Tema 3:

RESURSE ŞI RAŢIONALITATE ECONOMICĂ

A. FUNDAMENTE TEORETICE
Resursele economice reprezintă ansamblul elementelor de care
dispune societatea la un moment dat, elemente care sunt utilizabile şi pot fi
efectiv atrase în vederea obţinerii de bunuri. Resursele pentru satisfacerea
trebuinţelor populaţiei “s-au alimentat” din două izvoare principale: a)
natura exterioară şi b) activitatea economică, în special producţia.
Legea rarităţii resurselor constă în aceea că volumul, structura şi
calitatea resurselor şi a bunurilor se modifică mai încet decât volumul,
structura şi intensitatea trebuinţelor. Resursele (şi bunurile) sunt rare,
limitate, în comparaţie cu trebuinţele (în esenţă nelimitate, cel puţin în
diversitate).
Frontiera posibilităţilor de producţie reflectă ansamblul cantităţilor
maxime din bunurile care ar putea fi produse cu cantitatea disponibilă
(esenţialmente limitată la o cantitate fixă) dintr-o anumită resursă. În
condiţiile în care avem în vedere exclusiv două bunuri, frontiera
posibilităţilor de producţie se prezintă sub forma unei curbe.
Fiecare punct de pe această curbă reflectă o combinaţie între o anumită
cantitate (xi) din bunul X şi o anumită cantitate (yi) din bunul Y, cantităţi
maxime care pot fi produse cu volumul dat de resurse. Ea reflectă
posibilităţile tehnice, tehnologiile de realizare a celor două produse.
Costul de oportunitate (alegerii) se referă la aprecierea (evaluarea)
celei mai bune dintre alternativele sacrificate.

B. ÎNTREBĂRI ŞI PROBLEME DE DISCUTAT

 resurse şi raritate
 frontiera posibilităţilor de producţie
 problema alegerii şi costul de oportunitate
 raţionalitate şi eficienţă economică
 comportament economic
 Resurse şi raţionalitate economică ● 25

1. Comentaţi figurile următoare:

A) frontiera
posibilităţilor de
producţie

zona de producţie
imposibilă

zona de producţie
posibilă

B)
Bunul Y Bunul Y Bunul Y

Bunul X Bunul X Bunul X

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Ce consecinţe are raritatea asupra indivizilor şi activităţii
economice?
b) Ce legătură s-ar putea stabili între principiul raţionalităţii şi
progresul tehnic?
c) Din ce cauză apar costurile de oportunitate?
d) De ce panta curbei posibilităţilor de producţie este negativă?
e) Cum se explică eventuala concavitate a frontierei posibilităţilor
de producţie?
f) Care este costul de oportunitate al urmării de către dvs. a
cursurilor universitare?
26 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

g) Cum estimaţi că veţi "acoperi" acest cost în viitor?

3. Formule:
Efort Sacrificiu (Re nuntare )
Costul de oportunitate: CO 
Efect

Beneficiu

4. Costul de oportunitate şi frontiera posibilităţilor de producţie:

a) pentru un bun reprezentat pe axa orizontală (abscisă):
C O  panta F .P .P .

b)pentru un bun reprezentat pe axa verticală (ordonată):

1
CO 
panta F .P .P .

5. Un călător care foloseşte avionul poate ajunge de la oraşul A la

oraşul B într-o oră. Aceeaşi călătorie durează 5 ore cu autobuzul. Dacă
tariful unui bilet de avion este de 30 u.m., iar pentru un bilet de autobuz
trebuie să plătească 10 u.m., care ar fi mijlocul de transport mai ieftin
pentru o persoană ce poate câştiga 2 u.m. în fiecare oră? Dar o persoană
care ar putea câştiga 10 u.m. în fiecare oră ce alegere ar face? Dar un
individ ce câştigă 5 u.m. pe oră, cu ce anume ar circula? [12, p.14]
Rezolvare:
Avion Autobuz Alegere
Cost bilet (cheltuieli) 30 10 30>10
Venit nerealizat (1) 1*2=2 5*2=10 32>20
Total (1) 30+2=32 10+10=20 autobuz
Venit nerealizat (2) 1*10=10 5*10=50 40<60
Total (2) 30+10=40 10+50=60 avion
Venit nerealizat (3) 1*5=5 5*5=25 35=35
Total (3) 30+5=35 10+25=35 oricare (avion)
sau: 30  10 20
CO ( 2 )    0 ,5
1 2 3  5  1 * 10 40
 5  1 * 10  40  2
Avion 2,5 0,5 1 CO ( 2 ) 
30  10 20
Autobuz 0,25 2 1 30  10 20
CO ( 3 )   1
30  10 20  5  1 * 5 20
CO ( 1 )    2 ,5  5  1 * 5  20  1
 5  1 * 2 8 CO ( 3 ) 
CO ( 1 ) 
 5  1 * 2  8
 0 ,25
30  10 20
30  10 20
Atunci când individul (călătorul) câştigă 2 u.m. pe oră şi ar merge
cu avionul el renunţă la 20 u.m. pe care le plăteşte în plus, dar poate
 Resurse şi raţionalitate economică ● 27

câştigă în cele 4 ore diferenţă 8 u.m., ceea ce corespunde unui cost de

oportunitate de 2,5 u.m.
Dacă va utiliza autobuzul, va face 4 ore în plus şi renunţa astfel la
cele 8 u.m. ce ar putea fi câştigate datorită economiei de timp, însă va
plăti doar 10 u.m., având astfel un cost de oportunitate de 0,2 u.m.
Cel mai redus cost de oportunitate se regăseşte în cazul autobuzului
(2,5 < 0,25), iar aceasta va fi varianta aleasă.
În mod similar se procedează şi în cazul celorlalţi indivizi, rezultând
datele din tabelul de mai sus.
6. Un tânăr absolvent al unui institut de învăţământ economic
superior care deţine un capital de 100 u.m. are în faţa sa următoarele
alternative de a începe cariera:
A) să se angajeze într-o firmă de renume cu un salariu de 5
u.m. pe lună şi să îşi depună capitalul într-o bancă cu
dobândă 10% anual
B) să deschidă o afacere pe cont propriu, utilizând în acest scop
întregul capital şi având o rată a profitului de 70% anual
C) să cumpere acţiuni la o firmă care acordă dividend de 15%
la valoarea nominală a acţiunilor şi să ocupe un loc în
Consiliul de Administraţie al aceleiaşi firme primind pentru
aceasta o indemnizaţie lunară de 5 u.m. [12, p.14-15]
Rezolvare:
A B C
dobândă: profit: dividend:
100*(10/100)=10 u.m. 100*(70/100)=70 u.m. 100*(15/100)=15 u.m.
salar: indemnizaţie:
12*5=60 u.m. 5*12 = 60 u.m.
câştig total = 70 u.m. câştig total = 70 u.m. câştig total = 75 u.m.
7. Alocând resursele sale limitate, o brutărie poate produce două
sortimente de pâine în următoarele variante:
Variante 1 2 3 4 5 6 7 8
Sortimentul A 0 4 8 15 20 26 34 40
Sortimentul B 20 18 16 10 8 6 4 0
Ce variantă de producţie va fi aleasă? [12, p.15]
Rezolvare:
1 2 3 4 5 6 7 8
CO(A) - 2/4 2/4 6/7 2/5 2/6 2/8 4/6
28 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

0,5 0,5 0,86 0,4 0,33 0,25 0,67

CO(B) 4/2 4/2 7/6 5/2 6/2 8/2 6/4 -
2 2 1,17 2,5 3 4 1,5
Σ CO - 2,5 1,67 3,36 3,4 4,33 1,75 -
Sortimentul A: (0,67 buc. B / 1 buc. A)
20  18 2 Sortimentul B:
CO ( 2 )    0 ,5
4 0 4 40  34 6
CO ( 7 )    1,33
(se renunţă la 0,5 buc. din B 4 0 4
pentru a avea în plus 1 buc. din (1,33 buc. A / 1 buc. B)
A) 6 4 2
CO ( 6 )    0 ,25
18  16 2 34  26 8
CO ( 3 )    0 ,5
84 4 (025 buc. A / 1 buc. B)
(0,5 buc. B / 1 buc. din A) …
…
4 0 4
CO ( 8 )    0 ,67
40  34 6

CO(A)= minim pentru varianta 7

CO(B)= minim pentru varianta 3
Între variantele 7 şi 3 este preferată varianta 3 pentru că suma
costurilor de oportunitate este mai mică (1,67<1,75).

C. TESTE ŞI PROBLEME
1. Ce sunt resursele economice?
A) totalitatea elementelor naturale
B) totalitatea elementelor naturale de care dispune societatea şi
care pot fi folosite în activitatea economică
C) rezultatul activităţii economice
D) scopul activităţilor economice
E) elementele de care dispune societatea şi care pot fi folosite
în activitatea economică
F) elementele de care dispune societatea indiferent dacă pot fi
sau nu folosite în activitatea economică
2. Cum se clasifică resursele economice:
A) primare şi derivate
B) materiale şi umane
C) naturale şi manufacturate
 Resurse şi raţionalitate economică ● 29

D) umane şi manufacturate
E) materiale şi informaţii
F) limitate şi nelimitate
3. Care din clasificările resurselor naturale de mai jos sunt corecte:
A) utilizabile şi neutilizabile
B) limitate şi nelimitate
C) recuperabile şi inepuizabile
D) nerefolosibile şi parţial recuperabile
E) regenerabile şi neregenerabile
F) primare şi derivate
4. Cum se pot clasifica resursele din punctul de vedere al
posibilităţilor de refacere:
A) recuperabile şi parţial recuperabile
B) regenerabile şi neregenerabile
C) neregenerabile şi parţial refolosibile
D) primare şi derivate
E) nerefolosibile şi parţial refolosibile
F) nerefolosibile şi parţial recuperabile
5. Dar din punctul de vedere al posibilităţilor de recuperare şi
refolosire?
6. În ţările arabe exportatoare de petrol, ţiţeiul este:
A) resursă liberă
B) resursă nelimitată
C) resursă limitată
D) resursă naturală
E) resursă regenerabilă
F) resursă neregenerabilă
G) resursă nerecuperabilă şi nerefolosibilă
H) resursă parţial recuperabilă şi refolosibilă
7. În raport cu evoluţia trebuinţelor, resursele se modifică (sporesc):
A) mai repede
B) mai încet
C) în acelaşi ritm
D) nu există o legătură între evoluţia lor
E) resursele nu sporesc
30 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

8. Afirmaţia că resursele sunt limitate înseamnă că:

A) resursele sunt insuficiente în raport cu trebuinţele
B) resursele sunt insuficiente în orice împrejurare
C) doar o parte din indivizi îşi pot satisface trebuinţele
D) resursele disponibile se găsesc în fiecare moment într-o
cantitate strict limitată
9. Legea rarităţii resurselor se referă la faptul că:
A) volumul şi structura resurselor se modifică mai încet decât
volumul şi structura bunurilor
B) volumul şi structura resurselor se modifică mai încet decât
volumul şi structura trebuinţelor
C) resursele şi bunurile sunt limitate, rare în raport cu
trebuinţele
D) pe măsura creşterii trebuinţelor umane creşte capacitatea de
exploatare a resurselor
E) resursele sunt nelimitate în raport cu trebuinţele
10. Care dintre următoarele nu sunt cauze ale rarităţii resurselor:
A) natura
B) tehnica (tehnologia)
C) eficienţa economică
D) măsurile administrative
E) religia şi morala
F) trebuinţele
11. Principalele consecinţe ale rarităţii resurselor se referă la:
A) nimeni nu-şi poate satisface toate trebuinţe
B) una şi aceiaşi nevoie este satisfăcută în grade diferite
C) cerinţa obiectivă a folosirii eficiente (raţionale) a resurselor
D) resursele sunt limitate la potenţialul planetei noastre
E) necesitatea alegerii alternativei de folosire a unei resurse
12. Raritatea este caracteristică exclusiv pentru:
A) bunurile libere
B) bunuri economice
C) bunuri materiale
D) servicii
E) informaţii
13. Problema insuficienţei resurselor există:
 Resurse şi raţionalitate economică ● 31

A) doar în economiile de piaţă

B) doar în economiile de tip socialist
C) doar în ţările sărace (din lumea a treia, în special din Africa)
D) doar în economiile în tranziţie
E) numai atunci când s-au luat măsuri de raţionalizare
F) doar în cazul persoanelor cu venituri reduse
G) doar în prezent urmând a dispare odată cu creşterea şi
dezvoltarea economică
H) în orice economie şi pentru toţi indivizii
14. Insuficienţa (limitarea) resurselor poate fi eliminată prin:
A) cooperare
B) concurenţă
C) piaţă
D) planificare
E) niciuna din cele de mai sus
15. Raţionalitatea activităţii economice îşi găseşte expresia în:
A) maximizarea efectelor utile prin maximizarea consumului
de resurse
B) maximizarea consumului de resurse şi minimizarea efectelor
C) maximizarea efectelor utile cu un volum dat de resurse
D) minimizarea resurselor consumate pentru atingerea unui
rezultat dorit
E) diminuarea trebuinţelor
16. A avea eficienţă în activitatea economică înseamnă:
A) a satisface mai multe trebuinţe cu un volum mai mare de
resurse
B) a satisface mai multe trebuinţe cu acelaşi volum de resurse
sau cu un volum mai redus de resurse
C) a spori continuu volumul de resurse folosite în activitatea
economică
D) a maximiza consumul de resurse
E) a minimiza cheltuielile
F) a satisface pe deplin nevoile membrilor societăţii
17. Ce anume conferă activităţii economice eficienţă:
A) repetabilitatea
B) complexitatea
32 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

C) motivaţia
D) raţionalitatea
E) scopul
18. Indicaţi căror puncte din figura următoare le corespund situaţiile
descrise mai jos. Arătaţi pentru fiecare caz în parte cantităţile din
cele două bunuri ce pot fi produse şi identificaţi frontiera
posibilităţilor de producţie.
A) combinaţie de bunuri ce nu poate fi produsă în condiţiile date
(cu volumul de resurse şi tehnologia existentă)
B) combinaţie de bunuri posibil de produs dar nu în condiţii de
raţionalitate (risipă sau nefolosirea integrală a resurselor)
C) combinaţie de bunuri posibil de produs în condiţii de eficienţă
D) combinaţie de bunuri posibil de produs în condiţii de
eficienţă, dar în care să existe cantităţi din ambele bunuri
Bunul X

P
xN N

xR R

xM M
xS S

T
0 yM yN yR yS yT Bunul Y

19. Raritatea, caracterul limitat al resurselor conduce întotdeauna la:

A) forma concavă a F.P.P.
B) forma convexă a F.P.P.
C) forma lineară a F.P.P
D) panta pozitivă a F.P.P.
X
E) panta negativă a F.P.P.
20. Deplasarea din punctul A în punctul B a
.
A frontierei posibilităţilor de producţie (F.P.P.) -
vezi figura alăturată - va determina:
.B
Y
 Resurse şi raţionalitate economică ● 33

A) creşterea cantităţii produse din bunul X

şi reducerea cantităţii din Y
B) creşterea cantităţii produse din bunul Y
şi reducerea cantităţii din X
C) creşterea cantităţilor din ambele bunuri
D) reducerea cantităţilor din cele două
bunuri
E) nici una dintre aceste consecinţe
21. Dar din punctul B în punctul A?
22. Deplasarea spre dreapta a frontierei posibilităţilor de producţie
poate avea drept explicaţie:
A) înrăutăţirea tehnologiei de fabricaţie
B) îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie
C) accentuarea rarităţii
D) relaxarea rarităţii
E) reducerea consumurilor specifice
F) creşterea consumurilor specifice
23. Dar deplasarea spre stânga?
24. Dar o deplasarea de-a lungul curbei (frontierei) posibilităţilor de
producţie?
25. Dacă există posibilitatea de a creşte producţia unui bun fără a
diminua producţia unui alt bun, înseamnă că anterior:
A) se producea la nivelul F.P.P.
B) se produce dincolo de F.P.P.
C) nu se atinsese F.P.P.
D) F.P.P. era lineară
E) bunul respectiv era preferat altor bunuri
26. Deciziile (alegerile) privind folosirea resurselor rare şi cu
întrebuinţări alternative implică nişte costuri. În aceste condiţii,
costurile renunţării la alte bunuri ilustrează conceptul de:
A) cost total
B) cost mediu
C) cost de oportunitate
D) cost normat
E) cost fix
34 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

27. Costul de oportunitate nu include:

A) veniturile nerealizate
B) cea mai bună alternativă sacrificată
C) toate alternativele sacrificate
D) costul şansei de timp
E) timpul pierdut
28. Dacă o unitate adiţională din oricare bun poate fi produsă cu un
cost de oportunitate constant, atunci F.P.P. este:
A) concavă
B) convexă
C) lineară
D) dreaptă orizontală
E) dreaptă verticală
29. Care dintre următoarele nu reprezintă componente ale costului de
oportunitate în cazul urmării unei facultăţii la învăţământul de zi
într-o altă localitate decât cea de domiciliu:
A) cazarea în campusul universitar
B) manualele
C) masa
D) venituri nerealizate ca urmare a neocupării unui loc de
muncă pe parcursul studiilor
E) transportul între localitatea de domiciliu şi cea în care se
află facultatea
30. Atunci când un autorităţile alocă resursele (financiare) necesare
achiziţionării de autoturisme pentru uzul parlamentarilor,
respectivele fonduri nu mai sunt disponibile pentru construirea de
locuinţe. Aceasta ilustrează conceptul de:
A) mecanism de piaţă
B) cooperare
C) cost de oportunitate
D) dezvoltare economică
E) interes social
31. Dacă o persoană doarme în loc să facă altceva, de exemplu să
citească o carte sau să vizioneze un film, atunci:
A) lectura nefăcută poate fi considerată drept costul de
oportunitate a dormitului
 Resurse şi raţionalitate economică ● 35

B) filmul nevizionat poate fi considerat drept costul de

oportunitatea a dormitului
C) atât lectura cât şi filmul (pierdute) pot fi considerate drept
costul de oportunitate a dormitului
D) nu se poate preciza doar pe baza acestor date, pentru că nu
ştim care este cea mai bună alternativă sacrificată (lectura,
filmul sau o altă activitate)
32. Dacă singurele alternative de petrecere a unei serii pentru o
persoană ar fi citirea unei cărţi sau vizionarea unui program la TV,
iar persoana respectivă ar prefera să citească, atunci:
A) valoarea lecturii este mai mare decât a urmăririi
programului TV
B) valoarea lecturii este mai mică decât cea programului TV
C) valoarea lecturii este egală cu a urmăririi programului TV
D) cele două alternative nu sunt comparabile
E) valoarea programului TV reprezintă costul de oportunitate a
lecturii
F) valoarea lecturii este nulă
33. Un individ se tunde la frizerie şi plăteşte pentru aceasta 20.000 lei.
Care este costul de oportunitate a acestui tuns pentru el?
A) cea mai bună alternativă de a cheltui cei 20.000 de lei
B) cea mai bună alternativă de folosire a timpului pierdut cu
tunsul
C) venitul pe care l-ar fi putut câştiga în timpul petrecut la tuns
D) cea mai bună alternativă atât de a cheltui cei 20.000 de lei
cât şi legată de timpul pierdut cu tunsul
34. Cei cu venituri ridicate preferă să călătoria cu avionul deoarece:
A) călătoria cu autobuzul sau trenul ar fi prea ieftină în
comparaţie cu statutul lor social
B) oamenii bogaţi preferă confortul avionului
C) autobuzul şi trenul sunt mijloace de transport mai scumpe în
termeni de cost de oportunitate
D) programul curselor aeriene este mai convenabil
35. Pentru a participa la întâlnirea de 20 de ani de la terminarea şcolii,
trei colegi care locuiesc într-un alt oraş au de ales între o călătorie
de 1 oră cu avionul sau de 5 ore cu trenul. Tarifele sunt de 60 u.m.
36 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

pentru tren şi de 100 pentru avion. Toţi trebuie să îşi ia concediu

fără plată. Dacă salariile pe oră sunt de 5, 10 u.m. şi, respectiv, 12
u.m., ce mijloc de transport ar trebui să aleagă fiecare? Calculaţi
costurile de oportunitate pentru fiecare caz în parte.
36. Cantităţile maxime care pot fi produse din două bunuri (X şi Y) cu volumul de
resurse disponibile sunt prezentate în tabel:
X 0 3 6 8 9
Y 80 70 50 20 0
A) Reprezentaţi grafic frontiera posibilităţilor de producţie
B) Care este costul de oportunitate al creşterii producţiei din
bunul X de la 8 la 9 unităţi?
C) Calculaţi costurile de oportunitate şi stabiliţi care este
combinaţia optimă

D) O combinaţie de 50 buc. Y şi 2 buc. X este posibil de

produs cu resursele disponibile? Dar 60 din Y şi 6 din X?
37. Frontiera posibilităţilor de producţie în cazul a două bunuri X şi Y
este dată de relaţia:
Y = -X2 + 9
A) Să se reprezinte grafic
B) Calculaţi costul de oportunitate şi stabiliţi combinaţia
optimă

C) Combinaţia 2 buc. din produsul X şi 5 buc. din produsul Y

se găseşte pe F.P.P.?
D) Dar 2 buc. din X şi 4 buc. din Y? Este posibil de produs
această combinaţie?
E) Indicaţi o combinaţie care nu poate fi produsă în condiţiile
date şi, respectiv, una care poate fi produsă dar nu în
condiţii de raţionalitate.
 Resurse şi raţionalitate economică ● 37

38. Aceiaşi problemă dar pentru o F.P.P. de forma:

Y = -X2 + 36
39. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care sunt false?
1. În definirea rarităţii, alături de aspectele legate de cantitatea
disponibilă dintr-o resursă, trebuie adăugat criteriul de trebuinţă şi
de cerere.
2. Volumul, structura şi calitatea resurselor economice se modifică
mai încet decât volumul şi intensitatea nevoilor umane.
3. O resursă poate fi folosită numai pentru satisfacerea unei unice
trebuinţe.
4. Dacă toate lumea ar face economii, problema insuficienţei
resurselor ar fi complet rezolvată.
5. O creştere a vânzărilor de mărfuri determină în orice condiţii
modificarea frontierei posibilităţilor de producţie.
6. Investiţiile concretizate în creşterea capacităţii de producţie a unei
economii (a volumului de capital fix.) sunt reflectate de o
deplasare spre dreapta a frontierei posibilităţii de producţie.
7. O economie în care există şomaj nu se află într-un punct situat pe
frontiera posibilităţilor de producţie.
8. Problema insuficienţei resurselor nu se va mai pune o dată cu
dezvoltarea unor noi tehnici şi tehnologii şi cu atingerea unor
niveluri foarte ridicate de eficienţă.
9. Dacă şomajul creşte, costul de oportunitate al studiilor universitare
se reduce.
10. Dacă bărbaţii câştigă în general mai mult decât femeile, atunci
costul de oportunitate al absolvirii unei universităţi este mai ridicat
pentru bărbaţi decât pentru femei.
11. Un punct situat în zona de producţie posibilă dar nu pe F.P.P.
poate semnifica nefolosirea integrală a resurselor
12. Un punct situat în zona de producţie posibilă dar nu pe F.P.P.
poate semnifica folosirea ineficientă a resurselor (risipa).

IV. RĂSPUNSURI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
38 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

E A,C,E A A ACB E T T A,B A,B,D,E,

F
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
- E T AAABCED A,B,F E B E A,B D,E
E
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
B E,F C,D,F,G B A,C B,C F A,B,C,E B H
31 32 33 34 35 36 37 38 39
E C,D B,E D N M PTR RS E B A B,D,E
S
40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
A,C,E C C C C C C C D A,E D
51 52 53
C tren 2 şi 0,5 b) c) CO(X): -/3,33/6,67/15/20 d) e)
oricar 1-1 20 CO(Y): 0,3/0,15/0,066/0,05/- Da Nu
e 0,83 - (3X+70Y) = optim
avion 1,2
54 55
b) CO(X): -/1/3/5 c) d) b) CO(X): -/1/3/7/5/11/9 c) d)
CO(Y): Da Nu CO(Y): Nu Nu
1/0,33/0,2/- Da 1/0,33/0,14/0,2/0,09/0,11/- Da
(1X+8Y) = (1X+35Y) = optim
optim
56
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
F F A A F A A F F F A F A A A
 Resurse şi raţionalitate economică ● 39

producători. Agentul economic A are nevoie de 1 oră pentru a realiza 1 buc.

din produsul X şi de 2 ore pentru 1 buc. din Y. Producătorul B are nevoie de
1,25 ore (1 oră şi 15 minute) pentru 1 buc. din produsul X şi de 1,66 ore (1
40 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

oră şi 40 minute) pentru 1 buc. din Y. Frontierele posibilităţilor de producţie

pentru cei doi sunt reprezentate grafic în figura de mai jos.

X X

10

CA2 CB2
5 CA1 5
4 CB1

0 2,5 3 Y 0 3 Y
Producătorul A Producătorul B
Dacă fiecare acţionează izolat, nu există specializare şi schimb,
posibilităţile de consum sunt determinate (şi limitate) de frontiera
posibilităţilor (zilnice) de producţie. Fiecare va opta asupra unor cantităţi
din cele 2 produse conform propriilor preferinţe.
Să presupunem în continuare că fiecare dintre ei a optat pentru
alocare egală a resurselor disponibile pentru cele două destinaţii posibile.
Aceasta înseamnă câte 5 ore consumate zilnic de fiecare pentru a produce
bunul X şi câte 5 ore pentru Y. Ca urmare, producătorul A va obţine şi va
putea consuma în total 5 buc. din X şi 2,5 buc. din Y (corespunzător
punctului CA1 din figură), iar producătorul B 4 buc. din X şi respectiv 3 din
Y (în CB1). Per ansamblu, la nivelul societăţii s-au produs şi sunt disponibile
pentru consum 9 buc. din X şi 5,5 din Y.
Se poate observa cu uşurinţă că specializarea celor 2 producători în
realizarea acelui bun pe care îl obţin cu o eficienţă comparativă mai
ridicată (cu un consum specific de resurse mai redus) permite creşterea
producţiei zilnice din ambele bunuri la nivelul societăţii: 10 buc. din X şi 6
din Y. Aşadar, producătorul A se va specializa în realizarea bunului X (pe
care îl confecţionează doar într-o oră comparativ cu 1,25 ore în cazul lui
B), în timp ce produsul Y va fi produs exclusiv de agentul economic B
(1,66 ore/buc. faţă de 2 ore/buc. în cazul lui A).
Resurse şi raţionalitate economică ● 41