Clive Staples Lewis s-a niscut in data de 29 noiembrie C.S.

Lpwrs
1898, in Belfast, Irlanda. Pe cAnd era incd foarte mic, Clive is'i
spunea Jack, iar pentru familie a rdmas cu acest nume si in anii
urmdtori. in copildrie era foarte apropiat de fratele lui mai mare,
Wanen, gi petreceau foarte mult timp impreund Fermecali de
povegtile cu anima.Ie fantastice, cei doi frali Lewis au creat o
iume imaginard foarte complexd, Boxen, care le-a servit chiar
qi mai tdrziu.
La zece ani C.S. Lewis r[m6ne orfan de mamd, iar primii ani CnoNrcrLE DrN NenNm
de gcoaii alterneazd intre frecventarea unei 9co1i 9i educat'ia de
acasd, cu un tutore.
Cu o nevoie constantd de a fi. incurajat sA scrie, C'S' Lewis in- Leul, Vrd,jitoarea Fi dulapul
cepe sd publice Ia mijlocul anilor 1920' Pe lAngi activitatea de
scriito4 intre 1925 9i 1954 este profesor la Magdalen College, iar
din 1954 pretld literaturd medievald 9i renascentistdla Cambridge' Traducere din englezd de
Ca scriitor pentru copii ajunge cunoscut odatd ce e publicatA' Irina Oprea qi Radu Paraschivescu
incepAntl cu anii 1950, celebra serie Cronicile din Namia'in gapt'e
Ilustralii de
volume. Despre scrierile pentru copii, C.S' Lewis spunea: ,,O carte
pentru copii de care se bucurd doar copiii este o carte proasti Pauline Baynes
chiar gi pentru ei. Scrierile bune dureaz6 in timp Un vals care
ili place
-S-a
doar cAnd valsezi este un vals prost'"
stins din viali in 22 noiembrie 1963, la Oxford'

4drhuR
 ft
C.S. Lnwrs

hainele nu v-ar folosi Ia nimic. Ha? Poftim? A, da, bine- Cupnrns

in{eles cd intr-o bund zi o sd vd-ntoarce{i in Narnia.
Cine-a fost o datd rege sau regine in Narnia rege sau
regini rdmAne. Dar nu-ncercati si folosili acelaqi drum
de doud ori. Mai bine zis, nu incercati deloc sd ajungeli
acolo. O sd se-ntample cAnd nu o s-o cdutali. Nu vorbili
prea mult despre asta - nici mdcar intre voi. $i nu vd
apucaF se le povestili altora decAt dacd aflali c-au trecut
si ei prin astfel de aventuri. Ce-ali spus? Cum o sd qtili? Lucy se uitd intr-un dulap 7
Ehe, o sd. gti{i, fili convinqi. Lucrurile ciudate pe care-o Ce-a gdsit Lucy acolo t4
sd le spund - ba chiar privirile lor - o sd dezvdluie se-
Edmund qi duiapul 25
cretul. Fiti cu ochii-n patru. Fir-ag sd fiu, ce vd-nva{d la
Rahat
$colile alea?
Iar acum aventura dulapului chiar se sfArseste. insd, Inapoi, dincoace de upd 4t
dach Profesorul a avut dreptate, ea a fost doar inceputul in pddure 49
aventurilor din Narnia.
O zi aldturi de Castori 57
Ce s-a intAmplat dupd masi 68
In casa Vrdjitoarei 77
Vraja incepe sd se destrame 87
Aslan se apropie 96
Prima batalie a lui Peter 106
Vraja Profundd din zorii timpului 115
Triumful Vrdjitoarei ... .. 124
Vraja gi mai Profundd de dinainte
de zorii timpului ... ... 134
Ce-au statuile
pdlit ...... 143
Vdnarea Cerbului Alb. ....153

b 162 q6
 Caprrolur, 1

Lucy se uitd tntr-un dulap

Au fo.t odatd patru copii pe care-i chema Peter,

Susan, Edmund qi Lucy. Povestea asta e despre ceva ce
li s-a lntAmplat dupi ce-au plecat din Londra, din cauza
raidurilor aeriene din timpul rdzboiului. Cei patru au
fost trimiqi Ia casa unui bdtrAn Profesor care trdia in
inima fdrii, Ia qaisprezece kilometri de cea mai apropi-
atd gard qi la trei kilometri qi ceva de cel mai apropiat
oficiu pogtal. Profesorul nu avea solie gi-gi ducea zilele
intr-o casd foarte mare, cu o menajerd pe nume doamna
Macready qi trei seruitoare. (Le chema lly, Margaret qi
Betty, dar ele nu joacd un rol foarte mare in poveste.)
Profesorul era un bdrbat foarte bdtrAn, cu pdr alb qi
neingrijit, care nu-i creqtea doar pe cap, ci gi pe cea mai
mare parte a fefei, iar copiii l-au indrdgit imediat; insd
in prima seard, cAnd a ieqit s6-i int6mpine in fala uqii
de la intrare, ardta atdL de ciudat, incAt a speriat-o un
pic pe Lucy (cea mai mici dintre copii), ln timp ce lui
Edmund (urmitorul ca vArsti) i-a venit sd rAdS qi-a fost
nevoit sd se prefacd indelung cd-qi sufl6 nasul ca sd nu
se dea de gol.
De indatd ce i-au spus noapte bund Profesorului qi
au urcat cdtre camerele lor, in prima seard, bdielii s-au
dus in odaia fetelor qi s-au aqternut la vorbd.
 C.S. Lnwrs
Mare noroc avem, ascultali-md pe mine' spuse
- o sd ne lase sd facem
Peter. O sd fie grozav. Moqnegulul
tot ce-o si ne treaci Prin caP.
Cred cd-i un scumP, zise Susan.
- Aoleu, mai terminali odat6! spuse Edmund, care,
-
ca intotdeauna cAnd era obosit, dar se prefdcea ce nu e,
se enerva din te miri ce. Nu mai vorbili aqa'
Aga, cum? lntrebi Susan' $i oricum, Ia ora asta
-
trebuia si fii in Pat.
Vd chinuili si vorbili ca mama' zise Edmund' $i,
-
mi rog, cine egti tu sd-mi spui cAnd sd md duc la culcare?
Du-te tu la culcare'
N-ar fi mai bine sd ne ducem toli la culcare?
-
intrebd Lucy. Precis o sd se lase cu scandal dac-o se fim
auzili stAnd de vorbd aici'
Nu, n-o si se lase, zise Peter. Fili atenli Ia ce vd
-
spun, in casa asta n-o s6-i pese nimdnui ce facem' $i
oricum, n-o sd ne-audd . i1i ia ,ece minute sd ajungi de
aici in sufragerie, plus o mullime de scdri qi coridoare'
zgomotul dsta? intrebd deodati Lucy'
-EraCe-i
o casd mult mai mare decAt altele in care intrase
pAnd atunci, iar gAndul la toate acele coridoare lungi qi
rarrduri de uqi care se deschideau spre camere goale
incepea s-o facb si nu se prea simtd in largul ei'
o pasdre, prostulo, spuse Edmund'
- EE-odoar
bufnild, zise Peter. Casa asta o si fie un loc
-
nemaipomenit pentru pdsdri' Aqa, acum md duc si md
culc. Ce-ar fi ca de mAine sd ne-apucdm de explorat? In-
tr-un loc ca 6sta, cred cd poli sI gdseqti orice' Ali vdzut
munlii pe drum incoace? Dar pddurile? S-ar putea sI
fie vulturi. S-ar putea sd fie cerbi. in mod sigur o si fie
qoimi.
4.8"6
Leul, Vrd.jitoarea gi dulapul
Bursuci! spuse Lury.
- Vulpil
Edmund.
- Iepuri! zise
rosti Susan.
-Dar in dimineala
urmdtoare ploua mocdneste si atAt
de des, incAt dacd te uitai pe fereastrS, nu vedeai nici
mun$ii, nici pddurile, ba nici mdcar pArAuI din grddind.
Normal cd plouS! exclamd Edmund.
-
Tocmai igi terminaserd micul dejun cu Profesorul gi
urcaserd in camera pe care le-o pregitise acesta - o in-
cipere lungd gi joasd, cu doud ferestre care dddeau in-
tr-o direclie gi cu alte doud in altd direclie.
Mai lasi mArAielile, Ed, spuse Susan. Pun pariu
-
cd peste-o ord se face timp frumos. $i sd gtii cd n-o du-
cem rdu. Avem un radio qi-o mullime de cdrti.
Nu gi pentru mine, zise Peter. Eu o sd m-apuc sd
-
explorez casa.
Toli ceilalli furd de acord cd asta trebuia fdcut qi aqa
incepurd aventurile. Era una dintre acele case prin care
nu ajungi niciodatd sd te plimbi pAnd la capdt gi era plind
de cotloane nebdnuite. Primele cAteva uqi pe care le in-
cercard dddeau spre camere de oaspeli, aga cum se aq-
teptaserd cu tolii; insd nu dupd mult timp ajunserd
intr-o incdpere foarte lung5, plind de tablouri, iar acolo
g6sird o armurd completd; pe urmd nimeriri intr-o ca-
merd cu perdele verzi qi cu o harpd intr-un colf; urmard
cinci trepte de urcat qi alte trei de coborAt, apoi un fel
de holigor Ia etaj gi o ugd care dbdea spre un balcon,
apoi o serie lntreagd de incdperi care dddeau una in alta
qi aveau perelii acoperili de cdrli - majoritatea foarte
vechi, iar cAteva chiar mai mari decAt Biblia de la
bisericd. Imediat dupd aceea, copiii dddurd cu ochii de o
camerd in care nu se gesea nimic, in afara unui dulap
4.9"6

C.S. Lswls
masiv - genul de dulap cu oglindd pe uqd' In rest, camera
e"a goalA cu desdvArqire, dacd nu puneai Ia socoteale
albdstreaua ofiliti de Pe Pervaz '
Aici nu-i nimic! spuse Peter qi pdrdsiri cu tolii
-
camera - nu ;i LucY ins6.
Fata rdmase in urmd fiindci iqi zise cd merita sd in-
cerce u9a dulaputui, chiar dacd era aproape sigurd cd e
incuiatd. Spre mirarea ei, uqa se deschise destul de uEor
qi din spatele ei cdzurd doud bilule de naftalinb'
' Can; se uitA iniuntru, Lucy vdzu cdteva haine - mai
nu-i
ales din cele lungi, de bland - puse pe umeraqe' Nimic
pldcea mai mult lui Lucy decAt sd miroasd qi sd pipdie
Lhna. Intrd imediat in dulap, se vAri printre haine qi-qi
frecd fala de ele, cu upa deschisd, fire;te, fiindcd;tiac-ar
fi fost o prostie sd se inchidd intr-un dulap' Dupd cAteva
clipe mai fdcu un pas-doi qi descoperi cd exista incd un
de haine in spatele primului. Era aproape beznS
"and
a. 10 c6
Leul, Vrd,jitoarea gi d.ulapul
inAuntru, iar Lucy stdtea cu mAinile intinse in fafd, ca sd
nu dea cu nasul de fundul dulapului. Mai frcu un pas -
apoi alli doi qi incd trei -, agteptAndu-se mereu sd atingEt
lemnul cu vArful degetelor. Dar nu simli nimic.
,,Se vede treaba cd-i un dulap enorm!" igi zise Lucy,
continudnd sd inainteze gi sd dea la o parte hainele moi,
ca sd-gi facd loc. Pe urmd igi dddu seama cd-i scArlAie
ceva sub picioare. ,,Md-ntreb dac-or fi tot bilule de naf-
talind", isi spuse ea, aplecendu-se sd pipdie. Dar in loc
sd atingd lemnul tare qi ldcuit al dulapului, simti ceva
moale, prdfos Ei din cale-afard de rece. ,,Asta-i foarte
ciuc'at", isi spuse ea qi mai frcu un pas sau doi.
In clipa urmdtoare, iqi dddu seama cd lucml pe care-l
atingea cu fala qi cu mdinile nu mai era blana moale, ci
ceva dur, aspru, care infepa.
Ce chestie, parc-ar fi nigte crengi de copac! exclami
-
Lucy.
Apoi descoperi cd in fala ei se vedea o Iumind - dar
nu la cAliva centimetri, unde ar fi trebuit sd se termine
dulapul, ci undeva departe. Ceva rece qi moale cddea
peste ea. O clipd mai tArziu, se trezi stAnd ln inima unei
pdduri in puterea noplii, cu zdpadd sub picioare gi fulgi
care cddeau incet.
Lui Lucy i se 6cu pulin fricd, dar in acelagi timp era
foarte curioasd gi intrigatS. Se uitd peste umir qi acolo,
intre trunchiurile intunecate ale copacilor, vdzu in
continuare uqa deschisd a dulapului qi chiar deslusi pret
de o clipd camera goald din care pornise in explorare.
(Ldsase, bineinfeles, uga deschisd, fiindcd qtia cd era o
mare prostie sd te inchizi intr-un dulap.) Acolo pdrea sd
fie in continuare zi. ,,Pol oricAnd sd md-ntorc, daci se
int6mplS ceva neplScut", igi zise Lucy. O lud mai departe
a" 11 "6
 C.S. Lnwrs Leul, Vrd.jitoarea pi dulapul

prin pedure, ctt zdpada scAr{Aindu-i sub picioare, spre la ziqad6., ai fi zis ci tocmai iqi fficuse cumpSrdturile de
lumin6. Cam dupi weo zece minute ajunse la Crdciun. Era un Faun. Iar cAnd didu cu ochii de Lucy
""ufutta
ea qi descoperi cd venea de la un stAlp cu felinar' Pe cAnd surpriza fu at6t de mare, incAt scdpi toate pachetele.
se uita la el, intrebAndu-se ce cduta un stAlp cu felinar - Pe copitele mele! exclamd Faunul.
in inima pddurii qi w6nd sd gtie ce-ar fi trebuit sd facd
mai departe, auzi zgomotul unor paqi mdrunli 9i grAbili
care se indreptau spre ea. Imediat dupd aceea, dintre
copaci se ivi un personaj ciudat, care se opri in lumina
felinarului.
Era doar un pic mai inalt decdt Lucy 9i deasupra capu-
lui linea o umbrelS acoperitd de zipadd' De la brAu in
sus ardta ca un bdrbat, dar picioarele erau ca ale unui
lap (cu pdrul de pe ele de un negru lucios) 9i i se terminau
cu niEte copite. Avea si coadd, insd Lucy n-o observd de
la inceput, fiindcd personajul gi-o trecuse
cu indemAnare peste bralul cu
care linea umbrela, ca sd nu
gi-o tArasci Prin ziPad6. In
jurul gAtului avea un fular
roqu de ldnd, iar Pielea ii c5-
pdtase Ei ea o nuanld roqi-
aticd. Avea o figuri miculd
qi stranie, dar Pldcut6, cu
o bdrbuld asculit5 9i Pe-
rul cre!, din care rdsdreau
doud coarne, cAte unul de
fiecare parte a frunlii. Cum
ziceam, intr-o mdni linea
umbrela; ln cealaltd du-
cea cAteva Pachete inve-
lite in hArtie de imPachetat'
Dacd te uitai la Pachete qi

c?. t2 "6
 Leul, Vrd.jitoarea gi clulapul

C-qpttot ul 2 - $i pot sd te lntreb, o, Lucy, Fiicd a Evei, cum de-ai

ajuns in Narnia? spuse domnul Tumnus.
Ce-a gd.sit Lucy acolo - Narnia? Ce-i aia? fdcu Lucy.
Asta e tdrAmul Narniei, spuse Faunul, unde ne
-
gdsim acum adicd tot ce se-ntinde intre stdlpul cu feli-
-
nar qi marele castel Cair Paravel de la marea de rdsdrit.
Iar tu.. . tu ai venit din Codrii Sdlbatici ai Apusului?
- Am. . . am intrat prin dulapul din camera de oaspeli,
-insdBnna seara, spuse Lucy. zise Lucy.
Faunul era atAt de prins cu adunatul pachetelor, Ah! exclamd domnul Tumnus, cu o voce mai de-
incdt nu-i rdspunse imediat. Dupd ce terminS, fdcu o -
grabd melancolicd. Dac-aq fi tras mai tare la geografie
micd plecdciune. pe cAnd eram un Fdunag, ffird-ndoialS c-as fi stiut totul
Bund seara, bund seara, zise el' Iartd-md, nu weau despre ldrile alea ciudate. Acum insd e prea tArziu.
-
sn fiu bdgire!, dar am dreptate dacd spun cd eqti o Fiicd Dar nu sunt deloc !dri, spuse Lucy, aproape rAzAnd.
a Evei?
-
E chiar aici, in spate - cel pu!in... nu mai qtiu. Acolo e
Md cheamd Lucy, spuse ea, fird sdJ inleleagd prea var5.
-
bine. intre timp, zise domnul Tumnus, in Narnia e
Dar eqti - iertare - eqti ceea ce se cheamd o fat6?
-
iarni, asa a fost de cAnd lumea gi pdmAntul qi-o sd rdcim
-
intrebd Faunul. amAndoi dacd mai stdm de vorbd aici in zdpadd. Fiicd a
Sigur cI sunt fat6, zise LucY. Evei din indepdrtatul tinut al Camerei de Oase-peti,
- Asta-nseamnd cd eqti Om? unde vara veqnicd domneste peste strdlucitorul orag Du
- Sigur cd sunt om, spuse Lucy, inci nedumeritS' Lap, ge-ar fi sd vii gi sd bei un ceai cu mine?
- Normal, normal, zise Faunul. Ce prost sunt! Dar Ili mullumesc foarte mult, domnule Tumnus, spu-
- -
n-am mai vdzut niciodatd un Fiu al lui Adam sau o Fiicd se Lucy. Dar md intrebam dacd nu cumva ar trebui sd
a Evei. Sunt incAntat. Asta-nseamnd. .. md-ntorc.
Pe urmd se opri, de parcd ar fi fost pe punctul sd spu- - E chiar dupd co$, zise Faunul, si-o sd fie un ditamai
nd un lucm la care nu se gAndise, dar de care igi adusese focul - gi pAine prdjitd, si sardine, si tort.
aminte la vreme. - Mi rog egti foarte amabil, spuse Lucy. Dar n-o sd
incAntat, incAntat, continud el. Dd-mi voie sd mi pot sta mult.
-
prezint. M[ cheamd Tumnus. Dacd o sd md iei de bra!, Fiicd a Evei, spuse domnul
-
Tumnus, o sd pot tine umbrela deasupra amAndurora.
imi pare foarte bine sd te cunosc, domnule Tum-
-
nus, spuse Lucy.
Uite-aqa. $i-acum, sd mergem.

&74"6 a" 15 "6

 Leul, Vrdjitoarect. 9i dulapul
C'S' Lnwrs

indatd ce pdtrunseri induntru, Lucy se trezi cd-qi mi-

Aqa prinse Lucy sd meargd prin pddure bra! la bra!
jeqte ochii la lumina unui foc de lemne. Domnul Tumnus
cu aceasti vietate ciudat6, de parcd s-ar fi cunoscut din
se aplecd qi, cu ajutorul unor cleptigori dichisifi, scoase
prima zi a vielii.
din foc o landdrd de lemn care ardea gi aprinse un felinar.
N-o sd dureze mult, zise el qi puse imediat de ceai.
-Lucy igi zise cd nu fusese niciodatd intr-un loc mai
frumos. Era o peqteri micd, uscatd qi curatd din piatri
rogie, cu un covor pe jos, doud scdunele (,,Unul pentru
mine qi unul pentru un prieten", spuse domnul Tum-
nus), o masd, un bufet de bucitdrie, o comoddlAngd foc
pi deasupra ei tabloul unui faun bdtrAn, cu barbd surd.
intr-un col! se vedea o ugd despre care Lucy iqi inchipui
cd dddea spre dormitorul domnului Tumnus, iar lipit
de perete era un raft plin cu cdrfi. Lucy se uitd Ia ele,
in timp ce Faunul scotea cele necesare pentru ceai.
Aveau titluri ca Viala gi scrisorile lui Silen, Totul despre
nimfe, Bd.rbali, cdlugdri, pddurari - un studiu despre
legend,ele populare san Este omul un mit?
Aqa, Fiicd a Evei! spuse Faunul.
-

Nu merserd mult qi ajunserd intr-un ioc unde pdmdn-

tul devenea accidentat gi acoperit nu numai cu stdnci
cdt vedeai cu ochii, ci qi cu deluqoare, at6.t deasupra lor,
cAt Ei dedesubt. Pe fundul unei vdioage domnul Tumnus
coti brusc, ca gi cum s-ar fi pregdtit si se ciocneascd de
o stdncd neobiEnuit de mare, 9i in ultima ciipd Lucy igi
dddu seama cd o ducea spre intrarea intr'o pepterS' De

a;,^16"6