pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind
managementul instituţiilor publice de cultură
1. PREAMBUL
1.1. Aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008
privind managementul instituțiilor publice de cultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările ulterioare, a generat reacții publice, discriminări față de alte domenii de activitate (învățământ, sănătate), dar și practici interne neconforme scopului aplicării legii. 1.2. De la data intrării în vigoare a actului normativ incident, anume Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, situația nu s-a îmbunătățit din punct de vedere calitativ, fapt generat și de modificările și completările aduse acestui act normativ. 1.3. Forma actuală a OUG nr. 189/2008 face ca managementul instituțiilor de cultură să fie lipsit de transparență și dinamism, certificând un mecanism de castă, de tip ”clește”, care nu permite concurența reală între proiectele de management sau acceptarea contracandidaților, iar eliminarea vârstei de pensionare sau lipsa de limitare a mandatelor, dând managerului un confort al ”mandatului nelimitat”.
2. SCHIMBĂRI PRECONIZATE
2.1. Cu privire la îndeplinirea condițiilor de către manager (art. 3)
2.1.1. Reglementarea existentă nu mai corespunde realităților sociale actuale, pentru următoarele motive: 2.1.1.1. eliminarea vârstei de pensionare prin Legea nr.185/2014 a deschis calea unor anomalii în conducerea instituțiilor de cultură, prin posibilitatea extinderii pe perioadă ”nelimitată” a mandatelor managerilor, mult peste vârsta legală de pensionare, acest lucru ducând și la o plafonare a interesului pentru competitivitate; 2.1.1.2. impunerea vârstei standard de pensionare ca un criteriu de selecție a candidaților și participare la concursul de manager, nu reprezintă o limitare a dreptului la muncă, această practică fiind în vigoare și în alte domenii (vezi medicină, învățământ, conform tabelului comparativ anexat); 2.1.2. Prin urmare, se impune ca pe lângă criteriul vârstei să existe și un criteriu de limitare a numărului mandatelor (maxim 2 mandate a câte 4 ani). Asta pentru 2
că, pe de o parte, perpetuarea mandatelor managerului duce la o
inflexibilitate a relațiilor interne, iar, pe de altă parte, într-un domeniu atât de dinamic și invoator cum este teatrul, limitarea numărului de mandate ale managerului instituției de cultură oferă șansă și altor posibili manageri să împrospăteze viziunea artistică a instituției. 2.1.3. Apoi, la art. 3 lit. c, este necesară modificarea în sensul că nu doar persoanele cu studii de licență în domeniu să poartă participa la examenul pentru poziția de manager, ci și cei care au master, doctorate sau experiență în domeniul managementului cultural.
2.2. Cu privire la drepturile ce decurg din contractul de management (art. 28)
2.2.1. În formularea actuală, managerul are dreptul să participe, în calitate de autor sau, după caz, de artist interpret sau executant, potrivit dispozițiilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, la realizarea, în mod direct sau indirect, de proiecte în cadrul instituției pe care o conduce. Acest lucru a creat un conflict de natură morală în cadrul instituțiilor de cultură, în lipsa unui criteriu de stabilire a modului de programare a proiectelor (pieselor de teatru, în special) în care managerul participă, deoarece, pentru a încasa remunerația stabilită la alin. 4 al art. 28, proiectele în care managerul participă în mod direct sau indirect sunt programate mult mai des. În plus, a devenit deja o strategie în multe cazuri, în a folosi ,,serviciul” direct al managerului în spectacolele stagiunii pentru inlesnirea aprobarii proiectelor. Fie actor, fie regizor, scenograf, directorul ”trebuie” sa facă parte din echipa noului proiect pentru a ,,garanta” succesul. 2.2.2. Prin urmare, pentru a crea un echilibru în modul de programare al proiectelor, dar și pentru a nu exista vreo suspiciune de ingerință a managerului în modul de programare, 2.2.2.1. să fie eliminată remunerația de maxim 10% menționată în alin. 4; 2.2.2.2. să se insereze în alin. 2 mențiunea că doar în mod excepțional și doar pentru îndeplinirea planului minimal, să participe, în calitate de autor sau, după caz, de artist interpret sau executant, la realizarea, în mod direct sau indirect, de proiecte în cadrul instituției pe care o conduce, fără vreo bonificație sau plată suplimentară, coroborată cu obligația programării în mod egal a tuturor proiectelor din cadrul programului minimal.
2.3. Cu privire la transparentizarea concursurilor pentru atribuirea contractelor de
management (art. 6; art. 431) 2.3.1. În formularea actuală din lege, concursurile pentru atribuirea contractelor de management și modul de organizare sunt destul de formale și lipsite de o 3
transparență reală. Prin urmare, se propun măsuri în scopul asigurării unei
mai mari transparenţe a acestor proceduri prin 2.3.1.1. obligarea ordonatorului de credite să anunțe în mod public concursul și criteriile de selecție, pentru a da posibilitatea cât mai multor candidați să participe cu cel puțin 90 de zile înainte plin publicarea în presa și avizierul institutiei. 2.3.1.2. eliminarea prevederilor referitoare la dreptul de preemțiune al managerului care a obținut la evaluarea finală nota 9, coroborat cu inserarea obligației ordonatorului de credite de a organiza concurs la fiecare sfârșit de mandata, pentru asigurarea unei proceduri deschise și transparente; 2.3.1.3. obligaţia publicării proiectului de management câştigător şi de către instituţia culturală (nu doar de către autoritate), pe site, în presă și la avizierul instituției. 2.3.1.4. obligaţia publicării contractului de management câştigător de către instituţia culturală și de către autoritate; 2.3.2. În ceea ce privește selecția membrilor comisiilor de concurs, este necesară prevederea expresă a unor incompatibilități cu privire la persoanele care pot fi membri în comisiile de concurs, în cele de soluționare a contestațiilor și, pentru identitate de rațiune, în comisiile de evaluare a managementului, respectiv de soluționare a contestațiilor împotriva rezultatelor evaluării. 2.3.3. Eliminarea concursului închis (abrogarea art.nr.431). 2.3.4. Introducerea criteriilor de performanță la evaluarea anuală, criterii care se regăseau în forma din Legea nr. 269/2009, de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 și anume: 2.3.4.1. calitatea serviciilor și feedback-ul publicului referitor la calitatea serviciilor oferite de instituția de spectacole; 2.3.4.2. nivelul de reprezentativitate; 2.3.4.3. eficiența financiară raportată la bugetul anual al instituției; 2.3.4.4. nivelul de ocupare a posturilor raportat la numărul de salariați; 2.3.4.5. cantitatea resurselor alocate serviciilor; 2.3.4.6. exploatarea eficientă a resurselor instituției; 2.3.4.7. asigurarea și perfecționarea continuă a personalului artistic; 2.3.4.8. numărul de contracte interne și externe, reflectat în colaborări cu alte instituții de cultură, din țară și din străinătate; 2.3.4.9. numărul de spectacole, premiere, reprezentații, expoziții, de activități culturale organizate ori găzduite; 2.3.4.10. numărul de beneficiari, reflectat în numărul de spectatori, vizitatori, cititori ori utilizatori. 4
2.4. Registrul experţilor evaluatori
2.4.1. Este necesară înființarea unui registru, care să cuprindă lista experţilor acreditaţi pentru fiecare dintre domeniile de activitate si care să fie administrat de Ministerul Culturii. Din acest registru se vor nominaliza, prin tragere la sorți, membrii comisiei de specialitate în management cultural, care vor face evaluarea managerului. Experții sunt persoane independente, reprezentanţi ai uniunilor/asociatiilor profesionale din domeniu, personalităţi ale vieţii culturale, precum si reprezentanţi ai Ministerul Culturii, numiţi prin ordin al ministrului culturii, în urma procedurii de evaluare și acreditare. Experții vor fi remunerați separat pentru activitatea depusă, urmând a se păstra și chiar a se suplimenta interdicțiile care sunt în vigoare la acest moment (pentru membrii comisiei de evaluare). 2.4.2. Comisia de evaluare trebuie să fie diferită de comisia de concurs, iar cu ocazia evaluărilor propunem inserarea condiției prezenței, cu rol consultativ și drept de opinie, a reprezentantului sindicatului reprezentativ și un reprezentant al colectivului artistic, desemnat prin vot de către ceilalți colegi din colectivul artistic. 5
Domeniu Lege Articol Text
Învățământ Legea educației 213 (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. O naționale nr. persoană nu poate ocupa funcția de rector la 1/2011 aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete. Medicină Legea nr. 185 Medicii, indiferent de sex, care împlinesc vârsta 95/2006 privind de 67 de ani după dobândirea funcției de reforma în conducere și care fac parte din comitetul domeniul director al spitalului public sau exercită funcția sănătății de șef de secție, șef de laborator ori șef de serviciu medical, vor fi pensionați conform legii. Medicii în vârstă de 67 de ani nu pot participa la concurs și nu pot fi numiți în niciuna dintre funcțiile de conducere care fac parte din comitetul director al spitalului public sau de șef de secție, șef de laborator ori șef de serviciu medical. Cercetare Legea nr. 351 Vârsta de pensionare pentru personalul de 319/2003 cercetare- dezvoltare este de 65 de ani, atât privind Statutul pentru femei, cât și pentru bărbați. personalului de cercetare- dezvoltare Funcționari Legea nr. 98 (3) Pe baza unei cereri formulate cu 2 luni înainte publici 188/1999 de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de privind Statutul vârstă standard și a stagiului minim de cotizare funcționarilor pentru pensionare și cu aprobarea publici conducătorului autorității sau instituției publice, funcționarul public poate fi menținut în funcția publică deținută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu.