UNITĂŢI FRAZEOLOGICE

a tăia frunze la câini = înţeles figurat unitar, intraductibil într-o altă limbă
mărul discordiei = caracter convenţional, recunoscut în diverse limbi şi
culturi
sabia lui Damocles = în componenţa structurii intră un nume consacrat de
legendele antice
alter ego = expresie în limba latină
copil din flori = unitate sintagmatică
- expresii idiomatice:a-şi da arama pe faţă, a face cu ou şi cu oţet, a-şi lua
inima în dinţi, a pune paie pe foc, a se face luntre şi punte etc.
- locuţiuni: tare de cap, cu dare de mână, bagare de seamă etc.
- formule internaţionale: turn de fildeş, fata morgana, morile de vânt etc.
- clişee internaţionale: arca lui Noe, de la Anna la Caiafa etc.
- unităţi sintagmatice: punct de vedere, verde de Paris, lună de miere, ţap
ispăşitor, bal mascat etc.

Arca lui Noe – combinatie de..., varietate

Panza Penelopei – eschivare, amanare de la ceva ce nu-ti convine jz846e5484qzzu
De la Ana la Caiafa – a plimba pe cineva din loc in loc in vederea solutionarii unei probleme
care de fapt nu se va rezolva
A se spala pe maini ca Pillat din Pont – a se eschiva
Sabia lui Damocles – pericol imminent
Calcaiul lui Achile – slabiciune, punct vulnerabil
Firul Ariadnei – salvare, fir calauzitor
Fata Morgana – miraj, iluzie
Patul lui Procust – constrangere
Nodul Gordian – solutie simpla si rapida a unei probleme grele in aparenta
Oul lui Columb –solutie simpla si rapida a unei probleme grele in aparenta
Marul Discordiei – motiv de cearta
Turnul Babel – multime pestrita, lucruri in haos
Furcile Caudine – greutati, impedimente foarte mari
Lampa lui Diogene – cautarea fara success a unei utopii
Acarul Paun – tap ispasitor

Magarul lui Buridan-Jean Buridam (1295-1356), filozof francez care a studiat si predat la Paris,
a formulat un exemplu ilustrativ, ramas celebru, privitor la luarea unei decizii in situatii cand nu
exista nici un motiv pentru a prefera una dintre alternativele posibile. Astfel, un magar asezat la
egala distanta de doua gramezi de fan identice va muri de foame, nestiind pe care sa aleaga.

Anteriul lui Arvinte-Arvinte este tipul zgarcitului ridicol care, avand coatele roase la anteriu, le-
a petecit taind din maneci. Cum lumea se prapadea de ras, si-a facut maneci taind din poale.
Astfel, pana la urma, anteriul nu mai semana nici macar cu un mintean.Celor ce se la fel, adica
celor ce strica intr-o parte pentru a “repara” in alta, in loc sa cumpere obiectul respective, li se
spune ca procedeaza ca Arvinte cu anteriul lui.
Acarul Paun-A existat intr-adevar si ar fi ramas anonim daca o grava ciocnire de trenuri
intamplata acum patru decenii pe linia Ploiesti-Buzau nu i-ar fi adus o trista celebritate. Ancheta
asupra catastrofei scotand basma curata pe adevaratii vinovati –oameni cu trecere-, a gasit ca
singur vinovat pe acarul din statie, pe nume Ion Paun. De atunci “acarul Paun” indica persoana
asupra careia se arunca greselile altora, tapul ispasitor.

Formulele convenţionale şi clişeele internaţionale sunt grupuri de cuvinte care circulă

dintr-o limbă în alta cu aceeaşi formă şi semnificaţie. Sunt formule convenţionale: ad calendas
graecas „la calendele greceşti”, adică niciodată (grecii nu aveau calende); fata morgana „miraj”;
mărul discordiei „obiect sau motiv de dispută”; nodul gordian „ problemă care nu poate fi
soluţionată”. Clişeele internaţionale au în structura lor un nume propriu, de obicei de persoană şi
au la bază întâmplări reale sau legende. De exemplu: arca lui Noe (cf. fr. l’arche de Noë),
călcâiul lui Ahile (cf. fr. le talon d’Achille), firul Ariadnei (cf. fr. le fil d’Ariadne), nasul
Cleopatrei (cf. fr. le nez de Cléopâtre), oul lui Columb (cf. fr. l’oeuf de Colomb), pânza
Penelopei (cf. fr. la toile de Pénélope)8ş.a.
Perifrazele expresive sunt asocieri cu caracter mai liber. Se utilizează în enunţuri afective:
bardul de la Mirceşti (Alecsandri), luceafărul poeziei româneşti (Eminescu). Alte perifraze
metaforice: aurul negru (denumire pentru cărbune sau pentru petrol), brâului cerului (denumire
pentru curcubeu), corabia deşertului (denumire pentru cămilă), ferestrele sufletului (denumire
pentru ochi).
Expresii şi locuţiuni româneşti

a-şi da arama pe faţă „a-şi arăta adevărata fire, adevăratul caracter”

a câştiga la belciuge „a dobândi ceva cu uşurinţă”
a da bir cu fugiţii „a fugi, a se sustrage de la obligaţii, de la o răspundere”
a drege busuiocul „a îndrepta urmările unei greşeli”
a trage butucul „a lua prin surprindere; a înşela”
a rămâne numai cu cămaşa „a sărăci, a ajunge la ultima expresie a sărăciei”
a nu face niciun (ban) chior „a nu valora nimic”
a-i sta cuiva în coaste „a deranja pe cineva”
a duce cu cobza „a înşela”
a umbla creanga „a vagabonda”
a-l ţine cureaua „a avea curaj”
a-i lipsi (cuiva) o doagă „a nu fi întreg la minte”
a nu avea niciun Dumnezeu „a nu crede în nimic, a nu avea niciun rost”
a căra apă la fântână „a face un lucru inutil, fără sens”
a pune mâna în foc (pentru cineva sau pentru ceva) „a garanta, a susţine cu tărie”
a tăia frunză la câini „a face un lucru nepotrivit, a pierde vremea”
a se strânge funia la par „a se apropia un moment critic, deznodământu, moartea”
a turna cu găleata „a ploua tare, torenţial”
a vinde gogoşi „a spune minciuni”
a umbla cu jalba în proţap „a cere insistent şi ostentativ un drept sau o favoare”
a cădea (sări) din lac în puţ „a ajunge dintr-o situaţie neplăcută într-una dificilă”
a făgădui marea cu sarea „a promiteceva greu sau imposibil de realizat”
a căuta nod în papură „a căuta cusururi, greşeli, cu orice preţ;a căuta motiv de şicană”
a trage obloanele „a lichida o afacere, a da faliment”
a da ortul popii „a muri”
a strica orzul pe gâşte „a face un efort ce putea fi evitat; a acorda cuiva o onoare pe care nu o
merită”
a pescui în apă tulbure „a profita de o situaţi încordată, confuză, pentru a trage foloase”
a face de petrecanie „a omorî”
a arunca cu piatra în cineva „a-i face un rău cuiva”
a da rasol „a face un lucru în grabă, la repezeală, de mântuială”
a trage sforile „a unelti, a înşela”
a strânge şurubul „a face presiuni asupra cuiva, a-l forţa să facă un anumit lucru”
a umbla teleleu (Tănase) „a hoinări, a vagabonda”
a bate toba „a face o ştire de domeniul public; a divulga un secret”
Expresii şi locuţiuni latineşti

În limba literară circulă numeroase expresii şi locuţiuni de origine latină, ale căror forme şi
sensuri nu sunt întotdeauna concludente pentru cei care le folosesc. De aceea, consultând
dicţionarele specializate, am selectat câteva exemple mai uzuale, pe care le exemplificăm:

ab initio „de la început”

ad-hoc „pentru aceasta, în acest scop”
ad libitum „după dorinţă, după plac”
ad rem „la obiect”
a fortiori „cu atât mai mult”
alter ego „un alt eu”
ars poetica „arta poetică”
ave Maria „bucură-te, Marie!”
bona fide „de bună credinţă”
carpe diem „bucură-te de ziua de azi”
errare humanum est „a greşi este omeneşte”
ex abrupto „dintr-odată, pe nepregătite”
exempli gratia „de exemplu”
ex nihilo (nihil) „din nimic (nu se naşte nimic)”
expressis verbis „în termeni precişi, lipsit de echivoc, explicit”
fortuna labilis „soartă schimbătoare”
grosso modo „în linii mari, în mod general”
(in)illo tempore „în acel timp, în vremuri de demult”
in folio „într-o (singură) foaie”
in memoriam „în memoria, în amintirea”
inter alia „între (printre) altele”
in vitro „în eprubetă; în condiţii de laborator”
ipso facto „prin faptul însuşi”
manu propria „cu propria mână”
memento mori „aminteşte-ţi că mori”
modus vivendi „fel de a trăi”
mutatis mutandis „schimbând ceea ce trebuie schimbat”
persona non grata „persoană neagreată, persoană nedorită”
post factum „ulterior, după acţiune”
pro domo (sua) „pentru propriul interes; pentru propria cauză”
quot capita tot sensus „câte capete, atâtea păreri”
sensu lato „în sens larg”
sensus communis „sens comun”
sic transit gloria mundi „astfel trece fala lumii”
sine ira (et studio) „fără mânie (şi fără părtinire); cu obiectivitate”
sine qua non „fără de care nu se poate; indispensabil”
stricto sensu „în sens strict”
te Deum (laudamus) „pe tine, Dumnezeule, te lăudăm”
theatrum mundi „spectacolul lumii”
vanitas vanitatum (et omnia vanitas) „deşertăciunea deşertăciunilor (şi toate sunt deşertăciune)”

Formule şi clişee internaţionale

alea jacta est „zarurile au fost aruncate” (Expresia se foloseşte atunci când, după o lungă
perioadă de ezitare, se ia o hotărâre ireversibilă.)
alma mater „mamă care grăneşte” (Sintagma este folosită pentru a desemna Universitatea.)
casus belli „caz (motiv)de război” (Sintagma desemnează o situaţie conflictuală între două
persoane.)
eiusdem farinae „din aceeaşi făină” (Se spune despre persoane din aceeaşi categorie.)
ex officio „din oficiu; din obligaţie morală”
magna cum laude „cu mare laudă” (calificativ folosit îndeosebi în universităţi pentru obţinerea
unui titlu, a unei diplome)
mens sana in corpore sano „minte sănătoasă într-un corp sănătos” (Expresia a devenit deviză a
sportului.)
perpetuum mobile „(lucru) tot timpul în mişcare” (mecanism imaginat să funcţioneze fără
întrerupere)
post festum „după sărbătoare; prea târziu”
restitutio in integrum „restituire în totalitate; restabilire în toate drepturile” (formulă juridică prin
care o persoană este repusă în totalitatea drepturilor)