai păcii şi răspundeţi la
următoarele întrebări:
Descrieţi oamenii folosiţi de Dumnezeu – cine erau şi cum erau?
Cum au ajuns persoanele respective în situaţia descrisă de text?
Cum au venit la credinţă?
Cum le-‐a folosit Dumnezeu ca să-‐Şi împlinească scopurile?
A existat o a doua generaţie de credincioşi? Care era relaţia lor cu oamenii păcii şi cum au ajuns ei la credinţă?
Care a fost rezultatul faptului că au venit la credinţă oamenii păcii şi familiile lor?
Să rezumăm ceea ce am învăţat până acum:
[Asigură-‐te că au fost înţelese următoarele principii. Dacă nu au fost enumerate, aminteşte-‐le.]

• Dumnezeu lucra deja în viaţa unora dintre ei.

• A fost împărtăşită Evanghelia.
32
• Omul păcii a influenţat multe persoane, mai ales pe cele din casa sa.
• Omul păcii fie a împărtăşit Evanghelia cu alţii, fie i-‐a adus şi pe alţii să audă Evanghelia.
• S-‐a văzut în mod clar puterea lui Dumnezeu, iar vieţile oamenilor au fost transformate.
• Adesea oamenii au fost botezaţi imediat.
• Prin influenţa oamenilor păcii s-‐au format adesea biserici.

Sinteză şi rezumat
Desfăşurarea procesului MC2:
În etapa câştigării, transpunem în practică intenţia de a înfiinţa în comunitate biserici care să se multiplice.
Rezultatul acestei primei etape va fi formarea de grupuri de credincioşi noi, care sunt bine înrădăcinaţi în
credinţă şi care încep să-‐i evanghelizeze şi pe alţii.
Cum vom găsi un om al păcii? Câteodată Dumnezeu ridică această persoană chiar de la început, când
mobilizăm oamenii la rugăciune sau chiar mai înainte. Dar de multe ori omul păcii este găsit atunci când
începem să ne împărtăşim credinţa oamenilor din comunitate. În lecţiile următoare vom discuta strategia
RIM. Urmând această strategie, vom putea identifica oamenii în viaţa cărora lucrează Dumnezeu şi pe cei pe
care El îi va folosi ca să ajute la zidirea de biserici şi comunităţi care se multiplică în comunitatea-‐ţintă.
• Prin mobilizarea la rugăciune începem etapa câştigării din procesul MC2.
• Apoi vom căuta să localizăm una sau mai multe persoane ale păcii.
• Deseori găsim aceşti oameni în timp ce aplicăm strategia RIM.
• Despre aceasta vom învăţa în lecţiile următoare.

Cursanţii îşi vor scrie aplicaţiile personale pe fişă.

Omul păcii -‐ Exerciţiu

În această lecţie cursanţii vor avea parte de o provocare şi o aventură totodată: cea a identificării unui
om al păcii şi apoi a pregătirii lui ca să ajute la iniţierea unei mişcări de plantare de biserici.

Pasaje-‐cheie: Matei 10:1-‐11; Luca 10:5-‐14
33

• Vor înţelege mai bine şi mai practic cum pot găsi un om al păcii.
• Vor înţelege că identificarea omului păcii (OP) este primul pas în iniţierea unei mişcări de plantare de
biserici.
• Se vor fi distrat pe parcursul exerciţiului şi se vor fi deprins să caute cu nerăbdare OP din zonele lor
ţintă.
Principii-‐ cheie care trebuie subliniate:
• Dumnezeu lucrează deja ca să aşeze oamenii în mod strategic acolo unde vrea El să fie.
• Avem nevoie de discernământ. S-‐ar putea ca OP să nu fie cei la care ne aşteptăm noi.
• Pot fi mai mulţi OP într-‐o comunitate-‐ ţintă.
• Poate fi distractiv şi interesant să descoperi oamenii pregătiţi de Dumnezeu.

Introducere: Scurtă trecere în revistă a procesului de găsire a OP
Citeşte Luca 10:1-‐11 şi Matei 10:5-‐14.
Caracteristicile oamenilor păcii Ce face lucrătorul:
Luca 10: Luca 10:
V. 5 -‐ îţi deschide uşa V. 2 -‐ se roagă pentru lucrători la seceriş
V. 6 -‐ primeşte binecuvântarea ta şi arată interes V. 3 -‐ merge chiar dacă este periculos
V. 7 -‐ îşi deschide casa pt. tine/ e primitor V. 4 – nu-‐şi ia traistă
V. 7 -‐ se oferă să te susţină într-‐un fel sau altul V. 4 -‐ nu pierde timpul
V. 5 -‐ salută
V. 6 -‐ dacă răspunsul e favorabil, binecuvântează
V. 7 – are părtăşie cu ei
34
V. 9 -‐ se roagă pentru vindecare când e nevoie
V. 9 -‐ le slujeşte
V. 9 -‐ proclamă cuvintele Împărăţiei lui Dumnezeu

Matei 10: Matei 10:

V. 13 -‐ este vrednic V. 5-‐6 -‐ merge unde îl trimite Dumnezeu
V. 13 -‐ are influenţă în casa sa V. 11 -‐ întreabă/caută/identifică
V. 14 -‐ te primeşte V. 11 -‐ petrece timp cu posibilul OP
V. 14 -‐ ascultă cuvintele tale V. 12 -‐ salută
V. 13 -‐ binecuvântează
V. 14 -‐ proclamă cuvintele Împărăţiei lui Dumnezeu
V. 14 -‐ e îndrăzneţ şi spune adevărul
REZUMAT

1) Roagă-‐te pentru lucrători la seceriş

2) Mergi acolo unde te trimite Dumnezeu
3) Intră într-‐un loc/zonă vestind Împărăţia Cerurilor
4) Nu pierde timp
5) Cercetează cu discernământ
6) Vizitează posibilul OP. Dacă e posibil, implică persoana respectivă şi familia sa
7) Salută/pune întrebări, ca să descoperi interesul spiritual al oamenilor
8) Dacă răspunsul e favorabil, binecuvântează şi pune întrebări evanghelistice
9) Petrece timp cu posibilul OP şi cu familia sa
10) Părtăşie cu ei/foloseşte-‐ţi discernământul Vesteşte Împărăţia;
11) Slujeşte-‐le Evanghelia
12) Întotdeauna fii îndrăzneţ şi spune adevărul

Exerciţiu:
35

1. Trimite primul cursant afară din sala de curs. La întoarcerea în sală, trebuie să joace rolul unui lucrător care
caută un om al păcii şi va face exact ceea ce ar face atunci când va intra într-‐o zonă nouă ca să-‐l caute.
Învaţă-‐i pe cursanţii rămaşi în sală cum să reacţioneze atunci când va intra primul cursant.
1. Alege doi sau trei cursanţi care să fie oameni ai păcii.
2. Toţi ceilalţi vor fi indiferenţi, închişi, neinteresaţi, împotrivitori etc.

2. După ce intră în sală, primul cursant începe să pună întrebări de interes spiritual, în încercarea de a găsi pe
cineva care reacţionează pozitiv şi are caracteristicile unui om al păcii. Cursantul îl va conduce apoi la credinţa
în Hristos.
3. De regulă, după aceasta, se consideră că primul cursant şi-‐a îndeplinit misiunea.
Analiză:
1) Au fost identificaţi toţi oamenii păcii?

2) Sarcina noastră nu este numai să gasim oamenii păcii şi să-‐i aducem la credinţă, ci şi să-‐i pregătim ca
să-‐şi câştige toţi prietenii de familie, „oikos”, cât şi familia, şi să formeze împreună o biserică de casă.

4. Acum trimite al doilea cursant afară din sală. Cand se va întoarce, va juca şi el rolul unui lucrător care intră
într-‐o zonă nouă şi caută oameni ai păcii. Va face exact ceea ce ar trebui să facă un lucrător care intră într-‐o
zonă nouă şi caută oameni ai păcii.

Învaţă-‐i pe cursanţii rămaşi în sală cum să reacţioneze atunci când se va întoarce cel care a ieşit din sală.
1. Alege doi sau trei cursanţi care să fie oameni ai păcii.

5. După ce intră în sală, al doilea cursant începe să pună întrebări de interes spiritual în încercarea de a-‐i găsi
pe cei care reacţionează pozitiv şi au caracteristicile unui om al păcii. El va face următoarele lucruri:
~ conduce fiecare om al păcii la credinţa în Hristos.
~ începe să-‐i pregătească ca ei, la rândul lor, să-‐i câştige pe cei apropiaţi lor, pe „oikos”, şi să formeze
împreună un grup.
36
~ începe în casa sa o biserică sau un grup.
6. De regulă, după aceasta, se consideră că al doilea cursant şi-‐a îndeplinit misiunea.
Analiză:
1) Au fost identificaţi toţi oamenii păcii?

2) Sarcina noastră nu este numai să găsim oamenii păcii şi să-‐i aducem la credinţă, ci şi să-‐i pregătim ca
să-‐şi câştige toţi prietenii „oikos” şi familiile şi apoi să formeze împreună o biserică de casă.
3) DAR asta nu ne va duce totuşi la MPB (o mişcare de plantare de biserici)!! Trebuie să pregăteşti
fiecare om al păcii să caute alte persoane ca el/ea.

7. Acum trimite al treilea cursant afară din sală. Cand se va întoarce, va juca şi el rolul unui lucrător care intră
într-‐o zonă nouă şi caută oameni ai păcii. Va face exact ceea ce ar trebui să facă un lucrător care intră într-‐o
zonă nouă şi caută oameni ai păcii.
Învaţă-‐i pe cursanţii rămaşi în sală cum să reacţioneze atunci când se va întoarce cel care a ieşit din sală.
1. Alege doi sau trei cursanţi diferiţi care să fie oameni ai păcii.

8. După ce intră în sală, al treilea cursant începe să pună întrebări de interes spiritual, în încercarea de a găsi
un om al păcii.
9. Munca celui de-‐al treilea cursant este evaluată de toţi cursanţii. Dacă el nu a reuşit să facă următoarele
lucruri, atunci nu şi-‐a îndeplinit sarcina:
1) Identifică toţi oamenii păcii din sală.

2) Conduce persoanele respective la credinţa în Hristos.
3) Învaţă persoanele respective cum să-‐şi conducă familia la Hristos şi apoi să formeze o biserică
de casă sau un grup de misiune.
4) Învaţă persoanele respective să-‐i înveţe şi pe alţii să procedeze la fel. (De ce este nevoie în
acest scop? De o mărturisire îndrăzneaţă a Evangheliei şi de o împărtăşire dinamică a
credinţei).

10. Dacă al treilea cursant şi-‐a îndeplinit misiunea, treceţi la punctul 11. Dacă nu, trimite afară al patrulea
cursant şi reluaţi exerciţiul.
11. Trimite afară al cincilea cursant. Instruieşte tot grupul să se poarte ca şi cum n-‐ar fi niciun om al păcii.
37

12. După ce intră în sală, al cincilea cursant începe să pună întrebări de interes spiritual, în încercarea de a
găsi un om al păcii. Negăsind pe nimeni receptiv, el trebuie să-‐şi scuture praful de pe picioare şi să iasă afară
din sală.
MODULUL 1, LECŢIA 9

INTRODUCERE LA STRATEGIA RIM -‐ RUGĂCIUNEA

REZUMAT
În această lecţie cursanţilor li se va prezenta strategia de evanghelizare RIM -‐ Rugăciune, Îngrijire,
Mărturisire, care reprezintă primul pas în evanghelizare şi anume căutarea de ocazii de a se ruga pentru
alţii.

Pasaje-‐cheie: Ioan 4:4-‐42; Fapte 3:1-‐10; Fapte 10:1-‐48; 1 Tesaloniceni 1:8; 1 Timotei 2:1-‐4


Vor fi înţeles importanţa strategiei RIM în evanghelizarea necredincioşilor.

Vor fi discutat despre rolul rugăciunii în evanghelizarea necredincioşilor.
Vor fi folosit rugăciunea pentru a se relaţiona cu ceilalţi, cu scopul de a-‐i aduce la Hristos.
Se vor fi dedicat să folosească strategia RIM.

Planul lecţiei
Lectură interactivă: Introducere şi descriere generală

Cele patru evanghelii şi Faptele Apostolilor sunt pline de întâmplări cu oameni care căutau să-‐i aducă pe alţii
la Isus. Mulţi dintre ei erau oameni obişnuiţi în ochii lumii, dar, prin Duhul Sfânt, ei au reuşit să-‐i aducă pe alţii
la Hristos. Idea este că, de fapt, oricine poate să aducă pe cineva la Hristos, deşi poate că multora nici nu le
trece prin minte că este aşa.
Începând cu această lecţie, cursanţilor li se va prezenta strategia RIM, „Rugăciune, Îngrijire, Mărturisire”. RIM
este atât un concept de lucrare, cât şi o strategie de a forma relaţii cu oamenii şi de a-‐i aduce la Hristos.
Aceasta presupune să ne rugăm pentru necredincioşi, să ne îngrijim de ei şi să le mărturisim despre dragostea
lui Hristos, căutând totodată să le câştigăm inimile ca să devină ucenici ai lui Hristos. Lecţia 9 le prezintă
cursanţilor primul element al strategiei RIM: rugăciunea.
1. Descrierea strategiei RIM

38
RIM este o strategie de a-‐i câştiga pe oameni la Hristos. Strategia se concentrează asupra dezvoltării unei
relaţii de rugăciune şi îngrijire faţă de o persoană din cercul de prieteni ai cursantului. Astfel îi ajută pe oameni
să-‐şi evanghelizeze cunoştinţele. Persoanele care răspund chemării lui Hristos vor putea, la rândul lor, să-‐şi
evanghelizeze cunoştinţele şi tot aşa, într-‐un proces de multiplicare.
a. Rugăciunea
Aceasta este etapa iniţială, în care se ia legătura cu persoane sau cu grupuri.

De multe ori, oamenii care la început nu par interesaţi să afle depre creştinism
răspund afirmativ atunci când ne oferim să ne rugăm pentru ei. Iar atunci când
observă că Dumnezeu le ascultă rugăciunile, se poate naşte în ei un interes mai
mare faţă de Evanghelie. Astfel de exemple sunt vindecarea orbului din Fapte 3
sau cazul lui Corneliu, din Fapte 10. Observaţi faptul că aceste răspunsuri la
rugăciuni au creat ocazii ca mulţi alţii să audă Evanghelia şi să vină la Hristos.

În această primă etapă, cursantul:

§ Îi informează pe oamenii din zona sa ţintă despre faptul că se roagă pentru diferite persoane.
§ Îi întreabă dacă se poate ruga pentru anumite lucruri din vieţile lor.
§ Se roagă cu regularitate şi cu credincioşie pentru ei şi nevoile lor.
§ Verifică periodic cum a răspuns Dumnezeu la rugăciuni şi dacă oamenii au motive noi de
rugăciune.

b. Îngrijirea

După ce s-‐a rugat pentru cei din cercul său de cunoscuţi, în următoarea etapă, cursantul:

§ Află mai multe despre ei şi le pune întrebări potrivite, ca să-‐şi arate interesul faţă de ei.
§ Caută moduri prin care să-‐şi arate grija faţă de ei şi de familiile lor.
§ Ia iniţiativa şi face diferite fapte bune, în funcţie de nevoile lor.
§ Dat fiind că se implică în vieţile lor, dezvoltă o relaţie mai apropiată cu ei.

c. Mărturisire

În continuarea lucrării de rugăciune şi îngrijire, manifestate prin acte de bunătate, cursantul:

§ Mărturiseşte cum a ajuns să creadă în Dumnezeu.

§ Fructifică orice ocazie de a vesti Evanghelia.
§ Fructifică orice ocazie ca să îi invite la activităţi de grup, unde se va împărtăşi Evanghelia.
§ Fructifică orice ocazie de a invita oamenii pentru care se roagă şi cărora le poartă de grijă, la
biserică sau la activităţi în grupuri mici, unde vor putea să vadă şi să trăiască creştinismul
autentic.

39
Toate aceste lucruri pot să se întâmple sau nu în această ordine. Ceea ce contează este să te rogi pentru
oameni, să-‐ţi pese cu adevărat de ei, să dezvolţi relaţii apropiate cu ei şi să cauţi ocazii de a-‐i aduce cât mai
aproape de Hristos.

2. Principii pentru o strategie de rugăciune eficientă

a. Lămureşte care este zona ta ţintă

Citeşte Fapte 1:8. Isus le-‐a dat ucenicilor Săi o sarcină bine direcţionată. Ei trebuiau să înceapă de acolo
de unde se aflau (Ierusalim), apoi să se îndrepte spre zonele din jur. În zilele noastre încercăm să
evanghelizăm mai întâi zonele învecinate, apoi pe oamenii care sunt „diferiţi” (precum erau samaritenii
pentru evrei) şi, în cele din urmă, mergem în alte părţi ale lumii.

Clarificând care sunt oamenii din comunitatea ta ţintă, vei şti care sunt paşii pentru a începe să te rogi
pentru ei şi să te apropii de ei.
b. Identifică-‐ţi cercul de cunoscuţi din cadrul zonei-‐ţintă

Ei pot fi rude, prieteni, colegi de serviciu, cunoştinţe etc. Dacă nu eşti din acea comunitate, gândeşte-‐te la
oameni pe care i-‐ai întâlnit deja sau cu care este foarte probabil să intri în legătură. Adaugă-‐i şi pe cei pe
care o să-‐i întâlneşti prin intermediul oamenilor păcii.
c. Roagă-‐te ca Dumnezeu să aranjeze întâlniri cu oameni cu care să te rogi şi pentru care să te
rogi

Roagă-‐L pe Dumnezeu să pregătească în mod supranatural ocazii în care să întâlneşti oameni deschişi să Îl
cunoască pe Hristos. Roagă-‐te ca Dumnezeu să lucreze deja în inimile oamenilor, ca să se deschidă şi mai
mult şi să fie receptivi la Evanghelie.
d. Când te întâlneşti cu diferiţi oameni, întreabă-‐i pentru ce poţi să te rogi pentru ei

Poate fi vorba de prieteni comuni sau de alţi oameni pe care Dumnezeu ţi-‐i scoate în cale în viaţa de zi cu
zi. Pot fi rude, vecini, colegi de şcoală, parteneri de afaceri sau pur şi simplu oameni pe care îi întâlneşti
când mergi la cumpărături, în staţia de autobuz etc. Exersează prezentarea prin dialog. Roagă-‐te să
reuşeşti să le transmiţi că eşti sincer preocupat de persoana lor şi că doreşti să te rogi pentru ei.
e. Roagă-‐te pentru ei.

40
Dacă este cazul, roagă-‐te pentru ei pe loc. Chiar şi după întâlnire roagă-‐te apoi periodic pentru ei şi pentru
motivele pe care ţi le-‐au împărtăşit. Notează-‐ţi motivele de rugăciune în jurnalul de rugăciune. Roagă-‐L pe
Dumnezeu să-‐ţi răspundă la rugăciuni, aşa încât ei să vadă cât de real şi de puternic este. Notează-‐ţi
răspunsurile lui Dumnezeu la rugăciunile lor.
f. Caută să te întâlneşti din nou cu ei.

Le poţi spune că doreşti să afli de la ei cum le-‐a răspuns Domnul la rugăciune şi că ai dori să vă întâlniţi iar
peste câteva zile. De asemenea, poţi să-‐i inviţi la tine la masă sau la o cafea, la un ceai sau pentru altceva,
astfel încât să continui să-‐ţi dezvolţi relaţia cu ei.
JOC DE ROL

1. Demonstraţie

Simulează o situaţie în care arăţi cum ajungi să te oferi să te rogi pentru cineva. Simulează cum dezvolţi o
relaţie cu o persoană pe care ai întâlnit-‐o la primărie, pe când întocmeai actele de mutare în alt cartier.
Presupunem că acea persoană te ajută să completezi formularele. După ce îi mulţumeşti pentru ajutor, oferă-‐
te să te rogi pentru ea. Ai grijă să-‐i spui că doreşti să vă întâlniţi din nou, ca să afli cum a răspuns Dumnezeu la
rugăciune. Încheie conversaţia exprimându-‐ţi speranţa că vei putea să o cunoşti mai bine în viitor şi asigur-‐o
că te vei ruga pentru ea în zilele următoare.
Cere cursanţilor să-‐şi spună părerile în legătură cu ceea ce ai făcut.
2. Studii de caz şi exerciţiu

După demonstraţie, distribuie studiile de caz pentru jocul de rol.
a) Grupează cursanţii câte trei.

b) În cadrul fiecărui grup, un membru îşi joacă propriul rol, altul joacă rolul unei persoane din
comunitate, iar al treilea va fi evaluatorul şi va cronometra.
c) Cursantul poate alege unul dintre scenarii şi poate căuta modalităţi de a intra în discuţie cu
interlocutorul său, conducând discuţia în aşa fel încât să se ofere să se roage pentru el.
d) Jocul ţine trei minute. Opreşte-‐l dacă se depăşesc cele trei minute.
e) Evaluatorul comentează ceea ce s-‐a întâmplat. Începe cu comentariile pozitive şi are grijă ca
toate comentariile să fie scurte.
f) Cursanţii schimbă rolurile.
g) Jocul se încheie când au fost interpretate toate scenariile.

Rezumat şi concluzii
41

În grupul mare reunit, întreabă-‐i pe cursanţi cum li s-‐a părut. Întreabă-‐i dacă au comentarii sau întrebări
legate de jocul de rol. Răspunde-‐le la întrebări şi apoi încheie cu rugăciune.

Roagă-‐te câteva minute ca Dumnezeu să-‐ţi descopere numele oamenilor pentru a căror evanghelizare să
începi să te rogi, faţă de care să dovedeşti purtare de grijă şi cărora să le dai mărturia ta personală. Începe să
le scrii numele în jurnalul de rugăciune. Roagă-‐te pentru ei zilnic şi scrie în jurnalul de rugăciune pe măsură ce
Dumnezeu îţi dă ocazia să le afli motivele de rugăciune.
FIGURA 1: MODEL DE JURNAL DE RUGĂCIUNE
NUMĂR MOTIV DE RUGĂCIUNE RĂSPUNS
NUME CONTACT + DATĂ + DATĂ COMENTARII

FIGURA 2: MODEL DE SEMN DE CARTE PENTRU RUGĂCIUNE
“Căci Cuvântul Domnului a

răsunat de la voi nu numai prin
Macedonia şi Ahaia…”

Roagă-‐te, Îngrijeşte-‐
te, (1 M
Tesaloniceni 1:8)
ărturiseşte
1._________________________
Listă de

rugăciune
2._________________________

3._________________________

4._________________________
42
5._________________________
6._________________________
Strategia RIM – RUGĂCIUNE -‐ STUDII DE CAZ PENTRU JOCUL DE ROL
Cazul 1
O doamnă necredincioasă din cercul tău de cunoscuţi are probleme în căsnicie. Acestea i-‐au afectat şi pe
copii, care par să-‐şi fi pierdut respectul pentru ea şi soţul ei. Cum vei discuta cu ea? Bazându-‐te pe
principiile strategiei RIM, simulează o conversaţie potrivită în acest caz.
Cazul 2
Un tată care provine dintr-‐un mediu religios ostil află că fiul lui şi-‐a făcut prieteni creştini şi se poartă
foarte urât cu el. Ai aflat de problema aceasta de la câţiva oameni din biserica ta. Fiul doreşte să
vorbească cu tine. Simulează o întâlnire cu el şi interacţionează pe baza principiilor din strategia RIM.
Cazul 3
În comunitatea pe care vrei s-‐o evanghelizezi consumul de droguri este în creştere. Cineva ţi-‐a făcut
cunoştinţă cu un lider din comunitate care lucrează cu elevii care s-‐au lăsat de şcoală. Liderul respectiv
încearcă să-‐i influenţeze în bine. Simulează o întâlnire cu acest lider de comunitate.

Cazul 4
O vecină tocmai a terminat şcoala de asistente medicale şi a început să lucreze la spital. După trei luni,
mama ei a fost diagnosticată cu o boală gravă. Vecina doreşte să vorbească cu şeful ei să lucreze cu
program redus, astfel încât să poată îngriji de mama ei. Fiind însă nou angajată, s-‐ar putea să-‐şi piardă
locul de muncă. Simulează o conversaţie pe care ai putea s-‐o ai cu această tânără.
Cazul 5
Fiul prietenului tău s-‐a lăsat pe tânjală în ce priveşte şcoala. Îşi petrece cea mai mare parte din timp
jucând jocuri video. Tatăl său a încercat de multe ori să-‐l facă să înveţe, dar el continuă să se joace. Uneori
chiar sare peste mese ca să aibă mai mult timp să se joace. Cum ai vorbi cu prietenul tău?
Cazul 6
Nişte rude fără copii tocmai au adoptat un copil. În timp ce tatăl este îngrijorat de trecutul copilului,
mama este încântată că are în sfârşit copilul mult aşteptat. Cum vei vorbi cu amândoi?
Cazul 7
43
O familie tocmai s-‐a mutat în oraşul tău. Într-‐o zi te întâlneşti cu unul dintre copiii lor, care este elev de
liceu, la cumpărături, în timp ce voiaţi să luaţi acelaşi produs de pe raft. Cum vei intra în vorbă cu el şi cum
te vei oferi să te rogi pentru el?
Strategia RIM -‐ Îngrijirea
Rezumat
În această lecţie cursanţii vor învăţa cum să menţină legătura cu cei pentru care se roagă şi cum să le poarte
de grijă cunoscuţilor, astfel încât aceştia să poată vedea o manifestare reală a dragostei lui Hristos.
Pasaje-‐cheie: Fapte 9:36-‐43; Tit 1:16; 2:6-‐7, 14; 3:1, 8, 14
• Vor fi văzut cât de important este să menţină legătura cu oamenii.
• Vor fi exersat o conversaţie care îi va ajuta în acest scop.
• Vor fi identificat posibile nevoi ale celor din zonele-‐ţintă.
• Se vor fi angajat să împlinească o nevoie în următoarele şapte zile.

Principii ce trebuie subliniate
• Dorinţa de păstrare a legăturii, făcută aşa cum trebuie şi la momentul potrivit, este esenţială pentru a
cultiva amiciţii profunde cu necreştinii.
• Actele de bunătate menite a împlini nevoile oamenilor deschid uşi pentru lucrări pline de dinamism în
comunităţi.
• Numai stând aproape de Hristos şi depinzând de puterea Duhului Sfânt vom avea mereu pasiune
pentru rugăciune, pentru îngrijirea celorlalţi şi pentru vestirea Evangheliei.

44

A. Importanţa păstrării legăturii
O persoană pe care n-‐ai mai văzut-‐o niciodată te abordează, începe să discute cu tine şi te întreabă
pentru ce ar putea să se roage pentru tine. Deşi discuţia ţi s-‐a părut cam neobişnuită, i-‐ai spus totuşi un
motiv personal de rugăciune. Persoana respectivă ţi-‐a promis că o să se roage pentru tine cu
regularitate. Spre uimirea ta, peste câteva zile problema s-‐a rezolvat. După două săptămâni te întâlneşti
cu persoana respectivă într-‐un magazin alimentar din cartier. Te apropii de ea, îi spui că s-‐a rezolvat
problema pentru care s-‐a rugat şi că vrei să-‐i mulţumeşti că s-‐a rugat pentru tine. La aceasta ea îţi
răspunde: „Mă bucur să aud asta! Dar nu-‐mi mai aduc aminte exact. Pentru ce anume m-‐am rugat?”
Activitatea 1: Discuţie în grup mic
Citiţi scenariul de mai jos:

2. În grupuri de câte trei persoane, spuneţi-‐vă părerea despre această situaţie.
3. Daţi câteva motive pentru care este important să păstraţi legătura după ce aţi contactat o
persoană şi i-‐aţi cerut motive de rugăciune.
4. Câte un reprezentant de la fiecare grup să scrie răspunsurile pe tablă.
5. Rezumat

B. Cum menţii legătura după rugăciune
Activitatea 2: Citeşte şi exersează

1. Găseşte un partener.

2. Citiţi împreună „Cum menţii legătura”.
3. Simulaţi împreună conversaţia pe care o puteţi avea când reluaţi legătura, după o săptămână în
care v-‐aţi rugat pentru fratele bolnav al acelei persoane.
4. Schimbaţi rolurile.
45
Cum menţii legătura cu cineva
• Dacă este posibil, caută să iei legătura cu persoana respectivă chiar în

săptămâna în care ai întâlnit-o prima dată.
• Caută să păstrezi legătura cu ea periodic, vreme de câteva luni. Scopul este să cultivi o relaţie pe termen
lung, nu să vă întâlniţi doar o dată sau de două ori.
• Fă totul cât mai simplu. Spune-‐i prietenului respectiv că te-‐ai rugat pentru el. Spune exact pentru ce
anume, adică motivul său de rugăciune, ca să ştie că te rogi cu adevărat pentru el şi că eşti preocupat de
problemele pe care ţi le-‐a împărtăşit. Aceasta denotă dăruire şi arată că faci ceea ce ai spus că faci,
deschizând uşa unei comunicări mai detaliate despre situaţia respectivă.
• După ce îţi răspunde, discută despre situaţie aşa cum te călăuzeşte Duhul
Sfânt.
• La sfârşit, spune-i că vrei te rogi în continuare pentru el. Spune-i că vei
continua să te rogi pentru acea problemă şi întreabă dacă ar mai vrea să te
rogi şi pentru altceva.
• Dacă îţi mai dă un motiv de rugăciune, ascultă-l şi asigură-l că te vei ruga
pentru el.
• Propune-i apoi să vă întâlniţi din nou.

Activitatea 3: Discuţie
1. Câteva sfaturi: întreabă-‐i pe cursanţi ce cred că ar fi bine să facă pentru a păstra legătura după
rugăciune.
2. Dacă ideile de mai jos nu au fost incluse printre comentariile cursanţilor, aminteşte-‐le.
3. Rezumaţi cele discutate.

Câteva sugestii:
• Să cultivăm relaţia cu fiecare în ritmul stabilit de persoana respectivă.
• Să învăţăm să-‐i ascultăm pe oamenii cărora vrem să le slujim.
• Să fim sensibili şi gata să răspundem la întrebările oamenilor cărora le slujim, pe măsură ce Duhul
Sfânt le înmoaie inimile faţă de chestiunile spirituale. Dacă se ivesc ocazii ca să ne spunem mărturia
personală sau să vestim Evanghelia, să le fructificăm, având grijă totodată să menţinem relaţia de
prietenie.

C. Dedicarea de a ne îngriji de oameni: să împlinim nevoile altora prin acte de bunătate
Activitatea 4: Ce spune Cuvântul lui Dumnezeu

1. Formează grupuri de câte 4 persoane.

46
2. Citeşte următoarele pasaje:
• Mat. 5:16; Efeseni 2:10; Tit 1:16, 2:6-‐7, 14; 3:1, 8, 14.
• Observă ce au în comun toate aceste pasaje.
• Ce ne învaţă aceste pasaje despre facerea de bine?
• Ce legătură are aceasta cu evanghelizarea oamenilor şi ajutarea lor să vină la Hristos?

Observaţii:
Activitatea 5: Opţiuni în situaţia ta
Spune: Putem face multe lucruri ca să ne arătăm preocuparea faţă de alţii. Din nefericire, suntem atât de
ocupaţi, încât de cele mai multe ori nu ne facem timp să ne gândim cum să ne arătăm grija faţă de alţii. De
aceea pierdem ocaziile pe care ni le dă Domnul ca să le arătăm oamenilor dragoste prin fapte concrete.
Trebuie să citiţi lista de mai jos şi să bifaţi modalităţile posibile prin care puteţi lua legătura cu cei din cercul
vostru de cunoscuţi.
Evidenţiază sau bifează ideile care ar fi da rezultate în zona ta. Adaugă şi sugestiile tale la sfârşitul listei.

o Mergi să faci cunoştinţă cu noii vecini ducându-le prăjituri şi o carte de

vizită cu numele, adresa şi numărul tău de telefon.
o Du mâncare unui vecin bolnav sau unei familii în care tocmai s-a născut un
copil.
o Arată interes faţă de hobby-‐ul unui vecin. Oferă-‐te să-‐l ajuţi dacă te pricepi la domeniul respectiv sau
roagă-‐l să te înveţe el, dacă este ceva nou pentru tine.
o Ai grijă de copiii vecinilor, ca ei să poată petrece puţin timp împreună.
o Vizitează oameni care sunt bolnavi sau care nu se pot deplasa de acasă.
Du-le mâncare sau ceva de citit. Dacă ai copii, îi poţi lua cu tine când mergi
în vizită la oameni mai în vârstă.
o Dacă tocmai te-‐ai mutat în zonă, întreabă-‐i pe vecini ce locuri interesante poţi vizita şi invită-‐i cu tine
atunci când mergi.
o Organizează un timp de joacă pentru copii (invită-le şi pe mamele lor).
o Dacă un vecin trece pe la tine, invită-l să intre chiar dacă nu e totul în
perfectă ordine în casă.
o Într-o dimineaţă, ajută pe cineva cu ceea ce are de făcut.
o Dacă găteşti ceva mai deosebit, pregăteşte o cantitate mai mare, ca să-i
poţi duce şi unui vecin.
o Organizează acasă o petrecere cu ocazia unei sărbători şi invită-ţi vecinii.
o Planifică evenimente sportive, jocuri, picnicuri sau alte activităţi care aduc
vecinii împreună.
o Ajută-i la munca în grădină sau pe câmp.
o Dacă ai maşină, oferă-te să-i ajuţi când au nevoie de transport.
o Oferă-te să le cumperi câte ceva de la piaţă atunci când au nevoie.
o Plimbă-te pe strada ta şi salută-i pe oamenii pe care îi vezi. Vizitează-i dacă
au timp.
47
Alte opţiuni:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Activitatea 6: Reflecţie
Citiţi paragraful de mai jos şi urmaţi instrucţiunile.

Modalităţi de a ne manifesta preocuparea şi grija faţă de oameni, ca grupuri şi biserici

Unele fapte bune, care arată preocupare faţă de ceilalţi, se fac individual,

cum sunt cele pe care le faci pentru cunoscuţii tăi. Însă uneori o biserică,
un
grup mic sau o comunitate misionară pot sluji şi pot face fapte bune
împreună. Acest lucru le poate facilita slujirea în acea comunitate. Dacă

ai deja un grup într-o zonă nouă, numeşte câteva lucruri pe care le-ai

putea face pentru a împlini nevoile comunităţii respective.

Câteva sugestii:
• Organizează un ambulatoriu cu o echipă de doctori şi de

asistente, care să ajute la rezolvarea unor probleme de sănătate
din comunitate.
• Mobilizează oamenii să facă curat în zonele murdare din cartier.
• Organizează un program de alfabetizare.
• Organizează evenimente sau antrenamente sportive pentru tinerii din comunitate.
• Implementează programe care să ajute oamenii în afaceri, agricultură, educaţie etc.
Rezumat
• Implementează programe care să ajute la rezolvarea problemelor comunităţii.
Dumnezeu ne-‐a spus că trebuie să fim sarea pământului şi lumina lumii. Un rezultat direct al credinţei noastre
În situaţia în care oamenii provin din diferite religii sau confesiuni, ar
în Hristos este dorinţa de a ne apropia cu dragoste de alţi oameni. Trebuie să facem fapte bune, ca alţii să fie
putea fiHutil
atraşi la ristos. săAşa
încerci
cum am astfel
văzut în de acţiuni,
această lecţie, lprin care
e putem face să te îngrijeşti
individual deÎn eiîncheierea lecţiei
sau în grup.
înainte
vrem să nde a începe
e gândim cum psă teaplica
utem rogicele pentru ei.aProcedând
învăţate, stfel încât să ne astfel, veicu dezvolta
relaţionăm ocunosc încă
cei care nu-‐L
relaţie, vei
pe Hristos. deveni mai credibil şi se va crea un cadru pentru rugăciune.
Reciteşte ideile sugerate în ultimele părţi din lecţie. Identifică una sau două pe care le poţi pune în aplicare
imediat ce se termină cursul. Pe fişa de aplicaţii personale, notează ideile pe care doreşti să le pui în practică.
Hotărăşte-‐te înaintea Domnului să te ţii de acest angajament.
48

După ce ai lăsat suficient timp pentru notarea ideilor, încheie cu rugăciune.
Dă-‐le cursanţilor ocazia să completeze fişa de aplicaţii personale cu ceea ce vor pune în practică, în urma
studierii acestei lecţii.
MODULUL 1, LECŢIILE 11 ŞI 12

CUM SĂ SPUNEM MĂRTURIA PERSONALĂ

REZUMAT
În această lecţie cursanţii vor învăţa cum să-‐şi spună mărturia legată de cunoaşterea personală a lui Isus
Hristos, pentru a-‐i ajuta şi pe alţii să-‐şi dorească să-‐L cunoască astfel pe Hristos.
PASAJE-‐CHEIE: FAPTE 21:37-‐22:24; FAPTE 26; IOAN 4:7-‐26, 28-‐30, 39-‐42

OBIECTIVELE LECŢIEI

• Vor fi început să-‐şi pregătească mărturia personală în două variante (una de zece minute şi una de
trei minute).
• Vor fi prins mai mult curaj să-‐şi spună mărturia personală, pentru a-‐i ajuta şi pe alţii să-‐L cunoască
personal pe Hristos.

PRINCIPII-‐CHEIE CE TREBUIE SUBLINIATE

1. Este biblic să-‐ţi spui mărturia. Diferiţi oameni din Scriptură (de ex. Pavel, femeia samariteancă) şi-‐au
povestit viaţa, pentru a-‐i ajuta şi pe alţii să-‐şi dorească să-‐L cunoască pe Hristos.
2. De regulă, mărturia personală trebuie să aibă o anumită structură: cum ai ajuns să-‐L cunoşti pe
Hristos, precum şi rezultatele acestui eveniment (înainte, cum şi după).
3. Poţi face mai multe versiuni ale mărturiei, pe care să le foloseşti în funcţie de ocazie (o versiune
scurtă şi una lungă).
4. Sunt anumite avantaje când ai mărturia pregătită dinainte.

Introducere
Un element-‐cheie în etapa mărturisirii din lucrarea RIM este să fii în stare să-‐ţi spui mărturia personală. De
regulă, nici măcar oamenii închişi la Evanghelie nu se supără dacă le spui mărturia ta, pentru că, practic, le
spui ce a făcut Hristos pentru tine. De multe ori mărturia le deschide sufletul şi vor dori să-‐L cunoască şi ei pe
Hristos. Deşi s-‐ar putea ca unii să nu fie de acord cu învăţătura despre Isus, totuşi nu pot contesta ceea ce s-‐a
întâmplat în viaţa ta. Mărturia personală poate fi o metodă foarte eficientă de a-‐L prezenta oamenilor pe
Hristos.
49

Să vedem cum şi-‐au povestit întâlnirea cu Hristos câţiva oameni din Biblie.

A. Grup de studiu: Exemple biblice de mărturie personală

1. Atribuiţi fiecărui cursant câte un număr: 1, 2, 3.

2. Formaţi 3 grupuri, în funcţie de numărul dat fiecărui cursant.
3. Citiţi pasajele de studiu.
Grupul 1 = Fapte 21:37-‐22:24
Grupul 2 = Fapte 26
Grupul 3 = Ioan 4:7-‐26, 28-‐30, 39-‐42
4. Răspundeţi la următoarele întrebări în şapte minute şi apoi un reprezentant al fiecărui grup să
prezinte răspunsurile în faţa clasei:
a) Cine s-‐a întâlnit cu Isus Hristos?
Răspuns: G1 -‐ Pavel; G2 -‐ Pavel; G3 -‐ Femeia samariteancă
b) Cum era viaţa persoanei respective înainte de a-‐L întâlni pe Hristos?
Răspuns: G1 şi G2 – Pavel era plin de râvnă, dar era împotriva lui Isus. G3 – Samariteanca a
avut mai mulţi bărbaţi, era o proscrisă în oraşul ei.
c) Cum L-‐a întâlnit persoana respectivă pe Hristos?

Răspuns: G1 şi G2 – Isus a venit la Pavel şi i s-‐a descoperit în timp ce era pe drumul spre
Damasc. G3 – Isus a abordat-‐o şi i s-‐a descoperit în timp ce ea se afla la fântână.
d) Ce schimbări s-‐au produs în viaţa acelei persoane după ce L-‐a întâlnit pe Hristos?
Răspuns: G1 şi G2 – Pavel a devenit foarte dedicat şi a ascultat de chemarea pe care o
primise de a spune şi altora despre Isus. G3 – samariteanca a fost acceptată şi oamenii au
ascultat ceea ce a avut de spus.
e) Cum le-‐a spus persoana respectivă celorlalţi despre Isus?

Răspuns: G1 şi G2 – Le-‐a vorbit despre Hristos, spunând mărturia sa personală. G3 – Ea le-‐a
spus celorlalţi experienţa personală.
5. Alege din fiecare grup un reprezentant care să prezinte răspunsurile grupului în faţa întregii
clase. Numeşte pe cineva care să scrie pe tablă/o coală mare concluziile de la fiecare grup.

INTRODU URMĂTORUL ELEMENT: Am văzut cum şi-‐a spus Pavel mărturia în două situaţii diferite. Deşi
conţinutul diferă puţin, structura este aceeaşi: înainte de a-‐L întâlni pe Hristos, cum L-‐a întâlnit pe
Hristos şi după ce L-‐a întâlnit pe Hristos, scoţând astfel în evidenţă modul în care i-‐a schimbat Hristos
viaţa. Este bine să ne structurăm şi noi astfel mărturia.
În cadrul următoarei activităţi vă veţi pregăti mărturia personală, aşa încât să fiţi gata s-‐o spuneţi şi
altora. Primul pas va fi să prezentaţi versiunea de zece minute. După aceea o veţi mai scurta, asfel încât
50
s-‐o puteţi spune în trei minute sau chiar mai puţin. În funcţie de situaţie, ambele versiuni ale mărturiei
pot fi folosite pentru a aduce oamenii mai aproape de Hristos.
B. Seminarul 1: Învaţă să-‐ţi spui mărturia personală – Versiunea lungă

1. Găsiţi un partener.
2. Pe rând, răspundeţi la întrebare după ce v-‐aţi rugat [maximum 3 minute de persoană. Alocă 7
minute pentru această parte.]
a) Întrebarea 1 -‐ Cum a fost viaţa ta înainte să-‐L primeşti pe Hristos sau înainte să te dedici Lui
în totalitate?
b) Pe rând, răspundeţi la întrebare după ce v-‐aţi rugat [maximum 3 minute de persoană. Alocă 7
c) Întrebarea 2 -‐ Cum ai ajuns să te încrezi în Hristos? Sau cum ai ajuns să-‐I predai complet
controlul vieţii tale?
d) Pe rând, răspundeţi la întrebare după ce v-‐aţi rugat [maximum 3 minute de persoană. Alocă 7
e) Întrebarea 3 -‐ Ce s-‐a întâmplat după ce ţi-‐ai pus încrederea în Hristos? Ce schimbări s-‐au
SFATURI: Cum să-‐ţi pregăteşti mărturia personală
1. Roagă-‐te în timp ce îţi pregăteşti mărturia. Roagă-‐te în timp ce îi dai o formă finală. Roagă-‐te
înainte să o prezinţi.
2. Pregăteşte-‐ţi mărturia astfel încât un necreştin să înţeleagă cum ţi-‐a schimbat Hristos viaţa.
3. Evită să dai prea multe detalii despre lucrurile rele pe care le-‐ai făcut în trecut, să nu acorzi „marilor
păcate” o importanţă exagerată.
4. Când spui cum ai ajuns să-‐L cunoşti pe Hristos sau cum I te-‐ai dedicat în totalitate, fă-‐o astfel încât
alţii să te poată imita atunci când se decid să creadă în Hristos.
5. Poţi folosi un scurt verset din Biblie, dacă se potriveşte, dacă uşurează înţelegerea sau dacă este de
ajutor.
6. Pe cât este posibil, încearcă să foloseşti cuvinte obişnuite, care n-‐au de-‐a face cu biserica. Evită să
predici şi evită să foloseşti termeni biblici sau religioşi, pe care s-‐ar putea să nu-‐i înţeleagă.
7. Evită să vorbeşti negativ despre alte religii, în special despre cea pe care ai avut-‐o înainte.
Concentrează-‐te asupra a ceea ce a făcut Hristos în viaţa ta, nu asupra erorilor din credinţa pe care ai
avut-‐o înainte.
8. Încheie-‐ţi mărturia în mod firesc. Uneori poţi încheia cerându-‐le interlocutorilor să-‐ţi răspundă –
dacă au trăit vreodată aşa ceva şi dacă ar vrea să aibă parte de aşa ceva.
produs în viaţa ta?

3. După paşii 1 şi 2 de mai sus, găsiţi un alt partener.
4. Uniţi toate cele trei părţi ale mărturiei şi spuneţi mărturia noului partener. [maximum 10 minute
de persoană]
5. Evaluaţi-‐vă reciproc mărturia potrivit indicaţiilor date. [evaluaţi o persoană într-‐un minut]

C. Avantajele pregătirii dinainte a mărturiei personale

Discutaţi în clasă. Care sunt avantajele atunci când îţi pregăteşti mai dinainte mărturia personală pentru
evanghelizare? [alocă aproximativ 5 minute]
51
Posibile răspunsuri:
a) Vei fi mai concis şi organizat, iar mărturia va avea un efect mai puternic.
b) Vei recunoaşte ocaziile de a-‐ţi da mărturia şi le vei fructifica.
c) Vei avea bucuria de a-‐i ajuta pe alţii să ia în calcul ideea de a-‐L cunoaşte pe Hristos.

INTRODU ELEMENTUL URMĂTOR: Dumnezeu ţi-‐a dat o mărturie de spus, anume despre modul în care ţi-‐a
schimbat viaţa. Este firesc atunci că vrea să înveţi s-‐o spui bine, ca El s-‐o poată folosi pentru a intra şi în viaţa
altor oameni şi pentru a-‐i face să-‐şi dorească să le schimbe viaţa. Însă uneori dispunem de foarte puţin timp.
D. Seminarul 2: Învaţă să-‐ţi spui mărturia personală – Versiunea scurtă [trei minute]

1. Scrie-‐ţi mărturia personală pe o coală de hârtie, urmând aceeaşi structură: înainte, cum şi după.
2. Scrie fiecare parte pe scurt (1 minut la fiecare parte), ca să scurtezi mărturia. În locul unei
propoziţii întregi, foloseşte un cuvânt sau o sintagmă.
3. Păstrează suficient de multe detalii în partea „cum”, adică a momentului întoarcerii la Hristos,
ca oricine se hotărăşte să facă acest pas să ştie cum să procedeze.

Cum să-‐ţi spui mărturia: Câteva sfaturi

• Domnul poate să-‐ţi dea ocazii să-‐ţi spui mărturia în orice moment al procesului RIM. Fii atent la
călăuzirea Duhului Sfânt.
• Nu forţa prezentarea! Înainte de a-‐ţi spune mărturia, asigură-‐te că prietenul tău este gata să o
audă.
• Spune-‐o în mod personal, ai grijă să nu pară învăţată pe dinafară sau după un scenariu. Asigură-‐te
că persoana respectivă te urmăreşte.
• Când îţi prezinţi mărturia, învaţă şi să asculţi. Dacă oamenii au întrebări sau par să nu înţeleagă
ceva, discută cu ei. Nu trebuie să sune totul ca un monolog.
• Spune-‐ţi mărturia în aşa fel încât să vă adâncească relaţia de prietenie.

Rezumat şi concluzii

Spune cursanţilor că nu au terminat deocamdată cu mărturia. Trebuie să revină asupra textului şi să-‐l mai
cizeleze pe alocuri, apoi să exerseze prezentarea mărturiei. Pe măsură ce vor învăţa să fructifice ocaziile de a-‐
şi spune mărturia, o vor prezenta cu tot mai multă naturaleţe şi siguranţă.

În ultimă instanţă, ne dorim să-‐i încurajăm şi pe alţii să-‐L cunoască pe Isus. În încheierea lecţiei, cursanţii se
vor ruga ca Dumnezeu să îi conducă spre oameni deschişi să le asculte mărturia şi, auzind-‐o, să-‐şi dorească să-‐
L cunoască pe Hristos.

Încheie cu rugăciune, dându-‐le timp cursanţilor să-‐L roage pe Dumnezeu să-‐i călăuzească spre oameni cărora
să le poată împărtăşi mărturia.


Spune:

52
„Una dintre temele voastre este să vă pregătiţi mărturia şi s-‐o prezentaţi unui număr de minimum zece
persoane până la următoarea etapă a pregătirii. Pe cât este posibil, e indicat să vă spuneţi mărturia
persoanelor cu care căutaţi să vă împrieteniţi folosind strategia RIM. Notaţi data când spuneţi mărturia şi
evaluaţi-‐i efectul asupra prietenilor. Dacă trebuie să modificaţi modul în care o spuneţi, o puteţi face.“

Modulul 1, lecţiile 13-‐14
Vestirea Evangheliei
Rezumat
În această lecţie cursanţii vor învăţa să le prezinte oamenilor Evanghelia folosind broşura Patru legi
spirituale.
Pasaje-‐cheie: Fapte 1:8; Romani 1:14-‐17; 10:8-‐17, 1 Petru 3:15
• Vor şti de ce trebuie să fie întotdeauna gata să spună Evanghelia.
• Îşi vor fi demonstrat priceperea în împărtăşirea Evangheliei folosind broşura Cele patru legi spirituale.
• Se vor fi dedicat să prezinte Evanghelia persoanelor din zona-‐ţintă după încheierea modulului 1 de
pregătire.
• Vor fi pregătiţi să-‐i înveţe şi pe alţi credincioşi să prezinte Evanghelia cu ajutorul broşurii Cele patru
legi spirituale.

O evanghelizare reuşită înseamnă pur şi simplu să iei iniţiativa de a-‐L prezenta altora pe Hristos, în puterea
Duhului Sfânt, şi să laşi rezultatele în seama lui Dumnezeu.
Planul lecţiei
I. Cercetarea inimii

1. În grupuri mici, cursanţii să se uite la următoarele pasaje şi să răspundă la întrebările de mai jos.
Fiecare membru din grup să citească un verset-‐cheie, apoi să-‐şi spună părerea în cadrul grupului
său. Fapte 1:8; Romani 1:14-‐17; 10:8-‐17, 1 Petru 3:15.
a) Ce doreşte Dumnezeu să facă ucenicii Lui cu Evanghelia lui Isus Hristos?
b) Care este promisiunea lui Dumnezeu pentru cei pe care îi trimite să predice Evanghelia în
lume?
53
c) Ce atitudine avea Pavel faţă de propovăduirea Evangheliei (Rom. 1:16)? Simţi la fel? De
ce?
2. Spune: „Pavel a spus: ‘Căci mie nu mi-‐e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea
lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede’ (Romani 1:16). Împărtăşim noi
convingerea lui Pavel? Din acest motiv suntem aici? Haideţi să răspundem la aceste întrebări lui
Dumnezeu, în tăcere, în inimile noastre. Să ne rugăm!”

SPUNE:
• „Ne dorim să putem spune acelaşi lucru ca Pavel. De aceea trebuie să ştim să le spunem
Evanghelia oamenilor astfel încât ei s-‐o înţeleagă, să poată răspunde cu credinţă şi să ajungă la
mântuire. Este trist că cei mai mulţi creştini nu ştiu să le explice altora Evanghelia în aşa fel încât
aceştia să vină la credinţa în Isus Hristos.”
• Spune pe scurt povestea cuiva care a venit la Hristos prin altcineva. Dacă tu ai ajuns la mântuire
în acest fel, povesteşte din propria experienţă.
• „Astăzi scopul nostru este să vă pregătim să aduceţi pe alţii la Hristos. Aceasta presupune să
învăţaţi să prezentaţi broşura Cele patru legi spirituale. Este o resursă eficientă pentru
evanghelizare, dar îi puteţi învăţa şi pe alţii s-‐o folosească pentru a aduce alţi oameni la Hristos.”
• Broşura Cele patru legi spirituale nu este singurul material care poate fi folosit pentru a aduce
oamenii la Hristos. Însă este foarte eficientă şi a fost folosită de Dumnezeu ca să aducă milioane
de oameni la Hristos.
• În această lecţie vă vom învăţa să folosiţi broşura în cel mai simplu mod posibil.

II. Prezentare POWERPOINT sau DIAGRAMĂ: Evanghelizarea reuşită

1. Pune toţi cursanţii să citească diagrama de mai jos.

DIAGRAMA 1
O evanghelizare reuşită înseamnă pur şi simplu să iei iniţiativa de a-‐L prezenta altora
pe Hristos, în puterea Duhului Sfânt, şi să laşi rezultatele în seama lui Dumnezeu.
2. Povesteşte din experienţa personală cum te-‐a ajutat broşura aceasta să vorbeşti despre credinţa
ta în viaţa de zi cu zi.

III. SEMINAR: Cum să prezinţi Evanghelia folosind Cele patru legi spirituale (4LS).

Ai nevoie de:
• Un îndrumător sau de cineva numit dinainte şi bine pregătit, care să facă o demonstraţie a
prezentării broşurii Cele patru legi spirituale.
• Un cursant ales mai dinainte, care joacă rolul unei persoane deschise, care e receptivă la
Evanghelie şi gata să-‐L primească pe Hristos.
54
• Broşura Cele patru legi spirituale pentru fiecare cursant.
• Pix

1. DEMONSTRAŢIA A
a) Împarte câte un exemplar din broşura 4LS fiecărui cursant, ca să te poată urmări toţi în timp
ce faci demonstraţia.
b) Demonstraţia se va desfăşura până la diagrama Adevăr, Credinţă, Sentimente din broşură.
c) Întreabă: „Exprimă această rugăciune şi dorinţa ta?” Fă o pauză, apoi spune cursanţilor:

„Poate şi printre noi este cineva care nu este sigur de relaţia lui cu Hristos, dar prin această
prezentare a înţeles cum Îl poate primi pe Hristos. Dacă acesta este cazul tău, te poţi ruga
chiar acum şi-‐L poţi invita pe Hristos în viaţa ta. Dacă te îndoieşti câtuşi de puţin că L-‐ai
primit pe Hristos, poţi să te rogi în inima ta să-‐L primeşti, în timp ce eu voi repeta
rugăciunea.”
d) Repetă rugăciunea cuvânt cu cuvânt, cu glas tare, în faţa întregii clase.

DIAGRAMA 2
Cum să prezinţi Evanghelia folosind Cele patru legi spirituale (4LS)
1. Începe să prezinţi broşura.

2. Parcurge broşura, urmărind cu pixul în timp ce citeşti, astfel încât interlocutorul să o poată
urmări şi el.
3. Roagă interlocutorul să citească măcar un verset la fiecare lege/capitol din broşură.
4. După fiecare întrebare din broşură, aşteaptă ca interlocutorul să-‐ţi răspundă şi abia apoi
continuă prezentarea.

2. DISCUŢIA A: Ce s-‐a întâmplat?

a) Explică scopul diagramei cu cercurile şi faptul că întrebările legate de ea sunt menite a-‐i
ajuta pe interlocutorii noştri să ia decizia de a-‐L invita pe Hristos în viaţa lor.
b) Explică faptul că, ori de câte ori este posibil, ar trebui să le dăm interlocutorilor ocazia să
răspundă cu credinţă mesajului Evangheliei, prin rugăciune.
c) Roagă-‐i pe cursanţi să spună de ce este important să-‐i explicăm cuiva care tocmai L-‐a primit
pe Hristos partea despre „siguranţa mântuirii”.
d) Evaluează răspunsurile şi fă un rezumat al lor, să te asiguri că toţi au înţeles cât de
important este să vorbim despre siguranţa mântuirii cu cei care tocmai L-‐au primit pe
Hristos.

3. EXERCIŢIU PE PERECHI A: Citirea broşurii 4LS

a) Spune cursanţilor să-‐şi găsească un partener din grupul lor mic.
b) Pune-‐i să exerseze pe rând demonstraţia de mai înainte.
• Prezintă-‐i partenerului tău broşura Cele patru legi spirituale ca în demonstraţia de mai
înainte.
55
• Parcurgeţi întreaga broşură. Partenerul să răspundă ca o persoană interesată de
subiect, gata să-‐L primească pe Hristos.
• În încheiere, invită-‐l la o nouă întâlnire de consolidare fie în grup, fie individual. Mai
târziu veţi face pregătire pentru consolidare.
c) Învaţă-‐i să se evalueze unii pe alţii şi să aibă o atitudine smerită atunci când partenerul le dă
sugestii de îmbunătăţire a prezentării.

4. DEMONSTRAŢIA B: Cum reacţionezi la răspunsurile primite la legea numărul patru
a) Cere cursanţilor să discute următoarele întrebări în grupurile lor mici:
• Ce răspunsuri poate da o persoană la întrebările de la pagina cu inimile/cercurile
(pentru unele variante ale broşurii 4LS)?
• Ce răspunsuri poate da o persoană la întrebarea de după rugăciune?
b) Cu un partener ales mai dinainte, demonstrează cum reacţionezi la răspunsurile despre cele
două tipuri de viaţă.
c) Foloseşte tabelul de mai jos pentru a rezuma reacţia la diferitele răspunsuri.

DIAGRAMA 3: Care cerc/inimă descrie cel mai bine viaţa ta?
RĂSPUNSUL LOR CE SĂ FACI PASUL URMĂTOR
CE SĂ SPUI COMENTARII
Continuă cu a doua întrebare:
„Cercul/Inima din Care cerc/inimă ai dori să descrie viaţa

stânga sus” ta?
• „Nu sunt sigur” [Observaţie: Nu este important

• „La mijloc” să-‐i convingem care este
• Niciun răspuns. Continuă cu a doua întrebare:
răspunsul corect. Dacă nu sunt
Care cerc/inimă ai dori să descrie viaţa siguri de răspuns, probabil că nu-‐L
ta? au pe Hristos în viaţa lor.]
Continuă citirea broşurii fără să mai pui a După ce ai citit rugăciunea,
doua întrebare: Care cerc/inimă ai dori să întreabă: „Ai spus vreodată o
descrie viaţa ta? astfel de rugăciune?”
„Cercul/inima de Spune în schimb: „Excelent, hai să Dacă nu a spus, dă-‐i ocazia să se
jos”
continuăm de citit broşura, să vezi cum o roage. Dacă s-‐a rugat, întreabă
poţi folosi ca să ajuţi şi alte persoane să când şi cum s-‐a întâmplat.
vină la Hristos.”
DIAGRAMA 4: Care cerc/inimă ai dori să descrie viaţa ta?

56

Continuă prezentarea şi citeşte
„Cercul/inima de jos” rugăciunea
„Vrei să continuăm să citim

broşura, astfel ca să ştii ce să faci,
„Cercul/inima de sus” dacă vei dori vreodată să-‐L primeşti Cu permisiunea lor, continuă să citeşti
toată broşura
pe Isus în viaţa ta?”

„Cred că mi-‐e bine
aşa.”
• Din experienţă, unii oameni care sunt

nesiguri la început sunt gata să-‐L
„Nu sunt sigur” „Vrei să continuăm să citim primească pe Hristos atunci când aud
broşura, astfel ca să ştii ce să faci, rugăciunea.

dacă vreodată vei dori să-‐L primeşti • Ori de câte ori este posibil, continuă să
pe Isus în viaţa ta?” citeşti rugăciunea. Dacă nu este posibil,
„La mijloc” fii sensibil şi caută să păstrezi legătura cu
interlocutorii tăi.

• Lasă-‐le broşura şi îndeamnă-‐i s-‐o
Niciun răspuns. păstreze, ca să ştie cum pot începe o
relaţie cu Hristos, dacă vor simţi
vreodată că aşa trebuie.

DIAGRAMA 5: Exprimă această rugăciune şi dorinţa ta?
Dacă vor să se roage în gând, spune: „Ia broşura,
ca să citeşti şi totodată să te rogi în tăcere lui

Hristos, invitându-‐L în viaţa ta. Când vei termina,
„Da” Citeşte fraza următoare spune amin cu voce tare, ca să ştiu că ai terminat.”
din broşură. Uneori oamenii spun că vor să se roage singuri mai
târziu. În acest caz le spui: „Bine. Te sfătuiesc să iei
broşura şi să o citeşti din nou mai târziu, până să te
Condu-‐i în rugăciune, duci la culcare. Când vei ajunge la rugăciune, roagă-‐
cu voce tare, ei te Domnului. După aceea continuă să citeşti broşura
repetând după tine. până la sfârşit.”
57
Citeşte secţiunea „Cum ştii că Isus Hristos este în
viaţa ta”, dar citeşte la timpul viitor, ca să ştie ce se
„Nu sunt gata să mă „Hai să-‐ţi spun ce se va întâmpla atunci când Îl vor primi pe Hristos.
rog” întâmplă atunci când Îl
primeşti pe Isus în viaţa S-‐ar putea ca unii oameni să nu fie pregătiţi să se

ta.” roage deoarece nu au înţeles totul. Dar atunci când
le vei arăta avantajele cunoaşterii lui Hristos, s-‐ar
putea să primească răspuns la nelămuririle pe care
le au şi să dorească să-‐L cheme pe Isus în viaţa lor. În
acest caz, întreabă-‐i iar dacă vor să-‐L invite pe
Hristos în viaţa lor.
5. EXERCIŢIU PE PERECHI B: Cum reacţionezi la diferite răspunsuri
a) În cadrul grupurilor mici, împarte cursanţii pe perechi.
b) Pe rând, să exerseze prezentarea broşurii cu partenerii lor.
c) Spune-‐le să înceapă cu cele două întrebări de după diagrama cu inimile sau cu cercurile.
6. DEMONSTRAŢIA C: Încheierea prezentării Evangheliei
a) Pune întrebările legate de versetul din Apocalipsa 3:20, care urmează imediat după
rugăciune, ghidându-‐te după tabelul de mai jos, ca să ştii cum să le răspunzi.

DIAGRAMA 6: Cum să explici că Hristos este în viaţa cuiva
ÎNTREBARE DE PUS RĂSPUNSUL POSIBILE RĂSPUNSURI RĂSPUNSURI LA

CORECT GREŞITE RĂSPUNSURILE GREŞITE

„Potrivit promisiunii „În inima mea” Interlocutorul dă un Adu-‐l înapoi la versetul din
Lui din Apocalipsa răspuns vag sau greşit. De Apocalipsa 3:20 şi citeşte-‐l cu

3:20, unde este acum exemplu: „Nu sunt sigur”, voce tare. Revino apoi unde
Hristos în relaţie cu sau rămăseseşi.
tine?” „în cer” etc.

„În viaţa mea”

„Hristos a spus că va
veni în viaţa ta. Te-‐ar Isus nu minte, deci putem să
„Nu, Hristos nu „Poate” sau alte
minţi El?” ne încredem în ceea ce
mă poate minţi” răspunsuri greşite
58
promite El în Biblie.

„Uşa reprezintă
inima mea sau Clarifică: „Aici uşa reprezintă
Ce reprezintă uşa? viaţa mea” Dă un răspuns nesigur,
viaţa sau inima ta”.
cum ar fi: „raiul”

Care este „Să deschid uşa „Nu ştiu” Explică: „Trebuie să ne
responsabilitatea ta? vieţii mele” deschidem inima lui Isus”.
sau alt răspuns greşit

„Să intre în viaţa
Care este mea” sau „Nu ştiu” Explică: „El trebuie să intre în
responsabilitatea lui
viaţa noastră”
Hristos? „Să vină în viaţa sau alt răspuns greşit
mea”

Poţi să repeţi întrebarea din
L-‐ai invitat pe Hristos „Da”
broşură: „Unde este Hristos în
în viaţa ta?
relaţie cu tine?”

Pune ultimele două

întrebări care au mai
rămas în broşură
7. DEMONSTRAŢIA D: Siguranţa vieţii veşnice
a) Citeşte: „Biblia promite viaţă veşnică tuturor celor ce-‐L primesc pe Hristos.”
b) Pune-‐l pe noul credincios să citească 1 Ioan 5:11-‐13 şi după aceea Evrei 13:5.
c) Apoi pune următoarele întrebări, ca să-‐l ajuţi să fie sigur că are viaţă veşnică.

DIAGRAMA 7: Siguranta vieţii veşnice
ÎNTREBARE RĂSPUNSUL CORECT

1 Ioan 1:11-‐13
„Conform acestor versete, ce ne-‐a dat Dumnezeu?” „Viaţa veşnică”
59

„Unde găsim viaţa veşnică?” „În Fiul Lui”

„Datorită promisiunii lui Dumnezeu” sau „Fiindcă
„Cum ştii că Îl ai pe Fiul?”
Dumnezeu Îşi ţine promisiunile”

Evrei 13:5b
„Că nu mă va părăsi niciodată”
„Ce a promis El în acest verset?”

„De câte ori trebuie să-‐L chemi în viaţa ta?”
„Doar o dată”

„Te va părăsi El vreodată?” „Nu, nu mă va părăsi niciodată!”

8. DEMONSTRAŢIA E: Siguranţa vieţii veşnice
Diagrama Adevăr, Credinţă, Sentimente şi secţiunea „Acum că L-‐ai primit pe Hristos…”.

a) Împreună cu îndrumătorul, demonstrează cum îndemni un nou credincios să-‐I
mulţumească lui Dumnezeu în rugăciune pentru ceea ce a făcut El pentru noi prin Isus
Hristos.
b) După întrebarea „Ai vrea să-‐I mulţumeşti lui Dumnezeu chiar acum pentru ceea ce a făcut
pentru tine?”, spune-‐i interlocutorului să spună o rugăciune de mulţumire. Spune-‐i: „Voi
începe eu, iar după aceea poţi spune şi tu o rugăciune de mulţumire.”
c) Spune şi tu o rugăciune de mulţumire.
d) După ce te-‐ai rugat, poţi spune: „Acum, cu cuvintele tale, mulţumeşte-‐I lui Dumnezeu că a
venit în viaţa ta, că ţi-‐a iertat păcatele şi că te-‐a făcut un copil al lui Dumnezeu.”

9. EXERCIŢII PE PERECHI C, D ŞI E:
a) Formând perechi în cadrul grupurilor mici, roagă-‐i pe cursanţi să exerseze:
60

1. Cum să ajute pe cineva să ştie că Isus este în viaţa lui.
2. Cum să ajute pe cineva să ştie că are viaţă veşnică.
3. Cum să îndemne pe cineva să spună o rugăciune de mulţumire.

a) Ca şi la exerciţiul pe perechi dinainte, partenerii exersează pe rând.

IV. Rezumat şi concluzie

Câteva idei finale despre prezentarea broşurii Cele patru legi spirituale:
1. Obiectivul nostru este să ne ajutăm interlocutorul să înţeleagă Evanghelia. Nu o dată ne
confruntăm cu împrejurări care ne distrag de la acest obiectiv. Pe cât se poate, rămâi
concentrat asupra acestui obiectiv. Roagă-‐te ca Dumnezeu să vină în ajutor şi să înlăture orice
distragere şi roagă-‐L pe Duhul Sfânt să-‐ţi ajute interlocutorul să rămână atent la mesaj.
2. Dacă are o întrebare despre materialul din broşură, s-‐ar putea să primească răspuns mai târziu,
în prezentarea broşurii. Pur şi simplu spune-‐i: „Este o întrebare bună. Dacă nu te superi, hai să
terminăm mai întâi broşura şi, dacă nu găseşti răspuns în broşură până la sfârşit, vom discuta
atunci.”
3. Dacă este o întrebare la care poţi răspunde, dar te va abate de la mesajul Evangheliei, poţi
spune: „Este o întrebare bună. Hai să terminăm broşura şi discutăm la sfârşit.”
4. Scopul principal al prezentării este să dai interlocutorului ocazia să înţeleagă Evanghelia şi să-‐şi
dedice viaţa lui Hristos.
5. Trebuie să înţelegi că nu toţi oamenii sunt gata să se dedice lui Hristos de când aud Evanghelia
prima dată. Dar asta nu înseamnă că n-‐o pot face mai târziu. Spune-‐le că înţelegi că au nevoie
de mai mult timp şi că poate au întrebări sau ezitări în privinţa urmării lui Hristos.
6. Ai grijă ca, oricare ar fi răspunsul lor, să menţii o relaţie bună cu ei, astfel încât să poţi să fii
alături de ei pe măsură ce ei află mai multe despre umblarea cu Hristos.

Una dintre temele pe care trebuie să le faci înainte de următoarea etapă a pregătirii este să vesteşti personal
Evanghelia unui număr de minimum zece oameni. Pe cât se poate, aceştia să fie din zona-‐ţintă în care aplici
strategia RIM.
61


Resurse pentru evanghelizare
Rezumat
În această lecţie cursanţii vor afla despre materialele şi strategiile care pot fi folosite pentru a
evangheliza oamenii din zonele lor ţintă şi pentru a forma grupuri mici, care să ducă la întemeierea de
comunităţi şi biserici care se multiplică.
Pasaje-‐cheie: Fapte 17:16-‐23; Fapte 3:1-‐10
5. Vor cunoaşte resursele disponibile şi, urmând călăuzirea Duhului Sfânt, vor decide ce materiale ar
ajuta cel mai mult la plantarea de grupuri şi biserici multiplicatoare în comunitatea lor ţintă.
6. Vor avea o capacitate mărită de a evalua în mod critic resursele şi materialele pentru lucrare, în
funcţie de nevoile comunităţii lor ţintă.
Introducere
De-‐a lungul anilor, organizaţia Campus Crusade for Christ (Alege Viaţa) a avut multe materiale excelente, care
au ajutat milioane de oameni să-‐L cunoască pe Hristos. Avem strategii care au ajutat la întărirea familiilor şi au
ţintit spre diferite tipuri de public, pentru o ucenicie care să schimbe viaţa oamenilor.
În această lecţie dorim să vă prezentăm câteva dintre cele mai importante materiale şi resurse pe care le
puteţi folosi pentru a influenţa rapid oamenii să vină la Hristos, pentru a evangheliza mai mulţi oameni din
comunitatea-‐ţintă, pentru a-‐i uceniciza şi îngriji pe cei care au fost atinşi de lucrarea voastră.
Înainte să începem, dorim să ne uităm la două exemple din Scriptură în care Dumnezeu a folosit nevoile
speciale ale unui grup de oameni pentru a concentra lucrarea apostolilor şi pentru a accelera impactul
Evangheliei asupra unui anumit public.
I. Împarte cursanţii în grupuri de 4 sau 5 persoane. Grupurile din partea dreaptă a sălii vor studia Fapte
3:1-‐10, cele din partea stângă, Fapte 17:16-‐23.
În fiecare grup alegeţi drept coordonator persoana cu părul cel mai lung. După citirea pasajului, coordonatorul
trebuie să-‐i pună pe membrii grupului să povestească întâmplarea cu cuvintele lor, asigurându-‐se astfel că toți
au înțeles textul bine. După ce s-‐a înțeles totul, coordonatorul va pune următoarele întrebări:
1. Ce era deosebit la situația cu care se confruntau apostolii?
2. Cum a folosit Dumnezeu nevoile și interesele oamenilor din Scriptură ca să aducă un interes mai mare
în Evanghelie?
3. Ce nevoi și interese deosebite din zona ta țintă ai putea să împlinești, pentru a crea astfel punți pentru
Evanghelie?
Rezumat
62
Roagă câte un membru din fiecare grup să spună una sau două concluzii trase în urma discuției lor. În timpul
sau la sfârșitul rezumatului, spune:
În I Cor. 1:22, apostolul Pavel a făcut o observație generală despre iudei și greci: iudeii căutau semne, iar
grecii, înțelepciune. Observați că, în aceste două povestiri, Dumnezeu și slujitorii lui au folosit această
informație despre publicul lor țintă pentru a spori impactul Evangheliei. În cele mai multe comunități există
interese sau nevoi speciale pe care putem căuta să le împlinim, ceea ce va face ca Evanghelia să fie primită
mai ușor de către oamenii printre care lucrăm.
Introducerea ideii următoare
Campus Crusade for Christ (Alege Viața) deține o varietate de materiale și strategii care au ajutat la abordarea
mai multor tipuri de grupuri.
Vrem să vă prezentăm câteva dintre acestea, ca să puteți decide dacă vă pot fi de folos sau nu în formarea de
mișcări spirituale în zonele voastre țintă.
I. Prezintă „catalogul” cu materiale şi resurse
Descrie fiecare material, inclusiv modul în care ar putea fi folosit în diferite situaţii. Dacă este posibil, este bine
să ai câteva exemplare din diferite materiale, astfel încât cursanţii să vadă cum sunt şi cum se folosesc.
Asigură-‐te că ştiu cum să contacteze diferitele organizaţii care furnizează resurse sau care sunt următorii paşi
ca să intre în posesia resurselor din catalog.
[Unele lucrări naţionale sau locale au şi alte resurse, care nu sunt enumerate în catalogul mondial, dar care
pot fi foarte utile pentru evanghelizarea comunităţilor lor. Înainte de începerea lecţiei trebuie să discuţi cu
liderii naţionali sau locali, ca să afli ce resurse sunt disponibile şi cum ar putea fi adăugate în catalog.]
II. Alte resurse pentru lucrarea ta
Gândiţi-‐vă în grup la alte resurse care nu sunt trecute în catalog. Includeţi materiale literare, media, resurse
pentru evanghelizări speciale, cursuri de pregătire, organizaţii partenere etc.
III. Studii de caz
Reveniţi la grupurile mici. De această dată coordonatorul va fi persoana cea mai înaltă. Mai întâi, grupurile vor
citi studiul de caz, după care coordonatorul va cere părerea membrilor. Asigură-‐te că va fi timp suficient să se
poată discuta ambele studii de caz.
1. Doreşti să evanghelizezi o parte dintr-‐un oraş unde locuiesc mulţi tineri. Mulţi dintre ei nu merg la
şcoală şi sunt puţine locuri de muncă disponibile ca să poată avea o ocupaţie. În general ambii părinţi
lucrează, aşa că nu sunt supravegheaţi. Tinerii consumă droguri şi formează bande. Liderii comunitari
sunt supăraţi fiindcă există prea puţine programe guvernamentale care să-‐i ajute pe tineri. Dacă ai
vrea să evanghelizezi această comunitate, ce materiale şi strategii ai putea folosi? De ce?
63
2. Doreşti să răspândeşti Evanghelia într-‐o comunitate agricolă, din mediul rural. Nivelul de educaţie
este scăzut, mulţi dintre oamenii în vârstă nu ştiu să scrie şi să citească. Salubritatea şi asistenţa
medicală lasă şi ele de dorit. Durata medie de viaţă în comunitate este de aproximativ 50 de ani.
Bărbaţii sunt iresponsabili şi obişnuiţi cu băutura şi jocurile de noroc. Femeile par mai responsabile,
dar au puţine posibilităţi de dezvoltare personală. Puţini oameni din comunitate înţeleg clar cine este
şi ce a făcut Hristos. Ce resurse şi strategii ar putea fi folosite pentru a intra în legătură cu oamenii din
acea comunitate? De ce?
Roagă-‐i pe cursanţi să spună ce au învăţat şi să formuleze foarte concis.
Rezumat
Dumnezeu ne-‐a dat resurse care să ne ajute să ducem Evanghelia la oamenii din zonele noastre ţintă. Este
important să înţelegem cum putem profita la maximum de aceste resurse şi totodată să nu ne stabilim
strategia doar în funcţie de resursele pe care le avem la dispoziţie. Iată câteva considerente finale despre
utilizarea resurselor pentru a accelera formarea de mişcări în comunităţile noastre:
• Trebuie să înţelegem nevoile şi interesele celor pe care dorim să-‐i evanghelizăm, ca să putem
lega relaţii bune cu ei.
• Materialele şi strategiile dau roade doar în contextul unei relaţii bune cu cei pe care dorim să-‐i
evanghelizăm.
• Evenimentele şi activităţile pot părea să aibă succes, dar să nu atingă obiectivul dorit de noi.
Nu uitaţi: obiectivul nostru este să plantăm biserici care se reproduc, nu să organizăm
numeroase evenimente şi activităţi.
• Folosirea resurselor disponibile ar trebui să-‐i ajute pe cei cu care vrem să luăm legătura să
facă parte din grupuri mici (celulă, de consolidare etc.), care ulterior se pot transforma în
biserici. Numărul de oameni care vin la evenimente nu este un indicator al reuşitei.
• Adevărata măsură a folosirii cu succes a resurselor este asimilarea noilor oameni de către
grupurile mici, care mai târziu se transformă în biserici.
În ultimele minute din lecţie, evaluează împreună cu cursanţii nevoile din comunităţile lor ţintă. Cursanţii
trebuie să aleagă resursele pe care le vor folosi şi să le noteze în tabel. Apoi trebuie să conceapă un plan pe
care să-‐l dea îndrumătorului lor, pentru ca acesta să-‐i responsabilizeze şi să urmărească mersul lucrării.
Întrebări şi răspunsuri despre resursele disponibile
Observaţie: este posibil să existe întrebări despre cum se pot obţine materialele şi strategiile de la
organizaţiile care oferă resurse. Dacă este posibil, este bine să fie prezenţi reprezentanţi ai acelor organizaţii
sau să aveţi exemplare din materiale şi/sau să puteţi oferi datele de contact ale acestor organizaţii.
ANEXA A – POVESTIRI PRINCIPALE PENTRU CONSOLIDARE

Pentru consolidarea în credinţă a noilor creştini, vă recomandăm să folosiţi următoarele povestiri din Biblie, în
ordinea în care sunt date. Scopul povestirii este indicat imediat după pasajul respectiv.

LECŢIA 1: IOAN 10:22-‐30 PĂSTORUL ŞI OILE LUI
Ø Scopul: Siguranţa mântuirii
64
Ø Contextul: În versetele anterioare , Isus a spus că este Păstorul cel bun, care Îşi dă viaţa pentru oi
(versetul 11). El a mai spus: „Eu cunosc pe cele ce sunt ale Mele şi sunt cunoscut de cele ce sunt ale
Mele” şi „Eu am venit ca oile să aibă viaţă şi s-‐o aibă din belşug”. Totuşi, mai mulţi iudei nu credeau în
El şi Îl tot ispiteau. De aici începe povestirea noastră.
Ø Spune povestirea biblică
Ø Pune-‐i pe cursanţi să povestească:
Ø Pune întrebări: (Iată nişte exemple de întrebări pe care le poţi folosi. Poţi găsi şi tu altele. Lasă-‐i să
înveţe punând întrebări.)
• Când şi unde a avut loc întâmplarea? Care sunt personajele povestirii? Ce L-‐au întrebat
oamenii pe Isus? Care a fost răspunsul lui Isus? Care sunt cele două grupuri de oameni
descrise de Isus? Ce a spus Isus despre oile Sale? Ce le-‐a dat Isus oilor Sale? Ce spune Isus
despre Tatăl Său?
• De ce crezi că a folosit Isus metafora cu păstorul şi oile? Care este semnificaţia acestei
metafore? Cum ştim care sunt oile Sale? Ce este viaţa veşnică? Pe ce bază le dă Isus Hristos
viaţă veşnică oilor Sale? (Ne-‐a spus în versetele precedente din capitol. El Şi-‐a dat viaţa pentru
oi.) Cine are viaţa veşnică? Pe ce bază? Poate să o piardă? De ce?
Ø Aplicaţie: Întrebări personale.
• Ce aplicaţie are această poveste în cazul tău? Te numeri printre oile lui Isus? Pe ce te bazezi
când spui asta? Când ai devenit oaia Sa? Ce ţi-‐a dat El? Poţi să pierzi darul Său? Oare Isus vrea
să ştii acest lucru? Crezi? I-‐ai mulţumit?
• Ce aplicaţie personală vei avea la această lecţie? Eu voi_____________.
• Cui îi vei spune această povestire?
§ Rezumatul lecţiei (trebuie să fie legat de scop): Pe cruce, Isus Hristos, Păstorul cel bun, Şi-‐a dat viaţa
ca jertfă pentru păcatele tale. Atunci când ţi-‐ai pus încrederea în Hristos ca Domn şi Mântuitor, ai
devenit una dintre oile Sale şi ai început să-‐L urmezi. Isus vrea să ştii că ai viaţă veşnică şi că nu vei
pieri niciodată. Eşti în mâna Lui şi în mâna Tatălui. Nimeni, nici măcar Satana, nu te poate smulge din
mâinile Lor. L-‐ai primit pe Isus în viaţa ta? Ştii sigur că ai viaţă veşnică? Dacă nu, vino să vorbim după
lecţie. Acum hai să ne asigurăm că Îl urmăm pe Păstorul cel bun.
Ø Încheie cu rugăciune
Ø În rugăciune, mulţumeşte-‐I lui Dumnezeu pentru Păstorul nostru cel bun, pentru moartea Sa,
pentru viaţa veşnică şi pentru faptul că suntem în siguranţă în mâinile Sale.

LECŢIA 2: LUCA 15:11-‐24 FIUL RISIPITOR
Ø Scopul: Relaţia în comparaţie cu părtăşia şi mărturisirea păcatelor. Vrem ca oamenii să-‐şi
mărturisească păcatele lui Dumnezeu ori de câte ori păcătuiesc, fiind astfel siguri de iertarea Lui. (Dat
fiind scopul limitat pe care îl avem cu această povestire, am lăsat la o parte versetele care vorbesc
despre fratele mai mare, cele de la 25 la 32.)
Ø Contextul: „Vameşii şi păcătoşii” au ascultat învăţătura lui Isus şi au reacţionat faţă de ea. Fariseii şi
învăţătorii Legii, care se considerau drepţi, nu vedeau cu ochi buni faptul că Isus Se întovărăşea cu
astfel de păcătoşi. Aşa că Isus le-‐a spus trei povestiri: (1) Oaia pierdută – în care păstorul lasă 99 de oi
pentru a căuta o oaie care s-‐a pierdut, iar când o găseşte se bucură că a găsit-‐o. (2) Moneda pierdută
– o femeie pierde o monedă, o caută şi o găseşte, apoi se bucură împreună cu prietenele ei că a găsit-‐
o. (3) A treia povestire este cea despre care discutăm acum, despre fiul pierdut.
Ø Pune-‐i pe cursanţi să povestească:
Ø Pune întrebări pentru clarificare: (Iată nişte exemple de întrebări pe care le poţi folosi. Poţi găsi şi tu
altele. Lasă-‐i să înveţe punând întrebări.)
• Ce a cerut fiul mai mic de la tatăl său? Ce a făcut tatăl? Ce a făcut fiul cu banii? Ce s-‐a
întâmplat când a cheltuit toţi banii ? Ce l-‐a adus pe fiul cel mic la realitate ? Ce a plănuit să
facă? Când s-‐a apropriat de casă, ce a făcut tatăl? Ce a mărturisit fiul? Ce a răspuns tatăl?
• De ce a hotărât tânărul să se întoarcă acasă? De ce l-‐a primit tatăl aşa frumos? De ce a tăiat
tatăl viţelul îngrăşat?
Ø Aplicaţie:
65
Ce ar trebui să facem ori de câte ori păcătuim? Trebuie să ne mărturisim păcatele? Cum facem
asta? Pe ce bază ne iartă Dumnezeu păcatele şi ne acceptă? Trebuie să ne mărturisim păcatele
chiar şi dacă nu sunt intenţionate şi aparent aşa de grave ca ale tânărului din povestire? Trebuie
să ne mărturisim şi păcatele pe care le considerăm minore? De ce? Care e paralela la viţelul
îngrăşat în cazul nostru?

Ø Rezumatul lecţiei (trebuie să fie legat de scop): În această povestire vedem dorinţa Tatălui ceresc de
a ne ierta păcatele deoarece suntem copiii Săi. Când păcătuim, asta nu schimbă faptul că suntem
copiii lui Dumnezeu, însă păcatul are consecinţe clare (cum au fost cele resimţite de fiu) şi ne va afecta
părtăşia cu Dumnezeu. De aceea El aşteaptă să ne căim şi să ne mărturisim păcatele. 1 Ioan 1:9 ne
asigură: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne
curăţească de orice nedreptate.” Păcatele ar trebui să le mărturisim imediat ce devenim conştienţi de
ele. Astfel vom evita toate suferinţele trăite de tânărul din povestire.
Ø Încheie cu rugăciune: În rugăciune, mulţumeşte-‐I lui Dumnezeu pentru că doreşte să ne ierte datorită
morţii lui Hristos pe cruce. Mulţumeşte-‐I şi pentru bucuria pe care o are atunci când ne căim şi ne
mărturisim păcatele. Ca şi pentru faptul că Se bucură pentru noi atunci când ne refacem părtăşia cu
El.

LECŢIA 3: IOAN 15:1-‐17 SĂ RĂMÂNEM ÎN HRISTOS
• Scopul: Duhul Sfânt, roada Duhului şi roadele mărturisirii lui Hristos
Ø Contextul: Această întâmplare a avut loc în noaptea răstignirii lui Isus. Hristos a luat cina cu cei 12
ucenici ai Săi, numiţi apostoli. El le-‐a spălat picioarele ucenicilor, după care le-‐a spus că îi va lăsa şi Se
va duce în ceruri, ca să le pregătească un loc. Apoi le-‐a zis că le va trimite pe Duhul Sfânt,
Mângâietorul, care va rămâne cu ei pentru totdeauna. Apoi a zis că, în ziua în care va veni Duhul Sfânt,
„veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl Meu, voi sunteţi în Mine şi Eu sunt în voi”. Aşadar El Însuşi va fi în ei
prin Duhul Sfânt care va fi în ei. Isus a folosit apoi o metaforă ca să descrie cum ar trebui să fie relaţia
lor cu El. Despre asta vorbeşte acest pasaj.
Ø Pune-‐i pe cursanţi să povestească
• Ce metaforă foloseşte Isus? Care sunt elementele (viţa, viticultorul, mlădiţele)? Ce se întâmplă
cu mlădiţele care nu aduc roade? Ce se întâmplă cu mlădiţele care aduc roade? De ce? Ce se
întâmplă cu mlădiţele care rămân în viţă? Ce se întâmplă cu mlădiţele care nu rămân în viţă?
• Care este scopul acestei metafore? La ce se referă? Ce înseamnă să rămâi în viţă? Ce
înseamnă „despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic”. Ce crezi că reprezintă roadele pe care le
aduce mlădiţa? Te ajută afirmaţia lui Isus să înţelegi ce înseamnă aceste „roade”: „Eu v-‐am
ales pe voi şi v-‐am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roadă şi roada voastră să rămână”? Cum
este preamărit Tatăl prin faptul că aducem roade? Cum dovedește faptul că aduc roade pe
acela că sunt ucenicii lui Isus? Ce legătură este între păzirea poruncilor lui Hristos și
rămânerea în dragostea Sa? Ce ne învață această povestire despre rugăciune? Isus le spusese
ucenicilor că va pleca și că Duhul Sfânt va veni să locuiască în ei. Ce legătură este între Duhul
Sfânt și această imagine a sevei viței care curge prin mlădițe, ca să aducă roade?
Ø Aplicaţie:
• Ce trebuie să facem ca să rămânem în Isus și să lăsăm viața Sa să curgă în și prin noi? Ce
legătură are credința cu asta? Ce legătură are rugăciunea cu asta? Ce putem face practic ca să
rămânem în Hristos și să aducem mai multe roade?

Ø Rezumatul lecţiei (trebuie să fie legat de scop): Ni se poruncește să rămânem în Hristos, să rămânem
legați de El și să lăsăm viața Sa să curgă în și prin noi, ca să putem aduce roade spre slava lui
Dumnezeu. E un alt mod de a spune că, prin credință, trebuie să lăsăm Duhul lui Hristos, Duhul Sfânt,
66
să ne călăuzească și să ne dea putereîn viață. Galateni 5:22-‐23 ne spune că „roada Duhului este:
dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine, credincioşie, blândeţe,
stăpânire de sine.” Dar în contextul lui Ioan 15:16, roada pare să se refere la aducerea de ucenici care
să rămână. De fapt, ambele idei ar trebui să se adeverească dacă rămânem în Hristos şi-‐I permitem să
trăiască în şi prin noi. Trebuie să avem grijă să-‐L lăsăm mereu la cârma vieţii noastre şi să umblăm prin
credinţă, aşteptând ca El să trăiască în şi prin noi clipă de clipă.
Ø Încheie cu rugăciune: Roagă-‐te ca fiecare dintre noi să rămână cu adevărat în Hristos, să-‐I îngăduie să
trăiască în şi prin noi şi să aducă roadă prin noi. Roagă-‐te ca Hristos să ne înveţe cum să rămânem în El
clipă de clipă, zi de zi.

LECŢIA 4: MATEI 6:5-‐15 RUGĂCIUNEA
Ø Scopul: Să ştim cum să ne rugăm şi cum să nu ne rugăm
Ø Contextul: De la începutul slujirii Sale Isus a dat învăţături în sinagogile din Galileea, a vindecat pe toţi
bolnavii şi pe cei stăpâniţi de demoni. El a ajuns foarte cunoscut şi era urmat mereu de mari mulţimi.
Odată, când a văzut mulţimile, s-‐a suit pe munte şi le-‐a dat învăţăturile numite Predica de pe munte,
cea mai vestită predică din lume. În cadrul acelei predici, El a vorbit şi despre rugăciune: a spus ce e şi
ce nu e rugăciunea. Să auzim ce a spus mulţimilor.
• Isus îi avertizează să nu se roage ca un anumit grup de oameni. La cine se referă? De ce se
roagă aceştia astfel? Cunoşti astfel de persoane? Care este răsplata lor? Ce le spune Isus
oamenilor să facă atunci când se roagă? Cum ne mai avertizează Isus să nu ne rugăm? De ce
ne-‐o fi spus Isus să ne rugăm în taină? Isus ne-‐a dat un model de rugăciune. Ce elemente din
această rugăciune vrea Isus să includem în rugăciunile noastre? Ce a spus Isus despre iertarea
celorlalţi? De ce oare a fost nevoie să sublinieze importanţa iertării celorlalţi? Crezi că
rugăciunea Tatăl nostru sau orice altă rugăciune ar trebui repetată de mai multe ori? De ce?
De ce crezi că ne-‐a dat Isus rugăciunea Tatăl nostru?
Ø Aplicaţie:
Ø În lumina acestei învăţături, cum ar trebui să ne rugăm? Ce elemente din rugăciunea Tatăl
nostru ai cam neglijat în rugăciunile tale?

Ø Rezumatul lecţiei (trebuie să fie legat de scop): Rugăciunea trebuie să fie o parte esenţială din viaţa
noastră. Rugăciunea înseamnă să vorbim cu Dumnezeu, să comunicăm cu El, să-‐I cerem lucruri vitale
atât pentru viaţa trupească, cât şi pentru cea spirituală. Rugăciunea reflectă dependenţa noastră de
El, dar nu trebuie să facem din ea un spectacol sau un ritual. Vrem ca rugăciunea să fie un element
esenţial în viaţa fiecăruia dintre voi.
Ø Încheie cu rugăciune: Roagă-‐te ca Dumnezeu să ne ajute pe fiecare dintre noi să facem din rugăciune
un element vital al vieţii proprii şi să ne ajute să ne rugăm aşa cum trebuie.

LECŢIA 5: FAPTE 2:41-‐47 PĂRTĂŞIA
Ø Scopul: Să faci parte dintr-‐o biserică locală
Ø Contextul: De sărbătoarea evreiască a Cincizecimii, mulţi evrei din toată lumea se aflau la Ierusalim.
Duhul Sfânt făgăduit de Isus a venit să-‐i umple pe ucenici. Venirea Sa a fost însoţită de minuni. S-‐a
auzit sunetul unui vânt puternic, iar apostolii au început să vorbească în limbile materne ale celor
veniţi acolo pentru sărbătoare. Văzând acest lucru şi auzind predica lui Petru despre moartea şi
învierea lui Isus, dovadă că El este Mesia, oamenii au vrut să ştie ce trebuie să facă. Petru le-‐a spus să
se pocăiască, să se boteze în Numele lui Isus şi apoi aveau să primească şi ei Duhul Sfânt. Mulţi au fost
de acord. Dar ce aveau de făcut după ce credeau?
67
• Câţi noi credincioşi s-‐au alăturat grupului în acea zi? Ce lucruri a început să facă grupul
respectiv, care era, practic, prima biserică creştină? Unde au făcut aceste lucruri? Ce anume
crezi că au fost nevoiţi să facă, dat fiind că mulţi credincioşi noi nu locuiau în Ierusalim, ci erau
din multe alte oraşe şi ţări? Ce rezultate a avut ceea ce au făcut ei?
• Numeşte câteva dintre lucrurile pe care le-‐au făcut şi spune de ce crezi că au făcut aceste
lucruri. De ce crezi că se întâlneau în curtea templului şi în casele oamenilor? Ce-‐ţi relevă
acest pasaj despre natura bisericii?
Ø Aplicaţie
• Ce s-‐ar întâmpla cu tine şi cu credinţa ta în Hristos dacă n-‐ai avea părtăşie cu alţii care cred în
Hristos? Ce s-‐ar întâmpla dacă n-‐ai învăţa cu regularitate lecţii din Biblie care să te ajute să
creşti în credinţă? Ce s-‐ar întâmpla dacă n-‐ar mai exista alţi oameni care să te ajute? Sau dacă
tu n-‐ai ajuta pe credincioşii aflaţi în nevoi? De ce ar trebui să participăm cu regularitate la o
adunare locală a credincioşilor?

Ø Rezumatul lecţiei (trebuie să fie legat de scop): Am studiat acest pasaj ca să vedem cum arăta o
biserică plină de viaţă. Fiecare dintre voi trebuie să ştie că trebuie să facă parte dintr-‐un grup local şi
dinamic de credincioşi sau dintr-‐o biserică, indiferent unde vă întâlniţi. În primii 200 de ani de
existenţă a Bisericii, nici n-‐au existat clădiri bisericeşti. Însă nu poţi creşte în credinţă dacă nu faci
parte dintr-‐o biserică locală plină de viaţă. Te invităm să te alături mişcării noastre din această zonă.
Ø Încheie cu rugăciune: Roagă-‐te ca Domnul să ajute pe fiecare din grup să devină membru al bisericii,
unde să poată creşte în credinţă, unde să le poată sluji altor credincioşi şi să-‐i ajute să crească, iar
împreună să-‐i evanghelizeze şi să-‐i aducă şi pe alţii la credinţa în Hristos.

LECŢIA 6: FAPTE 1:3-‐9 SĂ-‐L MĂRTURISIM PE HRISTOS
Ø Scopul: Mărturisirea lui Hristos în puterea Duhului Sfânt
Ø Contextul: Povestirea este despre Isus şi despre apostolii pe care El îi alesese. Aşadar Isus înviase din
morţi şi le apăruse apostolilor de mai multe ori, de-‐a lungul unei perioade de 40 de zile. Acum era gata
să Se urce iar la ceruri şi urma să le dea ucenicilor ultimele instrucţiuni cu privire la venirea Duhului
Sfât şi la puterea pe care avea să le-‐o dea.
• Când s-‐a întâmplat acest lucru? Unde s-‐a întâmplat? De ce crezi că le-‐a dat Isus aceste ultime
instrucţiuni chiar înainte de a pleca de pe Pământ? Ce urmau să primească apostolii la venirea
Duhului Sfânt? Ce rezultat avea să aibă acea putere? Unde trebuiau să fie martori? Ce
înseamnă să fii martor? Care este legătura între venirea Duhului Sfânt și faptul că ei Îl
mărturiseau pe Hristos? De ce le-‐a spus că Îi vor fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea și
Samaria și până la capătul pământului? Să fi fost acest mesaj și promisiunea venirii Duhului
Sfânt doar pentru ucenicii din primul secol? De unde știi?
Ø Aplicaţie:
• Crezi că ți se poruncește să fii un martor al lui Isus Hristos? Ce facem pentru a fi martori? Ce
legătură are Duhul Sfânt cu faptul că noi Îi suntem martori lui Hristos? Care ar putea fi
echivalentul din zilele noastre al Ierusalimului, Iudeii şi Samariei şi capătul pământului? Cum
ar trebui să le vedem noi, ca grup? Cum ne însuşim puterea Duhului Sfânt pentru a fi martori?
Ce anume te-‐ar ajuta să fii un martor mai bun şi mai puternic al lui Isus Hristos? Cum ne
putem ajuta unul pe celălalt?

68
Ø Rezumatul lecţiei (trebuie să fie legat de scop): Credem că atunci când Isus le-‐a dat instrucţiuni
apostolilor după învierea Sa, înainte de a pleca, El dădea, de fapt, porunci Bisericii să împlinească
acele lucruri până când El avea să se întoarcă. Isus vrea ca fiecare dintre noi să-‐I fim martori. Dar nu
putem face ceea ce este nevoie decât având puterea Duhului Sfânt în viaţa noastră. Doar când primim
putere de la El putem fi martori eficienţi. Ne dorim să te instruim şi să te înzestrăm pentru această
sarcină, dar numai Duhul Sfânt îţi poate da puterea necesară, pe care tu ţi-‐o însuşeşti prin credinţă.
Ø Încheie cu rugăciune: Mulţumeşte-‐I Domnului pentru privilegiul de a fi martor al lui Hristos.
Mulţumeşte-‐I pentru Duhul Sfânt şi pentru puterea Lui. Roagă-‐te să ne însuşim toţi puterea Sa şi să
fim martori rodnici în comunitatea noastră şi în zonele din jur, ca să putem răspândi Evanghelia şi să
reuşim să plantăm biserici.

Modulul 1, lecţia 16-‐17

Consolidarea în credinţă a noilor credincioşi

Rezumat
În această lecţie cursanţii vor învăţa cum să-‐i consolideze în credinţă pe noii credincioşi, folosind un
set de povestiri biblice.

Pasaje-‐cheie: Fapte 18: 24-‐27; Fapte 8: 26-‐35; Fapte 2: 41-‐47


• Vor fi recunoscut importanţa consolidării în credinţă a noilor credincioşi, realizată îndeosebi în
cadrul unui grup.
• Vor înţelege că e eficient să folosească povestiri biblice în consolidarea noilor credincioşi.
• Vor fi exersat metoda de consolidare care foloseşte povestiri din Biblie.
• Vor cunoaşte şase povestiri biblice principale şi opt suplimentare, pe care le pot folosi în
consolidare.


• Biblia este sursa crucială pentru dezvoltarea ca ucenici ai lui Hristos.
• În locul diverselor materiale tipărite, ar trebui să ne bazăm consolidarea pe povestiri biblice.
Acestea sunt transferabile şi întotdeauna la îndemână.
• Consolidarea realizată într-‐un grup mic furnizează cadrul formării unui grup de studiu sau a unei
biserici de casă.

I. INTRODUCERE
Pune cursanţilor întrebarea: Ce te-a ajutat să creşti în credinţă când ai devenit credincios?
Lasă mai mulţi cursanţi să împărtăşească din experienţa lor.
După aceea întreabă-i dacă au observat ce au în comun experienţele lor sau dacă au observat
elemente asemănătoare care i-au ajutat să crească.
S-ar putea ca mulţi să spună că au crescut în credinţă fiindcă cineva s-a implicat direct în
viaţa lor. În cazul unora, se poate spune că alte persoane le-au făcut o introducere sistematică în
credinţă şi i-au ajutat să-şi consolideze credinţa. Accentuaţi acest fapt şi arătaţi cât de important
este ca cineva sa se implice direct în consolidarea noilor credincioşi şi să-i ajute să crească în
credinţă.
II. STUDIUL PASAJELOR BIBLICE (15 MIN.)

Împarte cursanţii în trei grupuri şi dă fiecărui grup câte un text de studiat. Textele sunt: Fapte
18:24-‐27, Fapte 8:26-‐35 şi Fapte 2:41-‐47. Roagă-‐i să studieze pasajele pe baza următoarelor
întrebări:
Ce anume l-‐a ajutat să crească în credinţă pe noul credincios din acest pasaj?
69
După zece minute, cursanţii să-‐şi prezinte observaţiile în faţa tuturor, în grupul reunit. După
aceea să găsească fiecare o aplicaţie personală şi să o prezinte cuiva.

III. CONTEXTUL LECŢIEI PE SCURT: IMPORTANŢA CONSOLIDĂRII
1. Aminteşte-ţi cum a fost în cazul tău
Dacă provii dintr-o familie de necredincioşi, poate că îţi aduci aminte cât de ciudat ţi se părea când ai început să
te întâlneşti cu credincioşi. Totul era nou. Când ai mers prima dată la biserică, când te-ai rugat prima dată, când
ai deschis Biblia... Aceste lucruri care acum ţi se par normale erau atunci destul de neobişnuite pentru tine.
Poate că nu te-ai simţit în largul tău să te rogi cu voce tare. Poate că te chinuiai să găseşti un verset în Biblie, în
timp ce ceilalţi îl găseau imediat. Poate că nu ştiai când trebuie să te ridici sau când trebuie să te aşezi la
serviciul de închinare din biserică. Povestirile din Biblie pe care le ştiau toţi îţi erau cu totul necunoscute.
Când cineva vine la Hristos, multe lucruri i se par complet noi. Noi, credincioşii mai vechi, suntem obişnuiţi,
dar ele sunt necunoscute pentru cineva care L-a primit recent pe Hristos. Vorbim despre lucruri cum ar fi
iertarea păcatelor, rugăciunea, Duhul Sfânt, cunoaşterea Bibliei şi ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu,
părtăşia cu fraţii, împărtăşirea credinţei cu alţii.
Noii credincioşi trebuie să înţeleagă esenţa noii lor vieţi în Hristos şi cum pot creşte în credinţă. Ei au mare
nevoie de un grup de credincioşi, unde să primească răspuns la întrebările pe care le au şi unde să vadă practic
ce înseamnă o viaţă trăită în Hristos. Acesta este motivul pentru care vă îndemnăm ca de la bun început să
faceţi consolidarea în cadrul unui grup mic.
Consolidarea individuală în comparaţie cu cea făcută în grup mic
Consolidarea în credinţă a noilor creştini poate fi făcută individual, dar sunt mai multe motive pentru care,
pe termen lung, este indicat să fie realizată în grupuri. Pe lângă exemplele din Scriptură, mai sunt câteva
motive practice:
• Membrii grupului nu învaţă numai de la lider, ci şi unii de la alţii.

• Cum membrii grupului învaţă şi se maturizează împreună în credinţă, se creează o legătură între ei,
prin părtăşie şi încurajare reciprocă.
• Deseori oamenii se simt mai bine într-un grup mic decât în cadrul unei întâlniri individuale.
• Noii credincioşi îşi pot invita prietenii într-un grup mic. Chiar şi cei care nu sunt încă creştini pot
veni la un mic grup de consolidare.
• De la un grup mic se poate trece uşor la o biserică de casă.
2. Consolidarea noilor creştini folosind povestiri din Biblie
Metoda noastră de consolidare a noilor credincioşi este studierea şi aplicarea învăţăturilor din
câteva povestiri biblice principale. Sunt câteva motive pentru care vă îndemnăm să folosiţi
povestirile biblice în locul unor lecţii de consolidare tipărite.
-‐ Oamenii ţin minte mai uşor povestirile decât alte materiale, oricât de logic ar fi structurate.
Povestea le va reveni în minte chiar şi după ce s-a terminat lecţia.
-‐ Pentru a-i ajuta pe oameni să crească în credinţă, nu ne trebuie decât o Biblie. Nu mai suntem
limitaţi de lipsa de materiale sau de costul tipăririi lor.
-‐ Povestirile pot fi uşor spuse şi altora, se reproduc cu uşurinţă.
-‐ Noii creştini învaţă astfel că sursa creşterii lor spirituale este Cuvântul lui Dumnezeu, nu alte
materiale.
-‐ Povestirile sunt astfel alese încât să-i ajute pe noii creştini să crească în credinţă şi în umblarea
cu Domnul.
-‐ Atunci când se gândesc la povestiri, se pot gândi şi la aplicaţiile sugerate în timpul discuţiei pe
baza povestirii.
-‐ Povestirile atrag un public larg, de la postmodernişti până la cei neştiutori de carte.
70
IV. DEMONSTRAŢIE
Instrucţiuni
Desfăşurarea unei lecţii de consolidare. În cele ce urmează vom vedea cum se desfăşoară o lecţie de
consolidare. Modelul este acelaşi pentru fiecare povestire. (După exerciţiu, veţi primi sugestii pentru fiecare
povestire din cadrul celor şase întâlniri de consolidare.)
a. Scopul: Explică scopul întâlnirii de consolidare. Începe cu rugăciune pentru împlinirea scopului şi
pentru ca Domnul să binecuvânteze timpul petrecut împreună.
b. Contextul: Descrie contextul biblic în care se desfăşoară povestirea. Explică-l pe scurt, ca oamenii să
înţeleagă povestirea. Observaţie: nu da prea multe informaţii, să nu pară că numai un expert ca tine
poate şti toate acele lucruri din Biblie. Descrie doar contextul povestirii şi ajută-i să înţeleagă cum se
încadrează povestea în acel context.
c. Spune povestirea biblică: Citeşte povestirea aşa cum este scrisă în Biblie, fără niciun alt comentariu.
Rezistă tentaţiei de a adăuga propriile explicaţii în timp ce citeşti! Cursanţii trebuie să ştie ce este din
Biblie şi ce nu. Roagă-i pe cursanţi să urmărească pe Biblia lor în timp ce citeşti. Dacă nu au Biblie,
încearcă să le procuri.
d. Pune-i pe cursanţi să povestească: Roagă un cursant să se ofere să spună povestirea aşa cum îşi aduce
aminte. Apoi ceilalţi îl pot corecta, în cazul că există omisiuni, adăugiri sau greşeli. S-ar putea să fie
nevoie să faci şi tu anumite corecturi, dacă nu au fost făcute de ceilalţi cursanţi. Dar cel mai bine ar fi
ca ei să se corecteze singuri. De aceea coordonatorul ar trebui să le pună întrebări înainte de a interveni
cu „răspunsul corect”. Scopul acestei recapitulări este ca povestirea, cu toate detaliile, să se întipărească
în memoria celor ce o aud. (În cazul consolidării individuale, cursantul povesteşte şi apoi îndrumătorul
îl ajută să-şi corecteze greşelile.)
e. Pune întrebări: Pune întrebări despre povestire şi lasă-i pe cursanţi să răspundă. Începe cu întrebări de
clarificare, ca să-i ajuţi să înţeleagă părţile importante ale povestirii. De exemplu: Cum a răspuns Isus?,
Ce a făcut tânărul?, De ce o fi spus Isus asta?, Ce o fi vrut să spună Isus?)
-‐ Dacă cineva răspunde greşit, lasă-i pe ceilalţi să-l corecteze. Poţi face asta punând mai multe întrebări.
(De exemplu: Voi ce credeţi despre asta? Asta ne învaţă povestirea?) Rezistă tentaţiei de a face pe
profesorul. Lasă oamenii să se înveţe unii pe alţii, în timp ce tu îi ghidezi punând întrebări.
-‐ Apoi este foarte important să pui întrebări aplicate, prin care cursanţii să înţeleagă cum le poate
influenţa această povestire viaţa. (De exemplu: Cum s-ar aplica această povestire în viaţa noastră? Ce
doreşti să faci în lumina învăţăturilor din această povestire? Profesorul nu trebuie să răspundă la aceste
întrebări.)
f. Aplicaţie personală. După ce te-ai asigurat că fiecare cursant a înţeles lecţia, cere-le să aleagă fiecare
un lucru pe care îl va face ca aplicaţie personală şi să îl scrie astfel: „Eu voi _____________.”
g. Cui îi vor prezenta lecţia? Pe lângă aplicaţia personală, fiecare cursant trebuie să se angajeze să
prezinte lecţia cel puţin unei persoane înainte de următoarea întâlnire a grupului.
h. Fă un rezumat al lecţiei: Rezumă lecţia, folosind răspunsurile cursanţilor din timpul discuţiei.
Asigură-te că rezumatul pe care îl faci se leagă de scopul stabilit pentru lecţia respectivă.
i. Încheie cu rugăciune: Roagă-te ca fiecare să aplice învăţămintele din lecţie în viaţa sa. (Aminteşte-le
de următoarea lecţie.)

Cum se face demonstraţia
Alege la întâmplare cinci cursanţi şi pregătiţi cadrul împreună. Ei joacă rolul vecinilor tăi, cu care ai petrecut
ceva timp în ultima vreme. Recent i-‐ai invitat la tine acasă, ca să vadă filmul Isus, şi toţi L-‐au primit pe Hristos
în viaţa lor. Acum este prima întâlnire după ce şi-‐au dedicat viaţa lui Hristos. I-‐ai invitat să se alăture grupului
care se întâlneşte săptămânal la tine acasă ca să afle mai multe despre Hristos şi despre relaţia cu El.
La început întreabă-‐i ce mai fac şi dacă au întrebări despre filmul Isus, vizionat data trecută. Spune-‐le ce se va
întâmpla în această întâlnire a grupului şi apoi citeşte povestirea.
Scop: explică de ce vom studia această povestire. Deoarece ea spune că, odată ce începem o relaţie cu
Hristos, ea durează pentru totdeauna.
71
Context: Spune-le că, în versetele anterioare , Isus a spus că El este Păstorul cel bun, care Îşi dă viaţa pentru oi
(versetul 11). El a mai spus: „Eu cunosc pe cele ce sunt ale Mele şi sunt cunoscut de cele ce sunt ale Mele” şi
„Eu am venit ca oile să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug”. Totuşi, mai mulţi iudei nu credeau în El şi Îl tot
ispiteau. De aici începe povestirea noastră.
Spune povestirea, adică citeşte pasajul din Biblie.
Pune grupul să spună povestirea: Roagă un cursant s-o povestească. Apoi întreabă: „Are cineva ceva de
adăugat?” Aşteaptă până când nu mai are nimeni nimic de adăugat şi toţi consideră că povestea a fost spusă
bine. Dacă mai sunt greşeli sau s-a sărit peste anumite elemente, adu-i înapoi la textul din Biblie şi pune-i să-l
compare cu ceea ce au spus ei.
Întrebări pentru clarificare:
• Când şi unde a avut loc întâmplarea? Care sunt personajele povestirii? Ce L-au întrebat oamenii pe
Isus? Care a fost răspunsul lui Isus? Care sunt cele două grupuri de oameni descrise de Isus? Ce a spus
Isus despre oile Sale? Ce le-a dat Isus oilor Sale? Ce spune Isus despre Tatăl Său?
• Cum ştim care sunt oile Sale? Ce este viaţa veşnică? Pe ce bază le dă Isus Hristos viaţă veşnică oilor
Sale? (Ne-a spus în versetele precedente din capitol. El Şi-a dat viaţa pentru oi.) Cine are viaţa veşnică?
Pe ce bază? Poate să o piardă? De ce?
Aplicaţie
• Ce aplicaţie are această poveste în cazul tău? Te numeri printre oile lui Isus? Pe ce te bazezi când spui
asta? Când ai devenit oaia Sa? Ce ţi-a dat El? Poţi să pierzi darul Său? Oare Isus vrea să ştii acest
lucru? Crezi? I-ai mulţumit?
Rezumatul lecţiei: (trebuie să fie legat de scop)
§ Pe cruce, Isus Hristos, Păstorul cel bun, Şi-a dat viaţa ca jertfă pentru păcatele tale. Atunci când ţi-ai
pus încrederea în Hristos ca Domn şi Mântuitor, ai devenit una dintre oile Sale şi ai început să-L
urmezi. Isus vrea să ştii că ai viaţă veşnică şi că nu vei pieri niciodată. Eşti în mâna Lui şi în mâna
Tatălui. Nimeni, nici măcar Satana, nu te poate smulge din mâinile Lor. L-ai primit pe Isus în viaţa ta?
Ştii sigur că ai viaţă veşnică? Dacă nu, vino să vorbim după lecţie. Acum hai să ne asigurăm că Îl
urmăm pe Păstorul cel bun.
Încheie cu rugăciune
§ În rugăciune, mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru Păstorul nostru cel bun, pentru moartea Sa, pentru
viaţa veşnică şi pentru faptul că suntem în siguranţă în mâinile Sale.

V. ACTIVITATE DE GRUP: RECAPITULARE
Întreabă-‐i pe cursanţi: „Ce aţi observat?” Aşteaptă să-‐şi spună părerile. După câteva minute, treci la exerciţiu.
VI. PREZENTAREA POVESTIRILOR PENTRU CONSOLIDARE
Roagă-‐i pe cursanţi să scoată cele două seturi de materiale intitulate „Povestiri principale pentru consolidare”
şi „Povestiri suplimentare pentru consolidare”. Treceţi în revistă desfăşurarea povestirilor principale pentru
consolidare, pentru a vedea care sunt cele mai importante subiecte.
LECŢIA 1: IOAN 10:22-30 PĂSTORUL ŞI OILE LUI – Siguranţa mântuirii

LECŢIA 2: LUCA 15:11-24 FIUL RISIPITOR – Relaţie şi părtăşie
LECŢIA 3: IOAN 15:1-17 SĂ RĂMÂNEM ÎN HRISTOS – Duhul Sfânt
LECŢIA 4: MATEI 6:5-15 RUGĂCIUNEA – Rugăciunea
LECŢIA 5: FAPTE 2:41-47 PĂRTĂŞIA – Să facem parte dintr-o biserică
LECŢIA 6: FAPTE 1:3-9 SĂ-L MĂRTURISIM PE HRISTOS – Să spunem altora despre Hristos
72

În plus, avem mai multe povestiri care pot fi utile noilor credincioşi. Acestea sunt:

LECŢIA 7: MARCU 12:28-‐34: CEA MAI MARE PORUNCĂ
LECŢIA 8: MATEI 13:3-‐8, 18-‐23: PILDA DIFERITELOR TIPURI DE SOL
LECŢIA 9: MATEI 25:14-30: PILDA TALANŢILOR
LECŢIA 10: LUCA 18:2-8: PILDA VĂDUVEI STĂRUITOARE
LECŢIA 11: LUCA 5:36-38: PILDA DESPRE NOU ŞI VECHI
LECŢIA 12: LUCA 14:25-33: PREŢUL UCENICIEI
LECŢIA 13: IOAN 4:7-45: SAMARITEANCA DE LA FÂNTÂNĂ
LECŢIA 14: FAPTE 4:23-‐31: ÎNDRĂZNEALĂ ÎN FAŢA PRIGOANEI
VII. EXERSEAZĂ CU UN GRUP DE TREI CURSANŢI

Împărţiţi-‐vă în grupuri de câte patru. Lider de grup va fi persoana cu părul cel mai închis la culoare.

Uitaţi-‐vă la anexa cu povestiri. Fiecare persoană din grup va conduce o parte a exerciţiului. Grupul va alege o
lecţie pe care s-‐o „predea” şi care trebuie să se desfăşoare ca în demonstraţia de mai înainte. Fiecare membru
de grup va conduce, pe rând, o parte din lecţie.

1. Povesteşte cele întâmplate.
2. Cere celorlalţi membri să povestească şi ei.
3. Pune întrebări ca să clarifici povestirea.
4. Roagă-‐i pe membrii grupului să găsească o aplicaţie personală şi să completeze spaţiul gol: „Eu voi
_________”. Cui îi vor mai spune povestirea?

VIII. Rezumat şi aplicaţie personală

Rezumă ce s-‐a făcut. Aminteşte-‐le că tema lor este să pună bazele unui grup mic, din cinci oameni, care să se
întâlnească periodic pentru consolidare, înainte de a începe modulul 2 al acestui curs.

Încheie cu rugăciune.
ANEXA B – Povestiri suplimentare pentru grupurile de consolidare

LECŢIA 7: MARCU 12:28-‐34 CEA MAI MARE PORUNCĂ
Ø Scopul: Să-‐L iubeşti pe Dumnezeu şi să-‐ţi iubeşti aproapele sunt cele mai mari porunci date de
Dumnezeu.
Ø Contextul: Isus a fost adesea provocat de conducătorii religioşi ai vremii Sale, fiindcă El constituia o
ameninţare pentru ei şi pentru sistemul lor religios. Aceștia susţineau că ştiu despre Dumnezeu şi
despre căile Sale, însă nu trăiau după aceleaşi standarde pe care le stabileau pentru popor. Cărturarii
şi farisei (liderii religioşi iudei) au căutat să-‐L pună la încercare pe Isus punându-‐I cele mai dificile
întrebări care le-‐au venit în minte și sperând să-‐L discrediteze. Însă El le-‐a răspuns atât de bine, încât
unul dintre cărturari a fost impresionat şi I-‐a pus o întrebare sinceră: care este cea mai mare poruncă
din legea Vechiului Testament? Isus i-‐a răspuns citând un pasaj important din Vechiul Testament, care
arată ce simte Dumnezeu.
Ce a vrut să spună Isus când a citat versetul „Domnul Dumnezeul nostru, Domnul, este unul
singur”? De ce este important? Care sunt cele două porunci cele mai mari? Ordinea lor are vreo
semnificaţie? De ce cea mai mare poruncă este să-‐L iubeşti pe Dumnezeu? Ce înseamnă să-‐L
iubeşti pe Dumnezeu cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată gândirea ta şi cu toată puterea
ta? Ce legătură este între a-‐L iubi pe Dumnezeu şi a-‐i iubi pe ceilalţi? Ce înseamnă să-‐ţi iubeşti
aproapele ca pe tine însuţi? De ce ne spune Dumnezeu să ne iubim aproapele şi nu ne spune doar
73
să-‐i iubim pe toţi oamenii? De ce a confirmat Isus răspunsul cărturarului? De ce împlinirea celor
două porunci face mai mult decât numeroase jertfe şi arderi-‐de-‐tot?
Ø Aplicaţie:
Îl iubeşti pe Dumnezeu cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată gândirea ta şi cu toată
puterea ta? Iubeşti altceva mai mult decât pe Dumnezeu? Cum îţi arăţi iubirea faţă de Dumnezeu?
Cum îţi arăţi iubirea faţă de alţii? Există cineva de care trebuie să te apropii cu iubire? Ce
îmbunătăţiri poţi face la modul în care îţi arăţi şi-‐ţi manifeşti iubirea față de cei din jurul tău? În
calitate de ucenic al lui Hristos, cum poţi avea putere să-‐i iubeşti cu adevărat pe ceilalţi?

Ø Rezumatul lecţiei (trebuie să fie legat de scop):
Isus ne-‐a spus care sunt cele mai mari priorităţi ale lui Dumnezeu: să-‐L iubim pe Dumnezeu cu toată
inima, cu tot sufletul, cu toată gândirea şi cu toată puterea noastră şi să ne iubim aproapele ca pe noi
înşine. Dacă vrem să fim ucenici adevăraţi ai lui Isus, trebuie să împlinim poruncile Sale. Dar nu
putem face acest lucru decât în puterea Duhului Sfânt!


Să-‐L rugăm pe Domnul să ne facă să-‐L iubim mai mult şi să căutăm să le arătăm iubire celor din jurul nostru. Să
recunoaştem că nu putem face asta cu puterea noastră, dar cu puterea Duhului Sfânt putem face absolut
orice. Şi să-‐L rugăm pe Domnul să ne dea har şi tărie, ca să facem aplicaţiile personale.
LECŢIA 8: MATEI 13:3-‐8, 18-‐23: PILDA DIFERITELOR TIPURI DE SOL (A SEMĂNĂTORULUI)

Ø Scopul: Există diferite răspunsuri faţă de Evanghelie.
Ø Contextul: Lucrarea lui Isus creştea şi mulţi oameni au început să meargă după El. Isus le dădea
oamenilor învăţături prin pilde. Aceasta este una dintre ele.
Ø Pune-i pe cursanţi să povestească:
• Care sunt cele patru tipuri de sol? Potrivit lui Isus, ce reprezintă sămânţa? Ce reprezintă pământul
de lângă drum? Ce reprezintă pământul din locul stâncos? Ce reprezintă pământul dintre spini? Ce
reprezintă spinii? Ce reprezintă pământul bun? Ce reprezintă pământul care aduce roadă? De ce
crezi că a spus Isus această pildă celor ce Îl urmau?
Ø Aplicaţie
Ce fel de pământ crezi că eşti tu? De ce? Există lucruri care par să-‐ţi înăbuşe credinţa? Care sunt
ele? Ce trebuie să faci ca să devii un pământ bun? Când le mărturiseşti altora despre Isus, ce tipuri
de persoane vei întâlni, conform acestei pilde?

Mulţi oameni aud Evanghelia, dar răspund diferit la ea. Este important să te hotărăşti ce fel de
pământ vei fi. Te vei lăsa descurajat uşor când vor veni necazurile? Sau vei lăsa sămânţa să prindă
rădăcină adânc, ca să fii puternic şi să înfloreşti?
Mulţumeşte-‐I lui Dumnezeu pentru Vestea Bună care a prins rădăcină în inima ta. Roagă-‐te ca
Dumnezeu să continue să-‐ţi cerceteze inima şi să-‐ţi arate ce fel de pământ eşti. Roagă-‐te şi pentru
oamenii spre care te călăuzeşte Dumnezeu să le spui Evanghelia. Roagă-‐te să aibă pământ fertil
pentru Evanghelie în inimă.

74

LECŢIA 9: MATEI 25:14-‐30 PILDA TALANŢILOR

Ø Scopul: Dă tot ce poţi şi valorifică la maximum ceea ce ţi-‐a încredinţat Dumnezeu.
Ø Contextul: Pe când se apropia sfârşitul lucrării Lui pe pământ, Isus a început să-‐i avertizeze pe evrei în
legătură cu judecata care avea să vină la sfârşitul veacurilor, când fiecare va da socoteală de faptele lui
înaintea lui Dumnezeu. Talantul este o unitate de măsură pentru greutate sau o sumă mare de bani:
reprezenta contravaloarea salariului pe 20 de ani al unui zilier.
Ø Spune povestirea biblică:
Ce le-‐a spus stăpânul robilor să facă cu talantul? Cât înseamnă un talant? Crezi că talantul are
valoare? Ce i-‐a răspuns stăpânul robului cu cinci talanţi, care a mai câştigat cinci? Ce i-‐a răspuns
robului cu doi talanţi, care a câştigat alţi doi? Ce i-‐a răspuns robului cu un singur talant, pe care l-‐a
îngropat, necâştigând nimic? Ce reprezintă talanţii? De ce s-‐a purtat stăpânul aspru cu robul care
avea un talant?
Ø Aplicaţie
Ce ţi-‐a încredinţat Dumnezeu? Cum vrea Dumnezeu să investeşti darurile pe care ţi le-‐a
încredinţat? Ai dat tot ce-‐ai putut, ai valorificat la maximum ceea ce ţi-‐a dat Dumnezeu? Ai bani,
diferite capacităţi, pregătire, influenţă personală, poziţie sau relaţii pe care Dumnezeu le-‐ar putea
folosi? Cum poţi face ca viaţa ta să aducă o influenţă mai mare pentru Împărăţia Sa?

Darurile pe care ni le-‐a dat Dumnezeu (materiale, spirituale, talanţii şi chiar viaţa noastră) sunt foarte
valoroase. Dumnezeu vrea să le investim în lucruri care Îl vor preamări pe El.
Mulţumeşte-‐I lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care ţi le-‐a dat, îndeosebi pentru viaţa ta.
Roagă-‐L să te ajute să investeşti în lucruri care dăinuie. Dedică-‐te înaintea Lui să faci ca viaţa ta pe
acest pământ să fie cu adevărat valoroasă.

LECŢIA 10: LUCA 18:2-‐8 PILDA VĂDUVEI STĂRUITOARE

Ø Scopul: Puterea rugăciunii stăruitoare
Ø Contextul: În capitolul precedent, Isus le-‐a spus ucenicilor că va reveni pe pământ și le-‐a vorbit și
despre semnele, încercările şi suferinţa care au să aibă loc în lume înainte de întoarcerea Sa. Făcând
astfel, îi îndemna să-‐şi pună încrederea în El până la sfârşit. Apoi le-‐a spus pilda văduvei stăruitoare.
Ideea pildei era că, dacă chiar şi un judecător corupt putea fi convins în cele din urmă de stăruinţa
unei văduve, o persoană lipsită de influenţă la acea vreme, cu cât mai mult avea să răspundă
Dumnezeu, care este bun şi iubitor, la rugăciunile stăruitoare ale ucenicilor Săi!
Ø Pune-i pe cursanţi să povestească
Care erau personajele din pilda lui Isus? Ce fel de om era judecătorul? Se comparau puterea şi
autoritatea lui cu ale văduvei? Ce cerea văduva de la judecător? Cum a răspuns judecătorul la
cererea văduvei? Cum L-‐a comparat Isus pe Dumnezeu cu judecătorul? În ce privinţe se
deosebesc? Potrivit lui Isus, care era înţelesul pildei? De ce trebuie să ne rugăm cu stăruinţă?
Ø Aplicaţie:
75
Ce faci când nu primeşti imediat răspuns la rugăciuni? Ce ai învăţat despre importanţa rugăciunii
făcute cu stăruinţă? Te-‐ai rugat vreodată pentru ceva şi apoi ai renunţat? Cum spune pilda că
răspunde Dumnezeu la rugăciunile noastre?

Faptul că suntem creştini nu ne uşurează viaţa. Trăim într-‐o lume pierdută, aşa că tot vom avea parte
de greutăţi şi de încercări. Atunci când ni se pare că lucrurile nu merg în direcţia dorită de noi, există
tentaţia de a ne descuraja şi de a înceta să ne rugăm. În această pildă, Isus ne încurajează şi ne spune
să nu ne pierdem niciodată speranţa şi să ne rugăm cu stăruinţă, căci avem un Dumnezeu iubitor,
care Îşi ascultă copiii.
Mulţumeşte-‐I lui Dumnezeu pentru că a promis că ascultă rugăciunile copiilor Săi. Mulţumeşte-‐I
totodată şi pentru nădejdea pe care ne-‐o dă, că avem un Dumnezeu care ne iubeşte şi ne ascultă.
Dedică-‐te să te rogi cu credincioşie, să nu-‐ţi pierzi niciodată speranţa şi să te încrezi mereu în El.

LECŢIA 11: LUCA 5:36-‐38: PILDA DESPRE NOU ŞI VECHI

Ø Scopul: Să lăsăm vechiul fel de a fi, vechile tradiţii şi superstiţii, şi să urmăm Evanghelia.
Ø Contextul: Fariseii cârteau şi-‐L judecau pe Isus deoarece stătea cu anumiţi oameni („păcătoşi”) şi
deoarece El şi ucenicii Lui mâncau şi beau, spre deosebire de ei, care posteau cu regularitate.
Ø Spune povestirea biblică:
Ce atitudine aveau fariseii faţă de Isus şi de ucenicii Săi? De ce nu erau mulţumiţi de
comportamentul lui Isus şi al ucenicilor Săi? Fariseii au răspuns astfel fiindcă erau sincer
preocupaţi să-‐i ajute pe iudei să asculte de Dumnezeu? De ce? Ce tradiţii ar fi vrut fariseii să
împlinească Isus? Cum se compară ele cu burdufurile vechi? Ce se întâmplă când coşi un petic nou
pe o haină veche? Ce se întâmplă când torni vin nou în burdufuri vechi? Ce reprezintă obiectele
vechi şi cele noi? La ce Se referea Isus în această pildă?
Ø Aplicaţie: întrebări personale
Ai încercat să combini anumite tradiţii, convingeri religiose şi superstiţii cu credinţa în Isus? Ce
diferenţă este între superstiţiile în care crezi şi mesajul Evangheliei? Dacă nu renunţi la superstiţii,
convingeri religioase şi la tradiţiile greşite, cum îţi vor afecta ele înţelegerea Evangheliei?

Toate tradiţiile religioase au aceeaşi intenţie fundamentală: să încerce să-‐i facă pe oameni suficient
de buni ca să ajungă la Dumnezeu şi să obţină mântuirea. Vechiul nostru fel de a fi pare uneori tare
bun şi aproape de Adevăr. De exemplu, el ne spune că trebuie să facem diferite lucruri pentru a
câştiga bunăvoinţa lui Dumnezeu, că trebuie să împlinim anumite cerinţe ca să putem ajunge în Rai
sau ca să primim binecuvântări. Însă Evanghelia transmite un alt mesaj, cel al harului, al bunăvoinţei
nemeritate. Dacă Îl primim pe Isus ca Domn şi Mântuitor, primim mântuire, binecuvântări şi
bunăvoinţa lui Dumnezeu, indiferent de cât de religioşi suntem. Relaţia cu Isus se deosebeşte cu
totul de tradiţiile religioase de care am ascultat poate în trecut. Trebuie să încetăm să-‐L punem pe
Isus alături de tradiţiile noastre şi trebuie să-‐L lăsăm să înnoiască toate lucrurile.
Roagă-‐L pe Dumnezeu să scoată la lumină orice convingeri greşite despre caracterul Său şi despre
credinţă pe care le mai ai. Mulţumeşte-‐I pentru darul harului Său. Poţi fi sigur că, orice s-‐ar întâmpla
şi orice ai face, Dumnezeu te iubeşte şi nimic nu te poate despărţi de El.

76

LECŢIA 12: LUCA 14:25-‐33 PREŢUL UCENICIEI

Ø Scopul: Să-‐L urmăm pe Isus înseamnă să-‐I predăm totul.
Ø Contextul: Isus a început să fie urmat de mulţimi mari. Oamenii au auzit despre minunile făcute de El,
despre vindecări şi despre hrănirea mulţimilor. Pe ei îi atrăgea ceea ce sperau să primească de la
Hristos. Însă cum El le ştia inima, ştia și că ei nu prea doreau să-‐L urmeze necondiţionat. Iar Isus voia
ca ei să recunoască faptul că trebuie să-‐I predea tot ce au dacă vor să-‐L urmeze.
Ce le-‐a spus Isus oamenilor că trebuie să facă pentru a putea fi ucenicii Săi? Ce a vrut să spună
când a zis că trebuie să-‐şi urască familia ca să-‐L poată urma? Ce însemna să le ceară să-‐şi poarte
crucea? Ce a spus Isus că ar trebui să facă un om care vrea să construiască un turn sau un rege
care merge la război? De ce crezi că a spus Isus această pildă când era deja urmat de mari
mulţimi? Ce spune asta despre creştinismul real? Ce înseamnă să faci socoteala cheltuielilor? Care
este preţul pe care trebuie să-‐l plătească un ucenic pentru urmarea lui Hristos?
Ø Aplicaţie:
Când te-‐ai decis să-‐L urmezi pe Isus, te-‐ai gândit ce preţ ai de plătit pentru asta? Ai continua să
mergi după Isus chiar dacă ai parte de greutăţi, prigoană sau probleme? I-‐ai predat totul lui Isus?

Când Îl urmăm pe Hristos, ne bucurăm de avantaje veşnice, care nu se compară cu nimic: iertarea
păcatelor, mântuire şi siguranţă în Regele regilor şi Domnul domnilor. Dar faptul că eşti ucenicul lui
Isus nu te scuteşte de durere şi de încercări. În plus, urmarea Lui îți va aduce prigoană și greutăți, căci
nu e ușor să fii ucenicul lui Isus într-‐o lume decăzută şi robită lui Satan. De aceea, ca să-‐L putem urma
pe Isus, trebuie să-‐I predăm totul.
Întreabă-‐L pe Dumnezeu dacă există vreun lucru pe care El vrea să i-‐L predai. Iar când ţi-‐l descoperă,
angajează-‐te să i-‐l predai. Ia decizia să fii ucenicul Său, declarând că eşti gata să-‐I dai tot ce ai.

LECŢIA 13: IOAN 4:7-‐45 SAMARITEANCA DE LA FÂNTÂNĂ

Ø Scopul: Cum să evanghelizezi prin mărturia personală
Ø Contextul: Povestirea începe de când Isus s-‐a hotărât să treacă prin regiunea Samariei în continuarea
lucrării Sale. Pe vremea Sa, iudeii nu se însoţeau cu samaritenii şi preferau să mai meargă cale de o zi,
să traverseze Iordanul şi prin partea de est decât să treacă prin Samaria. Iudeii credeau că devin
necuraţi dacă se însoţesc cu samaritenii (de pildă, dacă le foloseau vasele ca să bea). În plus, liderii
religioşi iudei erau rareori văzuţi discutând cu femei. În această povestire, Isus a încălcat aceste norme
sociale, trecând prin Samaria şi cerând unei samaritence să-‐i dea să bea.
• Ce a răspuns samariteanca la vorbele lui Isus? De ce au fost ucenicii surprinşi că Isus vorbeşte
cu femeia? Ce au spus apostolii când L-‐au văzut pe Isus vorbind cu samariteanca? De ce a luat
Isus iniţiativa de a vorbi cu o samariteancă? Ce spune acest lucru despre Isus şi despre
lucrarea Sa? Ce a făcut samariteanca după ce a vorbit cu Isus? Ce s-‐a întâmplat când
samariteanca le-‐a spus altora din sat despre El? Ce putem învăţa din fapta samaritencei?
Ø Aplicaţie:
77
Ce experienţă personală ai cu Isus? Cum pot fi încurajaţi şi alţii să vrea să-‐L cunoască pe Isus
atunci când aud despre experienţa ta? Există persoane pe care să nu vrei să le evanghelizezi
deoarece așa îți dictează cultura în care trăieşti sau prejudecăţile personale? Căror oameni te
îndeamnă Dumnezeu să le spui mărturia ta?

Samariteanca le-‐a spus despre Isus imediat altora, deşi era prima dată când Îl întâlnise. N-‐a avut
nevoie să ştie multe lucruri despre El sau să caute să ştie totul, ca să le poată vorbi despre Isus. N-‐a
trebuit decât să le spună ce se întâmplase cu ea şi cu Hristos, după care i-‐a îndemnat să se
întâlnească şi ei cu El. De aici reiese că Dumnezeu poate folosi pe oricine ca să aducă alţi oameni la
El. Pe vremea aceea, femeile şi samaritenii erau consideraţi ca făcând parte din clasa de jos a
societăţii. Cu toate astea, Isus a rupt barierele sociale şi a ales o femeie ca să i Se descopere şi prin
care să aducă samariteni la El.
Mulţumeşte-‐I Domnului că a ales să ţi Se descopere. În pofida greşelilor şi eşecurilor tale, Isus a ales
să se oprească şi să ţi Se descopere. Roagă-‐L pe Domnul să-‐ţi dea înţelepciune cu privire la
persoanele cărora să le spui mărturia ta. Roagă-‐L să te ajute să depăşeşti prejudecăţile personale.

LECŢIA 14: FAPTE 4:23-‐31 ÎNDRĂZNEALĂ ÎN FAŢA PRIGOANEI
Ø Scopul: Să-‐i încurajăm pe cei care se confruntă cu prigoana să nu dea înapoi, ci să-‐L vestească pe
Hristos în ciuda riscurilor.
Ø Contextul: Petru şi apostolii fuseseră folosiţi de Dumnezeu ca să facă o mare minune: vindecaseră un
olog din naştere, care obişnuia să cerşească la porţile Ierusalimului. Datorită acestei mari minuni,
Petru a ţinut o predică puternică şi a explicat că ologul fusese vindecat în numele lui Isus. La predica
lui au răspuns pozitiv foarte mulţi oameni şi aşa mulţi au fost cei care au auzit despre minunea
aceasta, încât mai-‐marii religioşi i-‐au arestat pe Petru şi pe Ioan. Conducătorii religioşi i-‐au ameninţat
şi le-‐au spus să nu mai vorbească despre Isus. Dar, în loc să se teamă, ei L-‐au lăudat pe Dumnezeu
pentru că au ocazia de a suferi prigoană şi au continuat să vorbească cu îndrăzneală despre Isus.
Cum au reacționat Petru și Ioan când li s-‐a spus să nu mai vorbească în numele lui Isus? Ce s-‐au
rugat? De ce nu s-‐au rugat să fie scutiți de prigoană?
Ø Aplicaţie:
Ce preț ai plătit tu personal fiindcă ai hotărât să-‐L urmezi pe Hristos? Ce ai face dacă ai fi
amenințat de oameni să nu-‐L urmezi pe Isus și să nu le vorbești altora despre El? Ce vei face dacă
cei dragi ție te vor respinge sau te vor insulta pentru credința ta? Cum vei continua să vorbești cu
îndrăzneală în numele Său chiar și când te confrunți cu prigoana?

Adesea trebuie să plătim scump pentru faptul că ne punem credinţa în Isus. Atât pe vremea Noului
Testament, cât şi în zilele noastre, mulţi şi-‐au sacrificat viaţa, familia sau reputaţia pentru a-‐L urma
pe Isus. Poate că unii ne vor ataca fizic, emoţional şi verbal fiindcă Îl urmăm pe Isus. Chiar şi mai mult
dacă riscăm să le spunem altora despre credinţa noastră în Hristos. Însă chiar dacă trebuie să suferim
78
pentru credinţa şi mărturia noastră pentru El, ne bucurăm de siguranţa că Dumnezeu va fi cu noi şi
ne va da putere şi îndrăzneală să le vorbim şi altora despre Isus.
Să-‐L rugăm pe Dumnezeu să ne dea îndrăzneală să-‐L urmăm şi să vestim Evanghelia cu putere , în
pofida împotrivirilor şi a prigoanei. Să-‐I mulţumim că prin moartea şi învierea Sa avem siguranţa unui
viitor alături de El. Să-‐L rugăm să ne folosească pentru a aduce multe persoane la Hristos, cât ne
bucurăm de această ocazie.

Formarea grupurilor de consolidare

În această lecţie, cursanţii vor vedea din Biblie cum formau noii credincioşi grupuri pentru a creşte în
credinţă. Cursanţii vor aplica apoi principiile extrase din aceste exemple pentru a consolida credincioşii
noi din zonele-‐ţintă.

Pasaje-‐cheie: Ioan 1:35-‐49; Fapte 2:41-‐47



• Vor fi convinşi de importanţa şi modelul biblic al grupurilor de consolidare.
• Vor fi văzut şi aplicat principii ale consolidării de grup, extrase din examinarea exemplelor biblice şi
discutarea pe marginea acestora.
• Vor fi pregătiţi pentru a forma un grup de credincioşi noi pentru consolidare.

Principii-‐cheie

1. Chiar şi în primele etape de credinţă, noii credincioşi se maturizează cel mai bine în cadrul unei
comunităţi de credincioşi.
2. Grupurile de consolidare duc în mod firesc la întemeierea de grupuri mai mari şi de biserici.
3. Există o şansă mai mare de a forma grupuri de consolidare din persoane cu oarecare legături între
ele (familii, rude, prieteni, colegi) decât din persoane fără nicio legătură între ele.
4. Adesea grupurile se formează în jurul unor persoane-‐cheie (o parte din rolul oamenilor păcii).

Introducere

Cum se formează grupurile mici de credincioşi noi? Ce anume îi atrage pe noii credincioşi şi chiar şi pe cei care
nu Îl cunosc încă pe Hristos la grupurile de consolidare? În lecţia de faţă vom vedea două exemple biblice de
grupuri de noi credincioşi şi vom discuta câteva modalităţi prin care putem stimula formarea şi creşterea
grupurilor de consoliare, care vor duce la dezvoltarea de grupuri mai mari şi de biserici.

I. Activitatea 1: Primul grup de ucenici al lui Isus

În grupuri mici:

Citiţi Ioan 1:35-‐49.

Cum s-‐a format grupul de ucenici al lui Isus?
Cine au fost oamenii-‐cheie care i-‐au „recrutat” pe ceilalţi să meargă după Isus? Ce au făcut?
Cum ne putem inspira să formăm propriile grupuri de consolidare?

Roagă fiecare grup să-‐şi spună impresiile.
79

Rezumaţi concluziile în cadrul grupului mare reunit.

II. Activitatea 2: Prima biserică din Fapte

Unul dintre pasajele noastre cheie a fost Fapte 2:41-‐47, care ne descrie în amănunt un grup de credincioşi şi
faptele lor.

Discutaţi pe marginea următoarelor întrebări:

Unde se întâlneau oamenii?
Ce făceau în timpul adunărilor?
Ce înseamnă să frângă pâinea împreună? (observaţie: poate include şi Cina Domnului, dar probabil că era o
masă în toată regula)
De ce voiau oamenii să facă parte din acest grup? Ce îi entuziasma atât de mult la ceea ce făceau în grup?

Ce lecţii putem trage de aici? Cum trebuie să se desfăşoare adunările de grup şi cum trebuie să-‐i motivăm pe
oameni să facă parte din grup?

Rezumaţi concluziile în cadrul grupului mare reunit.

Asigură-‐te că printre concluzii apar şi principiile de mai jos. Dacă nu le aminteşte nimeni, spune-‐le tu, când vei
prezenta propriul rezumat şi propria concluzie.

• Chiar şi în primele etape de credinţă, noii credincioşi se maturizează cel mai bine în cadrul unei
comunităţi de credincioşi.
• Grupurile de consolidare duc în mod firesc la întemeierea de grupuri mai mari şi de biserici.
• Există o şansă mai mare de a forma grupuri de consolidare din persoane cu oarecare legături între ele
(familii, rude, prieteni, colegi) decât din persoane fără nicio legătură între ele.
• Adesea grupurile se formează în jurul unor persoane-‐cheie (o parte din rolul oamenilor păcii).

III. Dă-‐le cursanţilor suficient timp ca să reflecte la cele învăţate şi să decidă ce acţiuni vor face sub
supravegherea îndrumătorului.

IV. Diferite întrebări

Pot fi întrebări ca cele de mai jos.

Ce să le spun oamenilor ca să-‐i invit la o întâlnire de consolidare? Lasă grupul să facă sugestii cum
anume ar putea invita oamenii la o întâlnire de grup.

Ce vom face în cadrul grupurilor de consolidare? Un exemplu extraordinar în găsim în Fapte 2. Nu
vă concentraţi doar asupra povestirilor pentru consolidare, ci includeţi şi celelalte elemente în
povestire. Nu uitaţi: folosiţi povestirile pentru consolidare, dar coordonaţi activitatea întregului
grup, nu a fiecărui membru. Creaţi un mediu din care oamenii să-‐şi dorească să facă parte, care
să-‐i susţină şi să-‐i încurajeze.

Dcă terminăm de studiat toate cele şase povestiri de consolidare? Dacă terminaţi de studiat cele
şase povestiri, folosiţi-‐le pe cele opt suplimentare, din anexa B. După ce le-‐aţi folosit şi pe ele,
puteţi alege pasaje-‐cheie din Scriptură. Puteţi coordona apoi discuţia despre acele pasaje după
aceeaşi metodă prezentată în seria principală de povestiri pentru consolidare.

Dacă vor să se alăture grupului şi nişte oameni noi? Primiţi-‐i cu braţele deschise. Puteţi foarte bine
să recapitulaţi vechile subiecte de consolidare, ca să-‐i ajutaţi pe cei noi să-‐i prindă din urmă pe
80
ceilalţi. Ca metodă alternativă, puteţi ruga un credincios nou care a parcurs deja lecţiile de
consolidare să coordoneze consolidarea în cadrul unui grup nou.

Dar dacă grupul creşte şi vrea să înceapă să se închine ca biserică? Slăvit să fie Domnul! Începeţi o
adunare de închinare, invitaţi şi pe alţii care doresc să vi se alăture sau uniţi mai multe grupuri de
consolidare.

Întreabă dacă există şi alte întrebări. Îngăduie-‐le cursanţilor să discute şi să răspundă singuri la
întrebările suplimentare.

V. Încheie cu rugăciune, rugându-‐L pe Dumnezeu să-‐i conducă pe cursanţi spre grupuri de persoane care
pot începe să-‐şi trăiască împreună viaţa de credinţă.

PLANIFICAREA ACŢIUNILOR

Rezumatul lecţiei
În această lecţie, cursanţii vor trece în revistă propriile planuri de acţiune şi teme din lecţiile precedente şi vor
stabili nişte etape pentru realizarea acelor planuri şi împlinirea scopului lui Dumnezeu cu viaţa lor.
Pasaje-‐cheie:
Psalmul 37:5
Proverbe 16:3


1. Le vor fi spus îndrumătorilor care sunt aplicaţiile lor personale.
2. Vor fi făcut planuri concrete pentru realizarea acelor aplicaţii.
3. Vor fi trecut în revistă temele modulului 1 şi vor fi făcut planuri pentru a le rezolva.
4. În rugăciune, îşi vor încredinţa planurile în mâna lui Dumnezeu.

Activităţi
1. Cursanţii recapitulează aplicaţiile.
2. Fac planuri pentru realizarea aplicaţiilor.
3. Se întâlnesc cu îndrumătorii pentru a le spune planurile lor.
4. Se roagă pentru transpunerea planurilor în practică.


• Nu e suficient să ai doar bune intenţii în privinţa aplicaţiilor, trebuie să treci la acţiune.
• Faptul că vei da socoteală îndrumătorului te va ajuta să faci lucrurile pe care te-‐ai angajat să le
realizezi.

Aplicaţii
Completaţi fişele cu aplicaţii personale şi temele modulului 1.
Stabiliţi întâlnirile cu îndrumătorul.

Planul lecţiei

81

Introducere

În ultimele trei zile aţi primit teme pe care trebuie să le rezolvaţi înaintea următorului modul de pregătire. De
asemenea, la sfârşitul fiecărei lecţii aţi scris câteva aplicaţii după cum v-‐a călăuzit Dumnezeu. Vă rog să
scoateţi foile respective, ne pregătim să le transpunem în practică.

Cât de important este să treceţi la acţiune? Este foarte important! Ascultarea de Dumnezeu şi transpunerea
hotărârilor în fapte sunt mai importante decât credem.

În Mat. 5:34-‐37 Isus le spune ucenicilor Săi să nu jure strâmb, ci să-‐şi împlinească jurămintele, iar felul lor de
vorbire să fie „da, da, nu, nu”. Scriptura spune în altă parte că suntem nişte nebuni dacă facem jurăminte şi nu
le împlinim. Când ne angajăm înaintea Domnului să facem ceva, aceea este o promisiune pe care El Se
aşteaptă să ne-‐o ţinem.

Să vedem pilda celor două fii din Matei 21:28-‐32.

Citiţi pasajul.

Aici Isus pune în antiteză răspunsurile a doi fii. Unul a spus imediat că va asculta de tatăl său şi se va duce să
lucreze pe câmp, însă nu s-‐a ţinut de cuvânt. Al doilea fiu a spus că nu se va duce să muncească, dar totuşi s-‐a
dus mai târziu. Isus l-‐a lăudat pe al doilea fiu, deoarece e mai bine să împlineşti voia Tatălui decât să spui da,
dar să n-‐o împlineşti. Deşi aici se referă direct la neascultarea poporului Israel, implicaţiile sunt adevărate şi în
cazul nostru. Este mai bine să ne supunem decât să spunem că vom face ceva şi să nu facem ce am spus.

Însă totodată ne dăm seama că planurile noastre depind de Domnul în ultimă istanţă. De aceea trebuie să-‐I
încredinţăm Lui planurile noastre înainte să încercăm să le împlinim.

Activitatea 1 -‐ Discuţie în grup mic

În grupuri mici, căutaţi următoarele două pasaje:

Psalmul 37:5
Prov. 16:3

Cum ar trebui să ne facem planuri?
Cine este responsabil în ultimă instanţă de împlinirea planurilor noastre?
Ce atitudine ar trebui să avem în lunile următoare, când vrem să aplicăm cele învăţate în timpul cursului?

Activitatea 2 – Planuri de acţiune

Fiecare cursant să se alăture îndrumătorului său, apoi să ia fişa cu aplicaţii personale şi lista de teme aferente
modulului 1.

În ghidul de planificare a acţiunilor, scrieţi în cazul fiecărei aplicaţii personale ce veţi face, când veţi face şi cum
veţi şti că e realizată. Consultaţi-‐vă cu îndrumătorul, pentru a decide dacă aplicaţia este nerealistă sau dacă
trebuie modificată. Decideţi împreună asupra planului final de acţiune.

Când aţi terminat de scris toate aplicaţiile, faceţi o copie şi pentru îndrumător. Stabiliţi apoi cu el datele când
vă veţi întâlni ca să vă rugaţi împreună şi ca să vadă ce progrese aţi făcut în aplicarea planurilor.

După completarea planului de acţiune, treceţi în revistă temele pentru modulul 1. Discutaţi cu îndrumătorul
etapele pe care le veţi face pentru rezolvarea fiecărei teme în parte. Consemnaţi fiecare etapă de la fiecare
temă.

Încheiaţi lecţia rugându-‐vă cu îndrumătorul vostru.
82
Modulul 1, lecţia 20 – Trimiterea în lucrare

Rezumat

În această lecţie, cursanţii vor fi provocaţi să înceapă să aplice ceea ce au învăţat, în puterea Duhului Sfânt,
pentru a ajuta la iniţierea unei mişcări alcătuite din comunităţi misionare sau biserici care se multiplică.

Pasaje-‐cheie: Mat. 9:36-‐38; 10:1; Mat. 28:18-‐20, Fapte 1:8



7. Vor fi însufleţiţi să vadă că Dumnezeu îi foloseşte ca să înceapă să facă ucenici pentru Hristos.
8. Îşi vor aminti despre procesul MC2.
9. Se vor fi dedicat să se încreadă că Dumnezeu va dezvolta prin ei o mişcare alcătuită din grupuri
sau biserici care se multiplică.


• Să împlineşti Marea Trimitere înseamnă să faci ucenici.
• Succesul se vede abia la a patra generaţie. II Tim. 2:2

Etape de acţiune personală

Dă-‐le cursanţilor ocazia să răspundă la provocarea Marii Trimiteri.

Planul lecţiei
Introducere
Ne apropiem de sfârşitul primului modul de pregătire. A cam sosit timpul să începem să aplicăm cele învăţate
împreună. Înainte de a pleca, să ne grupăm pentru ultima dată şi să vorbim despre ce este în inima noastră în
aceste momente.

Activitate de grup

Citiţi Mat. 9:36-‐38; 10:1.

Ce au simţit ucenicii când au văzut compasiunea lui Isus faţă de oameni?
Ce au simţit ucenicii când Isus i-‐a chemat şi i-‐a trimis în misiune?

Tot aşa vă cheamă Isus şi pe voi să faceţi acelaşi lucru ca ucenicii Săi. Cum vă simţiţi acum, când vă pregătiţi să
faceţi următorii paşi şi să ascultaţi de chemarea Sa?

Ce vă entuziasmează? Ce vă sperie?

I. Recapitulare: Procesul MC2

Spune-‐le cursanţilor să-‐şi închidă caietele şi întreabă-‐i câţi îşi amintesc de procesul MC2.
Întreabă cine se oferă să explice cele patru etape ale procesului.
Dacă persoana respectivă ezită sau greşeşte, roagă pe altcineva să continue sau s-‐o corecteze.
Roagă apoi pe altcineva să se ofere să explice ce paşi trebuie trebuie făcuţi în etapa de câştigare.
Dacă greşeşte cu ceva, roagă-‐i pe alţii să se ofere să corecteze.
83
Subliniază că trebuie să se încreadă că Dumnezeu va lucra de-‐a lungul procesului şi că astfel se va forma cel
puţin un grup de noi credincioşi înainte ca ei să revină pentru al doilea modul de pregătire.
După ce au recapitulat, arată-‐le diagrama sau pune-‐i s-‐o caute în caiete şi să se mai uite la ea o dată.
Spune-‐le că procesul are patru etape şi că acum ei se pregătesc de prima dintre ele.

Câştigă – iniţiază o mişcare în zona vizată
Zideşte – grupuri şi biserici sănătoase, care au Marea Poruncă şi Marea Trimitere în ADN
Trimite – fă noi lideri
Multiplică – repetă procesul
Punctul central înaintea următorului modul: Câştigă – iniţiază o mişcare, făcând lecţii în zona-‐ţintă.
• Fii plin de Duhul Sfânt
• Mobilizează oamenii la rugăciune
• Caută oameni ai păcii
• Spune mărturia
• RIM -‐ Rugăciune, îngrijire, mărturisire; evanghelizare de grup, alte resurse
• Formează grupuri-‐celulă/de consolidare

Aminteşte-‐le cursanţilor că este crucial ce se întâmplă la a patra generaţie.

II. Provocare

Marea Trimitere: Mat. 28:18-‐20

Citeşte pasajul.

1. Introducere

Cele mai importante cuvinte ale noastre sunt cele pe care le rostim la sfârşitul vieţii.
84

Isus ştia că avea să plece în curând. Şi pentru a scoate în evidenţă importanţa cuvintelor Sale, le-‐a zis
ucenicilor de trei ori că le va spune ceva foarte important în Galileea.

• Înainte să moară (Mat. 26:32)
• Când S-‐a întâlnit cu femeia, după învierea Sa (Mat. 28:7)
• Când i-‐a văzut pe ucenici, după învierea Sa (Mat. 28:10)

2. Care a fost mesajul Său?

Mesajul Său a constituit cea mai mare provocare, venită din partea celei mai extraordinare Persoane
care a trăit vreodată pe acest pământ, cu cea mai mare putere disponibilă şi cea mai mare
promisiune. Este Marea Trimitere a lui Isus Hristos.

„Toată autoritatea Mi-‐a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-‐vă şi faceţi ucenici din toate popoarele,
botezându-‐i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Şi învăţaţi-‐i să păzească tot ce v-‐am poruncit! Şi
iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.”

Marea Trimitere a Domnului nostru este pentru fiecare credincios, nu doar pentru lucrătorii Campus
Crusade/Alege Viaţa şi pentru câţiva misionari şi pastori care Îl iubesc pe Domnul. Fiecărui creştin i s-‐a
poruncit să ia parte la evanghelizarea lumii. Fiecare dintre noi a primit de la Dumnezeu un rol important
pentru a ajuta la împlinirea Marii Trimiteri.

a. A fost rostit de cea mai importantă Persoană care a trăit vreodată pe acest pământ

Când Îl reprezinţi pe Domnul Isus Hristos ca ucenic al Său, poţi fi convins că reprezinţi singura Persoană care
are toată puterea, toată înţelepciunea şi toată autoritatea. Când Îl ai pe Isus, ai totul. Hristos a spus:
„Adevărat, adevărat vă spun, cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu, ba încă va face altele şi
mai mari decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.”

Nicio putere nu-‐ţi poate sta în cale când pleci ca trimis al lui Isus, în credinţă şi ascultare de porunca Sa. Te
bucuri de promisiunea Lui: „Cel care este în voi este mai mare decât cel care este în lume.” Şi totodată ai
primit asigurarea că nici măcar porţile Locuinţei Morţilor nu te pot birui. Cu cât înţelegi cine este Isus şi tot ce
a făcut şi va face pentru tine şi prin tine, cu atât vei dori să te încrezi în El, să-‐L asculţi şi să-‐L slujeşti.

Isus n-‐a lăsat Marea Trimitere doar celor 11 ucenici, ci tuturor celor ce au crezut în El de-‐a lungul secolelor.
Prin urmare, fiecare creştin ar trebui să-‐şi trăiască viaţa implicându-‐se încontinuu şi intens în îndeplinirea
Marii Trimiteri, investindu-‐şi viaţa, talentele şi ce au mai scump.

b. Cu cea mai mare promisiune făcută vreodată

Când Isus ne-‐a dat Marea Trimitere, El urma să părăsească această lume. Când a avut loc răstignirea Sa,
ucenicii au fost zdrobiţi, căci viaţa Stăpânului şi Mântuitorului lor fusese curmată cu brutalitate, iar ei se
confruntau cu o realitate îngrozitoare: rămăseseră singuri. Cu toate acestea, când Isus le-‐a apărut viu, după
înviere, au văzut o nouă realitate. Moartea nu era sfârşitul! Isus cucerise moartea, iar acum stătea în mijlocul
lor, cu promisiunea că nu-‐i va mai lăsa niciodată singuri.

El nu le-‐a dat Marea Trimitere ca apoi să-‐i părăsească şi să-‐i lase să se chinuiască singuri ca să găsească o
metodă de a o împlini. Nu! Ci a promis că va fi cu ei dacă ascultă de porunca Sa. A promis că nu avea să-‐i lase
cu niciun chip. În calitate de comandant suprem al armatei Marii Trimiteri, Isus va fi cu noi şi ne va conduce
spre victorie.

c. Cu ajutorul celei mai mari puteri posibile

85
La scurt timp după ce Isus a lăsat Marea Trimitere, Dumnezeu Duhul Sfânt, în ziua Cincizecimii, i-‐a transformat
şi împuternicit pe acei ucenici care, în timpul judecății și răstignirii lui Isus, se lepădaseră de El și Îl părăsiseră
în cea mai mare parte. Însă după Rusalii, ucenicii au plecat cu îndrăzneală și curaj, gata să-‐și riște viața ca să
proclame mesajul iubirii şi iertării lui Dumnezeu în Hristos. De fapt, toţi ucenicii au murit ca martiri, predicând
Evanghelia, cu excepţia lui Ioan, care a murit în exil pe insula Patmos. Însă înainte supravieţuise după ce
fusese ars într-‐un vas cu ulei fierbinte pentru credinţa sa.

Uneori avem ideea că primii creştini se deosebeau de noi, că viaţa lor avea o calitate pe care noi n-‐o putem
atinge. Însă istoria a dovedit că oamenii cărora Isus le-‐a dat Marea Trimitere erau oameni obişnuiţi, banali,
muncitori, cu aceleaşi slăbiciuni ca şi noi. Singura deosebire dintre cei mai mulţi dintre ei şi cei mai mulţi
dintre noi este că lor li se întâmplaseră două lucruri remarcabile.

În primul rând, aveau totală încredere în Domnul care înviase şi biruise moartea, în Domnul care trăise în
mijlocul lor şi avea să vină din nou, ca să stăpânească pe pământ.

În al doilea rând, fuseseră umpluţi cu Duhul Sfânt. În zilele noastre, dacă ar exista suficienţi creştini dedicaţi
complet Domnului nostru -‐ care a înviat şi Se va întoarce -‐ şi ar fi stăpâniţi şi împuterniciţi de Duhul Său cel
Sfânt, am întoarce lumea cu susul în jos şi am avea parte de o mare revoluţie spirituală, precum cea din primul
secol.

d. Este cea mai mare provocare lăsată omului

Marea Trimitere constituie porunca Domnului nostru de a duce Evanghelia la toţi oamenii din lume şi de a
face ucenici din toate popoarele. Înseamnă să facem ucenici care să se înmulţească şi, la rândul lor, să ducă
Vestea Bună tuturor compatrioţilor lor şi să înveţe şi alţi ucenici să facă la fel, generaţie după generaţie de
multiplicare spirituală. Nu există o cauză mai importantă, o investiţie mai mare pe care o putem face în
această viaţă, decât să ne dedicăm viaţa fără rezerve pentru a împlini Marea Trimitere dată de Domnul Isus.

Hristos nu ne-‐a însărcinat să creştinăm toate popoarele, ci să le evanghelizăm şi să facem ucenici. Noi avem
responsabilitatea de a predica şi de a-‐i învăţa pe oameni Evanghelia lui Hristos, iar Duhul Sfânt are
responsabilitatea de a ne ajuta să fi martori rodnici ai lui Hristos. Când ne-‐a dat responsabilitatea, Isus ne-‐a
dat şi toate cele necesare pentru reuşită.

e. De ce ar trebui să te implici?

• Mai întâi, deoarece Hristos ne-‐a poruncit să facem acest lucru. Nu este o opţiune, ci un ordin
primit de la comandantul nostru suprem.

• În al doilea rând, deoarece oamenii sunt pierduţi fără Hristos. Oamenii care nu-‐L au pe Hristos
vor fi despărţiţi pentru totdeauna de Dumnezeu, iar lucrul acesta Îl întristează profund,
deoarece El doreşte ca toţi oamenii să-‐L cunoască pe Hristos şi să fie mântuiţi. De aceea a
murit pentru noi!

• În al treilea rând, deoarece oamenii sunt însetaţi după Dumnezeu. În ultima sută de ani s-‐au
întors mai mulţi oameni la Hristos decât în toţi cei 1.900 de ani dinainte la un loc. Astăzi se
deschid faţă de Hristos multe neamuri care I-‐au fost ostile în trecut. Numeroşi oameni L-‐ar
primi pe Hristos dacă ar şti cum s-‐o facă.

• În al patrulea rând, deoarece sarcina trebuie îndeplinită câtă vreme avem uşi deschise. S-‐ar
putea ca mâine să nu mai beneficiem de libertatea de azi. De aceea nu îndrăznim să ratăm
această ocazie.

Roagă-‐i pe cursanţi să-‐şi plece capetele şi să-‐şi închidă ochii. Întreabă-‐i dacă sunt gata să răspundă chemării lui
Hristos şi să se dedice să facă ucenici din toate neamurile toată viaţa lor. Dacă sunt, roagă-‐i să se ridice în
86
picioare, ca semn că doresc să răspundă chemării lui Hristos. Apoi roagă-‐i să răspundă chemării lui Hristos,
spunând împreună cu tine următoarea rugăciune de dedicare.

„Tată din ceruri, stau în poziţie de drepţi înaintea Ta. Mă pun la dispoziţia Ta, să faci cu mine ce vei dori. Îmi
predau viaţa Domnului Isus Hristos complet, definitiv şi irevocabil. Vreau să fiu un om al lui Dumnezeu. Vreau
ca Tu să duci, prin mine, mesajul Tău de iubire şi iertare în Hristos oamenilor de pretutindeni.

Te rog să mă cureţi, să-‐mi dai putere, să mă conduci, să mă inspiri, să mă înveţi, să mă ajuţi să fac doar ceea
ce-‐Ţi aduce cea mai mare cinste şi slavă Numelui Tău.

Ajută-‐mă, prin Duhul Tău cel Sfânt, să-‐mi folosesc tot timpul, toate talentele şi tot ce am mai scump pentru
împlinirea Marii Trimiteri în timpul vieţii mele. Mă rog în numele extraordinar al Domnului Isus. Amin."

Profesorii/îndrumătorii fac trimiterea în lucrare.

Roagă-‐i pe toţi cursanţii să vină în faţa sălii şi să stea în picioare. Roagă-‐i pe profesori/îndrumători să stea în
spatele cursanţilor pe care i-‐au îndrumat şi fie să-‐şi pună mâinile peste ei, fie să se roage peste ei, cu mâinile
ridicate.

Citeşte II Tim. 1:6-‐9.

Explică faptul că nu e nimic magic în punerea mâinilor, aşa făcea şi Pavel. Nu e vorba că
profesorii/îndrumătorii ar avea vreo putere mai deosebită, ci este un simbol al puterii şi ungerii lui Dumnezeu
pentru lucrare şi conducere. Dumnezeu este Cel care dă putere şi ungere. Îndrumători se roagă, cu credinţă,
ca puterea şi ungerea Sa să vină peste fiecare dintre cursanţi când îi trimit să facă ucenici în zonele alese.

Spune o rugăciune de trimitere în lucrare şi încredinţează-‐i Domnului pentru lucrarea de slujire a Sa.
După lecţie, ai grijă să primeşti formularele de evaluare şi îndrumătorii să stabilească datele de întâlnire cu
fiecare cursant în următoarele două săptămâni. Nu lăsa cursanţii să plece fără formularele de evaluare!

Lecţie Concluzii personale Aplicaţie personală

87
Temă Ce voi face? Până când? Cum voi şti
Să te rogi şi să te îngrijeşti de

cel puţin ___________
persoane din comunitatea-‐
ţintă.
Să spui mărturia personală

unui număr de _________
ţintă.
Să spui Evanghelia unui

număr de cel puţin ________
ţintă.
88
Să începi un grup de
consolidare cu cel puţin cinci
noi credincioşi, care se vor
întâlni periodic pentru a
creşte în credinţă în Hristos.
89

Manual Mc2-Profesor - Modulul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Manual Mc2-Profesor - Modulul 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Mc2-Profesor - Modulul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

După ce fac prezentările, explică titlul mesajului. Spune:

Explică desfăşurarea generală a cursului.

a. Temele nu sunt opţionale

b. Aplicaţia personală este notată după fiecare lecţie (arată-­‐le formularul)

2. Aduce un echilibru între inimă, cap şi mâini.

La sfârşitul lecţiei cursanţii:

Principii-­‐cheie ce trebuie subliniate

Studiu în grupuri mici -­‐ 1

Ce face Tatăl sau păstorul/ femeia din aceste povestiri?

Studiu în grupuri mici -­‐ 2

În aceleaşi grupuri, citiţi următoarele pasaje:

Grupurile pare: Luca 19:1-­‐10, 19:41

Grupurile impare: Matei 9:35-­‐38

Ce simte Isus pentru cei care nu-­‐L cunosc?

Studiu de caz – Pavel a răscolit lumea

Prima călătorie misionară a lui Pavel

Fapte 13:4-­‐14; 28

Pafos, Cipru – Proconsulul Sergius Paulus se întoarce la Dumnezeu

Lystra – Pavel şi Barnaba sunt luaţi drept zei

Neapolis – Luca i se alătură lui Pavel

Filipi – Pavel e aruncat în temniţă

Pavel întemeiază biserici în Filipi, Tesalonic şi Bereea

Atena – Pavel vorbeşte în mijlocul Areopagului

Corint, Ahaia – Pavel e acuzat şi dus înaintea proconsulului Gallio

Pavel îşi reia călătoriile misionare

Lystra – Pavel vizitează iar bisericile din Galatia

Efes – Pavel întemeiază biserici şi scrie 1 şi 2 Corinteni

Troa – Pavel îl readuce la viaţă pe tânărul Eutih

Corint – Pavel vizitează iar încercata biserică din Corint

Studiu de caz – Pavel a întors lumea pe dos

Pasaje-­‐cheie: Fapte 17:6, Fapte 19:8-­‐10

La sfârşitul lecţiei cursanţii:

Principii-­‐cheie ce trebuie subliniate

• Fapte 18:1-­‐21 – A doua călătorie misionară. Ahaia (Corint), Asia (Efes)

1. Unde s-­‐a dus Pavel şi cât a stat acolo?

Unde Activităţi Rezultate

Cipru A predicat Cuvântul în sinagogă Proconsulul a venit la credinţă

Nu se ştie exact Împotrivire

A mers la neamuri Neamurile cred, sporeşte prigoana

Cuvântul se răspândeşte în alte regiuni

Ucenicii sunt întăriţi în credinţă

A făcut minuni A scăpat

Listra Evanghelizare A plantat noi biserici

Bătut cu pietre Noi lideri

Perga – Atalia A numit lideri

Asia Mică Eveniment principal cu Sila Plantare de biserici

Trei ani, stând Eveniment principal: ucenicia lui Timotei

Au dat mai departe ce au primit

Macedonia A găsit-­‐o pe Lidia la râu

Filipi L-­‐a mărturisit pe Hristos Plantare de noi biserici

Mulţi au crezut, în special femei, câţiva

18 luni A mers la sinagogă, au venit Timotei şi

Ce obişnuia Pavel să facă mai întâi?

Cum alegea zona-­‐ţintă?

Ce făcea atunci când ajungea în zona vizată?

Ce rămânea în urma lui Pavel după ce pleca?

Ce făcea Pavel după ce pleca?

• Explică procesul MC2 în linii mari.

b. Aplicaţia personală este notată după fiecare lecţie (arată-‐le formularul)

Principii-‐cheie ce trebuie subliniate

Studiu în grupuri mici -‐ 1

Studiu în grupuri mici -‐ 2

Grupurile pare: Luca 19:1-‐10, 19:41

Grupurile impare: Matei 9:35-‐38

Ce simte Isus pentru cei care nu-‐L cunosc?

Fapte 13:4-‐14; 28

Pasaje-‐cheie: Fapte 17:6, Fapte 19:8-‐10

Principii-‐cheie ce trebuie subliniate

• Fapte 18:1-‐21 – A doua călătorie misionară. Ahaia (Corint), Asia (Efes)

1. Unde s-‐a dus Pavel şi cât a stat acolo?

Macedonia A găsit-‐o pe Lidia la râu

Filipi L-‐a mărturisit pe Hristos Plantare de noi biserici

Cum alegea zona-‐ţintă?

Câştigă – iniţiază o mişcare într-‐o zonă-‐ţintă

Selectează – roagă-‐te, provoacă-‐i să facă următorul pas

Antrenează-‐i – ajută-‐i să se dezvolte prin ucenicie

Ajută-‐i pe noii lideri să formeze noi biserici

Îndrumă-‐i mai mult pe liderii din noua generaţie

Pasaje-‐cheie: Fapte 1:8, Ioan 16:7-‐15, Efeseni 5:18

Principii-‐cheie ce trebuie subliniate

Citeşte 1 Corinteni 2:14-‐3:3.

Principii-‐cheie care trebuie subliniate

• Grup 1: Matei 9:36-‐10:15

Rugaţi-‐vă pentru lucrători

1 Rahav: Evrei 11:31 Zacheu: Luca 19:1-‐10

4 Femeile care slujeau: Luca 8:1-‐3 Temnicerul: Fapte 16:23-‐34

5 Iason: Fapte 17:4-‐9 Lazăr, Maria, Marta: Ioan 11:1,2; 43-‐45

6 Famenul etiopian: Fapte 8:26-‐29; 35-‐39 Lidia: Fapte 16:14-‐15

Cum le-‐a folosit Dumnezeu ca să-‐Şi împlinească scopurile?

Pasaje-‐cheie: Matei 10:1-‐11; Luca 10:5-‐14

Principii-‐ cheie care trebuie subliniate:

Citeşte Luca 10:1-‐11 şi Matei 10:5-‐14.