Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Ingineria Software și Automatică

Dare de seamă
Lucrare de laborator Nr. 1
Disciplina: Securitatea activității vitale
Tema: Cercetarea condițiilor meteorologice la locurile de muncă

A efectuat: st.

A verificat: asist. universitar Capră Galina

Chișinău 2020
Scopul lucrării:
A lua cunoștință de metodele și aparatele de control ale parametrilor condițiilor meteorologice
(temperatura, umiditatea relativă, viteza mișcării aerului) la locurile de muncă supuse controlului.

Indicații metodice:
Condițiile meteorologice pentru zona de lucru (spațiul cu înălțimea de 2 m deasupra pardoselei sau
terenului, unde se află locurile de muncă) sunt caracterizate de temperatură (C), umiditatea relativă (%) și
viteza de mișcare a aerului (m/s). În ansamblu, acești parametri exercită o anumită influență asupra
organismului uman, asupra dispoziției omului a productivității muncii.
Pentru o activitate vitală normală a omului este necesar ca surplusurile de căldură, ce se formează în
organism în procesul de muncă, să se transmită mediului înconjurător, caracterizîndu-l ca confortabil. În
condițiile confortabile căldura cedată de organism trebuie sa fie egală cu căldura ce de formează în el,
menținând astfel temperatura corpului în jurul a 36,6 C. Dacă este încălcat echilibrul termic, atunci la
acumularea căldurii are loc supraîncălzirea organismului, iar la mărirea cedării ei – suprarăcirea acestuia.
Asupra termoreglării organismului influențează și umiditatea aerului, mai cu seamă umiditatea sporită,
care înrăutățește cedrea căldurii prin evaporare.
Pentru a aprecia umiditatea, sunt folosite următoarele noțiuni:
- Umiditatea maximală (punctul de rouă) – cantitatea maximală de apă (în grame) ce se poate
conține într-un m3 de aer la temperatura dată;
- Umiditatea absolută – cantitatea reală de apă în grmae ce se conține într-un metru cub (m3) de
aer la temăeratura stabilită în timpul măsurărilor;
- Umiditate relativă – raportul exprimat în procente (%) dintre umiditatea absolută și umiditatea
maximală la temperatura dată.
Mișcarea aerului sporește cedarea căldurii de către corpul uman prin convenție în limitele stabilite
joacă un rol pozitiv, atunci când temperatura depășește valorile indicate de norme în direcția majorării
și negativ – în direcția micșorării.

1.Măsurarea vitezei de mișcare a aerului

Viteza mișcării aerului se măsoară cu diferite aparate: anemometre, catatermometre, amemografe etc.
În lucrarea de față sunt utilizate anemometrele cu palete și cu cupe care permit măsurarea vitezei aerului până
la 20 m/s.
1.1 Ordinea efectuării măsurărilor
Se conectează ventilatorul, urmărind ca dispozitivul de calcul al anemometrului să fie oprit. Se înscrie
indicația inițială a anemometrului care constă din 4 vifre de pe cele 3 cadrane ale aparqatului. Se pune în
funcție dispozitivul dde calcul a anemometrului odată cu cronometrarea timpului. După 60 s se oprește
mecanismul de calcul și se înscrie noua indicație a aparatului. Se determină numărul de diviziuni într-o
secundă, împărțind rezultatul obținut la durata măsurării. Cu ajutorul diagramei dependenței numărului de
diviziuni a scării într-o secundă, de viteza medie a aerului, se determină viteza mișcării aerului în locul
efectuării măsurărilor.
Tabelul 1.1 Măsurarea vitezei mișcării aerului
Nr. exp. Indicația Indicația finală Diferența Durata Nr.de Viteza
inițială a a indicațiilor, măsurării, divizuni mișcării
anemometrului anemometrului, diviziuni sec într-o sec aerului,
, diviziuni diviziuni m/s
1. 4921 4986 65 60 1,08 1,28
2. 4986 5054 68 60 1,13 1,35
3. 5054 5129 75 60 1,25 1,45
Calcule pentru nr. de diviziuni într-o secundă:
1. 65/60 = 1,08
2. 68/60 = 1,13
3. 75/60 = 1,25
2. Determinarea umidității relative
Umiditatea relativă a aerului se determină cu ajutorul psihrometrelor și higrometrelor (higrografelor).
Determinarea umidității relative după psihometrele lui August sau Assman este bazată pe diferența de
indicații ale termometrelor uscat șși umed, care depinde de umezeala aerului înconjurător. Se determină
umiditatea relativă a aerului după tabelul sau graficul psihrometric.
2.1 Ordinea efectuării măsurărilor
Umezim batistul din partea de jos a termometrului din dreapta cu ajutorul pipetei. Conectăm
electromotorul cuplat cu ventilatorul. Peste 4 minute după pornirea ventilatorului, înscriem în tabelul 2.1
indicațiile termometrelor.
Tabelul 2.1 Determinarea umidității relative
Numărul experimentului 1.
Indicațiile termometrelor C, uscat 25
Indicațiile termometrului C, umed 17
Viteza mișcării aerului, m/s 1,36
Presiunea atmosferică, mm Hg 744
Elasticitatea vaporilor de apă la indicația 23,550
termometrului, mm Hg, uscat
Elasticitatea vaporilor de apă la indicația 14,421
termometrului, mm Hg, umed
Umiditatea absolută, g (mm Hg) 10,506
Umiditatea relativă conform calculelor, % 44,61
Umiditatea relativă conform tabelului, % 40
Umiditatea relativă conform graficului, % 40
Umiditatea relativă conform HG 30 % - 70 %
Calculele efectuate pentru:

- Determinarea vitezei mișcării aerului

V = (1,28 + 1,35 + 1,45) / 3 = 1,36 m/s
- Umiditatea absolută
Formula: R = Pm – 0,5 * (Tus – Tum) * B / 760, unde
Pum – umiditatea maximală a aerului, conform indicației term. umed;
Tus, Tum – corespunzător indicațiilor termometrelor uscat și umed;
 B – presiunea atmosferică în timpul măsurărilor, mm Hg
R = 14,421 – 0,5 * (25 – 17) * 744 / 760 = 10, 506 g
- Umiditatea relativă
Formula: r = R / Pus * 100%, unde
R – umiditatea absolută, gr/m3 (mm Hg);
Pus – umiditatea maximală a aerului conform indicației termometrului uscat
r = 10,506 / 23,550 * 100 % = 44,61 %

Determinara umidității relative se efectuează de asemenea după tabelul psihrometric și graficul psihrometric.

3. Măsurarea temperaturii aerului și determinarea temperaturii echivalentă și

echivalent-efectivă
Pentru măsurarea temperaturii aerului, sunt folosite termometrele cu lichid (mercur, spirt colorat),
termometrele electrice și termografele. Determinarea temperaturii aerului în lucrarea de față se efectuează
conform indicației termometrului uscat al psihrometrului.
Pentru determinarea și aprecierea senzațiilor termice de confortabilitate, cea mai largă aplicare a
obținut-o metoda temperaturilor echivalente. Prin temeperatura echivalentă se subînțelege temperatura
aerului nemișcat și saturat cu umezeală până la 100 %, la care omul îmbrăcat normal se simte aproximav așa,
precum la temperatura și umiditatea apreciate.
La determinarea temperaturii echivalent-efective se ține cont și de viteza mișcării aerului la locul de
muncă. Determinarea acestor temperaturi se efectuează după nomograma temperaturilor echivalentă și
echivalent-efectivă.
Conform STAS, condițiile microclimatului la locurile de muncă pot fi optimale sau admisibile.
Condiții optimale numim o așa îmbinare a parametrilor microclimatului, care, acționând sistematic și
timp îndelungat asupra organismului uman, asigură stare termică și funcțională normală a acestuia
Condiții admisibile numim o așa îmbinre a parametrilor microclimatului, care, acționând sistematic și
timp îndelungat asupra omului, pot provoca schimbări în starea termică și funcțională a organismului, dar
care se normalizează și trec într-un timp relativ sccurt. Acțiunea lor nu provoacă dereglări ale stării sănătății,
dar se face simțit un disconfort termic; se înrăutățește dispoziția și scade capacitatea de muncă.

Tabelul 3.1 Măsurarea temperaturii aerului și determinarea temperaturii echivalente și echivalent-efective

Temeperatura la locul de muncă certificat, C 25
Umiditatea relativă, % 44,61
Viteza mișcării aerului, m/s 1,36
Temperatura echivalentă, C -
Temperatura echivalentă efectivă, C -
Condițiile optime, temperatura conform 23-26
normelor, C
Condițiile optime, viteza mișcării aerului, m/s 1,8-2,2
Condițiile optime, umiditatea relativă, % ≤60
Conlcuzii:
În concluzie putem cu certitudine afirma că în urma acestei lucrări au fost cu succes puse în practică
cunoștințele obținute în cadrul cursului, și au fost obținute toate datele necesare pentru realizarea
laboratorului, mai exact toate datele privind microclimatul în încăperea salei de laborator, astfel după
obținerea viteze aerului, umidității acestuia și temperaturei lui, a fost făcută concluzia precum microclimatul
din cadrul salei de laborator au fost în cadrul normei, deși viteza relativă a aerului puțin deviind de la normă.
De asemenea s-a luat cunoștință și cu aparatele de control și cu funcționarea acestora.